Nullity of real guarantee contracts: Negative jurisdictional conflict between District Court and Court of Appeal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the request for a competency regulator as unfounded and referred the case back to the first-instance Tribunal for competent adjudication. The dispute involved a negative conflict of jurisdiction where the District Court and the Court of Appeal reciprocally declined to hear a claim seeking the absolute nullity of two real estate guarantee contracts associated with significant loans; while the District Court initially referred the case to the Court of Appeal based on the financial value of the underlying loans, the Court of Appeal rejected this, characterizing the object of the litigation as non-pecuniary (unquantifiable in money). Relying on the imperative provisions of Articles 20 and 22 of the Code of Civil Procedure, which strictly limit competency conflicts to pairs of specific judicial bodies (e.g., two district courts or two courts of appeal) and do not provide for a direct conflict between a District Court and a Court of Appeal, the High Court held that the correct legal remedy was not a regulator by the supreme court but referral to the superior instance of the Court of Appeal, thereby resolving the procedural impasse in favor of the first-instance court's jurisdiction to continue the proceedings.
Legislator headnote
AI generatedart. 3 pct. 1 C. proc. civ, art. 20 C. proc. civ, art. 22 C. proc. civ; Nullity of real guarantee contracts: Negative jurisdictional conflict between District Court and Court of Appeal: Potrivit dispozițiilor art. 20 C. proc. civ., există conflict de competență, când două sau mai multe instanțe se declară, deopotrivă, competente să judece aceeași pricină sau când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 5140 din 10 decembrie 2002, Tribunalul Caraș-Severin a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC G.S. SA Oțelu Roșu și pârâta B.C.R., sucursala Hunedoara, în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Instanța de fond a considerat că litigiul, purtând asupra constatării nulității absolute a contractului de garanție imobiliară, are în vedere două împrumuturi de 35 și, respectiv, 20 miliarde lei, care atrage competența materială a curții de apel, potrivit art. 3 pct. 1 C. proc. civ.
Curtea de Apel Timișoara, prin decizia nr. 7 din 10 februarie 2003, declină competența de soluționare în favoarea Tribunalului Caraș-Severin, considerând obiectul litigiului neevaluabil în bani, întrucât s-a cerut constatarea nulității absolute a două contracte de garanție bancară.
Prin sentința civilă nr. 1232 din 14 mai 2003, tribunalul, astfel învestit, suspendă procesul și înaintează pricina Curții Supreme de Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Sesizarea Curții Supreme este nelegală.
Potrivit dispozițiilor art. 20 C. proc. civ., există conflict de competență, când două sau mai multe instanțe se declară, deopotrivă, competente să judece aceeași pricină sau când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină.
Reglementarea astfel stabilită, se completează cu dispozițiile art. 22 C. proc. civ., care stabilesc că există conflict între două judecătorii, o judecătorie și un tribunal, două tribunale sau două curți de apel.
Textul procedural citat este imperativ, așa încât orice interpretare extensivă afectează caracterul normativ al acesteia.
Nefiind prevăzut conflictul între un tribunal și o curte de apel, chiar dacă aceste instanțe își declină reciproc competența, soluția de stabilire a celei care este competentă a judeca, aparține instanțe superioare curții de apel.
Așa fiind, în temeiul textelor de lege citate, Curtea va respinge sesizarea privind regulatorul de competență și va trimite cauza la Tribunalul Caraș-Severin, pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, cererea privind regulatorul de competență.
Trimite cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Caraș-Severin.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 13 iunie 2003.