Home-invasion murder conviction and 22-year sentence upheld on appeal; sentencing discretion not reviewable.

Asupra recursului penal de față:

Prin Sentința penală nr. 114 din 28 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția penală, în Dosarul nr. 12280/117/2012 s-au dispus următoarele:

S-a admis cererea formulată de reprezentanta parchetului privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul K.D., la pedepsele de:

- 20 (douăzeci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)) C. pen. pe o perioadă de 6 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen.;

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.;

- 8 (opt) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. c) C. pen. și

- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. g) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracțiunile deduse judecății au fost comise de inculpat în condițiile concursului de infracțiuni și, în baza art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de 2 ani închisoare, în final rezultând pedeapsa de 22 (douăzeci și doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 6 ani de la data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza II C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinței penale și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și al arestului preventiv din data de 24 aprilie 2012 la zi.

S-a constatat că părțile vătămate T.E., P.A. și N.G. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 118 lit. e) C. proc. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 1075 lei dobândită prin săvârșirea faptelor.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 6.400 lei, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

Inculpatul K.D. este de loc din satul Șimonești, jud. Harghita și provine dintr-o familie cu șase copii.

La începutul anului 2011, venind împreună cu alți membri de familie cu coșuri împletite din nuiele de vânzare pe raza municipiului Dej și a localităților apropiate, l-a cunoscut pe numitul P.A., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Dej, care înțelegând că acesta se află în căutarea unui loc de muncă spre a-și putea asigura existența, l-a luat ca îngrijitor la animalele și păsările sale, pe care le deținea în incinta imobilului Pepinierei de răchită, denumit R., aparținând Ocolului Silvic, situat pe un teren de la periferia municipiului Dej și la marginea satului Mănăstirea, comuna Mica, jud. Cluj.

Conform susținerilor pădurarului P.A., la data când l-a cunoscut K.D., acesta i s-a plâns că nu are familie și casă și nici alte posibilități de a se întreține, rugându-l să-l primească ca îngrijitor la animale și asigurându-l că va fi mulțumit de munca lui, astfel că, după o anumită perioadă de probă, s-a convins că este harnic și nu îl fură, menținându-l în continuare și asigurându-i în schimbul muncii prestate o cameră de locuit și de dormit în clădirea "R.", hrana zilnică și îmbrăcămintea necesară, precum și sume mici de bani (între 10 - 50 lei) pentru cheltuieli mărunte atunci când îi cerea, ori pentru a-și cumpăra cartele telefonice sau țigări.

A mai arătat că, în decursul timpului a constatat că atunci când consuma băuturi alcoolice, K.D. manifesta un comportament violent, amenințându-l odată pe cumnatul său că, dacă nu termină țuica din pahar o aruncă pe el, aceasta probabil pentru a avea motiv să-și pună și lui țuică mai multă să consume; ulterior a constatat că acesta îl și fura, descoperind că, în cursul lunii martie 2012, i-a sustras circa 25 saci de porumb știuleți ce îi avea la "R." pentru hrana animalelor. Cu privire la această faptă, a menționat că, întrucât s-a dovedit că inculpatul a comis-o împreună cu un alt băiat din satul Mănăstirea, M.H.D., al cărui tată medic veterinar l-a rugat să-l ierte, a dat ulterior o declarație la organele de poliție de retragere a plângerii penale, atât împotriva acestuia, cât și a lui K.D..

Din declarația pădurarului P.A. a mai reieșit că, la sfârșitul de săptămână de după Sărbătorile de Paști din anul 2012, respectiv în zilele de vineri, sâmbătă și duminică din perioada 20 - 22 aprilie 2012, a trebuit să plece la botezul copilului fiului său la București, lăsându-l nesupravegheat pe inculpat, căruia nu i-a spus însă nimic despre plecarea sa. Când a revenit acasă, la data de 23 aprilie 2012, la "R." nu l-a găsit acolo pe K.D., animalele răbdând de foame; în același context a constatat, în primă fază, că îi lipsesc doi porci și cantitățile de circa 200 kg porumb boabe și 200 kg orz, ce se aflau în șură, în butoaie pentru hrana animalelor. Ca urmare, l-a sunat pe telefonul celular pe K.D., care însă nu i-a răspuns la apel, însă a apelat Poliția municipiului Dej și a relatat comandantului poliției ce a pățit, acesta recomandându-i să meargă să depună plângere penală la Postul de poliție din comuna Mica, competent teritorial să efectueze cercetarea cauzei. După depunerea sesizării și în timp ce șeful postului de poliție făcea constatările la "R.", lucrătorul de poliție a fost sesizat telefonic cu privire la faptul că fusese găsită ucisă la domiciliu o femeie din localitatea M., situație în care a mers împreună cu polițistul la locuința bătrânei unde au sosit și alte echipaje de poliție. Din discuțiile cu vecinii bătrânei a aflat că inculpatul fusese văzut anterior în mai multe rânduri intrând la aceasta să cumpere băuturi alcoolice, dându-și seama că, în stare de beție, inculpatul ar fi putut fi capabil să o omoare pe bătrână.

S-a mai reținut că, la data de 23 aprilie 2012, în jurul orei 17,00, martora T.M., intrigată de faptul că, din după-amiaza zilei de 21 aprilie 2012 nu o mai văzuse pe mătușa sa, V.M., în vârstă de 86 de ani, care îi era și vecină, iar aceasta nu fusese văzută nici în ziua de duminică, 22 aprilie 2012 la biserică și nici nu participase la o înmormântare în vecini, în ziua de luni 23 aprilie 2012, a luat hotărârea ca, împreună cu nepoata sa, martora G.N., să meargă să vadă ce i s-a întâmplat vecinei sale.

În prima fază, cele două femei au încercat să intre în curtea locuinței victimei V.M. din stradă, dar au găsit poarta încuiată cu cheia; de aceea, s-au înțeles să treacă din grădina de flori a lui T.M. În cea a victimei dinspre stradă, pe unde puteau ajunge în curte, observând în cursul trecerii prin grădină niște tufe de flori călcate, lucru de care s-au mirat, știind că vecina era foarte ordonată. Ajungând la scările de la intrarea în casă și văzând ușa de la intrare întredeschisă, cele două au strigat-o pe V.M., dar întrucât nu le-a răspuns nimeni, au intrat împreună în locuință, mai întâi în holul de la intrare, iar apoi în camera din partea stângă, unde au văzut-o pe vecina întinsă pe spate, în pat, fără batic în cap și învelită parțial cu o plapumă, părând fără suflare și observând în zona nasului și ochilor ei vânătăi. Cele două s-au speriat și ieșind afară din locuință, l-au strigat pe vecinul de peste drum, M.M., ce a sesizat imediat telefonic organele de poliție și serviciul de ambulanță, care la sosire, la ora 18,30, a constatat că V.M. era decedată, având hainele impregnate cu sânge și prezentând echimoze la nivelul feței și la piramida nazală.

Ulterior, după sosirea echipei complexe de investigare a infracțiunilor contra vieții, în prezența martorilor asistenți, s-a procedat la cercetarea locului faptei, precum și la identificarea și audierea persoanelor care puteau furniza date despre victimă și despre prezumtivul autor al faptei.

S-a constata astfel că victima a fost găsită culcată pe o canapea, în camera din partea stângă a imobilului, în poziția decubit dorsal, cu membrele inferioare în prelungirea corpului, cu piciorul stâng peste cel drept, ambele atârnând peste marginea canapelei pe podea, iar în ceea ce privește membrele superioare, cu brațul drept flexat din cot așezat pe abdomen, iar brațul stâng așezat paralel cu corpul pe canapea. Victima era îmbrăcată cu o cămașă de corp de culoare albă, cu gambele învelite în materiale textile tot de culoare albă, strânse cu elastic de formă circulară de culoare bej, corpul fiind acoperit cu un halat din material textil de culoare maro cu bej și cu o pătură de culoare neagră cu roșu. Capul cadavrului, descoperit, era așezat cu ceafa pe o pernă de culoare albastră, existând lângă cap un batic de culoare maro. La examinarea exterioară a cadavrului, au fost identificate echimoze la nivel frontal drept și în zona piramidei nazale, echimoză piramidă nazală cu fragment osos periorbital ochi stâng, echimoze la nivelul buzelor și a coapsei dreapta. Au fost, totodată, identificate pete de substanță de culoare brun-roșcată la nivelul organelor genitale, pe cămașa de noapte și pe chiloții victimei, cămașa de noapte fiind ridicată deasupra coapselor. Pe podea, în dreptul canapelei unde se afla cadavrul victimei, au fost de asemenea observate pete de substanță de culoare brun-roșcată pe un carton de culoare maro, precum și mai multe materiale textile de diferite culori cu pete similare, între care și un maieu din material textil de culoare albă. Tot pe podea lângă canapea a fost găsită o parte componentă a unei brichete conținând sistemul metalic de aprindere și o porțiune de material plastic, iar jos, pe podea, lângă masă, au fost identificate un elastic de formă circulară și un dinte din material cornos cu coroană metalică.

În cea de-a doua încăpere, având ușa de la intrare la mijlocul peretelui din partea dreaptă a primei încăperi, nu au fost observate urme de răvășire sau de mutare a vreunui obiect de mobilier, fiind doar identificate, fixate prin fotografiere și filmare și ridicate cu folie adezivă transparentă trei urme papilare de pe partea interioară a ușii. Au mai fost relevate, fixate și ridicate prin același procedeu, patru urme papilare descoperite pe partea exterioară a ușii de acces în prima cameră, două urme papilare de pe ușa sobei de teracotă din aceeași cameră și patru urme papilare descoperite pe paharele din vitrina dulapului de bucătărie din prima încăpere, care după fixarea lor prin fotografiere și filmare, au fost ambalate, sigilate și ridicate, ca și celelalte mijloace materiale de probă descoperite, ce urmează a fi descrise detaliat în cadrul capitolului VI.

De asemenea, pe ușa de la intrarea în locuință - ce fusese găsită larg deschisă și fără urme de forțare la nivelul sistemului de închidere tip yală -, au fost descoperite pe marginea exterioară a acesteia două urme materie fibre textile și o altă urmă materie fibră textilă pe partea interioară, iar în curte pe iarbă în dreptul intrării în locuință a fost găsit un rest de țigară marca V. care, după fixarea lor prin fotografiere și filmare, au fost împachetate, sigilate și ridicate și ele ca mijloace materiale de probă.

La finalizarea acestei prime părți a acțiunii de cercetare la fața locului, la care a asistat și martora T.E., în privința căreia rezultau date că avea încheiat un contract de întreținere cu victima V.M., s-a procedat la sigilarea ușii de acces în locuință, pentru a se putea efectua ulterior o cercetare suplimentară la lumina zilei, corpul neînsuflețit al victimei fiind transportat la morga Spitalului municipiului Dej în vederea efectuării autopsiei.

Referitor la natura și localizarea urmelor de violență identificate, respectiv a felului, cauzei și datei morții victimei, prin raportul de constatare medico-legală din 21 mai 2012 al Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca, s-au formulat următoarele concluzii: "1. Moartea numitei V.M. a fost violentă. 2. Ea s-a datorat insuficienței respiratorii acute consecutivă asfixiei mecanice prin ocluzia căilor respiratorii superioare cu mâna, posibil prin . interpoziție de material moale (de exemplu pernă) și compresiune toraco abdominală. 3. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur compresiune cu mâna și comprimare între două planuri dure (corpul agresorului și planul patului). 4. Prolapsul genital prezentat de victimă nu permite contactul sexual vaginal; pe frotiurile preparate din probele recoltate de la nivel vaginal, zonă pubiană și cavitate bucală nu au fost puse în evidență urme de lichid spermatic. 4. Sângele recoltat de la cadavru aparține grupului sanguin 0 și nu conține alcool etilic; examenul toxicologic general a fost negativ pentru clasele uzuale de medicamente și insecticide; 6. Moartea poate data din cursul nopții de 21 - 22 aprilie 2012", cu mențiunea că inițial prin concluziile preliminare s-a estimat ca putând data din 22 aprilie 2012.

Tot cu ocazia cercetării inițiale la fața locului, întrucât din primele declarații ale vecinilor victimei și a altor persoane audiate, respectiv a numiților V.V.N., D.E., M.D.V. ș.a. a rezultat că în perioada anterioară inculpatul K.D. a fost văzut de mai multe ori intrând la locuința victimei V.M. pentru a cumpăra vin de casă și existând astfel bănuiala că acesta, în stare de ebrietate, ar fi putut fi cel care a ucis-o, o echipă de lucrători de poliție din cadrul echipei complexe de cercetare a efectuat, în prezența martorilor asistenți P.A. și S.A., o cercetare a camerei din clădirea denumită "R." unde sus-numitul locuia și dormea. Au fost astfel găsite acolo, printre obiectele lui de îmbrăcăminte, o pereche de pantaloni tip sport de culoare albastră din fâș-foiță, în interiorul cărora în zona inghinală s-a constatat existența - pe o suprafață de circa 15 cm - unei pete de substanță de culoare brun-roșcată ce părea a fi de sânge, precum și o altă pereche de pantaloni tip blue-jeans de culoare albastră, ce prezentau de asemenea pe ei mai multe pete de aceeași natură, care după fixarea lor prin fotografiere și filmare, au fost ambalați, sigilați și ridicați ca mijloace materiale de probă.

S-au întreprins apoi demersuri pentru depistarea lui K.D., pe baza datelor prezentate de numiții P.A. și M.D.V., ultimul fiind proprietar al unei turme de oi pe care le-a ținut într-un staul pe terenul de lângă "R.", și care l-a văzut pe acesta în dimineața zilei de 23 aprilie 2012 ieșind speriat și duhnind a băuturi alcoolice din camera lui de dormit, după care a dispărut imediat în direcția digului dinspre râul Someș și nu i-a mai răspuns la apelurile pe care i le-a făcut la numărul lui de telefon mobil x.

S-a reușit identificarea numitului N.G., zis "D." din Dej, căruia inculpatul K.D. îi înstrăinase cantitățile de porumb boabe și orz și cei doi porci sustrași de la P.A. Acesta, la rândul său, a indicat un taximetrist care a efectuat pentru ei mai multe transporturi cu taxiul, în persoana martorului M.C.M., posesor în cursul serviciului pe taximetru al telefonului mobil numărul x.

Pe baza acceptului lui N.G. de a colabora cu organele de poliție la prinderea autorului faptelor sesizate și a autorizării provizorii de către procuror (confirmată de Tribunalul Cluj) a interceptării și înregistrării convorbirilor sale telefonice și a localizării lor, s-a reușit depistarea și prinderea inculpatului K.D. pe raza localității Nima, unde s-a stabilit că a dormit în noaptea de 23 - 24 aprilie 2012 în locuința numitului P.M., de la care, a obținut cu împrumut mai multe obiecte de îmbrăcăminte, lăsându-și acolo pantalonii de trening cu care era îmbrăcat și un încărcător pentru telefonul mobil, bunuri ce au fost ridicate la rândul lor ca mijloace materiale de probă.

În cursul acțiunilor de depistare susmenționate, numitul N.G., care folosea cu împrumut telefonul mobil cu numărul x aparținând vecinei sale, martora P.C.R., ( ce îl cunoștea la rândul ei pe inculpat), l-a contactat telefonic pe inculpat, la data de 24 aprilie 2012 (având trei convorbiri telefonice la orele 10, 42, 11,22 și 11,23) și, în înțelegere cu lucrătorii de poliție, i-a cerut să se întâlnească pentru a-i înmâna diferența de 500 lei cu care îi rămăsese dator din prețul pentru cei doi porci vânduți. Inculpatul K.D. a acceptat propunerea, afirmând chiar că îi mai reduce din datorie suma de 100 lei, sens în care i-a spus să meargă cu taximetristul "C." (M.C.M.) să-i ducă banii în localitatea Nima, într-o zonă nominalizată de el ca fiind după traversarea pasajului de cale ferată, ghidându-l apoi pe traseu prin telefon unde să meargă, fiind astfel surprins în locul menționat de echipajul de poliție deplasat acolo împreună cu taxiul în care să afla N.G.. În cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice ale inculpatului K.D., în care sunt descrise un număr de șapte astfel de convorbiri, din care prima din ele este cu P.C.R. și o alta cu M.C.M., mai prezintă relevanță pentru cauză, ultima dintre ele purtată cu M.D.V. (posesor al postului telefonic cu numărul x) la ora 16,16, când se afla în custodia organelor de poliție, în care i-a relatat acestuia că se află "cu cătușe la mâini" pentru o "prostie" pe care o făcuse.

Cu ocazia primei sale audieri, inculpatul K.D. a prezentat inițial o versiune conform căreia ar fi comis fapta de omor asupra victimei V.M. împreună cu numitul M.H. În acest sens, a relatat că a început să consume singur băuturi alcoolice din seara zilei de 20 aprilie 2012, la baruri din Mănăstirea și Mica pe sume de bani în cuantum de circa 800 RON obținuți din vânzarea de melci culeși de el, precum și din vânzarea de cereale și a doi porci sustrași de la P.A. numitului "D." (N.G.) ; în seara aceleiași zile, la ora 20.00, a mers cu un taxi din satul Mănăstirea în Gara Dej unde a consumat bere până a doua zi dimineața la ora 05.00.

Apoi a plecat cu un taximetru în localitatea Beclean unde taximetristul l-a așteptat până a consumat alte trei beri, după care l-a transportat prin diverse alte localități prin care a mai consumat mâncare și băutură, până într-o localitate unde i-a cerut taximetristului să se întoarcă spre casă, deoarece acolo sunt cetățeni de etnie rromă agresivi, revenind astfel sâmbătă seara, 21 aprilie 2012 în municipiul Dej, unde a plătit taximetristului pentru cursă suma de 300 RON. În noaptea de sâmbătă s-a mai plimbat cu taximetrele prin Dej și a consumat alcool singur, după care duminică dimineața (22 aprilie 2012) a venit pe jos în satul Mănăstirea la "Barul de Sus", la ora 08,10, unde l-a întâlnit pe M.H.D. care era și el beat, la propunerea căruia au mers împreună la locuința lui V.M. pentru a cumpăra 2 litri de vin, știind că aceasta are vin de vânzare cu 5 lei litrul, aceasta după ce ar fi consumat împreună 1,5 litri coniac "I.".

Ajungând la casa victimei, în jurul orei 10,00, au intrat amândoi în curtea acesteia pe poarta de acces pietonal și, găsind-o în curte, M.H. i-a cerut să le vândă doi litri de vin; victima i-a refuzat spunându-le să revină mai târziu deoarece trebuie să plece la biserică. Ca urmare cei doi s-au întors împreună la "barul de sus" și au continuat să consume coniac "I." până în jurul orei 21, când a revenit cu M.H. la locuința victimei V.M. pentru a-i cere din nou vin. Ajungând la locuința acesteia, au văzut lumina aprinsă în casă, dar întrucât poarta de acces în curte era închisă, a sărit gardul și găsind cheia de la poartă în broască a deschis' poarta și împreună s-au dus spre ușa de intrare în locuință care era larg deschisă.

Apoi, intrând în prima cameră a imobilului, au găsit-o pe V.M. stând în fiind pe patul din partea dreaptă cum intri în cameră, i-au cerut să le vândă niște vin, dar aceasta i-a refuzat spunându-le că este prea târziu să mai coboare după vin în pivniță. Văzând că îi refuză, a lovit-o de două ori cu pumnul peste față, după care M.H. a prins-o cu o mână peste gură pentru a nu putea sufla și a întrebat-o unde are ascunși banii, în urma căreia V.M. le-a spus că banii se află într-o pernă cu fața albastră de pe pat, scoțând din acea pernă mai multe bancnote de 100 lei.

După ce V.M. le-a dat banii, au lăsat-o în pat, iar la plecare M.H. i-a ridicat o mână și aceasta i-a căzut inertă în jos. După ce a ieșit pe poarta mică, a încuiat poarta cu cheia prin interior și a aruncat-o undeva înspre fântână, sărind apoi și el gardul în stradă și îndreptându-se amândoi spre podul de la ieșirea din localitate.

Inculpatul a mai arătat că pe traseu, M.H. a numărat banii luați de la victimă, împărțindu-i în două, revenindu-le fiecăruia suma de 450 lei. După despărțirea de M.H. a chemat telefonic un taximetru condus de taximetristul C., care l-a transportat în Gara Dej, unde circa 2 ore a consumat bere, după care cu un alt taximetru a plecat spre Beclean și alte localități, circulând cu acesta până în data de 23 aprilie 2012, în jurul orei 12,00, când l-a readus la pod în satul Mănăstirea, de unde a mers la "R." și s-a culcat până luni seara, iar la trezire a plecat și a stat ascuns în pădure până în 24 aprilie 2012.

Răspunzând la întrebarea cu ce haine a fost îmbrăcat la momentul comiterii actelor de agresiune asupra victimei V.M., inculpatul K.D. a relatat că a fost îmbrăcat cu aceleași haine ce se aflau pe el la momentul audierii, respectiv o haină din piele neagră, o bluză de trening bleumarin, un tricou kachi închis, o șapcă neagră cu inscripția "A." de culoare albă și aceeași pereche de pantofi sport din material textil pe care îi avea în picioare, iar cât privește pantalonii, a purtat atunci o pereche de pantaloni de trening de culoare verde cu o inscripție pe ei, pe care i-a schimbat dimineața și i-a lăsat în locul unde a fost depistat de polițiști. În ceea ce îl privește pe M.H., inculpatul a afirmat că, după despărțirea de el la pod la Mănăstirea, nu l-a mai întâlnit, dar marți seara l-a sunat cu un număr ascuns și l-a amenințat că, dacă el va fi prins să nu spună nimănui că au fost împreună la V.M. duminică seara, pentru că în caz contrar îl va prinde și îi va da foc și lui și cantonului în care locuiește. Totodată, a mai susținut că nu poate descrie obiectele de îmbrăcăminte care le-a purtat M.H. la data comiterii faptei și nici nu poate furniza alte detalii datorită stării fizice și psihice în care se afla în urma consumului de alcool din ultimele zile.

Având în vedere susținerile lui K.D. privind participarea și altei persoane la comiterea faptelor asupra victimei V.M., s-a procedat la verificarea acestor afirmații, prin identificarea și audierea lui M.H.D., care însă a negat o astfel de participare. El a relatat că de mai mult timp era încadrat la o firma de construcții din Cluj-Napoca și că în ultimele 3 - 4 zile se aflase la lucru la această firmă între orele 05.30 - 18.00, în zilele de 23 aprilie - 24 aprilie 2012, iar sâmbătă - 21 aprilie 2012, între orele 05.30 - 16.30, după care împreună cu un coleg de muncă a plecat la pescuit la Țaga, rămânând acolo și peste noapte, întorcându-se duminică, 22 aprilie 2012, în jurul orei 13,00. Ulterior a asistat la meciul de fotbal al echipei din Mănăstirea, începând cu ora 14,00, la terminarea căruia a rămas la barul din sat împreună cu alți tineri până la ora închiderii, după care a plecat acasă, în jurul orei 01.00, odată cu alți doi băieți cu numele C.A. și M.C.. Luni dimineață a plecat din nou la lucru în Cluj-Napoca, împreună cu colegul N.L. cu care fusese la pescuit, aflând seara, când s-a întors acasă, de la vecini despre ceea ce i se întâmplase vecinei sale V.M..

A mai arătat că nu a fost niciodată în curtea vecinei sale și nici nu a participat împreună cu K.D. la actele de violență exercitate asupra acesteia.

Totodată, a arătat că pe inculpat l-a văzut duminică, în jurul orei 13.00, când acesta a venit beat în curtea vecinei sale S.C., fiind împreună cu un necunoscut ce îl aștepta în drum cu o căruță, iar în ceea privește relațiile lui anterioare cu inculpatul, a relatat că a mers în câteva rânduri la baruri cu el să consume băuturi alcoolice, și că, cu circa două săptămâni înainte, ar fi fost implicat de acesta, pe nedrept, într-un furt comis de el, a unor saci cu mălai aparținând șefului său P.A., la care însă nu a participat.

Susținerile lui M.H.D. au fost confirmate de colegul său de muncă, N.L.A., și de tatăl său, M.D.H., ca și de patroanele M.R. și D.M. și de ospătarii R.R. și P.A. de la barul din localitatea Mănăstirea, precum și de vecinele sale S.C.A. și C.A.G.

Fiind pus în fața celor relatate de M.H.D., inculpatul K.D. a revenit asupra susținerilor inițiale, conform cărora ar fi participat și sus-numitul la comiterea faptelor asupra victimei V.M., afirmând că a vrut să se răzbune pe el pentru faptul că în anul 2011 l-ar fi implicat în comiterea unui furt, ceea ce nu era adevărat.

În acest context, inculpatul a relatat că, în realitate, la comiterea faptelor asupra victimei V.M. a acționat singur, afirmând că s-a dus la locuința acesteia să cumpere vin în dimineața de 21 aprilie 2012, în jurul orei 08,30, fiind în stare avansată de ebrietate, dar că aceasta i-a spus că nu poate să-i vândă vin atunci pentru că trebuie să meargă la biserică, sfătuindu-l să revină după ora 12,00 când ea se va întoarce acasă. Urmare acestui fapt, a mers în localitatea Mica la Barul "L.c." unde a stat și a consumat bere până în jurul orei 17,00, după care s-a întors acasă la cantonul silvic și s-a culcat, dormind până în jurul orei 22,00.

La această oră, s-a dus din nou la locuința victimei, pentru a cumpăra vin. Întrucât a văzut lumină în casă, dar poarta de la stradă era închisă, s-a hotărât să intre în casă peste victimă, iar în momentul când îi va plăti vinul, să o lovească cu pumnii și să-i fure banii. Ca urmare, a sărit gardul în grădina de flori și de acolo a văzut că cheia de la poarta de acces în curte era în sistemul de închidere tip zar spre interiorul curții, astfel că a mers și a descuiat poarta pentru a putea fugi în caz că îl va prinde cineva.

Apoi a mers la ușa de intrare în casă, ce era deschisă și asigurată cu un cârlig de un geam, și a intrat înăuntru găsind-o pe V.M. întinsă pe patul din prima cameră. I-a cerut victimei să-i vândă 2 litri de vin, dar aceasta a refuzat motivând că este prea târziu, motiv pentru care a lovit-o de două ori cu pumnii peste față, cerându-i să-i dea toți banii pe care îi are în casă. Victima a fost de acord, dându-i dintr-o pernă cu husă albastră de pe pat mai multe bancnote de 100 lei. După ce a luat banii, a împins-o pe V.M.

În pat și cu perna din care i-a dat banii i-a acoperit fața, ținând astfel perna apăsată până când a observat că nu mai mișcă. Apoi, a ieșit din locuință și văzând că nu este nimeni în zonă, a închis poarta de acces pietonal cu cheia din interior și a aruncat cheia undeva în curte, după care a sărit gardul în stradă și a mers spre podul de la ieșirea din localitatea Mănăstirea, chemând telefonic un taxi cu care a plecat spre Beclean, numărând pe drum banii sustrași de la victimă și constatând că era vorba de suma de 800 lei, pe care a cheltuit-o în interes personal.

El a mai relatat că nu a întreținut raporturi sexuale cu victima V.M..

Pe parcursul cercetărilor, inculpatul K.D. și-a menținut declarațiile, relatând că a comis faptele împotriva victimei V.M., singur, pe fondul stării de beție în care se afla. Totodată, fiindu-i prezentată planșa fotografică cu obiectele de îmbrăcăminte găsite la cercetarea la fața locului la "R." în camera sa de locuit, inculpatul a afirmat că în momentul comiterii faptelor asupra victimei V.M. fusese îmbrăcat cu pantalonii de trening de culoare albastră cu pete de substanță de culoare brun-roșcată ridicați de acolo de organele de poliție, susținere pe care și-a modificat-o la reaudierea sa ulterioară din data de 27 aprilie 2012, când a relatat că în realitate avusese pe el pantalonii pe care i-a dezbrăcat și lăsat la locuința martorului P.M. din satul Nima, jud. Cluj, unde dormise în noaptea de 23 - 24 aprilie 2012 înainte de a fi prins de organele de poliție.

În privința modalității de producere victimei V.M. a fracturilor costale multiple descrise în raportul de constatare medico-legală, inculpatul a negat că producerea acestora i s-ar datora, iar în privința contradicțiilor legate de data și perioada de timp exactă la care a pătruns în locuința victimei, respectiv sâmbătă noaptea sau duminică seara, cum a afirmat succesiv în declarații, a accentuat că ar fi intrat în locuința victimei duminică seara, în data de 22 aprilie 2012, diferit față de cele concluzionate de medicii legiști care au reținut că moartea victimei a survenit în cursul nopții de 21 - 22 aprilie 2012.

În vederea verificării modului de operare prezentat de inculpat în raport de particularitățile locului faptelor și a constatărilor făcute inițial, la data de 27 aprilie 2012, s-a efectuat un supliment de cercetare la locuința victimei V.M., cu participarea inculpatului, asistat de apărătorul din oficiu, și în prezența a doi martori asistenți.

Cu această ocazie, inculpatul s-a deplasat la gardul dinspre stradă al locuinței victimei și a indicat zona gardului de lângă portița de acces pietonal în curte peste care a sărit în grădina de flori dintre casa de locuit și gardul de la stradă, descriind apoi traseul pe unde a traversat grădina până la ușa de intrare în casă, care coincide cu zona în care martora T.M. a afirmat că a observat tufe de flori călcate în momentul găsirii vecinei și mătușii sale decedate în locuință. Inculpatul a indicat în ce poziție a găsit ușa exterioară a locuinței, pătrunzând apoi în holul de la intrare și mergând în prima cameră din partea stângă a imobilului, unde a arătat cu mâna patul de lângă peretele din partea din spate a încăperii, în care a afirmat că se afla culcată victima V.M., și care rămăsese în aceeași stare în care s-a aflat la momentul primei cercetări a locului faptei, cu excepția faptului că aceasta fusese ridicată și transportată la morga Spitalului Municipal Dej. Inculpatul a indicat apoi din care dintre pernele de pe pat victima a scos și i-a dat bancnotele de 100 de lei avute în casă, respectiv dintr-o pernă de dimensiuni mici cu fața de pernă de culoare albă cu broderie albastră aflată pe spătarul patului, în interiorul căreia a fost descoperită o pungă din material plastic transparent posibil folosită la depozitarea sumelor de bani, mai indicând și o a doua pernă pe care ar fi folosit-o la astuparea feței și obturarea căilor respiratorii ale victimei, în speță o pernă de dimensiuni mari de culoare albastră cu motive florale galbene, pe exteriorul căreia a fost identificată o pată de culoare brun-roșcată ce părea a fi de sânge. În final, inculpatul a arătat că a încuiat prin interior poarta de la stradă cu cheia pe care a aruncat-o undeva în curte, precum și locul pe unde a sărit apoi în stradă, părăsind locul faptelor.

S-a procedat la verificarea veridicității susținerilor lui K.D. privind faptele comise asupra victimei V.M. și prin testarea acestuia cu poligraful, în baza consimțământului manifestat de inculpat în acest sens.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 5984/2012 al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că în urma testării sus-numitului cu tehnica poligraf, în cadrul căreia i-au fost formulate și adresate următoarele întrebări relevante: "3. D-ta i-ai rupt coastele M.V.? Răspuns: NU; 5. În data de 22 aprilie 2012 ai mai fost cu cineva în casa M.V. când a fost omorâtă? Răspuns: NU; 8. Ai încercat să întreții raport sexual cu M.V.? Răspuns: NU", interpretarea diagramelor poligraf a evidențiat faptul că răspunsul inculpatului la întrebarea nr. 3 a provocat unele modificări specifice comportamentului simulat, rezultând astfel că este posibil ca subiectul să nu fie sincer la această întrebare; iar la întrebările nr. 5 și 8 nu au fost observate modificări specifice comportamentului simulat. S-a mai menționat că este posibil ca nivelul scăzut al reactivității psihoemoționale a lui K.D. să fie o consecință a faptului că acesta se afla în stare avansată de ebrietate la momentul comiterii faptelor, neputând să-și amintească tot ce s-a întâmplat.

Totodată, cu ocazia internării inculpatului la Spitalul Penitenciar Jilava pentru efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice obligatorii, în cursul examinării sale de către comisia de expertiză, el a descris împrejurările comiterii faptelor asupra victimei V.M., ca făcându-le sub influența alcoolului, susținând că: "băusem 2 litri de horincă și nu a vrut să-mi mai vândă vin și l-am lovit". Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din 25 mai 2012 al Institutului Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București s-a concluzionat că numitul K.D. prezintă diagnosticul: "Tulburare de personalitate de tip antisocial. Intelect liminar", că păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în raport de faptele pentru care este cercetat.

Pentru stabilirea cu mai multă certitudine a datei exacte și a intervalului orar în care inculpatul a putut pătrunde în locuința lui V.M., având în vedere declarațiile acestuia cu privire la aceste aspecte și datele diferite menționate în concluziile preliminare și în raportul de constatare medico-legală descris anterior ori rezultate din primele declarații ale persoanelor audiate, s-a procedat la audierea sau reaudierea cunoscuților și vecinilor victimei și a persoanelor ce au intrat în contact cu inculpatul în perioada de referință, precum și la solicitarea listing-ului convorbirilor sale telefonice și a hărții electronice privind localizarea celulelor de telefonie ce apăreau în lista transmisă.

Conform declarațiilor numitei T.E., despre care rezultă că a încheiat cu victima, în anul 2003, un contract de vânzare-cumpărare asupra locuinței acesteia cu clauză de întreținere, autentificat prin instanță, ea și fiul ei T.C. au mers să o viziteze pe V.M. și să-i ducă un pachet cu cadouri din Italia în după-masa zilei de sâmbătă, 21 aprilie 2012, în jurul orei 14,00, când au găsit-o lucrând în grădina din spatele curții dinspre râul Someș. După ce au reușit să o atenționeze să vină să le deschidă poarta de acces în curte de la stradă, T.E. și fiul ei i-au înmânat pachetul cu cadouri, iar T.C. i-a reparat închizătoarea de la poartă. După ce T.E. a discutat cu V.M. și s-au înțeles că va reveni în cursul zilei de marți să-i aducă un aspirator pentru care i-a dat bani să i-l cumpere din Piața Dej, au plecat spre casă, trimițându-l pe fiul său spre seară să-i ducă un blat de tort făcut de ea pentru tortul care i-l văzuseră pe masă. Cei doi au mai afirmat că din acel moment nu au mai apucat să stea de vorbă cu victima, fiind anunțați telefonic, în cursul zilei de luni, 23 aprilie 2012, de către vecinul ei M.M., să vină repede la locuința victimei, întrucât a fost găsită în casă culcată în pat fără suflare, fiind probabil moartă.

În ceea ce îi privește pe vecinii M.M.L. și V.V.N., primul a afirmat că a văzut-o pe victimă în viață, ultima dată, în dimineața zilei de duminică 22 aprilie 2012, în jurul orei 08,30, când pleca de acasă la o partidă de fotbal, afirmând că atunci vecina sa ieșise în pragul ușii de la intrarea în casă și își scutura șorțul sau o față de masă, iar cel de-al doilea a susținut că tot în dimineața zilei de duminică, în jurul orelor 09,00 - 09,30, în timp ce ieșea din casă să meargă să dea de mâncare la iepuri, a zărit-o pe V.M. la ea în curte venind spre poartă, unde a auzit-o zicând cuiva pe care nu l-a văzut că, "n-am vreme pentru că trebuie să merg la biserică". Martorul V.V.N. a mai relatat că l-a văzut anterior mergând la vecina sa să cumpere vin pe băiatul de la "R.", pe care l-a recunoscut după planșa fotografică ca fiind inculpatul K.D., despre care a mai afirmat că a fost și el de față când acesta a arătat la reconstituire pe unde a pătruns în locuința victimei, precum și că a mai aflat despre el că în perioada în care s-a întâmplat omorul, a sustras și niște cantități de furaje și doi porci, care ulterior au fost recuperați și restituiți păgubașului.

Martora D.E. care locuiește peste drum, pe un teren mai înalt de lângă casa victimei V.M., a afirmat că știa că aceasta vindea vin de casă diferitelor persoane și că a văzut cum în ziua de Paști un băiat de la o turmă de oi aflată pe un teren deasupra casei sale a mers la locuința vecinei sale, de unde a ieșit cu două sticle de băutură; iar pe același băiat l-ar fi văzut venind până la gardul locuinței acesteia și în duminica din data de 22 aprilie 2012, înainte de ora 09,00, despre care a afirmat, în urma prezentării planșei fotografice cu fotografiile lui K.D., că seamănă cu cel din fotografia nr. 2 redat în picioare cu spatele, întrucât nu l-a văzut de aproape din față ca să-l poată recunoaște după figură.

Un vecin al martorei D.E., numitul P.S., a relatat că a văzut-o pe V.M. la ea în curte, în ziua de sâmbătă, 21 aprilie 2012, când i-a primit în vizită pe T.M. și fiul ei T.C., dar că duminică nu a văzut-o la biserică, aflând ulterior că a fost găsită moartă în locuință. A mai arătat că știa că aceasta vindea țuică și vin de casă fabricate din produse obținute în gospodărie și că cineva care ar fi cumpărat vin de la ea, a omorât-o.

Alte două femei de vârste apropiate cu V.M. și prietene cu aceasta, R.L. și C.F., au relatat că știau și ele că sus-numita, fiind singură și cu o pensie de urmaș redusă, își completa veniturile prin vânzarea de produse de casă, respectiv nuci și vin de casă, și că în dimineața zilei de 22 aprilie 2012 au rămas și ele mirate de faptul că nu au văzut-o la biserică, și nici în data de 23 aprilie 2012, la înmormântarea unui vecin al ei, aflând ulterior că a fost găsită decedată în locuință.

În ceea ce privește celelalte persoane care au intrat în contact cu inculpatul K.D. În perioada 20.04 - 24 aprilie 2012, s-a constatat că numita P.C.R. i-a acordat în mai multe rânduri favoruri sexuale contra cost (sume cuprinse între 40 și 500 lei) și, totodată, i-a împrumutat telefonul ei mobil ca să vorbească cu acesta vecinul său, N.G.

Aceeași martoră a mai arătat că s-a întâlnit cu K.D. În perioada menționată, în zilele de sâmbătă și duminică (21 - 22 aprilie 2012) în jurul orelor 15,00 - 17,00, după care acesta a contactat-o telefonic, în data de 23 aprilie 2012, în jurul orei 18,30, spunându-i că se află în pădure, fără a-i preciza locul; a mai apelat-o în aceeași seară și în jurul orei 24,00, precum și în dimineața zilei de 24 aprilie 2012, în jurul orei 08,30, când, la solicitarea lui, i-a transmis telefonul lui N.G., cu care mai vorbise și sâmbăta și duminica seara.

Martorul N.G., zis "D." a relatat că l-a cunoscut pe K.D. În cursul zilei de sâmbătă, 21 aprilie 2012, când el împreună cu soția și doi copii au mers cu căruța trasă de un cal să culeagă melci de pe malul râului Someș, în apropierea clădirii denumită "R."; în acea ocazie, inculpatul a mers la ei la căruță spre a le cere un foc la țigară, întrebându-i, totodată, dacă nu au nevoie să cumpere de la el orz și porumb pentru hrana animalelor. Aflând de la socrul său că este dispus să cumpere, a revenit în seara respectivă la "R." și a transportat împreună cu inculpatul doi saci cu porumb boabe și doi saci cu orz la locuința sa, de unde apoi cu un taximetru condus de taximetristul "C." i-au dus la locuința socrului său, M.I., în municipiul Dej, care i-a plătit pe ei suma de 150 lei.

În aceeași seară, împreună cu inculpatul, au plecat cu același taximetru condus de C. (M.C.M.), întâi în localitatea Mica, la barul de lângă cimitir, denumit "L.c.", unde au consumat bere și cafea, iar D. a câștigat la jocurile mecanice suma de 200 - 300 lei, după care același taximetrist i-a transportat până în satul Nireș, unde inculpatul și încă un prieten pe care l-au luat cu ei din M. au coborât, iar pe el l-a readus înapoi în Dej la locuința sa. A doua zi, duminică, 22 aprilie 2012, a mers din nou la cules de melci cu membrii familiei sale și acolo l-au întâlnit iarăși pe K.D. care i-a oferit pentru cumpărare doi porci, ducându-l la "R." și explicându-i că are în îngrijire mai mulți porci din care doi sunt ai lui și intenționează să-i vândă, spunându-i că prețul de vânzare este de 700 lei.

I-a zis inculpatului că este de acord să cumpere porcii, dar că nu poate să-i plătească atunci toți banii, ci numai suma de 200 lei, diferența de 500 lei urmând să i-o achite în jurul datei de 26 sau 27 aprilie 2012 când va lua ajutorul social, condiții pe care inculpatul le-a acceptat. În urma celor convenite, după ajungerea acasă cu melcii, a revenit împreună cu soția și fiul C.C., cu căruța, la, JR. după porci, dar întrucât nu a avut decât suma de 100 de lei, D. nu a fost de acord să-i dea, astfel că s-au întors în Dej și a mers la socrul său de la care a mai luat împrumut 100 de lei, după care l-a sunat la telefon pe inculpat și i-a spus că a făcut rost de întreaga sumă de 200 de lei convenită inițial, acesta zicându-i că o să meargă după el cu un taximetru la locuința lui, iar el să-i iasă înainte pe șosea.

La scut timp, inculpatul a sosit cu un taxi condus de taximetristul C. și l-a luat pe el, pe băiatul său mai mare și pe ginerele său, transportându-i până la clădirea "R." unde i-a lăsat jos. Acolo i-a achitat inculpatului suma de 200 de lei. Ulterior a mers pe jos pe dig spre casă și a luat căruța cu calul cu care a revenit înapoi la "R." și, împreună cu cei doi copii, au încărcat porcii în căruță și i-au dus acasă, introducându-i în cotețul unui vecin. În cursul aceleiași seri, inculpatul l-a sunat din nou solicitându-i să meargă cu el la bar în gară, iar după ce inițial a refuzat, la scurt timp inculpatul a venit la el acasă cu un taximetru și, la insistențele acestuia, a acceptat să meargă la barul din gară, împreună cu fiul său C.C..

La bar, inculpatul a consumat bere, el cafea, iar fiului său i-a luat o sticlă de suc. La un moment dat, inculpatul i-a zis că merge în fața cinematografului "A." pentru a-și cumpăra ceva, urcându-se cu fiul său într-un taximetru, iar el rămânând la bar până s-au întors, de unde el și fiul său au plecat acasă, în jurul orei 01,30, cu un taximetru comandat de inculpat. După ce i-a lăsat lângă locuința lor, inculpatul a plecat cu același taximetru. A doua zi dimineața, a vândut porcii unei persoane din satul Rugășești;

în cursul serii acelei zile au venit mai mulți polițiști de la Poliția Dej care i-au prezentat fotografia unui băiat spre recunoaștere, în care l-a recunoscut pe inculpatul D., despre care a aflat că îl cheamă K.D., spunându-le polițiștilor că îl cunoaște pe acesta întrucât a cumpărat de la el doi porci, precum și saci cu orz și porumb boabe. Totodată, le-a spus polițiștilor că a fost contactat anterior de băiatul respectiv de mai multe ori pe telefonul celular al vecinei sale, P.C.. Ulterior, a acceptat să colaboreze cu polițiștii pentru prinderea inculpatului.

Aspectele privind modul și împrejurările în care N.G. a intrat în posesia celor patru saci cu cereale pentru animale și a celor doi porci oferiți spre vânzare de către inculpat au fost confirmate de către fiul celui dintâi, C.C. și socrul său, M.I., patronul barului denumit "L.c." din localitatea Mica, M.P.L., confirmând și el prezența inculpatului K.D. la bar, atât în sâmbăta din 21 aprilie 2012 cât și în duminica din 22 aprilie 2012.

Martorul M.C.M. a relatat și el împrejurările în care l-a cunoscut pe inculpatul K.D., indicând, totodată, traseele pe care l-a transportat pe acesta cu taximetrul și perioadele de timp în care a executat aceste transporturi, inclusiv convorbirile telefonice purtate cu acesta. A mai relatat că l-a cunoscut pe băiatul ce s-a recomandat ca numindu-se D. în cursul serii de 21 aprilie 2012 când, în jurul orei 21,00, a fost contactat de o femeie la numărul x, care i-a zis că dorește să efectueze un transport de pe strada S., iar când a ajuns acolo un bărbat despre care a aflat că îl cheamă D., i-a spus că dorește să-i transporte niște saci până pe strada C.P. Sacii au fost încărcați în taximetru de către bărbatul zis D.

și un tânăr ce s-a recomandat ulterior ca D., iar după ce au mers și au descărcat sacii la poarta unui imobil, D. i-a solicitat să îl ducă pe el și pe D. cu taximetrul până în localitatea Nireș. Pe traseu, D. i-a cerut să îi spună ce număr de telefon are pentru că intenționează să îi mai comande și alte transporturi, iar după ce au ajuns în localitatea Nireș i-a lăsat pe amândoi jos lângă bufet și a revenit gol spre municipiul Dej. înainte de a ajunge la destinație, a fost sunat pe telefonul celular de un bărbat care i-a zis că este D., de la numărul x, care i-a cerut să meargă înapoi după ei în localitatea Nireș, unde când a ajuns i-a luat în taximetru pe el și pe D. care i-au cerut să îi transporte în localitatea Mica, la barul de lângă cimitir denumit "L.c.", lucru pe care l-a făcut.

După circa o oră și jumătate - două, aproximativ în jurul orei 24,00, a fost sunat din nou pe telefon de D. care i-a cerut să meargă să-i ia de la barul "L.c." și să-i transporte înapoi în satul Nireș, ceea ce a și făcut, luându-i și ducându-i de la bar din M. pe D. și pe D. în centrul satului Nireș, unde pe D. l-a lăsat jos în mijlocul satului, lângă bar, iar pe D. l-a adus înapoi acasă pe str. S.J. din municipiul Dej; pe perioada deplasării de la Mica înapoi la Nireș a înțeles că D. ar fi câștigat la aparatul de jocuri suma de 200 de lei.

La scurt timp, în cursul aceleiași nopți de 22 aprilie 2012, aproximativ în jurul orei 01,00, a fost sunat din nou pe telefonul celular de D. care i-a cerut să îl ia din satul Nireș, iar când a ajuns lângă bar, D. era împreună cu alți trei băieți care i-au cerut să îi transporte pe toți patru în municipiul Dej, aducându-i până la restaurantul "P." din gara Dej, din discuțiile lor înțelegând că unii voiau să meargă la discotecă în oraș, iar alții să rămână la restaurantul din gară. În cursul dimineții de 22 aprilie 2012, a fost sunat iarăși de D., în jurul orei 05,30, care i-a cerut să meargă să îl ia din localitatea Mănăstirea, iar după ce s-a îndreptat spre această localitate cu taximetrul, înainte de a ajunge la podul de la intersecția de drumuri dinspre localitățile Mica și Mănăstirea, l-a văzut pe acesta venind pe jos spre șosea, de pe un drum de câmp din partea dreaptă.

După ce l-a luat în taximetru, D. i-a cerut să îl transporte la gara Dej, întrebându-l dacă nu se observă cumva pe fața lui urme de sânge, întrucât zicea că s-a bătut cu cineva, în urma aprinderii lămpii din habitaclu neobservând existența de urme de sânge pe fața lui, ci doar o vânătaie mai veche din zona unui ochi, pe care o văzuse și mai înainte. În gara Dej, D. i-a cerut să oprească și și-a cumpărat bere la doză, după care i-a solicitat să îl transporte în orașul Beclean la gară, povestindu-i pe traseu că merge să se întâlnească cu fratele său mai mic și să-i plătească unui taximetrist o cursă pe care ar fi efectuat-o fratele său.

Când au ajuns în gara Beclean, D. i-a cerut să îl aștepte, el rămânând în parcare cu autoturismul; după circa 10 minute D. s-a reîntors, zicându-i că nu l-a găsit pe fratele său, dar că i-a plătit cursa taximetristului, cerându-i să îl readucă înapoi în gara Dej, ceea ce a și făcut, iar când au ajuns la gară au mers împreună la restaurantul "P." unde au servit masa. Apoi, D. i-a cerut să îl transporte în localitatea Mica, zicându-i pe traseu că vrea să cumpere bere de la un bar, dar negăsind barul deschis, i-a solicitat să îl transporte până în localitatea Nima, unde, când au ajuns, l-a dirijat pe o stradă în localitate în partea dreaptă și i-a cerut să claxoneze de două ori în dreptul unei case să îl audă un prieten, dar nerăspunzându-le nimeni l-a readus cu taximetrul și l-a lăsat în gara Dej, în jurul orei 08,00 dimineața, plătindu-i contravaloarea transporturilor efectuate până atunci în sumă totală de 200 lei.

Tot în cursul zilei de duminică 22 aprilie 2012, în tura lui de serviciu de după masă, a fost sunat din nou de D., în jurul orei 21,30, acesta cerându-i să îl ia din satul Mănăstirea și să îl ducă în satul Nireș, luându-l din aceeași zonă de dinaintea podului de la intersecția drumurilor dinspre satele Mănăstirea și Mica. După ce l-a luat în taximetru, când au ajuns în satul Nireș, cineva l-a sunat pe telefonul celular pe D., înțelegând din discuțiile lor că acesta oferea porci de vânzare celui cu care discuta; după convorbire, D. i-a cerut să îl readucă în municipiul Dej, unde l-a dirijat să meargă spre strada S.J..

La un moment dat au fost întâmpinați pe stradă de numitul D. și încă doi bărbați, după care la solicitarea lor i-a adus pe toți patru spre localitatea Mănăstirea, până înainte de podul din dreptul drumului de câmp pe care venise D. la solicitările anterioare de a merge după el în această localitate, unde i-a lăsat jos în jurul orei 22,45. După circa o oră, a fost sunat din nou de către D. să meargă să îl ia din satul Mănăstirea să îl ducă în gara Dej, iar după ce a mers și l-a luat din dreptul drumului de câmp menționat mai sus, a constatat că acesta mirosea puternic a porci, spunându-i că a vândut doi porci, ducându-l până în gara Dej unde l-a lăsat jos.

Apoi, în cursul aceleiași ture de serviciu, afirmă că a mai fost sunat de D. în jurul orei 01,00 din data de 23 aprilie 2012, când i-a spus că îl va suna din nou după circa o oră să îl ducă în localitatea Beclean, dar acesta nu l-a mai sunat la ora menționată, iar el simțindu-se rău l-a rugat pe un coleg taximetrist cu numele de R.N., să preia și să execute și comenzile pentru taximetrul lui, căruia i-a lăsat telefonul celular pe care îl folosea în cursul activității de taximetrie. Ultimul contact cu D., M.C.M. susține că l-a avut în data de 24 aprilie 2012, când în jurul orei 11,00 l-a sunat din nou pe telefonul celular și i-a zis că dacă îl va suna D., să meargă să îl ia să-l transporte cu taximetrul până în localitatea Nima unde se afla el dincolo de bariera de peste calea ferată, însă nu a mai fost sunat de D.

Afirmațiile martorului M.C.M., conform cărora în noaptea de 22 aprilie 2012 l-ar fi readus pe K.D. din satul Nireș împreună cu alți trei băieți până la gara Dej, sunt confirmate de unul din băieții menționați, identificat în persoana numitului T.N.A.. Acesta susține că în timp ce se afla cu mai mulți prieteni în stradă lângă bufet, la un moment dat a apărut K.D., pe care îl mai văzuse și anterior pe la bar, împreună cu un alt băiat cu numele de F., iar D. a mers la ei și l-a întrebat pe el și pe celălalt băiat cu numele de U., dacă vrea să meargă cu el în orașul Dej unde le va plăti el de băut. Acesta susține că s-au urcat toți patru în taximetru și pe traseu U. și cu F. au zis că ei vor să meargă la discotecă la "C.P.", oprind inițial în gară unde D. a cumpărat trei beri la doză, după care și-au continuat deplasarea cu taximetrul, până la stația de autobuz de lângă spital. Când taximetrul a oprit, întrucât el și cu D. nu aveau haine de discotecă, au renunțat să mai meargă cu ceilalți doi și au revenit cu taxiul spre gara Dej, zicându-i lui D. că pe el să îl ducă înapoi acasă, dar acesta, după ce a cumpărat din gară alte două beri și de mâncare pentru el, au plecat cu taximetrul spre satul Mănăstirea, unde la primele case i-a zis bărbatului de la volan să oprească, coborând jos din mașină, iar apoi văzând un cal pe marginea șanțului, i-a zis să claxoneze de două ori, plecând apoi spre satul Nireș, unde pe el l-a lăsat în apropierea casei, în jurul orei 02,30 noaptea.

Taximetristul D.G. a susținut că, în cursul nopții de 22 aprilie 2012, în jurul orei 04,00 - 04,30, în timp ce se afla în stația de taximetre de la gară, a venit la el un tânăr de circa 20 de ani, pe care l-a recunoscut ulterior după planșa fotografică ca fiind K.D., care i-a cerut să facă cu el o cursă până în centrul municipiului Dej și înapoi, transportându-l până în fața clădirii Judecătoriei Dej, de unde l-a readus la gară. Apoi, după ce au consumat o cafea, la solicitarea lui l-a transportat cu mașina până la intrarea în loc M.

Martorul M.D.V. a declarat că s-a întâlnit cu K.D. În cursul zilei de 22 aprilie 2012, în jurul orei 05,20, în gara Dej; inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice și intrase la un magazin non-stop de unde și-a cumpărat două beri la doză. Văzând că are asupra lui un portofel cu circa 700 - 800 de lei, i-a cerut să-i restituie datoria de 100 de lei pe care o avea la el.

Taximetristul C.A. a declarat că, în dimineața zilei de 22 aprilie 2012, în jurul orei 9,00, a venit la el la standul de taximetre din gara Dej un tânăr în vârstă de circa 20 - 22 de ani, pe care l-a recunoscut după planșa fotografică ca fiind K.D., care l-a întrebat dacă poate să-l transporte la B. După ce au pornit în direcția indicată, inculpatul i-a cerut să meargă spre Bistrița și apoi să oprească la popasul "C." de pe marginea șoselei, unde acesta i-a spus că îl cheamă D. și este de loc din U., comandându-și de băut 250 ml coniac A. și de mâncare o ciorbă de burtă, după care i-a cerut să-l transporte spre Bistrița, iar la intrarea în oraș să-l ducă spre Sângeorz Băi. În localitatea Sângeorz Băi, inculpatul a mai consumat la un local un coniac și o bere, zicându-i apoi să îl ducă undeva la o terasă să mănânce, dar negăsind terasă, i-a cerut la un moment dat să nu meargă mai departe deoarece acolo sunt niște țigani răi cu care a avut anterior probleme și vor să-l bată. După întoarcere, au oprit undeva în zona Sângeorz Băi la un local unde D. a consumat 10 mititei, 200 ml coniac și bere, mai cumpărându-și totodată și o butelie de vin pe care a luat-o cu el, iar pe drumul de întoarcere acesta a ascultat muzică la telefon și a avut mai multe convorbirii telefonice, înțelegând că a sunat și a discutat cu o femeie cu numele de L., căreia i-a solicitat să i-o dea la telefon pe o alta cu numele de B., dar din discuție a înțeles că aceasta nu a vrut să vorbească cu el. A revenit cu D. cu taximetrul spre localitatea Mănăstirea pe traseul Năsăud - Beclean - Braniște, iar când au ajuns undeva în central localității Mănăstirea, l-a lăsat jos, văzând cum acesta a intrat în vorbă cu un bărbat de etnie rromă ce era în dram cu o căruță, după care el a plecat.

Din declarațiile numitelor S.C.A. și C.A.-G. rezultă că după coborârea lui din taximetrul condus de numitul C.A., K.D. a intrat în curtea tatălui celei dintâi având asupra sa butelia de vin, ele observând că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice. După ce a avut o scurtă discuție cu ele, l-au văzut îndreptându-se spre imobilul "R." unde avea locul de dormit.

Numitul O.H., patronul firmei de taximetrie pe al cărui autoturism lucra și M.C.M., a susținut că, în data de 22 aprilie 2012, în jurul orei 14,30, a primit un apel pe telefonul lui C., cu privire la care în agendă i-a apărat numele de D., o voce de bărbat de la capătul firului comandându-i să meargă să-l ia cu taximetrul din localitatea Mănăstirea. Ajungând în localitate, l-a identificat pe bărbatul care i-a comandat cursa în timp ce vorbea cu el la telefon pe marginea drumului, iar după ce l-a luat în mașină acesta i-a cerat să îl ducă în localitatea Mica la barul "L.c.", iar pe traseu i-a solicitat să mai ia în mașină și un bărbat handicapat ce mergea pe jos pe drum, lăsându-i pe amândoi jos lângă bar, recunoscându-l pe cel numit D. după planșa fotografică de la dosar ca fiind inculpatul K.D.

Un alt taximetrist care l-a transportat cu taxiul pe inculpatul K.D., martorul R.N.F. a confirmat că, în noaptea de 22 - 23 aprilie 2012, martorul M.C.M. l-a rugat să îi onoreze și comenzile sale ce vor fi făcute la telefonul lui mobil, întrucât el se simțea rău și vroia să se retragă la domiciliu, context în care, în cursul nopții, în jurul ore 03,00, a fost sunat pe telefonul lui M.C. cu un număr de telefon la care în agendă apărea numele de D., bărbatul de la capătul firului care vorbea prost românește, cu influență maghiară, cerându-i să îl ducă din gara Dej până în localitatea Mănăstirea, ceea ce a și făcut, transportându-l de la gară până înainte de podul de la intersecția șoselelor dintre Mănăstirea și Mica, unde l-a lăsat jos, lângă un drum de câmp. După circa o oră a primit un nou telefon de la cel cu numele de D., care i-a cerut să meargă să-l ia de la locul unde îl lăsase anterior să îl ducă înapoi în gara Dej, ceea ce a și făcut.

Pe baza listing-ului convorbirilor telefonice și a celorlalte date transmise de compania O. a mai fost identificat și audiat și un alt taximetrist, ce rezultă că a avut convorbiri telefonice în perioada de referința cu K.D., respectiv numitul S.F., el relatând faptul că, în noaptea de 22 - 23 aprilie 2012, acesta i-a solicitat sa se deplaseze la Gara Dej pentru a efectua un transport. De acolo, bărbatul în cauză, pe care l-a recunoscut după planșa fotografică prezentata, ce era cu încă un băiat de circa 14 - 15 ani, i-a cerut să-i transporte până la magazinul "N.S.A." de lângă Poliția Dej, de unde și-a cumpărat o doză de bere și celuilalt un suc, dar când s-au înapoiat la mașină i-a legitimat un echipaj de poliție, după care i-a readus înapoi în Gara Dej.

Aspectele relatate de S.F. s-au coroborat cu susținerile numitului N.G. și ale fiului său C.C., care au făcut și ei referire la o astfel de călătorie cu taximetrul, făcută de cel de-al doilea împreună cu K.D., după cum s-a expus la descrierea declarațiilor lor.

Martora L.T., despre care s-a stabilit că a purtat mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul K.D., a relatat că, în cursul nopții de 22 - 23 aprilie 2012, aflându-se în zona Gării Dej, unde ocazional practică prostituția, a fost acostată de acesta, care i-a spus că se numește D. și lucrează la o fermă de satul Mănăstirea, propunându-i să întrețină cu el relații sexuale contra sumei de 50 lei la sediul firmei sale. Ea a acceptat și cu un taximetrist plătit de el au mers la ferma din Mănăstirea unde a rămas cu acesta circa o jumătate de oră, reținând în privința lui că era foarte beat și foarte agitat, comportându-se foarte ciudat, adică uitându-se împrejur și ieșind și intrând în cameră pe toată perioada raportului sexual. Văzând ce comportament are, a început să-i fie frică să nu-i facă ceva rău, fapt pentru care l-a sunat ea pe taximetristul care îi adusese acolo, pe care știa sub numele de F., iar la sosirea lui a revenit împreună cu D. în Gara Dej. Când au coborât, D. i-a cerut numărul cu permisiunea s-o mai contacteze în același scop și altă dată, după care el a plecat cu un alt taximetrist și alți doi tineri rromi într-o direcție necunoscută. Apoi, după ce a ajuns acasă, D. a început să o sune de mai multe ori, cerându-i să meargă din nou cu el la fermă, însă fiindu-i frică, i-a spus că mai acceptă să meargă cu el la hotel. După mai multe astfel de telefoane, în dimineața zilei de 23 aprilie 2012, D. a venit cu un taximetru după ea acasă să meargă la hotel, dar după ce au pornit cu taxiul și au plecat spre Dej, i-a zis taximetristului să oprească în satul Mănăstirea în dreptul străzii ce duce la ferma unde mai fuseseră, ea refuzând și întorcându-se acasă cu același autoturism.

Pe baza comunicărilor transmise de firma O. privind convorbirile telefonice ale inculpatului K.D., au fost identificate și alte tinere pe care acesta le-a apelat și a purtat cu ele discuții la telefon în multe rânduri, în speță cu numitele C.A.M.A., în data 23 aprilie 2012, cu C.P.B. pe un telefon aparținând tatălui ei, în mai multe rânduri, în perioada 20 aprilie - 23 aprilie 2012, precum și cu mai multe prietene de-ale numitei T.A.A., cărora acesta susține că le-a dat telefonul său să-l folosească, din declarațiile lor rezultând că sus-numitul le făcea propuneri să se întâlnească cu el, dar că ele ar fi refuzat propunerile.

Pentru stabilirea împrejurărilor în care K.D. a dormit la el în noaptea de 23 - 24 aprilie 2012, a fost audiat martorul P.M. care a relatat că, în seara zilei de luni 23 aprilie 2012, la întoarcerea acasă din municipiul Dej, la ora 19,30 împreună cu numitul M.I., l-a găsit la el în locuință pe sus-numit care fusese adus acolo de un vecin cu numele G., cei doi fiind împreună cu concubina sa D. A mai afirmat că îl cunoștea pe K.D. ca fiind băiatul care lucra la pădurarul P.A. și că în acea seară acesta era îmbrăcat cu o pereche de pantaloni de trening murdari, motiv pentru care i-a cerut să-i dea niște haine curate zicând că trebuie să se întâlnească cu o fată; ca urmare, i-a dat o geacă neagră din piele și o pereche de pantaloni reiați de culoare maro. După schimbarea hainelor, K.D. a plecat să dea de mâncare porcilor lui P.A. și să se întâlnească cu fata despre care vorbise, luând cu el și telefonul concubinei sale. Inculpatul s-a întors la ei la locuință, cu telefonul, în jurul orei 24,00 și l-a rugat să-l lase să doarmă la el acasă până a doua zi dimineața. Dimineața ce a urmat, a plecat după melci împreună cu M.I., lăsându-l dormind pe K.D., iar după câtva timp a fost sunat de concubina sa spunându-i că a venit poliția la ei acasă să-l caute pe cel ce dormise la ei, pe care ea l-a scos mai înainte afară din locuință și că la plecare i-a cerut o pereche de ochelari de vedere deoarece nu vede bine. În urma telefonului primit de la concubină, a revenit de îndată acasă, asistând cum lucrătorii de poliție au făcut fotografii asupra perechii de pantaloni murdari lăsată la ei de K.D., pe care apoi au ridicat-o împreună cu un încărcător de telefon al acestuia. Acesta a mai menționat că a sesizat că K.D. a părut tot timpul foarte agitat, vorbind mult la telefon, afirmând că nu a bănuit că poate fi autor al unor.

Cele relatate de martorul P.M. au fost confirmate de numitul M.I.M., care lucra ca îngrijitor la oile lui M.D.V. și îl cunoștea astfel de mai mult timp pe K.D.. Acesta a menționat că în perioada cât au iernat cu oile pe terenul de la "R.", a consumat deseori băuturi alcoolice împreună cu K.D., care atunci când se îmbăta nu se mai putea controla, trântind și spărgând ce apuca în mână, iar din discuțiile cu el în acele ocazii a înțeles că își procura băuturi alcoolice din satul Mănăstirea, de obicei bere și vin de casă. Ulterior, a auzit că K.D. i-a sustras niște porci lui P.A. și i-a vândut, precum și că ar fi omorât o femeie în Mănăstirea.

În vederea stabilirii cu exactitate a zilei și intervalului orar în care K.D. a putut pătrunde în locuința victimei V.M., a fost solicitat și obținut de la Compania de telefonie O. listing-ul convorbirilor sale telefonice de la telefonul celular ce îl deținea, cu numărul x, precum și harta electronică privind localizarea celulelor de telefonie ce indică zonele teritoriale în care s-au efectuat respectivele convorbiri, din cuprinsul cărora rezultă că, în perioada 20 aprilie 2012, ora 08,00 - 24 aprilie 2012, ora 17,00, sus-numitul a avut (a primit sau a inițiat) un număr de 445 convorbiri telefonice ori SMS-uri și că în zona localității Mica, jud. Cluj, ce cuprinde și amplasamentul satului Mănăstirea și a clădirii denumită "R.", funcționează celulele de telefonie cu numerele x, y și z, cu adresa strada S.J.

Din coroborarea datelor rezultate din declarațiile inculpatului K.D. cu datele desprinse din declarațiile martorilor audiați și cu cele rezultate din listingul convorbirilor telefonice și localizarea lor conform hărții electronice transmisă de O., având în vedere și perioada decesului victimei menționată în raportul de constatare medico-legală, prima instanță a reținut că inculpatul a putut pătrunde în locuința victimei fie în cursul nopții de 21 - 22 aprilie 2012, în intervalul orar 02,30 - 04,00, după revenirea lui acasă din localitatea Nireș, unde îl transportase cu taxiul pe martorul T.N.A., fie în dimineața aceleiași zile, între orele 05,30 - 06,30, după revenirea lui în localitatea Mănăstirea din Gara Dej, unde fusese văzut de martorul M.D.V., iar după comiterea faptei l-a chemat telefonic pe taximetristul M.C.M. pentru a-l transporta la Beclean, întrebându-l când s-au întâlnit dacă nu are urme de sânge pe față. În ambele situații, comiterea faptei în acele perioade este în disonanță cu afirmațiile unora dintre vecinii victimei, M.M.-L., V.V.N. și D.E., care însă s-au putut înșela în privința zilei exacte când susțin că au văzut-o ultima dată în viață pe V.M., care a putut fi o alta, anterioară zilei de duminică.

Sub același aspect s-a reținut a fi cert faptul că săvârșirea faptei a avut loc pe timp de noapte, împrejurare care rezultă din mai multe aspecte evidențiate prin declarațiile inculpatului și ale martorilor audiați, precum și din actele întocmite cu ocazia cercetării la fața locului, în special planșe foto, în sensul că victima a fost găsită în cămașă de noapte, ceea ce înseamnă că ori dormea ori se pregătea de culcare ori abia se trezise, patul era desfăcut pentru somn, în apropiere avea pregătite hainele pentru mers la biserică, iar martorele care au găsit-o pe victimă fără suflare au observat că era aprins becul în locuință.

Un alt mijloc de probațiune administrat în cauză l-a constituit efectuarea unor constatări medico-legale pentru stabilirea grupelor sanguine ale victimei și inculpatului K.D., rezultând că ambii au grupul sanguin 0, precum și analizarea petelor de culoare brun-roșcată descoperite pe perechile de pantaloni aparținând acestuia, ridicați de la "R." și de la locuința martorului P.M., stabilindu-se prin raportul de constatare medico-legală din 2 mai 2012 că petele de sânge de pe pantalonii de trening tip foiță conțin sânge de grup uman 0, și că cele de pe pantalonii tip blue-jeans nu se poate stabili apartenența grupală, iar în privința celorlalți că nu conțin urme biologice de sânge.

Totodată, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice bio-criminalistice asupra mijloacelor materiale de probă ridicate cu ocazia cercetării locului faptei de la locuința și de pe corpul victimei, precum și a obiectelor de îmbrăcăminte ale inculpatului sus descrise. În acest sens, la data de 16 octombrie 2012, după sesizarea instanței de judecată, a fost depus raportul de expertiză biocriminalistică din 8 octombrie 2012 întocmit de Institutul Național de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică din cadrul IGPR împreună cu referatul procurorului de caz.

Din cuprinsul raportului criminalistic amintit rezultă că, din totalul celor 14 materiale transmise conform ordonanței din 10 mai 2012, au fost supuse examinării doar cele cinci materiale nominalizate ulterior în adresa din 13 septembrie 2012, respectiv următoarele: proba nr. 1: "rest de țigară V., ridicat din curtea locuinței victimei V.M."; proba nr. 2: "bluză de corp (furou), ridicată de la victimă cu ocazia autopsiei"; proba nr. 3: "față de pernă mică de culoare maro cu alb, ridicată de pe canapeaua din locuința victimei"; proba nr. 4: "față de pernă mică de culoare albă cu broderii manuale albastre, ridicată de pe canapeaua din locuința victimei"; proba nr. 5: "față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene, ridicată de pe aceeași canapea din locuința victimei" (Cap. III), concluziile formulate în urma expertizării de specialitate a materialelor în discuție fiind următoarele:

- genotiparea ADN extras din microurma notată x (descoperită pe proba nr. 2 - bluza de corp tip furou) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima V.M. și numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu mențiunea în privința lui K.D. că, în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 1,502 x 108 ori mai posibilă decât ipoteza de a nu fi contributor la crearea microurmei;

- genotiparea ADN extras din microurma notată x (descoperită tot pe proba nr. 2 - bluza de corp tip furou) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima V.M. și numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu aceeași mențiune în privința lui K.D. că, în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 3,638 x 105 ori mai posibilă decât ipoteza contrară;

- genotiparea A.D.N. extras din urma notată x (descoperită pe proba nr. 5 - față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima V.M. și numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu aceeași mențiune în privința lui K.D. că în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 3,316 x 107 ori mai posibilă decât ipoteza că la crearea microurmei și-a adus contribuția o altă persoană necunoscută;

- genotiparea A.D.N. extras din urma notată x (descoperită pe aceeași probă nr. 5 - față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima V.M. și numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, la markerii genetici corespunzători, cu mențiunea similară în privința lui K.D. că în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 1,502 x 108 ori mai posibilă decât ipoteza că la crearea microurmei și-a adus contribuția o altă persoană necunoscută;

- genotiparea A.D.N. extras din urma notată x (descoperită tot pe proba nr. 5 - față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene) a pus în evidență un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obținute prin genotiparea probelor biologice de referință recoltate de la victima V.M. și numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu mențiunea similară în privința lui K.D. că în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvențele aleice ale populației României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 1,502 x 105 ori mai posibilă decât ipoteza că la crearea microurmei și-a adus contribuția o altă persoană necunoscută;

În privința celorlalte probe descrise ce au fost supuse examinării, referitor la proba nr. 1 - rest de țigară V. - s-a menționat că microurma notată x descoperită pe ea a pus în evidență un profil genetic al unei persoane de sex masculin necunoscută, iar în cazul probelor nr. 3 (față de pernă mică de culoare maro cu alb) și nr. 4 (față de pernă mică de culoare albă cu broderii manuale albastre), au fost identificate microurme cu profile genetice identice cu cel obținut prin genotiparea probei biologice de referință recoltată de la victima V.M..

S-a reținut astfel că s-a dovedit cu certitudine prezența inculpatului K.D. În interiorul locuinței victimei V.M. prin prezența profilelor sale genetice din microurmele identificate pe bluza de corp (furoul) ridicat de pe corpul acesteia cu ocazia autopsiei, precum și pe fața de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene ridicată de pe canapeaua din locuința victimei, referitor la care el însuși a recunoscut, cu ocazia cercetării suplimentare a locului faptei la care a participat, că a folosit-o la acoperirea feței și obstrucția căilor respiratorii ale victimei, înainte de a părăsi locuința.

S-a mai reținut că, deși cu ocazia ultimei sale audieri și a prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul K.D. și-a menținut declarația de recunoaștere a comiterii faptelor, în fața judecătorului s-a prevalat de dreptul la tăcere, nedorind să facă declarații suplimentare.

În faza cercetării judecătorești au fost reaudiații martorii M.C.M., M.D.V., D.E.G., T.M., L.T., G.N.V. și s-a întocmit un referat de evaluare psiho-socială de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj.

Analizând probatoriul administrat în cauză, prima instanță a reținut că acesta dovedește vinovăția inculpatului, dincolo de orice dubiu, astfel încât se impune angajarea răspunderii penale a inculpatului pentru faptele săvârșite.

Totodată, prima instanță a apreciat ca întemeiată solicitarea reprezentatului parchetului, formulată la termenul de judecată din data de 24 ianuarie 2013, de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. c) C. pen., în raport de dispozițiile obligatorii ale Deciziei în interesul legii nr. 31/2007.

În privința actelor de sustragere de bunuri aparținând părții vătămate P.A., descrise anterior, s-a reținut că primele acte materiale au avut loc în seara zilei de 21 aprilie 2012, când inculpatul a înstrăinat din furajele părții vătămate P.A. aflate la "R." 2 saci cu porumb boabe și 2 saci cu orz numitului M.I., socrul lui N.G., cu participarea acestuia din urmă la transportarea lor la locuința cumpărătorului.

După identificarea și audierea lui N.G., au fost găsite și ridicate de la locuința lui M.I. un sac de porumb boabe și unul cu orz, care au fost restituiți părții vătămate.

De asemenea, în seara zilei de 22 aprilie 2012 inculpatul a sustras și înstrăinat aceluiași N.G., doi porci aparținând lui P.A., pentru care a achitat suma de 200 lei, cei doi porci fiind recuperați și restituiți părții vătămate.

Partea vătămată P.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză, în timp ce cumpărătorul de bună credință N.G., a declarat la rândul său că nu are pretenții civile de la inculpat, acesta necunoscând proveniența ilicită a bunurilor respective.

Comiterea infracțiunii de furt calificat în formă continuată s-a reținut a fi dovedită, în principal, cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului K.D., declarațiile părții vătămate P.A., ale cumpărătorului de bună credință N.G., dovezi de ridicare și restituire a sacilor cu porumb și orz, dovezi de ridicare și restituire a doi porci, declarațiile martorilor M.I. și M.C.M.

Drept urmare, pentru considerentele expuse, tribunalul a apreciat că vinovăția inculpatului este dovedită și sub aspectul săvârșirii infracțiuni de furt calificat.

În drept, faptele inculpatului K.D. care, la data de 21 - 22 aprilie 2012, a pătruns fără drept, pe timp de noapte și prin escaladarea gardului, în curtea și apoi în incinta locuinței victimei V.M., din satul Mănăstirea, fără consimțământul acesteia, a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii în zona feței, cerându-i să-i dea banii pe care îi are în casă, iar după ce aceasta i-a înmânat dintr-o pernă mai multe bancnote în sumă totală de 800 de lei, a exercitat în continuare acte de violență asupra acesteia, prin compresiune cu mâna și comprimarea corpului de planul patului, precum și prin acoperirea feței și căilor respiratorii cu o pernă de pe pat, până când i-a provocat decesul, pentru a ascunde astfel însușirea banilor acesteia, au fost apreciate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. (1) rap. la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. și tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. c) C. pen.

Fapta inculpatului K.D. care, în perioada 21 - 22 aprilie 2012, pe timp de noapte, în baza aceleiași rezoluțiuni infracționale, a sustras din incinta imobilului denumit "R." de la marginea localității Mănăstirea, doi saci cu porumb boabe și doi saci cu orz, iar apoi doi porci, aparținând părții vătămate P.A., cauzându-i acestuia un prejudiciu în valoare totală de 1200 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) cu art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanța a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a C. pen., gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit de ridicat, în principal din perspectiva împrejurărilor concrete în care inculpatul a acționat asupra victimei V.M., violența de care a dat dovadă acționând cu o deosebită agresivitate asupra unei femei în vârstă, care nu se putea apăra, consecințele produse prin suprimarea vieții acesteia, precum și circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului care, deși aflat la o vârstă tânără, a mai suferit o condamnare în timpul minorității pentru furt calificat și a comis mai multe infracțiuni grave într-un răstimp scurt, dând dovadă de o totală indiferență față de semenii săi, manifestând lipsă de respect față de drepturile acestora, în principal față de un drept fundamental al oricărei ființe umane, dreptul la viață.

Raportat la natura și gravitatea deosebită a faptelor comise, s-a apreciat că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, concluziile referatului de evaluare psihosocială întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj, sub aspectul perspectivelor de reintegrare socială, nefiind deloc optimiste, dincolo de alte aspecte relevante, referitoare la lipsa asumării responsabilității pentru aceste fapte și lipsa de empatie față de victimă ori de regret cu privire la faptele comise.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut că a fost identificată în faza de urmărire penală o nepoată a victimei, cu gradul de rudenie cel mai apropiat, numita M.A., care a declarat că nu dorește să aibă calitatea de parte vătămată, neavând pretenții civile.

S-a mai reținut că, întrucât Primăria comunei Mica a comunicat că sus-numita nu are moștenitori legali, în cauză a fost introdusă ca parte vătămată moștenitoarea testamentară T.E., care a solicitat tragerea la răspundere penală a autorului faptelor, însă nu a formulat pretenții civile, poziție pe care au adoptat-o și partea vătămată P.A. și cumpărătorul de bună-credință N.G..

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și inculpatul K.D..

Ministerul Public a solicitat desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie majorate pedepsele aplicate inculpatului K.D. pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie, violare de domiciliu și fort calificat, respectiv aplicarea detențiunii pe viață pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, în raport de gradul extrem de ridicat de pericol social concret al faptelor comise de către inculpat care cunoștea atât victima infracțiunilor de omor, tâlhărie și violare de domiciliu cât și victima infracțiunii de fort, dar și de împrejurarea că acesta nu se afla la prima confruntare cu legea penală, fiind sancționat în minorat pentru comiterea unor infracțiuni de fort calificat, prin Sentințele penale nr. 271 din 2009 și 293 din 2009, ambele ale Judecătoriei Odorheiu-Secuiesc.

S-a mai solicitat ca inculpatului să-i fie aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I și lit. b) C. pen. susținându-se că, raportat la gravitatea infracțiunilor comise, acesta nu prezintă garanții morale pentru participarea la viața activă din România.

Inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat desființarea sentinței atacate, iar în urma rejudecării să i se aplice pedepse mai reduse, arătând că a comis infracțiunile pe fondul consumului de băuturi alcoolice, că este o persoană tânără, care a avut un start dificil în viață și că, potrivit concluziilor referatului de evaluare, există șanse de reeducare a sa.

Prin Decizia penală nr. 122/A din 10 iunie 2013, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori a respins, ca nefondate, apelurile declarate în cauză.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Cluj a reținut că instanța de fond, în urma coroborării judicioase și analizării pertinente a probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală, cât și cu ocazia cercetării judecătorești, a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, constând în aceea că, în noaptea de 21 - 22 aprilie 2012, inculpatul K.D. a pătruns fără drept, prin escaladarea gardului, în curte și apoi în locuința victimei V.M., fără consimțământul acesteia, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în zona feței cerându-i să-i dea banii pe care îi are în casă, iar după ce a primit suma de 800 lei, a exercitat în continuare acte de violență asupra ei, prin compresiune cu mâna și comprimarea corpului pe planul patului și acoperirea feței și căilor respiratorii cu o pernă, până i-a provocat decesul, pentru a ascunde astfel însușirea fără drept a banilor acesteia.

De asemenea, în perioada 21 - 22 aprilie 2012, pe timp de noapte, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a sustras din incinta imobilului numit "R." doi saci cu boabe de porumb, doi saci cu orz, și apoi doi porci aparținând părții vătămate P.A., cauzându-i acestuia un prejudiciu în valoare totală de 1.200 lei.

S-a mai reținut că instanța de fond a stabilit fără dubiu vinovăția inculpatului, vinovăție ce rezultă atât din declarațiile acestuia care, cu prilejul primei sale audieri, a recunoscut că a comis fapta de omor asupra victimei V.M., însă împreună cu altă persoană, M.H., fapt ce a determinat efectuarea de către organele de urmărire penală a unor verificări cu privire la veridicitatea acestor afirmații. S-a dovedit astfel, că susținerile inculpatului K.D. În ceea ce privește implicarea altei persoane în comiterea infracțiunii de omor sunt nereale și în acest context, inculpatul a arătat în detaliu, că la comiterea faptelor asupra victimei V.M. a acționat singur și a descris maniera în care a comis infracțiunile.

Instanța de apel a constatat că această poziție procesuală a inculpatului a fost menținută pe parcursul urmăririi penale, în fața instanțelor însă inculpatul apelând la dreptul la tăcere și refuzând să dea declarații.

S-a mai reținut că probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză din 8 octombrie 2012 al Institutului Național de Criminalistică - Serviciul De Biocriminalistică din cadrul IGPR- care a evidențiat urme biologice aparținând inculpatului, atât pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei V.M., pe un rest de țigară ridicat din curtea victimei, cât și pe o față de pernă mare de culoare albastră cu steluțe galbene, ridicată de pe canapeaua din locuința victimei -, declarațiile martorilor M.C.M., T.C., M.D.V., D.E., T.M., L.T., G.N.V. și ale părților vătămate N.G., T.E. și P.A., raportul de constatare medico-legală din 24 mai 2012 de examinare a inculpatului K.D. și raportul de constatare medico-legală din 21 mai 2012 al IML Cluj-Napoca, comunicările efectuate de O.R. cu privire la lista convorbirilor telefonice efectuate pentru nr. telefon x și a hărții electronice de localizare a celulelor de telefonice, comunicarea similară transmisă și de C. SA, procesul-verbal de cercetare la locul faptei de la locuința victimei V.M. și cel de cercetare la fața locului la R., sunt apte să dovedească că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de către prima instanță.

Totodată, s-a constatat că încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpatului K.D. este corectă, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. c) C. pen. și furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la criticile formulate de apelanți, Curtea de Apel a constatat că pedepsele aplicate inculpatului, de 20 de ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 6 ani de la terminarea executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., 8 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. c) C. pen. și 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., au fost just individualizate.

Pentru a decide astfel, s-a reținut că pedepsele aplicate inculpatului reflectă în mod adecvat criteriile generale de individualizare a pedepselor așa cum sunt ele reglementate prin art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecății, împrejurările în care acestea au fost comise - pe fondul consumului excesiv al băuturilor alcoolice - asupra unor persoane pe care inculpatul le cunoștea de mai multă vreme și asupra unei persoane în vârstă care era practic în imposibilitatea de a se apăra, prin executare a unor violențe extreme asupra victimei, violențe ce au provocat leziunile descrise în raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul efectuării autopsiei cadavrului victimei, dar și persoana inculpatului care nu este pentru prima dată în câmpul infracțional, recunoscând comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

De asemenea, s-a reținut că la stabilirea pedepselor aplicate inculpatului s-a ținut cont atât de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a C. pen., cât și de concluziile referatului de evaluare de pe lângă Tribunalul Cluj, care a arătat că inculpatul a avut o copilărie extrem de dificilă, fiind neglijat de părinți și bunici, nefiind supravegheat și neoferindu-i-se condiții optime de trai. Același referat de evaluare a învederat faptul că inculpatul nu manifestă empatie cu victima și nici regret cu privire la faptele comise, că are resurse modeste de reintegrare în societate sub orice aspect, că a făcut unele mici progrese reușind să-și găsească un loc de muncă și să fie independent, însă a dezvoltat și alte comportamente dezadaptative.

Ca urmare, în raport de argumentele prezentate, Curtea de Apel a constatat că pedepsele aplicate de instanța de fond, raportat la persoana inculpatului care are doar 19 ani, sunt suficiente pentru a asigura reeducarea acestuia și prevenirea comiterii de noi infracțiuni, reținând că vârsta fragedă a inculpatului trebuie privită și din perspectiva faptului că, odată încarcerat, va intra într-un mediu care ar putea să influențeze favorabil evoluția sa ulterioară, într-un mediu relativ stabil, unde ar putea urma cursuri de învățământ sau de calificare.

Totodată, instanța de apel a respins, ca neîntemeiată, critica Ministerului Public cu privire la interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. a) teza I și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie, reținând în acest sens practica Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, mai exact cauza Hirst împotriva Marii Britanii, în care s-a statuat că aplicarea unor pedepse pentru comiterea unor infracțiuni grave, nu pot atrage interzicerea drepturilor civile, precum cel de a vota.

Deopotrivă, constatând că temeiul ce a justificat luarea măsurii arestului preventiv față de inculpatul K.D., respectiv cel prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., subzistă și impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la executarea unei eventuale pedepse, instanța de apel, în baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului și a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reținerii și arestului preventiv din data de 24 aprilie 2012 la zi.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul K.D., fără a motiva în scris calea de atac, în termenul prevăzut de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.

În condițiile art. 291 alin. (3) C. proc. pen., prin încheierea din 10 septembrie 2013, termenul fixat în cauză pentru judecarea recursului, 19 noiembrie 2013, a fost preschimbat la data de 22 octombrie 2013.

La termenul de dezbateri din 22 octombrie 2013, subsecvent consultării inculpatului, apărătorul desemnat să-i acorde asistență juridică a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., criticând decizia instanței de apel sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor aplicate inculpatului, sens în care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar, în rejudecare, reducerea pedepselor ca urmare a reținerii de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, în raport de conduita procesuală corectă adoptată de acesta pe parcursul procesului penal, decurgând din recunoașterea săvârșirii faptelor și prezentarea modalității de comitere a acestora, precum și în raport de lipsa antecedentelor penale.

Examinând recursul declarat de inculpatul K.D. prin raportare la dispozițiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Prioritar, se constată că în raport de data pronunțării deciziei atacate, 10 iunie 2013, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Totodată, se constată că inculpatul nu a motivat recursul în termenul prev. de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen., așa încât, potrivit art. 38510 alin. (21) cu referire la art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte nu va putea avea în vedere decât cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu.

Cazul de casare invocat de inculpat se încadrează însă în această categorie, fiind vorba despre art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. În sfera căruia s-a invocat netemeinicia pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, considerate prea mari în raport cu atitudinea procesuală sinceră și cooperantă a inculpatului și datele personale favorabile ale acestuia (lipsa antecedentelor penale) care, în opinia apărării, trebuiau reținute ca și circumstanțe atenuante și valorificate prin reducerea corespunzătoare a pedepselor.

Raportat la cazul de casare invocat, se constată că Legea nr. 2/2013 a impus restricții severe în ceea ce privește posibilitatea atacării pe calea recursului a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și instanța de apel, limitând totodată posibilitatea instanței de recurs de a examina cauza sub aspectul situației de fapt și a chestiunilor de apreciere, așa încât caracterul devolutiv al recursului vizează doar chestiunile de drept.

Or, reținerea circumstanțelor atenuante judiciare, individualizarea pedepsei și a modului de executare sunt chestiuni de apreciere, fiind atributul exclusiv al instanței de fond și al instanței de apel. Acestea nu se încadrează în categoria aspectelor de drept, ci implică aprecierea asupra mai multor circumstanțe, operațiune care, chiar dacă se efectuează pe baza unor criterii legale, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de casare prev. de art. 3859 C. proc. pen. și nu poate fi supusă examenului instanței de recurs.

Astfel, urmare intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, incidență în cauză, textul art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. a fost modificat în sensul că acest caz de casare a devenit incident doar situației când "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conținutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greșita individualizare a pedepsei aplicate de către instanță.

Ca urmare, în raport de natura criticilor invocate de inculpat, anume greșita individualizare judiciară a pedepsei aplicate, rezultă cu evidență că acestea nu se circumscriu cazului de casare întemeiat pe dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.

Drept urmare, deși cazul de casare invocat de inculpat poate fi avut în vedere de către instanța de recurs, critica formulată nu se circumscrie acestui caz, Înalta Curte neputând proceda la reindividualizarea pedepselor aplicate inculpatului.

De asemenea, se are în vedere și împrejurarea că recursul examinat nu se circumscrie dispozițiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., decizia atacată fiind pronunțată în faza procesuală a apelului.

Fată de cele reținute și neidentificând niciuna din situațiile încadrate în celelalte cazuri ce pot fi avute în vedere din oficiu, potrivit art. 3859 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Conform art. 190 C. proc. pen., onorariul cuvenit translatorului de limbă maghiară, aferent unei traduceri de 1 oră, se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul K.D. împotriva Deciziei penale nr. 122/A/2013 din 10 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 24 aprilie 2012 la 22 octombrie 2013.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit translatorului de limbă maghiară, aferent unei traduceri de 1 oră, se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 22 octombrie 2013.

Procesat de GGC - CL