Robbery reclassification and surcharge removal on public transport assault with 6-year imprisonment ordered
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the prosecution's appeal, quashing both the appellate decision and the trial court's judgment regarding legal qualification and sentencing, and ordered the defendant to serve a final term of 6 years' imprisonment. The dispute arose from a criminal case where the defendant was convicted of attempted rape and qualified theft for violently assaulting a victim on public transport and stealing her wallet; the appellate court had erroneously reclassified the theft as simple qualified larceny and applied an excessive penalty surcharge upon revoking prior conditional release. The Supreme Court held that the violent deprivation of property constituted robbery under Article 211 of the Penal Code rather than theft, and ruled that the trial court violated Article 34 by imposing a one-year surcharge under Article 61 that exceeded the remaining unexecuted portion of the previous sentence (334 days), thereby exceeding the statutory limit for merged penalties; consequently, the court reclassified the offense as robbery, removed the improper surcharge, and consolidated the sentences into a single 6-year term.
Legislator headnote
AI generatedart. 20 C. pen, art. 197 alin. (1) C. pen, art. 37 lit. a) C. pen, art. 61 C. pen, art. 3859 pct.17 C. proc. pen, art. 211 alin. (1) C. pen; Robbery reclassification and surcharge removal on public transport assault with 6-year imprisonment ordered: The dispute arose from a criminal case where the defendant was convicted of attempted rape and qualified theft for violently assaulting a victim on public transport and stealing her wallet; the appellate court had erroneously reclassified the theft as simple qualified larceny and applied an excessive penalty surcharge upon revoking prior conditional release. The Supreme Court held that the violent deprivation of property constituted robbery under Article 211 of the Penal Code rather than theft, and ruled that the trial court violated Article 34 by imposing a one-year surcharge under Article 61 that exceeded the remaining unexecuted portion of the previous sentence (334 days), thereby exceeding the statutory limit for merged penalties; consequently, the court reclassified the offense as robbery, removed the improper surcharge, and consolidated the sentences into a single 6-year term.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited for admitting the appeal and setting aside the previous decisions.
Procedural rule applied to change the legal qualification of the offense from qualified theft to robbery.
Substantive provision used as the main ground for re-qualifying the act as robbery and imposing the sentence of 6 years imprisonment.
Provisions applied in the dispositive to merge the individual sentences into the most severe penalty.
Provision applied to revoke the conditional release and merge the remaining unserved time with the new sentence.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 342 din 3 iulie 2003 Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpatul C. S. la 3 ani închisoare pentru tentativă la viol prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 197 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și la 6 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Conform art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele în cea mai grea de 6 ani închisoare.
Conform art. 61 C. pen. s-a dispus revocarea liberării condiționate a restului de 334 zile din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 376/2001 a Judecătoriei Dej urmând ca în final să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani sporită cu un an, în final inculpatul având de executat 7 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 C. pen.
S-a menținut starea de arest și s-a computat din pedeapsă durata prevenției începând cu 2 aprilie 2003 la zi.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile S.M. 32.000.000 lei despăgubiri. A mai fost obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că în seara de 1 aprilie 2003 partea vătămată S.M. a coborât din autobuzul nr. 1, care circula prin municipiul Dej, în stația „Tratarea apei”. Aceasta a fost urmărită la coborâre de inculpatul C. S. care a doborât-o la pământ și la marginea șoselei a încercat s-o dezbrace și să întrețină raport sexual cu partea vătămată prin constrângere. Partea vătămată s-a opus și în timp ce aceasta era la pământ inculpatul i-a furat poșeta cu 300.000 lei.
Urmare agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 4 - 5 zile îngrijiri medicale așa cum rezultă din raportul medico-legală întocmit în cauză.
Inculpatul a recunoscut faptele astfel cum au fost descrise.
Prin decizia penală nr.179/2003 Curtea de Apel Cluj a admis apelul inculpatului C. S., a casat în parte sentința și a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art .208 alin. (1), art. 209 lit. e) și g) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. pentru care a aplicat 3 ani și 6 luni închisoare.
Conform art. 33-34 C. pen. a contopit această pedeapsă cu cea de 3 ani pentru art. 20 C. pen. raportat la art.197 alin. (1) C. pen. în cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
A menținut revocarea liberării condiționate a restului de 334 zile închisoare și a contopit acest rest cu pedeapsa de 3 ani și 6 luni la care a aplicat spor de 1 an, în total inculpatul având de executat 4 ani și 6 luni închisoare.
S-au menținut celelalte dispoziții.
Împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj care a criticat-o pentru greșita schimbare a încadrării juridice a faptelor din tâlhărie în furt calificat, motiv de casare prevăzut de art. 3859 pct.17 C. proc. pen.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 211 alin. (1) C. pen. constituie infracțiunea de tâlhărie furtul săvârșit prin întrebuințare de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unui astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.
În cauză s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a atacat-o violent pe partea vătămată cauzându-i chiar leziuni traumatice. Scopul inițial al violențelor a fost constrângerea victimei la raport sexual. Ulterior, la apărarea îndârjită a victimei, inculpatul a renunțat la intenția de viol și a hotărât să o deposedeze de bunuri. Este irelevantă împrejurarea că victima în cursul agresiunii exercitate de inculpat pentru a o viola a încercat să-i schimbe opțiunea îndemnându-l să-i ia banii. Aceasta este evident o stratagemă prin care partea vătămată a încercat să scape de consecințe mai grave și nu un consimțământ valabil exprimat.
Prin urmare luarea poșetei cu 300.000 lei aparținând părții vătămate constituie un furt prin violență. Este un furt prin violență pentru că anterior inculpatul doborâse victima la pământ apoi a tras-o de păr și a lovit-o pentru a-i paraliza voința și a-i înfrânge apărarea ceea ce în fapt s-a și întâmplat.
Prin urmare fapta întrunește elementele constitutive ale tâlhăriei depășind furtul.
Așa fiind decizia Curții de apel care a schimbat încadrarea juridică dată faptei de instanța de fond este greșită.
Dar și hotărârea instanței de fond este greșită prin aplicarea eronată a dispozițiilor art. 61 alin. (1) C. pen., ceea ce a influențat asupra acestei hotărâri în defavoarea inculpatului.
Astfel potrivit art. 61 C. pen., în situația revocării liberării condiționate, pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopesc, putându-se aplica un spor de 5 ani.
În cauză inculpatul a comis o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului și recidivei.
Prin urmare în mod corect instanța de fond în baza art. 33 lit. a) – 34 lit. b) C. pen. a dispus contopirea pedepselor de 3 respectiv 6 ani pentru tentativă de viol și tâlhărie în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
Concomitent a procedat în cadrul legii la revocarea liberării condiționate a restului de 334 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr .376/2001 a Judecătoriei Dej.
Aplicând însă dispozițiile art. 61 C. pen. cu privire la pedeapsă prin stabilirea unui spor de 1 an închisoare, spor mai mare de 334 zile, instanța a încălcat prevederile art. 34 alin. ultim referitoare la contopirea pedepselor potrivit cărora prin această contopire nu se poate depăși totalul pedepselor stabilite de instanță.
Dealtfel în raport de împrejurările cauzei aplicarea unui spor nici nu era obligatorie.
Prin urmare Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul parchetului, va casa hotărârile pronunțate, va descontopi pedepsele și conform art. 334 C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1), 209 lit. e) și g) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. pentru care îl va condamna la 6 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a), 34 lit.b) C. pen. va contopi pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
Va face aplicarea art. 61 C. pen., va revoca liberarea condiționată pentru restul neexecutat de 334 zile închisoare din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 376/2001 a Judecătoriei Dej pe care-l va contopi cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată în cauză, urmând să execute în final 6 ani închisoare.
Va menține celelalte dispoziții, va computa din durata pedepsei, arestul preventiv.
Onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva deciziei penale nr. 179 din 28 august 2003 a Curții de Apel Cluj, privind pe inculpatul C. S.
Casează decizia atacată și sentința penală nr. 342 din 3 iulie 2003 a Tribunalului Cluj cu privire la încadrarea juridică dată faptei de furt calificat și pedeapsa aplicată.
Inlătură aplicarea art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și sporul de pedeapsă de 1 an închisoare.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului în pedepsele componente de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 lit. e) și g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și 3 ani închisoare aplicată pentru tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Conform art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 lit. e) și g) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea de tâlhări prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., text de lege în baza căruia condamnă pe inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare.
In baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul C. S. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
In baza art. 61 C. pen. revocă liberarea condiționată a restului neexecutat de 334 zile închisoare din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 376/2001 a Judecătoriei Dej pe care îl contopește cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată în cauză, urmând ca în final inculpatul C. S. să execute pedeapsa de 6 ani închisoare.
Menține celelelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și al arestării preventive de la 2 aprilie 2003 la 14 ianuarie 2004.
Onorariul de avocat, în sumă de 400.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14 ianuarie 2004.