Unstamped appeal in lease debt recovery: failure to prepay stamp tax under Law No. 146/1997
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the defendant's appeal, leaving in force the lower court's decision that invalidated the defendant's unsealed appeal due to failure to pay the required stamp tax, thereby upholding the initial judgment ordering the defendant to pay outstanding rent and utility debts. The dispute arose from a commercial lease contract where the plaintiff claimed unpaid rent and water/sewage charges, which were upheld by the first-instance court; the defendant attempted to reverse this by arguing illness prevented timely payment of the appellate fee, a claim the appellate court rejected by striking the appeal as untimely stamped. The decisive legal basis was Article 20, paragraph 3, of Law No. 146/1997 and Article 9 of Government Decree No. 32/1995, which mandate that stamp taxes must be paid in advance and that failure to do so results in the dismissal of the procedural act, regardless of claimed external impediments that were not proven or legally excused for the administrative act of payment.
Legislator headnote
AI generatedart. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997; Unstamped appeal in lease debt recovery: failure to prepay stamp tax under Law No. 146/1997: Curtea de Apel Suceava, prin decizia civilă nr. 333 din 5 iulie 2001, a anulat, ca netimbrat, apelul pârâtei, aplicând sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra recursului de față,
Prin cererea înregistrată sub nr. 6007 din 18 decembrie 2000, reclamanta SC M.O. SA Botoșani, prin lichidator Gh.N., a solicitat obligarea pârâtei, SC G.A. S.N.C. Botoșani, la plata sumei de 32.191.856 lei, reprezentând chirie restantă și contravaloare prestații de apă și canal, cât și cheltuieli de judecată.
Motivându-și acțiunea, reclamanta arată că a închiriat pârâtei un spațiu comercial, dar, din martie 1999, pârâta nu a mai achitat facturile emise nici pentru chirie, nici pentru canalizare.
Tribunalul Botoșani, prin sentința civilă nr. 92 din 26 martie 2001, a admis acțiunea reclamantei, a obligat pe pârâtă la plata sumei de 32.191.856 lei daune, reprezentând chirie restantă și contravaloarea utilităților de care aceasta a beneficiat, respectiv, apă și canalizare. A fost obligată pârâta și la plata cheltuielilor de judecată, în valoare de 2.606.511 lei.
S-a reținut că, între părți, s-a încheiat contractul nr. 2695/1997, pentru suprafața de 60 metri pătrați pentru care pârâta nu a achitat chiria echivalentă în lei, respectiv, 4 dolari S.U.A. metrul pătrat pe lună și nici valoarea utilităților consumate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, pe care, însă, nu l-a timbrat, deși a fost citată cu această mențiune.
Curtea de Apel Suceava, prin decizia civilă nr. 333 din 5 iulie 2001, a anulat, ca netimbrat, apelul pârâtei, aplicând sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Decizia a fost atacată cu recurs de către pârâtă, care susține că reprezentantul său a fost în imposibilitate de a achita taxele de timbru datorită bolii.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxele de timbru se plătesc anticipat, ceea ce pârâta nu a făcut la data depunerii apelului.
Nici după ce a fost citată pentru primul termen de judecată, pârâta nu și-a îndeplinit această obligație.
Pretinsa stare de boală, de care face vorbire în motivele de recurs, nu a fost dovedită prin nici un act, așa încât nu se poate reține că pârâta ar fi fost în imposibilitate de a se prezenta și de a timbra apelul. Plata făcută în recurs pentru taxa datorată în apel nu poate fi luată în considerare, întrucât imposibilitatea de prezentare nu afecta obligația de timbrare, acest timbraj nefiind obligatoriu a se face prin reprezentant în fața instanței, ci de către orice alt funcționar, dovezile putând fi expediate prin poștă.
De altfel, această imposibilitate nici nu a fost dovedită, astfel încât se constată că instanța de apel a aplicat corect sancțiunea anulării apelului, ca netimbrat, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din H.G. nr. 32/1995.
Urmează a fi respins ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC G.A. S.N.C. Botoșani, prin administrator A.Gh., împotriva deciziei nr. 333 din 5 iulie 2001 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 25 septembrie 2003.