Drug trafficking conviction: Admissibility of appeal filed outside the statutory deadline after defendant's in absentia conviction

Asupra recursului de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 51 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 25889/3/2011, în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., rap. la art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.B.N. la o pedeapsă de 12 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen. s-a revocat beneficiul liberării condiţionate a pedepsei de 10 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 376/2004 a Tribunalului Bucureşti urmând ca restul rămas neexecutat din această pedeapsă de 1.290 de zile să se contopească cu pedeapsa aplicată în cauza de faţă, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 12 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71 - art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a luat act că inculpatul s-a sustras urmăririi penale şi judecăţii.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 şi ar. 118 lit. d) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 450 le la inculpatul B.B.N., sumă reprezentând contravaloarea dozelor de heroină vândute colaboratorilor I.R., D.V. şi S.E.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în fapt că la data de 21 octombrie 2010, a vândut cu suma de 200 lei două doze, conţinând 0,12 grame heroină colaboratorului sub acoperire „D.V."; la data de 02 noiembrie 2010, a vândut cu suma de 100 lei, o doză conţinând 0,06 grame heroină colaboratorului; sub acoperire „D.V."; la data de 10 noiembrie 2010, a vândut cu suma de 50 lei o doză conţinând 0,06 grame heroină colaboratorului sub acoperire „I.R."; la data de 11 noiembrie 2010, a vândut o doză de heroină cu suma de 50 lei, colaboratorului cu nume de cod „S.E."; la data de 15 noiembrie 2010, a vândut o doză de heroină cu suma de 50 lei, colaboratorului cu nume de cod „S.E.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului B.B.N. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de, art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. şi art. 37 lit. a) din C. pen.

La data de 02 aprilie 2013 inculpatul a formulat contestaţie la executare, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 11 aprilie 2013 sub nr. 14868/3/2013.

În motivarea acesteia, inculpatul a arătat că execută o pedeapsă de 12 am închisoare fără a avea cunoştinţă de acuzaţiile aduse şi nu a fost audiat niciodată.

Prin sentinţa penală nr. 427 din data de 24 mai 2013 a Tribunalului Bucureşt, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 148 68/3/2013 contestaţia formulată a fost calificată apel şi s-a dispus declinarea cauzei în . favoarea Curţii de Apel Bucureşti în vederea soluţionării lui.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia penală nr. 196/A din 2 iulie 2013 a respins, ca tardiv, apelul formulat de inculpatul B.B.N. împotriva sentinţei penale nr. 51 din data de, 26 iunie 2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 25889/3/2011, reţinând, în esenţă, că inculpatul a exercitat calea de atac la un interval de peste 1 an de la comunicare (02 aprilie 2013), iar în cauză nu este incidenţă instituţia apelului peste termen.

împotriva sus-menţionatei decizii a declarat recurs inculpatul, apreciind,; prin apărătorul din oficiu, că apelul promovat a fost formulat în termen, întrucât . instanţa ar trebui să se raporteze la data la care a luat la cunoştinţă despre hotărârea atacată. Personal, a arătat că a fost condamnat, fără a fi audiat şi fără să ştie pentru ce anume la o pedeapsă de 12 ani închisoare.

Analizând.recursul declarat prin prisma motivelor invocate, dar şi a celor ce pot fi invocate din oficiu, conform, art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpatul B.B.N. este nefondat.

Astfel, aşa după cum şi instanţa de apel a reţinut, sentinţele pronunţate în primă instanţă (în cauzele prevăzute de lege) pot fi atacate cu apel, potrivit art. 363 alin. (1) C. proc. pen., în termen de 10 zile, care curge de la pronunţarea hotărârii pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare şi de la comunicare pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare.

În cauză, inculpatul nu a fost prezent la dezbateri şi nici la pronunţarea hotărârii, astfel că termenul pentru declararea apelului se calculează de la data comunicării, respectiv 11 februarie 2012 (conf. filelor 159 şi 160 dosar fond).

Deoarece inculpatul a exercitat calea de atac la un interval de peste 1 an de la comunicare (02 aprilie 2013), iar în cauză nu este incidenţă instituţia . apelului peste termen reglementată de art. 365 C. proc. pen. (apelantul fiind prezent în faţa primei instanţe la termenul de judecată din data de 22 decembrie 2011 - fila 127 fond), în baza art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., în mod corect instanţa de apel a respins, ca tardiv, apelul formulat de inculpatul B.B.N.

Cât priveşte motivul invocat de inculpat personal, respectiv acela că a fost; condamnat, rară a fi audiat şi fără să ştie pentru ce anume la o pedeapsă de 12 ani închisoare, acesta nu va mai fi analizat de instanţă, întrucât respingerea apelului ca tardiv, respectiv soluţionarea acestuia pe cale de excepţie primează,, iar instanţa nu mai este obligată la a mai cerceta şi a supune cenzurii fondul;: cauzei.

Ca atare, după verificarea cauzei şi în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Înalta Curte urmează a-l respinge conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând, şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.B.N. împotriva Deciziei penale nr. 196/A din 02 iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 ianuarie 2014.