Annulment motion inadmissible; final judgment intact as re-litigated merits fall outside statutory annulment grounds
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Court dismissed as inadmissible the appellant's motion to annul its prior decision (Dec. No. 851/2014, which itself had rejected as inadmissible a prior annulment motion), thereby affirming that earlier dismissal and leaving the underlying final judgment intact. The dispute stemmed from a chain of civil proceedings—including appeals and annulment motions—arising from a rent dispute involving disputed floor areas, where earlier appellate and cassation decisions had already rejected the challenger's claims. The Court held that the grounds raised, which re-litigated factual findings and the merits of prior rulings, did not fall within the exhaustive statutory grounds for annulment under Articles 317–318 of the Code of Civil Procedure (procedural errors such as improper service, lack of jurisdiction, material mistake, or failure to rule on a cassation ground), and thus the motion was inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 112 C. proc. civ, art. 21 din Legea nr. 114/1996; Annulment motion inadmissible; final judgment intact as re-litigated merits fall outside statutory annulment grounds: Motivele de contestație invocate nu pot fi încadrate în niciunul din cazurile reglementate de art. 317-318 C. proc. civ. care vizează încălcarea unor norme procedură privind citarea părții pentru ziua când s-a judecat pricina, competența de ordine publică, respectiv o greșeală materială sau neprenunțarea asupra unui moîiv de recurs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția l civilă, la data de 31 martie 2014 sub nr. 1368/1/2014, contestatoarea C.R. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 317, 318, 312 alin. (1), (3) și 5, art. 304 pct. 5, 7, 8, 9 C. proc. civ., art, 480 C. civ., art. 44 alin. (1), (2), (3), (4) din Constituția României admiterea contestației în anulare formulată împotriva Deciziei nr. 851 din 13 martie 2014 pronunțată de această instanță în Dosar nr. 5124/1/2013.
În motivare, contesiatoarea a arătat că decizia sus menționată este neiegaiă, netemeinică șl neconstituțională, întrucât nu a analizat toate aspectele deduse judecății de natură să atragă nulitatea hotărârilor pronunțate pe fondul cauzei.
În acest sens, contesiatoarea arată că instanța de judecată nu a avut în vedere faptul că lipsa cărții poștale atestă neconvocarea părților la întocmirea expertizei ia judecata în fond, nu a analizat obiecțiuniie la raportul de expertiză și nu a observat faptul că valorile ia care a fost calculată chiria nu corespund realității, respectiv, suprafața utilă este de 51,10 mp și nu de 60,76 mp cum se reține în raport, iar suprafața locuibilă este de 28,9 mp iar nu de 39 mp, sens în care s~a plătit o chirie pe aproximativ 10 mp mai mult sau pe spațiul vecin.
Contesiatoarea a mai arătat că o altă nelegalitate de care instanța nu a ținut cont este aceea că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 112 C. proc. civ. pentru cererea de chemare în judecată și nu au fost respectate dispozițiile art. 21 din Legea nr. 114/1996.
Examinând contestația în anulare în raport de excepția de inadmisihilitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Decizia nr. 851 din 13 martie 2014, contestată în prezenta cauză, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de C.R. împotriva Deciziei nr. 4319 din 08 octombrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin decizia nr. 4319/08 octombrie 2013 pronunțată în Dosar nr. 1782/310/2009/al instanța supremă a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de pârâta C.R. împotriva Deciziei nr. 283 din 06 februarie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, care respinsese ca nefondată, contestația în anulare formulata de C.R. împotriva Deciziei nr. 3710 din 06 noiembrie 2012 a Curții de Apel Ploiești.
Decizia nr. 3710 din 06 noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosar nr. 1782/310/2009 a fost dată în soluționarea recursului declarat de C.R. împotriva Deciziei nr. 100 din 15 februarie 2012 a Tribunalului Prahova, în sensul respingerii acestuia, ca nefondat.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia se poate obține, în cazuri expres și limitativ prevăzute de legiuitor în cuprinsul ari. 317-318 C. proc. civ., desființarea unor hotărâri judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale.
În speță, deși con testatoare a se îndreaptă, prin prezenta cale extraordinară de atac, împotriva unei hotărâri date în soluționarea unei contestații în anulare, respectiv, Decizia nr. 851 din 13 martie 2014 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, aceasta critică, în fapt, situația de fapt stabilită de instanțele de fond și modui în care instanța de recurs a dezlegat problema de drept dedusă judecății prin Decizia nr. 3710 din 06 noiembrie 2012 a Curții de Apel Ploiești pronunțată în Dosarul nr. 1782/310/2009.
Motivele de contestație invocate nu pot fi încadrate în niciunul din cazurile reglementate de art. 317-318 C. proc. civ. care vizează încălcarea unor norme procedură privind citarea părții pentru ziua când s-a judecat pricina, competența de ordine publică, respectiv o greșeală materială sau neprenunțarea asupra unui moîiv de recurs.
În consecință, constatând că motivarea prezentei contestații este străină de conținutul hotărârii indicate ca obiect ai acestei proceduri judiciare, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea C.R. împotriva Deciziei nr. 851 din 13 martie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2014.