Imputability of failed pre-litigation conciliation under Article 7201 CPC as prerequisite for commercial action admissibility

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 2534 din 20 noiembrie 2007 pronunţată în Dosarul nr. 4622/114/2007 al Tribunalului Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a respins ca fiind prematur introdusă acţiunea formulată de reclamanta SC T. SRL Buzău împotriva pârâtei SC A.G.G. SRL Buzău.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut în esenţă că nu au fost respectate prevederile art. 7201 C. proc. civ. privind îndeplinirea procedurii prealabile a concilierii directe, anterior sesizării instanţei de judecată, în condiţiile în care s-a contestat conţinutul procesului - verbal încheiat de reclamantă la data de 27 iunie 2007 conform căruia pârâta nu s-a prezentat la data şi ora stabilită în acest scop.

Apelul formulat de reclamantă a fost admis prin Decizia nr. 55 din 18 martie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, cu consecinţa desfiinţării sentinţei şi trimiterii cauzei spre rejudecare, cu motivarea că neîndeplinirea procedurii concilierii directe nu este imputabilă reclamantei, care, constatând lipsa pârâtei a organizat o nouă conciliere pentru data de 21 august 2007, însă fără rezultat.

În plus, arată instanţa de apel, conduita pârâtei evidenţiază faptul că aceasta nu intenţionează să recunoască pretenţiile reclamantei, astfel încât reluarea procedurii ar avea drept efect doar tergiversarea soluţionării litigiului, în condiţiile în care conform art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 119/2007 efectuarea acesteia nu mai este obligatorie.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC A.G.G. SRL Buzău criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea primului motiv, recurenta invocă faptul că decizia este insuficient şi contradictoriu motivată în condiţiile în care nu a fost analizată modalitatea în care au fost respectate prevederile art. 7201 C. proc. civ. iar, pe de altă parte s-a făcut referire la dispoziţiile O.U.G. nr. 119/2007, care nu sunt incidente litigiului, fiind un act normativ intrat în vigoare ulterior introducerii acţiunii.

Prin cel de al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., recurenta susţine că instanţa de apel interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii şi schimbând natura şi înţelesul termenilor folosiţi a pronunţat o hotărâre lipsită de temei legal bazată pe încălcarea şi aplicarea greşită a legii, ignorând faptul că procedura concilierii directe nu a fost îndeplinită efectiv, conform regulilor stabilite prin art. 7201 C. proc. civ.

În realitate, menţionează recurenta această procedură nu s-a efectuat din culpa intimatei, care nu a respectat termenele şi condiţiile impuse de lege, inclusiv obligaţia de a comunica toate actele necesare, context în care prezumţia instanţei de apel că oricum nu era posibilă realizarea concilierii este lipsită de suport legal.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la prevederile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. şi cu precizarea că motivul prevăzut de pct. 8 este doar invocat, fără a fi dezvoltat, curtea constată că este nefondat.

Astfel, prima critică vizând existenţa unei motivări insuficiente şi contradictorii nu este întemeiată, în condiţiile în care instanţa de apel, după prezentarea cronologică a notificărilor expediate de reclamantă - pentru data de 26 iunie 2007 şi respectiv 21 august 2007 - pentru îndeplinirea procedurii prevăzută de art. 7201 C. proc. civ., a concluzionat că aceasta nu s-a realizat din cauza absenţei pârâtei, astfel încât nefinalizarea acestei proceduri nu este imputabile intimatei.

În acest context, este justificat şi argumentul conform căruia prin păstrarea soluţiei de respingere a acţiunii ca fiind prematur introdusă, singura consecinţă este aceea că în ipoteza demarării unei noi proceduri de conciliere, s-ar încălca principiul celerităţii.

Astfel, deşi pârâta a contestat realizarea procedurii menţionate, a formulat, prin întâmpinarea depusă şi apărării pe fond, solicitând respingerea acţiunii.

În aceste condiţii, este evident că prin reluarea procedurii prevăzută de art. 7201 C. proc. civ. scopul avut în vedere de legiuitor şi anume încercarea de rezolvare a litigiului pe cale amiabilă - nu poate fi atins.

Referitor la aplicabilitatea O.U.G. nr. 119/2007, se va reţine că într-adevăr acest act normativ nu este incident speţei, însă această constatare nu este de natură a modifica soluţia instanţei de apel care a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 7201 C. proc. civ.

În consecinţă, recursul este nefondat şi va fi respins conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmând a fi respinsă în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ. şi cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată, faţă de păstrarea soluţiei de trimitere spre rejudecare, când instanţa va obliga la cerere, partea care cade în pretenţii, la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta SC A.G.G. SRL Buzău, împotriva Deciziei Curţii de Apel Ploieşti nr. 55 din 18 martie 2008, ca nefondat.

Respinge cererea formulată de către intimata - reclamantă SC T. SRL Buzău de acordare a cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 noiembrie 2008.