Exemption from stamp duty for claims filed by a judicial liquidator under the insolvency law
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal of the plaintiff, a company in judicial liquidation, and quashed the lower court rulings, ordering the case remitted to the District Court for substantive adjudication. The dispute concerned the dismissal of the plaintiff's action for the recovery of a 350,000,000 lei advance under an association contract, which lower courts had declared inadmissible for non-payment of stamp duty despite the plaintiff's claim of statutory exemption. The decisive legal basis was Article 42 of Law No. 64/1995, which exempts actions formulated by a judicial liquidator from stamp taxes; this interpretation was confirmed by an irrebuttable appellate decision in a related stamp duty contest, establishing that the initial dismissal was illegal and the plaintiff was entitled to a trial on the merits without the stamp duty requirement.
Legislator headnote
AI generatedart. 42 din Legea nr. 64/1995, art. 18 din Legea nr. 146/1997; Exemption from stamp duty for claims filed by a judicial liquidator under the insolvency law: Mai mult, a formulat contestație, în baza art. 18 din Legea nr. 146/1997, privind obligarea la plata taxei de timbru, care inițial a fost respinsă de Direcția Finanțelor Publice Neamț, dar în final a fost admisă prin sentința civilă nr. 86 din 3 iulie 2001, a Curții de Apel Bacău, care a stabilit că acțiunea reclamantului este scutită de taxa de timbru conform art. 42 din Legea nr. 64/1995.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 21 iunie 2000, reclamanta, SC. I.C. SA, cu sediul în Piatra Neamț, prin lichidator judiciar, C.N., a solicitat obligarea pârâtei, SC. A.I. SRL, cu sediul în comuna Vaduri, jud. Neamț, la plata sumei de 350.000.000 lei reprezentând avans achitată acesteia la contractul de asociere nr. 1210 din 30 aprilie 1997, cu dobânda legală de 6% pe an.
Tribunalul Neamț, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 70 din 31 ianuarie 2001, a anulat acțiunea reclamantei ca netimbrată, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea 146/1997, cu motivarea că nu a fost îndeplinită obligația legală prevăzută de acest act normativ.
Prin decizia nr. 419 din 21 iunie 2001, a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva sentinței tribunalului.
S-a reținut de instanță că, potrivit art. 42 din Legea nr. 64/1995, sunt scutite de taxele de timbru numai acțiunile formulate de administrator sau lichidator, ori în acțiunea de față reclamanta nu are calitate de debitor, așa cum prevăd dispozițiile art. 2 și 3 din acest act normativ, ea este creditoarea unei sume de bani acordată în baza unui contract.
În termen legal reclamanta, SC. I.C. SA, prin lichidator judiciar, C.N., a declarat recurs împotriva acestei decizii și a susținut că este nelegală și netemeinică.
A arătat recurenta că, potrivit capitolului III secțiunea 3 din Legea nr. 64/1995, acțiunile formulate de lichidatorul judiciar, de natura celor formulate de acesta, sunt scutite de taxă de timbru.
Mai mult, a formulat contestație, în baza art. 18 din Legea nr. 146/1997, privind obligarea la plata taxei de timbru, care inițial a fost respinsă de Direcția Finanțelor Publice Neamț, dar în final a fost admisă prin sentința civilă nr. 86 din 3 iulie 2001, a Curții de Apel Bacău, care a stabilit că acțiunea reclamantului este scutită de taxa de timbru conform art. 42 din Legea nr. 64/1995.
Recursul este fondat în sensul celor ce urmează:
La 21 iunie 2000, reclamanta, SC. I.C. SA, cu sediul în Piatra Neamț, prin lichidator judiciar, C.N., a solicitat obligarea pârâtei, SC. A.I. SRL, cu sediul în județul Neamț, la restituirea sumei de 350.000.000 lei achitată acesteia cu titlu de avans la contractul de asociere nr. 1210 din 30 aprilie 1997, cu dobânda legală de 6% pe an.
Împotriva încheierii Tribunalului Neamț, de a timbra acțiunea la valoare, reclamanta a formulat contestație în baza art. 18 din Legea nr. 146/1997, și a normelor metodologice pentru aplicarea acesteia.
Deși reclamanta a solicitat la 31 ianuarie 2001, termen în vederea soluționării acesteia de către Ministerul Finanțelor, Direcția Generală pentru soluționarea plângerilor București, Tribunalul Neamț, prin sentința civilă nr. 70, pronunțată la această dată, a anulat acțiunea reclamantei ca netimbrată în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea 146/1997.
Prin dispoziția nr. 438 din 4 decembrie 2000, și decizia nr. 260 din 27 februarie 2001, a Ministerului Finanțelor, Direcția Generală de Soluționare a Plângerilor, s-au respins contestațiile formulate de reclamantă.
Reclamanta a declarat apel la 28 februarie 2001, împotriva sentinței tribunalului, și a invocat că este nelegală, întrucât este scutită de taxă de timbru potrivit secțiunii a 3- a din Legea nr. 64/1995, privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului.
Întrucât contestația formulată de reclamantă, împotriva deciziei Ministerului de Finanțe, privind timbrarea cererii nu era soluționată, aceasta a solicitat prin cerere instanței suspendarea judecării apelului până la soluționarea irevocabilă a acesteia.
Instanța a respins această cerere și prin decizia nr. 419 din 21 iunie 2001, a respins și apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței tribunalului, prin care s-a anulat ca netimbrată acțiunea acesteia.
La instanța de recurs, s-a depus la dosar sentința civilă nr. 86 din 3 iulie 2001, a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, rămasă irevocabilă, prin care s-a admis acțiunea reclamantei și cererea de intervenție formulată de B.R.D., sucursala Neamț; s-a desființat decizia nr. 260/2001, a Ministerului Finanțelor Publice, Direcția Generală de Soluționare a Plângerilor, și dispoziția nr. 438/2000 a D.G.F.P. Neamț, și s-a stabilit că acțiunea formulată de reclamantă, prin lichidator judiciar, este scutită de taxă de timbru conform art. 42 din Legea nr. 64/1995.
În raport de această hotărâre, Curtea constată că recursul reclamantei este întemeiat și potrivit art. 312 alin (4) C. proc. civ., urmează a admite recursul, a casa sentința tribunalului și decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Neamț, pentru soluționarea în fond a litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta, SC. I.C. SA, prin lichidator judiciar, C.N., împotriva sentinței civile nr. 70/E din 31 ianuarie 2001, a Tribunalului Neamț, secția comercială și de contencios administrativ, și a deciziei nr. 419 din 21 iunie 2001, a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, pe care le casează și trimite cauza pentru rejudecare Tribunalului Neamț.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 martie 2004.