Res judicata does not attach to procedural decisions denying passive legal capacity without merit review

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Soluția instanței de fond

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Z.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, anularea deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012 emisă de acesta, prin care s-a dispus anularea parțială a alegerilor pentru consiliul local și primarul municipiului Mangalia și repetarea scrutinului, precum și a tuturor actelor și procedurilor subsecvente generate de această decizie.

Ulterior, reclamantul a formulat cerere precizatoare prin care a arătat că înțelege să se judece cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, considerând că această autoritate a preluat atribuțiile Biroului Electoral Central, după ce acesta și-a încetat activitatea, conform art. 15 pct. 6 din Legea nr. 35/2008.

Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a invocat excepția autorității de lucru judecat, susținând că între părți a mai existat un litigiu care a format obiectul Dosarului nr. 797/36/2012, soluționat de Curtea de Apel Constanța, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, ca nefondată.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 985 din 13 martie 2013, a admis excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, și în consecință a respins acțiunea astfel cum a fost precizată, constatând existența autorității de lucru judecat.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în esență, că între cauza de față și cea care a format obiectul Dosarului nr. 797/36/2012 al Curții de Apel Constanța, soluționat irevocabil prin decizia nr. 384 din 29 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, există tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Astfel, a avut în vedere că ambele acțiuni au fost formulate de reclamantul Z.I. împotriva pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, prin acestea se cere anularea deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012 emisă de Biroul Electoral Central, pentru aceleași motive, acest din urmă aspect reieșind din analiza comparativă a acțiunii de față, astfel cum a fost precizată cu acțiunea întregită și precizată formulată în Dosarul nr. 797/36/2012 al Curții de Apel Constanța.

Faptul că în cauza de față figurează și alți pârâți, aceștia fiind introduși în cauză, în baza art. 161 din Legea nr. 554/2004, nu are relevanță.

Prima instanță a reținut că, în principiu, de autoritate de lucru judecat beneficiază hotărârile prin care se soluționează fondul cauzei, însă autoritatea de lucru judecat nu se restrânge la aceste hotărâri, întrucât există autoritate de lucru judecat și în cazul soluționării cauzei pe baza unei excepții procesuale, autoritatea de lucru judecat producând în acest caz efect, nu asupra fondului cauzei, ci doar cu privire la excepția soluționată definitiv de către instanțele judecătorești.

Este și cazul în speță, prin decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în Dosarul nr. 797/36/2012 a fost respinsă acțiunea reclamantului Z.I. formulată împotriva Autorității Electorale Permanente, pentru lipsa calității procesuale pasive.

Or, în condițiile în care, în litigiul de față, pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a invocat aceeași excepție, a lipsei calității procesuale pasive, prima instanță a reținut că decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție are autoritate de lucru judecat cu privire la soluția dată acestei excepții, astfel încât chestiunea calității procesuale pasive a Autorității Electorale Permanente nu mai poate forma obiectul unei noi judecăți.

Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței civile nr. 985 din 13 martie 2013 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs Z.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea căii de atac recurentul susține că în mod greșit instanța de fond a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea ca atare, întrucât nu sunt întrunite dispozițiile art. 166 C. proc. civ. coroborate cu dispozițiile art. 1200 pct. 4 și art. 1201 C. civ.

În cauză nu s-a ținut seama că nu există identitate de părți.

De asemenea, nu s-a ținut seama de faptul că cealaltă cauză a fost soluționată pe calea unei excepții procesuale, fără a se intra în cercetarea fondului.

În altă ordine, instanța de fond, printr-o interpretare extinsă a statuat că Autoritatea Electorală Permanentă nu are calitate procesuală pasivă, deși prezumția instituită conform deciziei nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție operează doar în contra unui singur pârât și nu a tuturor.

Mai mult, prima instanță, anterior, printr-o încheiere interlocutorie, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Autoritatea Electorală Permanentă, constatând în cauză calitatea acesteia de pârât.

Partidul Național Liberal - Filiala Județeană Constanța a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând legală și temeinică sentința recurată, apreciind că există autoritate de lucru judecat și în cazul soluționării cauzei pe baza unei excepții procesuale, decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție are autoritate de lucru judecat în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Autorității Electorale Permanente, astfel că această chestiune nu mai poate face obiectul unei noi judecăți, fiind fără relevanță că în cauză figurează și alte părți care au fost introduse în cauză de instanță.

Intimatul R.C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând temeinică și legală sentința recurată.

Autoritatea Electorală Permanentă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, susținând că există triplă identitate: de părți, obiect și cauză, între cauza de față și cea în care s-a pronunțat decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, chiar dacă în cauză au fost introduse, în calitate de pârâte, și alte persoane de către prima instanță, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004, deși nu sunt emitente ale actului a cărui anulare se cere, respectiv decizia nr. 214/2012.

Soluția instanței de recurs

Înalta Curte, analizând recursul formulat în raport de criticile expuse, de dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel cum rezultă din expunerea prezentată la pct. 1 al prezentei decizii, reclamantul Z.I., prin acțiunea precizată la data de 05 septembrie 2012 a chemat în judecată Autoritatea Electorală Permanentă, considerând că aceasta a preluat activitatea Biroului Electoral Central conform art. 15 pct. 6 din Legea nr. 35/2008, solicitând anularea deciziei nr. 214 din 15 iunie 2012, emisă de acesta din urmă.

Prin încheierea din 05 septembrie 2012, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004, prima instanță a dispus introducerea în cauză a pârâților R.C., Partidul Național Liberal - Filiala Județeană Constanța și Partidul Social Democrat - Organizația Județeană Constanța.

Într-adevăr, prin decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, irevocabilă, modificându-se sentința nr. 440 din 03 octombrie 2012 a Curții de Apel Constanța a fost respinsă acțiunea reclamantului Z.I., având ca obiect anularea hotărârii nr. 214 din 15 iunie 2012 a Biroului Electoral Central, împotriva pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă pentru lipsa calității procesuale pasive a acestei autorități.

Deci acțiunea reclamantului Z.I. nu a fost judecată pe fond.

Instanța de fond, prin sentința nr. 985 din 13 martie 2013, recurată, a reținut, în esență, că există autoritate de lucru judecat și în cazul soluționării cauzei pe baza unei excepții procesuale, astfel că în raport cu decizia nr. 384/2013, a admis excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a Autorității Electorale Permanente și a respins acțiunea ca atare.

Însă, soluția pronunțată de prima instanță este greșită.

În mod obișnuit, puterea de lucru judecat a unei hotărâri este invocată într-un proces ulterior, prin intermediul excepției „autorității lucrului judecat”, atunci când al doilea proces este între aceleași părți, are același obiect și este întemeiat pe aceeași cauză.

În acest caz, autoritatea de lucru judecat reprezintă acel efect al puterii de lucru judecat, care este exclusivitatea.

Însă, se bucură de putere de lucru judecat numai hotărârea prin care acțiunea s-a judecat pe fond, nu și atunci când a fost judecată în temeiul unei excepții procesuale.

Întrucât prima acțiune, ce a format obiectul Dosarului nr. 797/36/2012 în care s-a pronunțat decizia nr. 384 din 25 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive a Autorității Electorale Permanente fără a se examina fondul cauzei și temeinicia motivelor invocate, nu poate fi reținută autoritatea de lucru judecat într-o nouă acțiune, respectiv cea de față, din moment ce în primul proces fondul nu a fost soluționat.

În consecință, față de considerentele expuse, este greșită soluția instanței de fond de a admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de Autoritatea Electorală Permanentă și de a respinge acțiunea.

Mai mult, acțiunea a fost respinsă și cu privire la ceilalți pârâți, avându-se în vedere admiterea acestei excepții, deși în cauza în care s-a pronunțat decizia nr. 384/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție aceștia nu au fost părți pentru a opera vreo prezumție legală, conform art. 1200 pct. 4 și art. 1201 C. civ., în contra acestora.

Prin urmare, față de cele reținute, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, coroborate cu art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Z.I. împotriva sentinței nr. 985 din 13 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2013.