Exclusive territorial competence in estate partition: waiver of exception of incompetence by failure to invoke it by the first hearing on the merits

Partaj succesoral. Competență teritorială exclusivă. Conflict negativ. Termen de invocare a excepției de necompetență.

Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Competența teritorială.

Index alfabetic : conflict de competență

- normă dispozitivă

C.proc.civ. din 1865, art. 14, art. 1591 alin. (2)

Dispoziţiile art. 1591 alin. (2) C.proc.civ. astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 202/2010, stabilesc că excepţia de necompetenţă materială şi teritorială de ordine publică, pot fi invocate de părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.

Cum instanţa iniţial învestită nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă, în aplicarea dispoziţiilor art. 14 C.proc.civ., în termenul prevăzut de art. 1591 alin. (2) C.proc.civ., (cauza având mai multe termene de judecată), aceasta nu se mai putea dezînvesti, invocându-şi necompetenţă teritorială, ca urmare a decăderii din dreptul de a invoca o astfel de excepţie.

Secția I civilă, decizia nr. 2219 din 17 septembrie 2014

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 31 octombrie 2012 reclamantul B.B.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta O.L. să se dispună partajarea averii succesorale privind bunurile rămase urmare a decesului autorilor B.G. şi B.I., constând în suprafaţa de 7.0944 ha înscrisă în titlul de proprietate din 01 noiembrie 1996, situată în judeţul Olt.

Prin sentinţa nr. 565 din 21 ianuarie 2014, Judecătoria Slatina a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, reţinând că sunt incidente dispoziţiile art. 14 C.proc.civ., care prevăd că în materie de moştenire instanţa competentă este cea de la ultimul domiciliu al defunctului, în speţă, Judecătoria Piteşti.

Prin sentinţa nr. 2875 din 26 martie 2014 Judecătoria Piteşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la ICCJ, reţinând că, atâta timp cât excepţia de necompetenţă nu a fost invocată în termenul prevăzut de art. 1591 alin. (2) C.proc.civ., instanţa sesizată de reclamant devine exclusiv competentă să soluţioneze acţiunea.

Cum Judecătoria Slatina a acordat termen pentru ca părţile să încheie o tranzacţie, rezultă că în mod implicit aceasta s-a considerat competentă să soluţioneze pricina, neputându-se aprecia că o atare competenţă i-ar fi aparţinut doar în cazul încheierii tranzacţiei, iar în caz contrar competenţa ar fi aparţinut altei instanţe.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 22 alin. (3) C.proc.civ., a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, pentru argumentele ce succed:

Competenţa teritorială este reglementată, în principiu, de norme dispozitive, care prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte posibilitatea de invocare a excepţiei de necompetenţă, respectiv, necompetenţă relativă poate fi invocată numai de către pârâtă, in limine litis, şi anume, numai prin întâmpinare sau cel târziu la prima zi de înfăţişare.

Referitor la competenţa materială şi teritorială de ordine publică dispoziţiile art. 1591 alin. (2) C.proc.civ., astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 202/2010, stabilesc că excepţia de necompetenţă poate fi invocată de părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.

Aceste reglementări sunt menite să împiedice prelungirea duratei procesului, prin eventuala reluare a judecăţii în faţa unei alte instanţe decât cea a cărei competenţă nu a fost iniţial contestată şi care a procedat la judecarea procesului.

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 31 octombrie 2012, reclamantul B.B.G. a investit Judecătoria Slatina cu soluţionarea cauzei având ca obiect partajul succesoral al unui imobil situat în judeţul Olt, deşi ultimul domiciliu al defuncţilor era în Piteşti.

Instanţa iniţial învestită nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă, în aplicarea dispoziţiilor art. 14 C.proc.civ., în termenul prevăzut de art. 1591 alin. (2) C.proc.civ., cauza având mai multe termene de judecată, respectiv, 12 martie 2013, 23 aprilie 2013, 28 mai 2013, 03 septembrie 2013, 08 octombrie 2013, 12 noiembrie 2013, din care termenul reprezentând prima zi de înfăţişare a fost la data de 23 aprilie 2013, întrucât la primul termen reclamantul a solicitat amânarea cauzei pentru lipsă de apărare.

Prin neinvocarea excepţiei necompetenţei teritoriale în termenul limitativ prevăzut de art. 1591 alin. (2) C.proc.civ., Judecătoria Slatina a devenit competentă să soluţioneze cauza.

În consecinţă, aceasta nu se mai putea dezînvesti, invocându-şi necompetenţă teritorială, ca urmare a decăderii din dreptul de a invoca o astfel de excepţie.

Constatând că Judecătoria Slatina a devenit în mod exclusiv competentă să judece prezentul litigiu, aceasta desesizându-se de soluţionarea cauzei în mod greşit, Înalta Curte a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.