Validity of 1988 statutory expropriation and passive procedural standing of the General Council in private property restitution actions

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul General al Municipiului București împotriva deciziei nr.113 din 14 martie 2002 a Curții de Apel București – secția a IV-a civilă.

La apelul nominal s-au prezentat recurentul-pârât Consiliul General al Municipiului București, reprezentat de consilier juridic O.O., precum și intimatele reclamante C.E.M.și A.M.D., ambele reprezentate de mandatara G.I., conform procurii de la dosar.

Procedura completă.

Recursul este scutit de timbru.

Instanța constată că pricina este în stare de judecată și dă cuvântul părților cu privire la recurs.

Consilier juridic O.O., pentru recurentul-pârât Consiliul General al Municipiului București, lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului. Precizează că în evidențele de care dispune Municipiul București, Consiliul General nu figurează mențiunea că imobilul din litigiu ar fi trecut în proprietatea statului.

Mandatara G.I., pentru intimatele reclamante C.E.M.și A.M.D., solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele din întâmpinarea de la dosar.

C U R T E A

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantele C.E.M.și C.M.D.au chemat în judecată Consiliul general al Municipiului București pentru a fi obligat să le lase în deplină proprietate și posesie terenul situat în București, str.Zaharia Carcalechi nr.16 sector 5.

În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că imobilul a fost cumpărat de C.I. prin actul de vânzare cumpărare transcris la grefa Tribunalului Ilfov sub nr.4739/4.04.1932. După decesul lui C.I., survenit la 5.02.1973, imobilul a revenit fiului său, C.M., decedat și el la 20.05.1988, a căror moștenitoare sunt reclamantele C.E.M., în calitate de soție supraviețuitoare și C.M.D., în calitate de fiică.

În anul 1988, se arată în motivarea acțiunii, imobilul a trecut abuziv la stat prin ICRAL Cotroceni, potrivit procesului verbal de predare-preluare din 6.06.1988, iar în prezent este liber de orice construcție, întrucât clădirea inițială a fost demolată de stat.

În drept, reclamantele invocă prevederile art.480, 483 C.civ.și Legea nr.18/1991.

Prin sentința civilă nr.997 din 1.10.2001, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă s-a admis acțiunea și pârâtul Consiliul general al Municipiului București a fost obligat să lase reclamantelor în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București str.Zaharia Carcalechi nr.16 sector 5 în suprafață de 239 mp, având vecinătățile în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expertul C.C..

În motivarea acțiunii s-a reținut că terenul a aparținut lui C.I., antecesorul reclamantelor, dobândit cu titlu de cumpărare în 1932. În anul 1988 terenul a trecut la stat, fără a exista un act în acest sens, împrejurare față de care tribunalul a considerat că bunul nu a ieșit niciodată din patrimoniul proprietarilor de drept și s-a transmis pe cale succesorală reclamantelor, astfel încât în mod nelegal este deținut de stat.

Acțiunea reclamantelor a fost admisă în temeiul art.480 C.civ.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul Consiliul general al Municipiului București considerând-o netemeinică și nelegală.

În motivarea apelului, pârâtul a arătat că Consiliul general al Municipiului București nu are calitate procesuală pasivă, aceasta revenind Municipiului București, prin Primarul general, conform art.19 pct.1, art.21 pct.1 și art.67 din Legea nr.215/2001.

Apelul pârâtului a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.113 din 14.03.2002, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Instanța de apel a reținut că pârâtul Consiliul general al Municipiului București are calitate procesuală pasivă în temeiul art.4, 5 și art.20 lit.”g” din Legea nr.69/1991 a administrației publice locale, în forma în care era în vigoare la data introducerii acțiunii, precum și a prevederilor art.12 alin.5 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. De altfel, s-a conchis în motivarea deciziei, este vorba, în ambele cazuri, de reprezentare de aceeași persoană juridică, și anume unitatea administrativ-teritorială Municipiul București.

Decizia a fost atacată cu recurs de pârâtul Consiliul general al Municipiului București, reprezentat legal de Primarul general, care cere admiterea lui, modificarea deciziei recurate și respingerea acțiunii față de pârât, întrucât nu are calitate procesuală pasivă, pentru că nu deține posesia imobilului.

Recursul pârâtului este nefondat și urmează a se respinge.

Potrivit art.4, 5 și 20 lit.”g” din Legea administrației publice locale nr.69/1991, în vigoare la data sesizării instanței, comunele, orașele (municipiile) și județele sunt unități administrativ-teritoriale cu personalitate juridică, iar autoritățile publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe (municipii) sunt consiliile locale, ca autorități administrative.

Consiliile locale au și atribuții de administrare a domeniului public și privat al comunei ori orașului (municipiului), din care fac parte și bunurile prevăzute de art.6 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și care pot fi revendicate de foștii proprietari sau de moștenitorii acestora, în condițiile legii.

De asemenea, potrivit art.12 alin.6 din Legea nr.213/1998, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunurilor, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de consiliile județene, respectiv Consiliul general al Municipiului București sau de consiliile locale care dau mandat scris, în fiecare caz, președintelui consiliului județean sau primarului.

Din coroborarea dispozițiilor legale evocate rezultă că în litigiile care pun în discuție dreptul de proprietate al bunurilor care fac parte din domeniul public sau privat al statului, situate în circumscripția lor teritorială, Consiliul general al Municipiului București, ca organ al administrației publice locale, reprezentat legal de Primarul general, are calitate procesuală pasivă.

Pentru aceste considerente, recursul pârâtului se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Consiliul General al Municipiului București împotriva deciziei nr.113 din 14 martie 2002 a Curții de Apel București – secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iunie 2003.