Nullity of cooperative general assembly resolutions: exclusive nature of first-grade voting rights and mandatory full-text disclosure for constitutive act amendments

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 62/C din 5 februarie 2010, a fost admisă în parte acţiunea reclamanţilor G.L.M., T.A., S.G., M.S., C.S., H.M., V.I., V.E., A.E. şi S.L., împotriva pârâtei I.M.S.C.M. gr. I. şi, în consecinţă: au fost anulate hotărârile A.G.E. şi A.G.O. din 18 august 2009 ale membrilor cooperatori ai societăţii pârâte; a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la depunerea hotărârilor societare criticate la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Mureş; a fost obligată pârâta să restituie reclamanţilor spezele avansate şi dovedite în beneficiul procedurii judiciare speciale obiect al prezentei cauze, în cuantum total de 1.039,30 lei noi.

În considerentele hotărârii, judecătorul sindic, analizând în detaliu, punctual, fiecare capăt de cerere formulat de reclamanţi, a apreciat ca fiind întemeiate criticile prin care aceştia enunţau neregularităţi grave privind îndeplinirea procedurii de convocare şi constatând nulitatea absolută a acestora, a dat eficienţă principiului de drept "resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis" şi admiţând acţiunea, a constatat nulitatea absolută a actelor societare subsecvente, respectiv a hotărârii criticate de reclamanţi.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta I.M.S.C.M. Tg. Mureş, solicitând schimbarea în tot a hotărârii în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor, întrucât hotărârea este rezultatul interpretării eronate a actului juridic dedus judecăţii şi al schimbării înţelesului vădit neîndoielnic al acestuia, fiind dată cu aplicarea greşită a legii.

În cuprinsul cererii de apel pârâta a arătat că au fost respectate dispoziţiile prevăzute în statutul societăţii privitoare la dreptul de vot al membrilor, proporţional cu părţile sociale deţinute, fiind aplicabile dispoziţiile prevăzute în statut, în considerarea faptului că Asociaţia cooperatistă a fost constituită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 1/2005.

Cu privire convocarea membrilor cooperatori pentru data de 18 august 2009, a susţinut că s-a realizat conform dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 1/2005, o parte din membrii cooperatori fiind convocaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, alţii semnând personal convocatorul, care a fost şi publicat în cotidianul local C.L. din 1 august 2009.

A arătat de asemenea, că reclamanţii nu au fost convocaţi pentru adunarea generală din 18 august 2009, întrucât au fost excluşi din societate prin hotărârea A.G.O. a membrilor cooperatori din data de 29 februarie 2008, iar contestaţia formulată de reclamanţi împotriva acestei hotărâri a fost soluţionată irevocabil abia la data de 2 noiembrie 2009.

În privinţa cooperatorilor B.R., C.A., A.M., K.A. şi K.M., a arătat că au semnat convocatorul şi că au fost reprezentaţi în cadrul A.G.O.E. din 18 august 2009 în baza procurilor speciale pe care le-au dat.

În privinţa conţinutului convocatorului, pârâta a susţinut că, în cadrul adunării generale ordinare şi extraordinare, s-a suspus la vot şi modificarea statutului societăţii prin majorarea numărului membrilor din consiliul de administraţie dar şi reducerea capitalului social, aceste puncte de pe ordinea de zi fiind cuprinse la pct. 6 din convocator, la „diverse".

În legătură cu cvorumul necesar adoptării hotărârilor în adunările generale ordinare şi extraordinare, I.M.S.C.M. Tg. Mureş a precizat că hotărârea instanţei de fond este contradictorie şi se impune desfiinţarea sa, întrucât, deşi a consemnat în considerente că fost îndeplinită condiţia de cvorum, prevăzută în statut, prin prezenţa celor 116 de membrii cooperatori, a reţinut ca motiv de anulare a hotărârii lipsa cvorumului statutar.

Prin Decizia nr. 70/A din 15 noiembrie 2010, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins apelul pârâtei ca nefondat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 1/2005, adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor cooperatori şi că, pentru a fi legal convocată, înştiinţarea membrilor cooperatori se face fie, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fie prin semnarea convocatorului de fiecare dintre membrii cooperatori, urmată de publicarea acestuia cu 15 zile înainte de data stabilită pentru întrunirea adunării generale, într-un ziar local de largă răspândire, din localitatea unde-şi are sediul societatea.

Raportându-se la textul legal citat, a apreciat că legiuitorul a prevăzut două modalităţi alternative de convocare şi că, executivul cooperativei pârâte nu a ales niciuna dintre aceste variante, făcând o combinaţie între cele două proceduri, o parte dintre membrii au fost convocaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, ceilalţi semnând personal convocatorul, combinaţia între cele două variante de convocare, contravenind celor prevăzute de lege şi statut.

Instanţa de control a reţinut că modalitatea de convocare aleasă de pârâtă nu permite verificarea în concret a încunoştinţării tuturor membrilor cooperatori asupra conţinutului convocatorului şi că, din probele administrate în cauză, nu s-a putut demonstra că au fost convocaţi toţi membrii cooperatori, nefiind depusă nicio dovadă privind convocarea reclamanţilor: B.R., C.A., C.M., K.A., K.M.

De asemenea, instanţa de apel a apreciat ca fiind corectă şi legală soluţia primei instanţe în considerarea următoarelor:

Prin hotărârea apelată s-a dispus anularea Hotărârilor A.G.O. şi A.G.O.E. a membrilor cooperatori ai societăţii pârâte din 18 august 2009, pentru nerespectarea prevederilor legale, în ceea ce priveşte convocarea, reţinându-se că executivul societăţii a ales o modalitate de convocare neprevăzută nici în actul normativ şi nici în statutul societăţii, respectiv prin scrisoare recomandată şi prin semnarea de primire a convocatorului, în al cărui conţinut nu a fost cuprins textul integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv, fiind încălcate prevederile art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005.

Prima instanţă avut în vedere, la pronunţarea soluţiei de anulare a Hotărârilor A.G.O. şi A.G.O.E., omisiunea executivului societăţii pârâte de a stabili care sunt propunerile a căror adoptare cade în competenţa adunării generale ordinare şi care sunt cele ce revin în competenţa adunării generale extraordinare, întrucât, atât actul normativ menţionat anterior, cât şi actul constitutiv al societăţii prevăd condiţii de cvorum diferite pentru adoptarea hotărârilor în cadrul celor două categorii de adunări - ordinare şi extraordinare - astfel încât, omisiunea respectivă este de natură să împiedice posibilitatea verificării cvorumului în cele două tipuri de adunări generale.

Procesul verbal încheiat cu ocazia adunării generale nu permite identificarea în mod distinct a membrilor cooperatori prezenţi personal şi a celor reprezentaţi, situaţie de natură să afecteze posibilitatea concretă de verificare a întrunirii atât a cvorumului statutar, cât şi a verificării majorităţii prevăzute de lege pentru validarea hotărârilor.

Referitor la modalitatea de vot, instanţa de fond a reţinut că, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 1/2005, societatea pârâtă şi-a modificat actul constitutiv iniţial pentru a-l pune în acord cu actul normativ, optând, la acel moment, pentru organizarea în societate cooperativă de gradul I. Pentru această varietate de societate cooperativă, legiuitorul a prevăzut doar votul unic pentru fiecare din membrii ei cooperatori şi numai în cadrul societăţilor cooperative de gradul II, s-a recunoscut posibilitatea votului proporţional alături de posibilitatea votului unic pentru fiecare din membrii ei cooperatori. Astfel, prin raportare la cele mai sus expuse, prima instanţă a constatat că votul proporţional prevăzut în statutul societăţii pârâte şi menţinut prin actul constitutiv al acesteia, contravine dispoziţiilor art. 37 din Legea nr. 1/2005.

Prima instanţă a reţinut în mod corect şi lipsa din convocator a textului integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv, în condiţiile în care, potrivit prevederilor art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005, când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea trebuie să cuprindă textul integral al propunerii.

Prin hotărârea A.G.O. s-a modificat numărul membrilor consiliului de administraţie şi s-a hotărât reducerea capitalului social, iar propunerile de modificare nu au fost menţionate în cuprinsul convocatorului.

În privinţa modalităţii de vot aleasă de executivul pârâtei, cea a votului proporţional cu acţiunile fiecărui cooperator, instanţa de control a reţinut că aceasta excede cadrului legal, în condiţiile în care, societatea cooperativă a optat pentru forma de organizare în societate cooperativă de gradul I, pentru care legiuitorul a prevăzut votul unic pentru fiecare dintre membrii cooperatori.

Totodată, referitor la cvorumul necesar adoptării hotărârii, a reţinut că nu au fost respectate prevederile legale, atâta timp cât din cuprinsul procesului verbal nu a putut fi stabilit numărul membrilor cooperatori prezenţi personal la adunarea generală şi numărul celor cei reprezentaţi prin mandatar.

Împotriva Deciziei nr. 70/A din 15 noiembrie 2010 pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta I.M.S.C.M. Tg. Mureş, susţinând că este rezultatul interpretării eronate a actului juridic dedus judecăţii şi schimbării înţelesului vădit neîndoielnic al acestuia, fiind dată cu aplicarea greşită a legii, solicitând admiterea recursului şi modificarea în tot a hotărârii atacate.

Întrucât pârâta nu şi-a subsumat expres, criticile formulate motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., limitându-se să afirme că prin hotărârea atacată a fost schimbat înţelesul vădit şi neîndoielnic al actului dedus judecăţii şi că a fost dată cu aplicarea greşită a legii, Înalta Curte constată că din dezvoltarea criticilor pârâtei nu se poate reţine motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., argument pentru care va analiza recursul exclusiv din perspectiva dispoziţiilor art. 304 pct. 9 din acelaşi cod mai sus menţionat.

Referitor la înlăturarea motivului prevăzut de art. 304 pct. 8, Înalta Curte reţine că din analiza deciziei atacate, nu rezultă că instanţa de apel ar fi schimbat natura juridică a actului dedus judecăţii, ci dimpotrivă, că instanţa de control a făcut o analiză corectă şi judicioasă a cauzei, pronunţându-se în limitele învestirii. Astfel, actul juridic dedus judecăţii îl constituie Hotărârea A.G.O.E. din data de 18 august 2009 a membrilor cooperatori ai pârâtei I.M.S.C.M. gr. I Tg. Mureş, instanţa de control pronunţându-se asupra acestui act juridic fără a-i denatura înţelesul.

Restul criticilor formulate de recurenta-pârâtă, sunt apreciate de Înalta Curte ca putând fi încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi vor fi analizate din această perspectivă.

I.M.S.C.M. gr. I Tg. Mureş a susţinut că hotărârea atacată a fost pronunţată cu interpretarea greşită a art. 34 alin. (4) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei prin aceea că a reţinut că textul legal prevede două proceduri alternative de convocare a adunării generale şi că pârâta realizând o combinaţie între cele două a încălcat norma legală menţionată.

Înalta Curte apreciază critica mai sus expusă ca nefondată şi reţine că instanţa de control a făcut o corectă interpretare a normei legale incidente în speţă, în considerarea următoarelor:

Art. 34 alin. (4) din Legea nr. 1/2005 prevede: "Convocarea se face fie prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fie prin semnarea convocatorului de fiecare membru cooperator şi publicarea cu cel puţin 15 zile înainte de data adunării generale în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii cooperative sau din cea mai apropiată localitate."

Interpretând norma legală precitată, prin metoda gramaticală şi prin metoda logică, Înalta Curte reţine că, folosirea de către legiuitor a conjuncţiei coordonatoare "fie", între cele două variante de convocare propuse, exclude posibilitatea folosirii cumulative a acestora, impunând alegerea uneia dintre cele două. Astfel, pârâta avea drept de opţiune între varianta convocării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, finalitatea fiind aceea de informare distinctă a fiecăruia dintre membrii cooperatori şi asigurarea unei dovezi individuale a transmiterii convocării, prin confirmarea de primire şi varianta convocării prin semnarea convocatorului de fiecare membru cooperator şi publicarea cu cel puţin 15 zile înainte de data adunării generale în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii cooperative sau din cea mai apropiată localitate, finalitatea fiind aceea de aducere la cunoştinţa membrilor cooperatori prin publicitate a elementelor de organizare a adunării generale, care să vină ulterior obţinerii acestei informaţii şi să semneze personal convocatorul, întrucât este greu de presupus că, în lipsa publicităţii ar putea exista posibilitatea strângerii semnăturilor membrilor cooperatori.

În considerarea celor expuse, critica privind greşita interpretare în speţă a textului legal, urmează a fi înlăturată.

În cadrul aceluiaşi motiv de recurs, pârâta I.M.S.C.M. gr. I Tg. Mureş a invocat greşita aplicare a dispoziţiilor art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005, care prevăd:" când pe ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor."

În raport de precitatul text legal, pârâta a susţinut că acesta nu era incident în cauză, arătând că nu era aplicabil unei convocări a adunării generale ce avea pe ordinea de zi modificarea numărului membrilor consiliului executiv şi reducerea capitalului social, acestea neconstituind modificare a actului constitutiv, fiind propuneri ad-hoc, făcute în adunarea generală, la punctul "diverse" al ordinii de zi, fapt pentru care nu se poate reţine culpa organizatorilor.

Înalta Curte apreciază că şi această critică este nefondată şi o va înlătura în raport de prevederile art. 16 alin. (1) lit. f) şi lit. i) din Legea nr. 1/2005, potrivit cărora actul constitutiv al societăţii cooperative trebuie să cuprindă menţiuni referitoare la capitalul social şi la administratorii societăţii şi de art. 94 alin. (1) şi (2) lit. e) din acelaşi act normativ, care dispune că adunarea generală este organul de conducere al asociaţiei compus din totalitatea membrilor, care are atribuţii în modificarea actului constitutiv şi statutului societăţii.

În considerarea normelor legale menţionate, din care rezultă că hotărârea privind modificarea membrilor consiliului executiv şi a capitalului social al cooperativei constituie act modificator al actului constitutiv al societăţii, Înalta Curte reţine că în speţă sunt incidente prevederile art. 34 alin. (7) din Legea nr. 1/2005 şi că societatea pârâtă avea obligaţia ca în convocator să menţioneze textul integral al propunerilor vizând modificarea actelor constitutive, iar în situaţia unor propuneri ad-hoc în acest sens, trebuiau consemnate în procesul verbal de şedinţă şi convocată o nouă adunare cu respectarea prevederilor legale menţionate.

Înalta Curte va înlătura şi critica asupra interpretării eronate de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 122 din aceeaşi lege mai sus amintită, pârâta susţinând că norma legală nu distinge între votul nominal şi votul proporţional funcţie de tipul de cooperativă, respectiv de gradul I şi de gradul II, în considerarea prevederilor art. 37 din acelaşi act normativ.

Astfel, cum art. 122 prevede că:" în cazul societăţilor cooperative pe acţiuni, înfiinţate până la data de 31 decembrie 2003, dacă prin statut este prevăzut votul proporţional cu numărul de acţiuni, acesta poate fi menţinut în limitele prevăzute de prezenta lege", iar art. 37 prevede că: " în societatea cooperativă de gradul 1 fiecare membru cooperator are dreptul la un singur vot, oricare ar fi numărul părţilor sociale pe care le deţine", rezultă că votul proporţional în cazul cooperativelor de gradul I depăşeşte limitele prevăzute de Legea nr. 1/2005.

În considerarea celor arătate, Înalta Curte va respingea şi acest motiv de recurs.

În ceea ce priveşte restul criticilor formulate de pârâta I.M.S.C.M. gr. I Tg. Mureş, privind reţinerea eronată de către instanţa de apel că nu s-a făcut distincţia între propunerile ce cad în competenţa adunării generale ordinare şi cele ce revin adunării generale extraordinare, precum şi critica asupra consemnării eronate privind neconvocarea membrilor cooperatori B.R., C.A., C.M., K.A. şi K.M. la adunarea generală din 18 august 2009, în realitate acestea semnând convocatorul prin mandatar conform procurilor speciale acordate, Înalta Curte le va respinge, apreciind că vizează aspecte de probatoriu, de natură să stabilească situaţia de fapt în cauză, iar instanţa de recurs este ţinută a cenzura exclusiv elementele de nelegalitate a hotărârii atacate.

Faţă de considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta I.M.S.C.M. Târgu Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta I.M.S.C.M. Târgu Mureş împotriva Deciziei nr. 70/A din 15 noiembrie 2010 pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 mai 2011.