Annulling an arbitral award for alleged breach of contradiction: factual disputes and evidence admission excluded from review

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 81 din 27 martie 2007, a respins acţiunea în anulare formulată de reclamanta D. SCM CRAIOVA cu sediul social în municipiul Craiova judeţul Dolj în contradictoriu cu pârâţii SC M.R.P. SRL şi V. SCM, ambele cu sediul social în municipiul Craiova judeţul Dolj, ca neîntemeiată. De asemenea, a mai fost obligată contestatoarea să plătească intimatei SC M.R.P. SRL suma de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în principal că, petenta D. SCM CRAIOVA a formulat acţiune în anulare împotriva sentinţei nr. 126 din 4 iulie 2006 pronunţată de Curtea de Arbitraj de pe lângă Asociaţia Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti U.C.E.C.O.M., în dosarul nr. 287/2005, în contradictoriu cu intimatele V. SCM şi SC M.R.P. SRL, solicitând desfiinţarea sentinţei arbitrale şi pe fond admiterea acţiunii sale precizate în sensul de a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2069 din 20 decembrie 2002 încheiat între intimate şi obligarea intimatei SC M.R.P. SRL de a lăsa contestatoarei în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 18,908 m.p. compusă din 9 m.p spaţiu comercial şi 9,905 m.p. grup social, situată în Craiova, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, în anulare, petenta a arătat că prin sentinţa arbitrală atacată i s-a respins acţiunea, că instanţa arbitrală nu a ţinut seama de actele depuse la dosar, considerându-le relevante numai pe cele depuse de pârâta V. SCM, în realitate spaţiul aparţine numai reclamantei, greşit nu a fost administrată proba cu expertiză tehnică din care ar fi putut rezulta în mod clar cât anume deţine fiecare parte şi în temeiul căror acte de proprietate, a fost dată dovada de lipsă de rol activ şi încheierea dezbaterilor s-a făcut în lipsa reprezentantului legal al acesteia.

S-a apreciat că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 364 lit. d), f) şi i) C. proc. civ., deoarece reclamanta avea termen luat în cunoştinţă şi a depus la dosar note de concluzii scrise, tribunalul arbitral s-a pronunţat corect şi complet asupra cererii de revendicare a reclamantei şi nici nu a fost încălcată ordinea publică şi bunele moravuri.

Împotriva sentinţei comerciale nr. 81 din 27 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a promovat recurs reclamanta D. SCM Craiova, care a criticat-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate, iar pe cale de consecinţă să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2069 din 20 decembrie 2002 încheiat între pârâtele V. SOCOM şi SC M.R.P. SRL, precum şi obligarea pârâtei SC M.R.P. SRL de a lăsa reclamantei în deplină şi liniştită posesie o suprafaţă totală de 18,905 m.p. compusă din 9 m.p. spaţiu comercial şi 9,905 m.p. grup social, situată în Craiova.

În subsidiar, recurenta a solicitat, admiterea recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare a acţiunii în anulare la Curtea de Apel Bucureşti, fiind nevoie de administrarea unor probe noi, respectiv martori, acte, interogatoriu luat pârâţilor şi o expertiză tehnică pentru a se măsura cu exactitate întregul imobil, a se observa cât anume deţine fiecare societate şi în temeiul căror acte şi titluri de proprietate.

Intimatele pârte SC M.R.P. SRL Craiova şi V. SCM Craiova au depus întâmpinări, prin care au cerut respingerea recursului.

Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de toate criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a respinge, ca nefundat, recursul reclamantei D. SCM Craiova pentru următoarele considerente.

Este adevărat că în materia procedurii arbitrale, întreaga procedură trebuie să asigure părţilor, sub sancţiunea nulităţii hotărârii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de apărare şi a principiului contradictorialităţii. De asemenea, părţile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentant şi pot fi asistate de orice persoană, iar neprezentarea părţii legal citate nu împiedică dezbaterea litigiului.

Nu poate fi primită critica recurentei conform căreia, în condiţiile dispoziţiilor art. 364 lit. d) C. proc. civ., în mod abuziv, instanţa arbitrală a soluţionat cauza în lipsa apărătorului ales al reclamantei, deşi acesta formulase cerere de amânare temeinic motivată, împrejurare care a dus la soluţionarea dosarului fără o apărare judicioasă.

Din verificarea documentaţiei existente, rezultă că reclamanta D. SCM Craiova, la data de 28 noiembrie 2005, a solicitat Curţii de Arbitraj de pe lângă Asociaţia Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti – U.C.E.C.O.M., în contradictoriu cu pârâta V. SOCOM Craiova, să-i fie lăsată în deplină proprietate şi liniştită posesie o suprafaţă totală de 18,905 m.p. situată în Craiova.

Încă de la primul termen al procedurii arbitrale, respectiv 12 ianuarie 2006, reclamanta a fost reprezentată de avocat, care ulterior atât la termenele din 14 februarie 2006 şi 14 martie 2006 a depus acte şi a solicitat introducerea în cauză a pârâtei SC M.R.P. SRL Craiova, cereri admise de instanţa arbitrală. La termenul din 11 aprilie 2006, apărătorul reclamantei a depus acte, iar la data de 5 iunie 2006 prin cerere scrisă a cerut amânarea cauzei pentru motivul că se află în concediu postnatal.

De remarcat că, prin încheierea de şedinţă din data de 20 iunie 2006, instanţa arbitrală, având în vedere complexitatea cauzei şi faptul că părţile au depus concluzii scrise până la această dată a amânat pronunţarea la 4 iulie 2006.

Într-adevăr, reclamanta a depus prin registratură, la 19 iunie 2006 concluzii scrise, semnate de apărătorul desemnat a-i acorda asistenţă juridică.

Este unanim admis că partea, care a fost prezentă sau reprezentată la un termen, nu va fi citată în tot cursul arbitrajului, fiind presupusă că cunoaşte termenele următoare. Amânarea solicitată în scris de apărătorul reclamantei nu este de natură a-i încălca dreptul la o apărare eficientă, deoarece pe tot parcursul procedurii a administrat probe şi a depus note scrise, nefiindu-i prejudiciat sub nici un aspect dreptul invocat şi nici contradictorialitatea.

Nejustificată este şi critica cu privire la motivul întemeiat pe dispoziţiile art. 364 lit. f) C. proc. civ., deoarece există o deplină concordanţă între dispozitivul hotărârii arbitrale şi obiectul acţiunii promovate, recurenta nefăcând dovada că tribunalul arbitral s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut s-au nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Din perspectiva motivului de anulare întemeiat pe reglementările cuprinse în art. 364 lit. i) C. proc. civ., fără putere de tăgadă, că nu se pot include criticile cu privire la stabilirea situaţiei de fapt, pe larg evocată de recurentă şi care vizează problemele de fond.

Nu se impune nici trimiterea cauzei spre rejudecare a acţiunii în anulare la Curtea de Apel Bucureşti în vederea administrării de noi probe, indicate în cererea de recurs: martori, expertiză tehnică, acte şi interogatorii ale părţilor, prin aceea că în această fază procesuală, specifică acţiunii în anulare, instanţa de fond a stabilit o corectă situaţie de fapt şi de drept. Reclamanta avea posibilitatea administrării acestor probe în procedura arbitrală, dar nu le-a solicitat, iar instanţa arbitrală nu se poate substitui părţilor în proces referitor la administrarea probelor. Mai mult, acţiunea în anulare, aşa cum jurisprudenţa a stabilit, apare ca o cale restrictivă de atac, în condiţiile în care nu permite decât analiza limitată a hotărârii atacate.

Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge, ca nefundat, recursul declarat de reclamanta D. SCM Craiova împotriva deciziei nr. 87 din 23 martie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, neregăsindu-se nici o cerinţă prevăzută de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta D. SCM Craiova, împotriva deciziei nr. 81 din 27 martie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 8 mai 2008.