Annulment of commercial appeal for unpaid judicial stamp fees notwithstanding claimed defects in summons and denial of postponement
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant’s cassation appeal, upholding the Court of Appeal’s decision to annul the appeal for lack of judicial stamp. The dispute concerned a commercial action where the lower court had rejected the plaintiff’s claims, and the appellate court subsequently annulled the plaintiff’s appeal because she failed to pay the required court fees after being notified by summons. The Court held that the appeal was procedurally flawed and the plaintiff’s arguments were unfounded, ruling that the procedural agent’s use of public posting for summons was valid under exception provisions, the trial court was not obligated to grant a postponement for lack of defense when the fee was unpaid, and the specific calculation of the stamp fee amount was not admissible on appeal without prior reexamination or payment. The decision is final and irrevocable, leaving the original first-instance judgment in force. Key legal bases include Articles 304, 312, 89, 921, and 156 of the Civil Procedure Code, along with Articles 2 and 18 of Law No. 146/1997 regarding judicial fees and the strict requirement for prepayment.
Legislator headnote
AI generatedart. 921 C. proc. civ, art. 156 alin. (1) C. proc. civ, art. 24 din Constituție, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 146/1997, art. 304 pct. 8 C. proc. civ, art. 89 alin. (1) C. proc. civ; Annulment of commercial appeal for unpaid judicial stamp fees notwithstanding claimed defects in summons and denial of postponement: The dispute concerned a commercial action where the lower court had rejected the plaintiff’s claims, and the appellate court subsequently annulled the plaintiff’s appeal because she failed to pay the required court fees after being notified by summons. The Court held that the appeal was procedurally flawed and the plaintiff’s arguments were unfounded, ruling that the procedural agent’s use of public posting for summons was valid under exception provisions, the trial court was not obligated to grant a postponement for lack of defense when the fee was unpaid, and the specific calculation of the stamp fee amount was not admissible on appeal without prior reexamination or payment. The decision is final and irrevocable, leaving the original first-instance judgment in force. Key legal bases include Articles 304, 312, 89, 921, and 156 of the Civil Procedure Code, along with Articles 2 and 18 of Law No. 146/1997 regarding judicial fees and the strict requirement for prepayment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the operative decision for dismissing the cassation appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 670/C, pronunțată la data de 26 iunie 2009, Tribunalul Comercial Argeș a respins cererea formulată de reclamanta SC V.A. SA împotriva pârâtei A.V.A.S., având ca obiect pretenții.
Apelul formulat de reclamantă împotriva sentinței tribunalului a fost anulat, ca netimbrat, de secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a Curții de Apel Pitești prin Decizia nr. 90/A/C, pronunțată la data de 7 octombrie 2009, cu motivarea că apelanta nu a timbrat cererea sa de recurs, nici anticipat și nici după ce a fost încunoștiințată de această obligație prin citație.
Împotriva menționatei decizii a formulat recurs apelanta - reclamantă, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 5, pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că decizia atacată a fost pronunțată cu neîndeplinirea procedurii de citare a apelantei, care a fost citată pentru termenul din 17 octombrie 2009 cu nerespectarea prevederilor art. 89 și art. 921 C. proc. civ.; că, prin respingerea cererii apelantei de acordare a unui nou termen pentru lipsă de apărare, fără a se verifica temeinicia acestei cereri, conform art. 156 alin. (1) C. proc. civ.; că, prin pronunțarea asupra excepției netimbrării apelului în lipsa părților, instanța de apel a încălcat prevederile art. 21 și art. 24 din Constituție și principiul contradictorialității și că a stabilit greșit cuantumul taxei judiciare de timbru ca fiind de 6.400 lei, în loc de 5.278 lei, față de valoarea contestată de 736.804 lei și de dispozițiile art. 11 coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, critici care se circumscriu motivelor prevăzute de art. 304 pct. 5 și pct. 9 C. proc. civ., recurenta nedezvoltând motivul invocat, prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., spre a putea fi examinat.
Intimatul Statul Român, prin M.E.F., a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate, considerând că instanța de apel a anulat apelul reclamantei în mod temeinic și legal.
Recursul este nefondat.
Astfel, examinarea procesului - verbal de înmânare a citației apelantei - reclamante SC V.A. SA la data de 29 septembrie 2009, pentru termenul din data de 7 octombrie 2009, relevă respectarea cerințelor art. 89 alin. (1) C. proc. civ. și faptul că agentul procedural a folosit procedura de excepție a afișării acestui act de procedură, constatând lipsa oricărei persoane de la sediul social al acestei societăți, situație vizată de art. 921 ca excepție, pe care acest text o consacră.
Este de observat că art. 156 C. proc. civ. prevede posibilitatea acordării unui termen pentru lipsă de apărare și nu o obligativitate în acest sens și că, pentru a putea aprecia asupra temeiniciei cererii de amânare a cauzei pentru lipsă de apărare, instanța trebuie să fie legal sesizată, respectiv, cererea cu care a fost învestită să fie legal timbrată, angajarea unui avocat de către apelanta - reclamantă nejustificând acordarea unui termen de judecată în condițiile în care, fără nicio justificare, aceasta nu a îndeplinit obligația de plată a taxei de timbru, obligație personală, care trebuie îndeplinită anticipat, conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 și care nu are nicio legătură cu asistența juridică acordată de avocat, neputându-se reține că prin soluția respingerii cererii de acordare a unui nou termen, în condițiile arătate, instanța de apel a încălcat drepturile constituționale invocate de recurentă sau principiul contradictorialității.
Cum potrivit art. 18 din Legea nr. 146/1997 împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, nu se justifică critica vizând stabilirea cuantumului taxei de timbru în această cale de atac, cu atât mai mult, cu cât recurenta nu a achitat în apel nici taxa judiciară de timbru pe care pretinde că o datora.
Pentru aceste considerente, având în vedere că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerințele art. 304 pct. 5 și pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. va respinge recursul formulat de apelanta - reclamantă împotriva deciziei instanței de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC V.A. SA Pitești împotriva Deciziei nr. 90/A-C din 7 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie 2010.