Inadmissibility of appeal against a final decision rejecting a prosecutor’s resolution under Article 3851 of the Code of Criminal Procedure
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appellant’s appeal as inadmissible, affirming the appellate court’s prior rejection of the complainant’s objection to a prosecutor’s decision and ordering the appellant to pay 100 lei in judicial costs. The dispute involved a procedural challenge where the appellant sought to contest a prosecutor’s resolution that split a criminal case and transferred jurisdiction to a lower court for continued investigations against various individuals; the appellate court had initially declared the complaint inadmissible because it did not fall within the categories of prosecutorial solutions subject to judicial review. Relying on Article 3851 of the Code of Criminal Procedure, which enumerates specific decisions eligible for appeal, the Supreme Court determined that the appellate court’s ruling rejecting the complaint was a final judicial decision (hotărâre definitivă) rather than a sentence or other appealable instrument, rendering the further appeal legally unfounded and unreviewable.
Legislator headnote
AI generatedart. 192 alin. (2) C. proc. pen, art. 2781 alin. (1) C. proc. pen, art. 3851 C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen; Inadmissibility of appeal against a final decision rejecting a prosecutor’s resolution under Article 3851 of the Code of Criminal Procedure: The dispute involved a procedural challenge where the appellant sought to contest a prosecutor’s resolution that split a criminal case and transferred jurisdiction to a lower court for continued investigations against various individuals; the appellate court had initially declared the complaint inadmissible because it did not fall within the categories of prosecutorial solutions subject to judicial review. Relying on Article 3851 of the Code of Criminal Procedure, which enumerates specific decisions eligible for appeal, the Supreme Court determined that the appellate court’s ruling rejecting the complaint was a final judicial decision (hotărâre definitivă) rather than a sentence or other appealable instrument, rendering the further appeal legally unfounded and unreviewable.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvides the legal basis for dismissing the appeal as inadmissible in the dispositive.
Full text
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 119 din 20 martie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul D.I. împotriva rezoluţiei nr. 2373/II - 2/2011 din data de 15 septembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat petentul la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat.
În motivarea acestei hotărâri s-a reţinut că petentul a formulat plângere faţă de soluţia dată prin Ordonanţa din data de 29 iulie 2011 şi, implicit, faţă de rezoluţia din data de 15 septembrie 2011, prin care - printre altele - s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin în vederea continuării cercetărilor faţă de A.P., P.D., P.C., R.I., A.T., Z.I., E.I. şi alţi angajaţi ai D.S.V.S.A. Mehedinţi, apreciind instanţa că prezenta plângere nu se găseşte printre cazurile în care se poate face plângere împotriva soluţiei procurorului reglementate de dispoziţiile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs contestatorul D.I.
Recursul contestatorului este inadmisibil. Potrivit dispoziţiilor art. 3851 C. proc. pen. pot fî atacate cu recurs:
a) sentinţele pronunţate de judecătorii;
b) sentinţele pronunţate de tribunalele militare;
c) sentinţele pronunţate de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;
d) sentinţele pronunţate de secţia penală şi secţia militară ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
d1) sentinţele privind infracţiunile pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
e) deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de curţi de apel şi Curtea Militară de Apel;
f) sentinţele pronunţate în materia executării hotărârilor penale, afară de cazul când legea prevede altfel, precum şi cele privind reabilitarea.
Examinându-se actele şi lucrările dosarului se constată că sentinţa penală nr. 119 din 20 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul D.I. împotriva rezoluţiei nr. 2373/II - 2/2011 din data de 15 septembrie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, este o hotărâre definitivă, prin urmare, nesupusă căii de atac a recursului.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul D.I.
Totodată, va obliga recurentul contestator la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul D.I. împotriva sentinţei penale nr. 119 din 20 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 octombrie 2012.