Nullity of shareholders' assembly resolution allocating profits to administrators and employees under mandatory prohibition in Art. 183(4) of Law No. 31/1990

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SIF T. SA a chemat în judecată pe pârâta SC C. SA Buzău solicitând să se constate nulitatea Hotărârii A.G.O. a acţionarilor SC C. SA din data de 25 martie 2006.

Prin sentinţa nr. 1186 din 3 iulie 2006 Tribunalul Buzău a admis excepţia de prematuritate şi a respins acţiunea.

Prin Decizia nr. 228 din 31 octombrie 2006 Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Prin sentinţa nr. 68 din 24 ianuarie 2008, Tribunalul Buzău a respins acţiunea, reţinând că adunarea generală a acţionarilor a fost convocată cu respectarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 republicată, iar dispoziţiile Regulamentului nr. 1/2006 al C.N.V.M. nu este aplicabil, nefiind în vigoare la momentul adoptării hotărârii atacate.

A reţinut instanţa de fond şi faptul că dispoziţiile art. 138 alin. (1) din Regulamentul C.N.V.M. nu au caracter imperativ, nu sunt prioritare Legii nr. 31/1990, iar dreptul la informare al acţionarilor a fost respectat, toate documentele şi informaţiile vizând problemele înscrise pe ordinea de zi fiind puse la dispoziţia acţionarilor la sediul societăţii.

De asemenea, nerespectarea dispoziţiilor art. 128 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 nu este sancţionată cu nulitatea hotărârii. Mai mult, adunarea generala a propus în unanimitate ca secretar de şedinţă sa fie numitul S.V. Neîntemeiată s-a reţinut şi critica vizând acordarea unei părţi din profit către administratori şi cenzori, o atare posibilitate fiind prevăzută de art. 178 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, R.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta SIF T. SA, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei, admiterea acţiunii şi anularea hotărârii A.G.O.A. din 25 martie 2006.

Prin Decizia nr. 85 din 25 aprilie 2008, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul şi a schimbat în tot sentinţa în sensul că a admis acţiunea şi a anulat Hotărârea A.G.O.A. din 25 martie 2006.

Pentru a se pronunţa astfel, în ceea ce priveşte încălcarea obligaţiei de informare a pieţei reglementate Rasdaq şi a C.N.V.M., curtea de apel a constatat ca fiind reală susţinerea apelantei cu privire la rectificarea erorii materiale strecurate în cuprinsul acţiunii introductive şi, implicit, motivarea eronată a instanţei de fond referitoare la Regulamentul nr. 1/2006.

Curtea de apel a mai reţinut, însă, şi faptul că Regulamentul nr. 13/2004 nu a fost publicat în M. Of., situaţie în care, în conformitate cu dispoziţiile art. 78 din Constituţia României, nu poate fundamenta pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti.

Susţinerea apelantei cu privire la încălcarea dispoziţiilor art. 243 alin. (5) din Legea nr. 297/2004 s-a apreciat ca neîntemeiată, curtea de apel constatând faptul că pârâta SC C. SA Buzău a pus la dispoziţia acţionarilor toate documentele şi informaţiile necesare legate de această adunare generală ordinară, la sediul său, în perioada 1 martie - 17 martie 2006.

Curtea de apel a reţinut, însă, faptul că, potrivit dispoziţiilor art. 128 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, alegerea secretarului trebuie făcută din rândul acţionarilor, prevedere legală încălcată de către pârâtă, fără a arăta şi consecinţele în privinţa valabilităţii acesteia.

Totodată, curtea de apel a constatat, însă faptul că hotărârea atacată încalcă prevederile art. 183 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 în forma în vigoare la momentul adoptării acesteia. Astfel, textul menţionat prevedea posibilitatea repartizării profitului exclusiv către acţionari/fondatori, şi nu către salariaţi şi administratori, situaţie în care hotărârea este lovită de nulitate. Vătămarea produsă prin încălcarea prevederilor legale menţionate este evidentă, fiind diminuată cota de profit cuvenită acţionarilor/fondatorilor.

În acest sens, s-a reţinut faptul că instanţa de fond a aplicat eronat prevederile art. 183 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, R. textul indicat în considerentele sentinţei şi avut în vedere la pronunţare nefiind în vigoare la momentul adoptării hotărârii A.G.O.A. în litigiu.

Ca urmare, pârâta a declarat recurs, în termenul legal, invocând motive de nelegalitate, în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a arătat, în esenţă, că Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M. nu este incident în cauză, au fost respectate dispoziţiile legale privind informarea acţionarilor, conform art. 243 alin. (5) din Legea nr. 146/2004 hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi din procentul de 97,69 % de participare a acţionarilor la vot, iar hotărârea nu prejudiciază interesele acestora.

Recursul este nefondat.

Aşa cum rezultă din hotărârea instanţei de apel, ceea ce a stat la baza schimbării hotărârii instanţei de fond este doar admiterea motivului de apel care a vizat nesocotirea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 183 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, R, încât referirile din recurs la motivarea dată celorlalte critici aduse prin apel de intimata - reclamantă sunt lipsite de interes, neprejudiciind-o în niciun fel pe recurenta - pârâtă.

În schimb, aşa cum rezultă din dezvoltarea recursului, recurenta - pârâtă nu arată motivele pentru care instanţa de apel ar fi făcut o greşită aplicare a art. 183 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, R, care să atragă astfel nelegalitatea hotărârii şi să justifice admiterea recursului.

Or, aşa cum bine a reţinut instanţa de apel la data adoptării hotărârii A.G.O.A., potrivit art. 183 alin. (4) în redactarea de la data adoptării hotărârii nu era permisă repartizarea către administratori şi salariaţi a unei părţi din profitul societăţii.

Textul de lege are caracter imperativ, neavând relevanţă juridică din această perspectivă faptul că hotărârea a fost adoptată cu majoritate, iar interesul restului acţionarilor este, evident, afectat faţă de dreptul acestora de a primi dividende în raport de acţiunile deţinute.

Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins, ca nefondat, iar hotărârea va fi menţinută ca legală şi temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta SC C. SA Buzău împotriva Deciziei nr. 85 din 25 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 noiembrie 2008.