Appeal against dismissal of criminal revision request declared tardiv; costs imposed on appellant

Asupra apelului de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 133/F din data de 6 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, în baza dispoziţiilor art. 459 C. proc. pen., ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta P.V., împotriva sentinţei penale nr. 539 din data de 22 decembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. 12897/2/2010.

În baza dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen. revizuenta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei.

Pentru a hotăra astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10 februarie 2014 sub nr. 817/2/2014 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, numita P.V. a formulat cerere de revizuire în numele soţului său, P.A., solicitând revizuirea sentinţei penale nr. 539 din data de 22 decembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 12897/2/2010, prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.A. din infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. anterior în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. anterior, respectiv în temeiul art. 25 raportat la art. 291 C. pen. anterior, inculpatul P.A. fiind condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de instigare la uz de fals, iar în temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. anterior fiind condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului P.A., stabilindu-se ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare, iar în ceea ce priveşte acţiunea civilă, a fost obligat inculpatul P.A., în solidar cu inculpaţii O.C.R. şi A.M. la plata sumei de 70.000 dolari SUA, în echivalentul în lei la data plăţii, către partea civilă S.L.

Revizuenta P.V. a susţinut că în mod greşit instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, reţinând agravanta prevăzută de art. 215 alin. (5) C. pen. anterior, deşi nu s-au administrat probe pentru a se stabili cursul dolarului la data de 19 iunie 2006, invocând dispoziţiile art. 38519 pct. 17 C. proc. pen. anterior.

În continuare a susţinut că instanţa a comis o gravă eroare de fapt, hotărârea dată fiind contrară legii şi prin ea făcându-se o greşită aplicare a legii, cu referire la stabilirea cuantumului obiectului infracţiunii reţinute în actul de sesizare - invocând prevederile art. 38519 pct. 17, pct. 18 şi art. 38516 alin. (3) C. proc. pen.

Un al doilea motiv de revizuire viza împrejurarea că inculpatul O.V., a dorit să-şi schimbe declaraţia dată în faţa organelor de cercetare penală, admiţând că numeroase fapte au fost săvârşite de către acesta, în drept fiind invocate dispoziţiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. anterior.

Analizând cererea de revizuire, instanţa de fond a apreciat că faţă de motivele invocate, acestea nu se încadrează în cazurile limitativ prevăzute de lege pentru a putea constata admisibilitatea în principiu a cererii, aspectele menţionate reprezentând motive pentru promovarea căii de atac a recursului, cale de atac de care partea a uzat, având aceleaşi solicitări cu cele expuse şi în cererea de revizuire.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel revizuenta P.V., apreciind-o ca fiind netemeinică, considerând că cererea de revizuire se încadrează în cazurile limitativ prevăzute de lege.

În continuare, a susţinut că instanţa de fond nu a administrat nici o probă referitoare la cursul oficial al dolarului american din data de 19 iunie 2006, Curtea de Apel Bucureşti dispunând schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. anterior şi condamnarea soţului său, P.A. la o pedeapsă de 10 ani închisoare.

A mai susţinut că s-a comis o eroare de fapt şi că hotărârea de la fond este nelegală, făcându-se o greşită aplicare a legii, cu referire la stabilirea cuantumului prejudiciului produs prin infracţiunea reţinută în actul de sesizare, partea vătămată S.L. neadministrând nici un fel de probă care să ateste posesia sumei reţinute în actul de sesizare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de la data de 30 aprilie 2014.

Examinând cauza, Înalta Curte apreciază apelul declarat de revizuenta P.V. ca fiind tardiv, din următoarele considerente:

Copia minutei sentinţei penale nr. 133/F din data de 6 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti a fost comunicată revizuentei la data de 14 martie 2014, aşa cum reiese din procesul verbal de predare ce se regăseşte la fila 31 dosar al Curţii de Apel Bucureşti.

Dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 225/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. prevăd că hotărârile pronunţate în primă instanţă după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor şi condiţiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă, iar potrivit art. 410 alin. (1) C. proc. pen., „termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, şi curge de la comunicarea copiei minutei".

Faţă de dispoziţiile mai sus arătate, termenul de 10 zile în care revizuenta putea declara apel, a expirat la data de 25 martie 2014.

Din ştampila aplicată pe plicul prin care a fost înaintată cererea de apel către Curtea de Apel Bucureşti, rezultă că acesta a fost declarat la data de 28 aprilie 2014, cu mult peste termenul prevăzut expres de dispoziţiile legale.

Faţă de cele expuse mai sus, Înalta Curte urmează a respinge ca tardiv apelul declarat de revizuenta P.V. împotriva sentinţei penale nr. 133/F din 6 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, apelul declarat de revizuenta P.V. împotriva sentinţei penale nr. 133/F din 6 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă apelanta - revizuenta la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2014.