Inadmissibility of appeal against interlocutory suspension of proceedings issued during the cassation phase
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the appellate court's order to suspend the proceedings. The dispute involved a procedural challenge by a defendant against a first-instance appellate chamber order that had suspended the judgment in a partition of common assets case due to the absence of the parties, with the appellant arguing the appeal had not been legally constituted because the judicial fee was not paid. The court held that the appeal was inadmissible under Article 244(1), second sentence, of the Code of Civil Procedure, which explicitly excludes from separate appeal any orders suspending proceedings when issued during the appeal phase itself; such orders inherit the irrevocable character of the final substantive decision, and the constitutional principle of a uniform remedy for related procedural decisions does not apply when the underlying stage is already the highest appellate level.
Legislator headnote
AI generatedart. 256 C. proc. civ, art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 137 alin. (1) C. proc. civ, art. 2441 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against interlocutory suspension of proceedings issued during the cassation phase: Conform art. 2441 alin. (1) C. proc. civ., "Asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele:
La data de 19 iunie 2014, pe rolul Curții de Apel Alba Iulia a fost înregistrat recursul declarat de pârâtul B. (J.) O.D. împotriva Deciziei civile nr. 153/A din 31 august 2014, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 3153/243/2009, având ca obiect partaj bunuri comune.
Prin încheierea de ședință din data de 2 septembrie 2014, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a dispus suspendarea judecării cauzei, conform dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Instanța a constatat că niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, așa încât sunt aplicare dispozițiile legale enunțate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâtul B. (J.) O.D., arătând că recurentul a fost legal citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, obligație legală ce nu a fost îndeplinită. Ca urmare, instanța nu a fost legal sesizată și nu putea dispune suspendarea cauzei, soluția corectă fiind anularea recursului, ca netimbrat, după ce, în prealabil, instanța ar fi putut acorda un termen de amânare a pronunțării, pentru a nu se încălca dreptul la apărare.
La termenul de judecată din data de 21 octombrie 2014, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare cu privire la excepția inadmisibilității recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.
Conform art. 2441 alin. (1) C. proc. civ., "Asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs".
În speță, recursul declarat de pârâtul B. (J.) O.D. vizează o încheiere de suspendare a judecății, care a fost pronunțată de curtea de apel în recurs.
Prin urmare, sunt incidente dispozițiile art. 244 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., care reglementează o situație de excepție, în sensul că nu sunt supuse recursului încheierile de suspendare a judecării cauzei pronunțate în faza procesuală a recursului.
De altfel, prin Decizia nr. 1019/2008 a Curții Constituționale, s-a constatat că, potrivit art. 282 alin. (2) și art. 299 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., împotriva încheierii susceptibile de a fi atacată separat poate fi exercitată aceeași cale de atac precum împotriva hotărârii pronunțate pe fondul cauzei.
Totodată, s-a arătat că împrejurarea că încheierea prin care se dispune suspendarea judecării procesului este pronunțată în faza procesuală a recursului justifică pe deplin opțiunea legiuitorului în sensul exceptării ei de la posibilitatea exercitării căii de atac prevăzute de lege pentru celelalte situații.
Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, iar hotărârea care soluționează cauza are caracter irevocabil și încheierea prin care se dispune suspendarea judecății își însușește acest caracter, urmând soarta hotărârii finale.
În consecință, față de caracterul irevocabil al hotărârii atacate și de dispozițiile art. 2441 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., recursul exercitat împotriva încheierii de ședință din data de 2 septembrie 2014 va fi respins, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul B. (J.) O.D. împotriva încheierii de ședință din data de 2 septembrie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2014.
Procesat de GGC - CL