Validity of direct payment to third-party supplier under sale-purchase contract vs. claim for restitution as undue payment

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1746 din 6 iunie 2013 pronunţată în Dosarul nr. 12484/118/2012 al Tribunalului Constanţa, secţia a ll-a civilă, s-a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC R.M.G. SA Arad împotriva pârâtei SC E.D.D. SA.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut, în esenţă, că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1.845.696,60 lei reprezentând plată nedatontă.

Invocând dispoziţiile art. 1341 Noul C. civ., reclamanta a arătat în motivarea acţiunii că prin contractul din 23 august 2011 încheiat cu SC F.I. SRL, în calitate de vânzător, s-a obligat potrivit clauzei din art. 4, să achite preţul bunurilor cumpărate direct în contul SC E.D.B. SA şi SC E.D.M. SA, în baza contractelor pe care vânzătorul le are cu acestea.

În aceste condiţii, susţine reclamanta, pentru plata sumei de litigiu reprezentând contravaloarea facturilor emise de SC E.D.D. SA a fost indusă în eroare prin manoperele dolosive ale reprezentanţilor SC F.I. SRL care au menţionat aceste facturi în actul adiţional de modificare a contractului.

În egală măsură şi pârâta este de rea-credinţă deoarece a fost informată în legătură cu efectuarea plăţii din eroare, însă a refuzat restituirea acesteia.

Prin urmare, în absenţa unor raporturi juridice între reclamantă şi pârâtă, precum şi a unei datorii care să justifice plata, aceasta fiind făcută din eroare urmează a fi restituită.

Prima instanţă a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile unei plăţi nedatorate pentru că reclamanta a executat cu bună-credinţă contractul încheiat cu SC F.I. SRL, modificat prin anexa 2 din 5 martie 2012 în care s-a prevăzut expres că reclamanta se obligă să achite direct către SC E.D. SA facturile indicate în anexă, adică inclusiv cele două pentru care s-a achitat suma din litigiu.

Contractul părţilor, astfel cum a fost modificat este legal încheiat, conform art. 1166 şi 1170. C. civ., nu a fost desfiinţat, prin urmare, datoria pentru a cărei stinciere s-a făcut plata exista din punct de vedere juridic, iar plata a avut o cauză, situaţie în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a pretinde şi obţine restituirea sumei.

Pe de altă parte, contractele de vânzare-cumpărare care au precedat şi au stat la baza încheierii contractului din 2011 modificat prin anexa nr. 2/2012, s-au executat, bunurile au fost predate, operaţiunea fiind confirmată de toate părţile implicate, respectiv reclamanta SC R.M.G. SA Arad, pârâta SC E.D.D. SA şi SC F.I. SRL, astfel încât principiul siguranţei circuitului civil a contractului impune soluţia de respingere a acţiunii.

Apelul declarat de reclamanta SC R.M.G. SA Arad a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 134 din 19 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În argumentarea soluţiei pronunţate, instanţa de apel a respins criticile referitoare la lipsa cauzei pentru efectuarea plăţii din litigiu, cu motivarea că absenţa unor raporturi contractuale directe între părţile din litigiu nu demonstrează prin ea însăşi absenţa ori falsitatea cauzei, fiind evident că plata s-a făcut în baza unei stipulaţii pentru altul, respectiv pentru a stinge datoriile SC F.I. SRL către pârâtă, datorii legate de aceleaşi bunuri care au făcut obiectul vânzării între această societate şi reclamantă. împrejurarea că vânzătoarea SC F.I. SRL nu şi-a îndeplinit obl.gaţia de predare a bunurilor către reclamanta apelantă nu are semnificaţia faptului că plata nu a avut o cauză valabilă şi că intenţia reclamantei nu a fost aceea de a achita contravaloarea bunurilor cumpărate.

În egală măsură arată instanţa de apel este exclusă orice eroare a reclamantei care în ordinele de plată a menţionat atât numărul facturilor achitate cât şi faptul că plata s-a făcut către pârâtă în contul datoriei SC F.I. SRL.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC R.M.G. SA Arad, criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi respectiv punctul 8 al aceluiaşi articol, conform precizărilor la dezbaterea în fond a recursului.

În dezvoltarea criticilor recurenta invocă faptul că pretinsa obligaţie de plată a sumei din litigiu către SC E.D.D. SA, asumată formal prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare din 23 august 2011 are o cauză inexistentă şi falsă deoarece în cuprinsul acestui contract intimata nu a fost menţionată printre societăţile faţă de care s-a obligat să stingă datoriile SC F.I. SRL.

Contractul de vânzare-cumpărare din 2011 a fost încheiat cu SC F.I. SRL în considerarea calităţii de debitor al acestei societăţi faţă de SC E.D.B. SA şi SC E.D.M. SA, astfel că şi sumele trebuiau virate acestor societăţi şi nu intimatei, cum din eroare s-a procedat.

Contrar celor reţinute de instanţa de apel, arată recurenta, sunt îndeplinite condiţiile art. 1341 C. civ. privind plata nedatorată, deoarece achitarea sumei s-a făcut în mod eronat, absenţa intenţiei de plată şi implicit a cauzei fiind dovedită prin comportamentul său ulterior constând în solicitarea de restituire a plăţii.

În aceste condiţii, susţine recurenta, nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 1472 C. civ., pentru că plata fiind făcută din eroare nu se poate susţine că a fost efectuată cu scopul de a stinge datoria pe care o avea SC F.I. SRL către intimată. Absenţa intenţiei de efectuare a plăţii înlătură argumentul conform căruia în speţă a intervenit o stipulaţie pentru altul.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi dispoziţiile legale anterior menţionate, Înalta Curte constată că este nefondat, cu precizarea că, în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 1341 Noul C. civ. ci prevederile art. 1092 din Vechiul C. civ.

Astfel, acţiunea reclamantei SC R.M.G. SA Arad a fost înregistrată la data de 30 octombrie 2012 pentru restituirea sumei achitate din eroare - în considerarea contractului din 23 august 2011 încheiat cu SC F.I. SRL - către pârâta SC E.D.D. SA, în drept fiind invocate dispoziţiile art. 1341 din Noul C. civ.

Prima instanţă a analizat acţiunea prin raportare la aceste dispoziţii legale apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile plăţii nedatorate, iar instanţa de apel, fără a indica o prevedere legală a ajuns la aceeaşi concluzie.

În acest context, trebuie menţionat că potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., contractul este supus dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa. Aceleaşi dispoziţii fiind aplicabile şi în cazul modificării contractului.

În consecinţă, având în vedere că, contractul în baza căruia reclamanta susţine că a efectuat plăţi din eroare a fost încheiat la data de 23 august 2011 şi modificat la data de 5 martie 2012, rezultă, în mod evident, că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 992-997 şi 1092 C. civ. din 1864. J

Ambele reglementări impun îndeplinirea aceloraşi condiţii, astfel încât această constatare nu este de natură a determina o altă soluţie, deoarece, în esenţă, prin hotărârile anterioare problema litigioasă a fost corect dezlegată.

Potrivit art. 1092 C. civ. „orice plată presupune o datorie", ceea ce are semnificaţia faptului că plata ca operaţiune juridică, presupune existenţa unei obligaţii care trebuie stinsă, Dacă o asemenea obligaţie nu există, plata nu este valabilă, fiind lipsită de cauză, este o plată nedatorată ce trebuie restituită, conform art. 992 şi art. 993 C. civ.

În alţi termeni, plata nedatorată constă în executarea unei obligaţii la care cel care a efectuat-o nu era ţinut şi pe care a făcut-o fără intenţia de a plăti datoria altuia.

În speţă, recurenta a efectuat plăţile a căror restituire a solicitat-o, în temeiul anexei nr. 2 din 5 martie 2012, la contractul de vânzare-cumpărare din 23 august 2011 încheiat cu SC F.I. SRL, prin care părţile contractante au convenit în mod expres ca recurenta SC R.M.G. SA Arad, în calitate de cumpărător, să achite direct către SC E.D. SA toate facturile menţionate. în cuprinsul anexei sunt indicate şi facturile cu privire la care recurenta a susţinut ulterior că reprezintă o plată nedatorată, făcută din eroare şi fără intenţia de a stinge datora SC F.I. SRL către intimată.

Din această perspectivă, rezultă că în speţă, plata a fost făcută în temeiul şi în executarea obligaţiei contractuale asumate de recurentă în mod expres, astfel încât nu se poate susţine că are caracterul unei plăţi nedatorate, motiv pentru care dispoziţiile legale care reglementează această materie au fost corect aplicate de instanţele anterioare, cu consecinţa că sunt nefondate criticile recurentei.

În concluzie, recursul reclamantei SC R.M.G. SA este nefondat şi va fi respins ca atare în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC R.M.G. SA Arad împotriva Deciziei civile nr. 134 din 19 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a ll-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2014.