Validity of negative conflict of jurisdiction between appellate and district courts within the same circumscription
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Justice decided that no negative conflict of jurisdiction existed, ordered the case to be referred to the Bucharest District Court, Commercial Section VI, for a final decision, and thereby left the appellate court’s prior declination of jurisdiction in force. The dispute involved a guarantor’s challenge to a commercial claim assigned to a state financial institution, wherein the Court of Appeal had raised an exception of material jurisdiction ex officio, declaring itself incompetent to adjudicate the non-pecuniary matter in first instance and referring the case to the district court. The decisive legal basis was Article 2(2) and Article 22(3) of the Civil Procedure Code, under which a negative conflict of jurisdiction does not exist when the lower court lies within the same appellate district, rendering the appellate court’s competent ruling on material jurisdiction mandatory and precluding the district court from revisiting a jurisdictional issue already definitively settled by an irrevocable decision.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ, art. 20 alin. (2) C. proc. civ, art. 22 alin. (3) C. proc. civ; Validity of negative conflict of jurisdiction between appellate and district courts within the same circumscription: În consecință, Curtea a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, a declinat competența în favoarea Tribunalului București și, conform art. 20 și urm. C. proc. civ., a constatat conflict negativ de competență și a înaintat dosarul pentru regulator de competență.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 25, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, s-a admis excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, care-l privește pe garantul V.O., în contradictoriu cu A.V.A.B. București, în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a comercială.
Prin aceeași sentință s-a constatat conflict negativ de competență, iar dosarul a fost trimis la Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, pentru regulator de competență.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că, în speță, obiectul cererii este neevaluabil în bani, precum și că, potrivit art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., competența materială de a judeca în primă instanță cauza revine tribunalului.
S-a mai reținut că problema competenței a fost definitiv soluționată prin decizia nr. 366 a Curții de Apel Brașov, și, ca urmare, nu mai putea fi pusă în discuție de instanța de fond după casare.
Mai mult, a reținut în continuare Curtea, garantul nu a invocat, ca temei de drept al acțiunii sale, dispozițiile Legii nr. 409/2001, atâta timp cât nu a contestat creanța pe care A.V.A.B. a preluat-o prin cesiune de la fosta B.R.C.E.
În consecință, Curtea a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, a declinat competența în favoarea Tribunalului București și, conform art. 20 și urm. C. proc. civ., a constatat conflict negativ de competență și a înaintat dosarul pentru regulator de competență.
Primind dosarul, Curtea Supremă de Justiție a constatat inexistența conflictului negativ de competență, în raport cu prevederile art. 20 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 22 alin. (3) C. proc. civ. Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc. civ. există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente să judece aceeași pricină. Dacă cele două instanțe în conflict, dispune art. 22 alin. (3) C. proc. civ., nu se găsesc în circumscripția aceleași curți de apel sau conflictul s-a ivit între două curți de apel, competența de soluționare revine Curții Supreme de Justiție.
În speță, tribunalul se află în circumscripția curții de apel, așa încât sentința, prin care s-a rezolvat corect problema competenței materiale, constituie și regulator de competență, obligatoriu pentru tribunal.
Curtea de apel a reținut corect și faptul că problema competenței materiale a fost soluționată prin decizie irevocabilă, situație în care tribunalul nu mai era în măsură să pună în discuție din oficiu această excepție.
Pentru motivele arătate, cauza va fi trimisă Tribunalului București, secția a VI-a comercială, așa cum s-a dispus prin sentința nr. 25 din 26 martie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată inexistența conflictului negativ de competență.
Trimite cauza, pentru soluționare, Tribunalului București, secția a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 7 mai 2003.