Bankruptcy sale nullity claim abandoned via non-payment of mandatory appeal stamp duty
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s appeal against the appellate decision due to failure to pay the mandatory judicial stamp duty, thereby leaving the lower court judgments in force which had dismissed the plaintiff's claims against the defendant judicial liquidator and others. The case involved a civil commercial dispute where the plaintiff sought to declare an absolute nullity of a sale contract executed by a bankruptcy judge during the liquidation proceedings of a debtor company, arguing the sale of the property was invalid; however, the trial and appellate courts had previously rejected this, finding the property was lawfully acquired through the enforcement of a mortgage lien attached to the asset in its bankruptcy estate. The Supreme Court’s decision was based strictly on procedural non-compliance with Article 1 of Law No. 146/1997 and Article 1 of Government Emergency Ordinance No. 32/1995, specifically ruling that the appeal was inadmissible because the required stamp tax was not paid in advance or by the first hearing deadline, without assessing the merits of the nullity claim.
Legislator headnote
AI generatedart. 11 din Legea nr. 146/1997, art. 1 din Legea nr. 146/1997; Bankruptcy sale nullity claim abandoned via non-payment of mandatory appeal stamp duty: Având în vedere criticile formulate în recurs, raportat la soluţia instanţei, Curtea în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în sumă de 6 lei şi respectiv 0,15 lei timbru judiciar potrivit art. 1 din O.G. nr. 32/1995.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 1545 din 13 noiembrie 2007 pronunţată în Dosar nr. 4729/86/2006 a Tribunalului Comercial Mureş s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC I. SRL şi s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B.F.C. împotriva pârâţilor SC I. SRL - în prezent SC E. SPRL Suceava, în calitate de lichidator judiciar al SC Z. SA Suceava, B.A. şi G.V.A.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut în esenţă că solicitarea reclamantului, astfel cum a fost precizată ulterior, de a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 1 noiembrie 2005 între părţi şi autentificat de judecătorul sindic prin încheierea de autentificare din 2 noiembrie 2004 pronunţată în Dosar nr. 5243/2000 privind deschiderea procedurii falimentului SC Z. SA este nefondată deoarece pârâţii în calitate de adjudecatari, au dobândit imobilul reclamantului, ca urmare a executării ipotecii care greva întreg imobilul. Astfel, reclamantul a pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului grevat de sarcini ca urmare a executării silite în cadrul procedurii falimentului în condiţiile în care reclamantul a dobândit imobilul aşa cum s-a aflat în patrimoniul falitei, adică grevat de sarcini.
Apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 43 din 5 mai 2008 a Curţii de Apel Tg. Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul prin cererea înregistrată la 18 iunie 2008.
Având în vedere criticile formulate în recurs, raportat la soluţia instanţei, Curtea în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 146/1997 a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în sumă de 6 lei şi respectiv 0,15 lei timbru judiciar potrivit art. 1 din O.G. nr. 32/1995.
Recursul nu a fost timbrat cu sumele stabilite în sarcina recurentului.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ. Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice şi se plătesc anticipat. În mod excepţional, obligaţia de timbrare se poate îndeplini până la primul termen de judecată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurentul nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia transmisă pentru termenul de judecată din 23 octombrie 2008 (fila 12), când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că recurentul nu este o persoană faţă de care operează scutirea legală de obligaţia timbrării, instanţa urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea 146/1997 şi a art. 1 din O.G. nr. 32/1995 şi să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul B.F.C. împotriva Deciziei nr. 43/A din 5 mai 2008, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 6 noiembrie 2008.