Police officer’s appeal partially upheld: organizing-crime support charge decriminalized, sentence cut to 1 year 8 months; remaining convictions upheld.

Asupra apelului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 101 din 2 august 2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secția penală, în dosarul nr. 335/57/2013 s-a dispus în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., condamnarea inculpatului T.A.T., fiul lui Ș.T. și M., la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni în formă continuată.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 263 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omisiunea sesizării organelor judiciare.

În temeiul art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. a condamnat pe inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.

În temeiul art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului T.A.T. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a), b) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite și a aplicat inculpatului T.A.T. pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., ce va fi executată după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei.

În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 357 C. proc. pen. raportat la 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 20 martie 2013 și până la data de 02 august 2013.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului T.A.T.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul T.A.T. să plătească suma de 3.050 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

1. Prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - ST Alba-Iulia la data de 11 aprilie 2013 în dosar nr. 15/D/P/2013 a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul T.A.T. acuzat de săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- favorizarea infractorului, faptă prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- omisiunea sesizării organelor judiciare, faptă prev. de art. 263 alin. (1) C. pen.;

- sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, faptă prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen.

Totul cu aplicarea art. 33 lit. a) și b) C. pen.

Acțiunea penală a fost pusă în mișcare în data de 20 martie 2013 când s-a dispus reținerea inculpatului T.A. pe o perioadă de 24 de ore. Prin Încheierea nr. 9/MP din 20 martie 2013 Curtea de Apel Alba-Iulia a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 29 de zile și în continuare a menținut stare de arest.

Din actul de sesizare al instanței, rezultă următoarele:

1. N.A. a fost cercetat în dosarul 2/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. - S.T. Alba-Iulia, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 din 08 februarie 2013, D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu a început urmărirea penală "in rem" cu privire la săvârșirea infracțiunilor de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. și favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., constând în aceea că o persoană neidentificată la acel moment, subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu, a sprijinit în mod continuat activitatea infracțională desfășurată în Mun. Sibiu, pe linia traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, de către gruparea infracțională constituită din inculpații N.A., T.R.N., S.D.A., B.D.C. și C.F.D.

Gruparea a fost destructurată în luna ianuarie 2013, în dosarul penal nr. 17/D/P/2102 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, reținându-se faptul că, în perioada 2011 - 2013, membrii acesteia s-au constituit într-o grupare având ca scop desfășurarea de activități pe linia traficului cu substanțe susceptibile a avea efecte psihoactive, bine elaborată, cu interconexiuni între membrii grupării, pe care au căutat să o extindă teritorial, atât din perspectiva surselor de aprovizionare, cât și prin prisma modalităților de distribuție. Principalul furnizor al grupării s-a dovedit a fi numitul N.A.

S-a reținut împrejurarea că inculpații intraseră inițial în atenția organelor de urmărire penală în anii anteriori efect al preocupări acestora pe linia traficului de droguri și a traficului cu produse "etnobotanice"; în acest context N.A. și-a desfășurat activitatea de comercializare a drogurilor prin intermediul a două magazine situate pe str. G.C. și pe str. D. din Mun. Sibiu.

N.A. și-a închis magazinele, iar în vara anului 2011 a deschis un alt magazin, pe str. C.D. nr. 18, Sibiu. Magazinul a fost declarat punct de lucru a două dintre societățile comerciale deținute de acesta, respectiv - S.C. S. S.R.L. și S.C. H.S. S.R.L., ambele din Sibiu.

Cercetările efectuate au dovedit faptul că, deși magazinul nu funcționa în mod legal, în fiecare zi în interior se aflau ceilalți inculpați care vindeau produse "etnobotanice" contra cost, fiind foarte cunoscut în rândul consumatorilor din jud. Sibiu și din județele limitrofe.

Începând cu luna mai 2012, activitatea inculpaților din dosarul penal nr. 17/D/P/2102 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, avea să se orienteze prioritar către servirea directă a consumatorilor, în diferite locații de întâlnire de pe raza mun. Sibiu, din cauza unui incident care a dus la sistarea activității desfășurată prin magazinul de pe C.D.

2. Din cercetările efectuate în cauză au rezultat probe conform cărora gruparea infracțională a fost sprijinită în toată perioada de către inculpatul T.A.T., subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu, prin:

- furnizarea de informații membrilor grupării, legate inițial de controalele care se preconizau la magazinul deținut de aceștia pe str. C.D. nr. 18;

- sprijinirea evitării declanșării unor dosare penale, ca urmare a depistării în trafic a unora dintre membrii grupării, în timp ce dețineau în vederea comercializării diferite cantități de produse "etnobotanice".

2.1. La data de 20 aprilie 2012, la sediul S.C.C.O. Sibiu s-a prezentat numita B.C.A. care a reclamat faptul că, fiica sa numita B.S.M. consumă substanțe etnobotanice. Ulterior a declarat că a achiziționat substanțe etnobotanice de la Spice Shop-ul de pe C.D. din mun. Sibiu (care aparținea numitului N.A.), după o perioadă de timp fiindu-i trimise prin poștă colete cu astfel de substanțe de către o persoană numită D., angajat al aceluiași magazin ca și vânzător, identificat ulterior în persoana martorului S.D.A.

În plus, numita B.S.M. a arătat că produsele care au fost găsite asupra sa provin de la același magazin anterior menționat.

Sesizarea a fost înregistrată sub nr. 2277025 din 20 aprilie 2012 și a fost repartizată în aceeași zi, inculpatului T.A. în vederea efectuării de verificări și propunerii de măsuri legale, însă acesta a reținut lucrarea fără a efectua vreun act legal timp de 3 luni, până în data de 17 iulie 2012 când lucrarea a fost preluată de un coleg al inculpatului, tot atunci fiind sesizat D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, întocmindu-se dosarul penal cu nr. 59/D/P/2012.

Obligația inculpatului T.A., în calitate de subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu, era aceea că, luând cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, respectiv cea prev. de art. 16 din Legea nr. 194/2011, acesta trebuia de îndată să sesizeze procurorul din cadrul D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, conform prevederilor legale, având obligația de a înainta de îndată lucrarea procurorului competent, potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004.

Inculpatul a reținut timp de trei luni nejustificat lucrarea, fără a efectua actele procedurale necesare în astfel de situații, tergiversând soluționarea acesteia, mai mult acesta anunțându-l ulterior pe numitul N.A. despre sesizarea menționată, care îl viza pe unul dintre angajații săi pe nume S.D.A.

Ulterior, dosarul cu numărul 59/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu a fost conexat la dosarul nr. 17/D/P/2012 al aceleiași unități de parchet.

2.2. La data de 06 mai 2012, unul dintre membrii grupării, numitul T.R., a fost depistat de către un echipaj de jandarmi, în timp ce se deplasa pe str. M.V. din mun. Sibiu, cu un autoturism marca V., ocazie cu care asupra sa au fost identificate peste 100 de plicuri cu produse "etnobotanice" de diferite tipuri.

Inculpatului i-au fost indisponibilizate produsele iar procesul-verbal întocmit cu acest prilej, împreună cu declarații de martori și cantitatea de plicuri depistată, au fost înaintate către S.C.C.O. Sibiu prin adresa nr. 2147050 din 07 mai 2012.

Martorul N.C., angajatul I.J.J. Sibiu, care a înaintat înscrisurile, a sunat la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Sibiu, unde a luat legătura cu inculpatul T.A., subcomisar în cadrul acestei unități. Inculpatul T.A. i-a spus martorului să formuleze respectiva adresă, pe care să o lase la Poliția Municipiului Sibiu, la lucrătorul de la poartă.

În aceste condiții, lucrătorul I.J.J. Sibiu, s-a deplasat la Poliția Municipiului Sibiu, unde la poartă era de serviciu agentul S.E. I-a spus acestuia că trebuia să lase respectivele înscrisuri pentru subcomisarul T.A., însă respectivul agent nu a vrut inițial să le primească. Martorul N.C. i-a cerut în aceste condiții să-l contacteze telefonic pe inc. T.A.. În urma discuției telefonice dintre cei doi, inc. T.A. i-a confirmat agentului S.E. faptul că înscrisurile sunt pentru el și i-a cerut acestuia să primească bunurile, întrucât urma să se întoarcă în cursul aceleiași zile și să le ia personal.

Ulterior ridicării bunurilor, inculpatul T.A. nu le-a dus la sediul S.C.C.O. Sibiu, cum era legal, ci le-a sustras, restituindu-le numitului N.A.. Mai mult înscrisurile depuse de către lucrătorii de la I.J.J. Sibiu, au fost distruse de către inculpatul T.A., fiind recuperate doar copiile acestora, existente la sediul I.J.J. Sibiu.

La data de 21 ianuarie 2013 a fost declanșat dosarul nr. 17/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, în care erau cercetați inculpații N.A., T.R.N., S.D.A., B.D.C. și C.F.D., fiind solicitate în acest sens autorizații de efectuare a unor percheziții domiciliare.

2.3. În seara zilei de 20 ianuarie 2013 numitul N.A. a fost înștiințat de către inculpatul T.A., despre activitățile ce urmau să se deruleze, respectiv despre o acțiune a D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu ce urma să se deruleze a doua zi. N.A. și-a închis brusc și inexplicabil telefonul mobil și a părăsit imobilul în care locuia împreună cu prietena sa (B.R.S.) și unde a doua zi a fost efectuată o percheziție domiciliară, situată în mun. Sibiu, str. P.V.C., înnoptând la hotelul R. din mun. Sibiu.

În aceeași seară, după ora 23,00, N.A. a trimis un apropiat de-al său, pe numitul L.A., la domiciliul martorului S.D.A., pentru a îl anunța pe acesta în legătură cu acțiunea organelor judiciare de a doua zi. Imediat martorul S.D.A. a aruncat de la domiciliu aproximativ 60 plicuri de substanțe etnobotanice pe care le deținea pentru consum propriu și pentru comercializare.

2.4. O situație similară a avut loc și în cursul anului 2011, când numitul N.A. făcea obiectul cercetărilor în dosarul 2/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. - S.T. Alba-Iulia împreună cu alți învinuiți, față de acesta fiind începută urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 43/2000.

Și la acel moment, există probe că inculpatul a fost atenționat cu privire la percheziția domiciliară ce se preconiza, situație ce a dus la imposibilitatea de valorificare a respectivului procedeu judiciar.

Astfel, din probatoriul administrat rezultă fără dubii faptul că înainte de perchezițiile ce urmau să se desfășoare în cauză în data de 29 aprilie 2011, la adresele tuturor învinuiților cercetați în acel dosar, numitul N.A. a fost vizitat la magazinul său din Strada D., nr. 12, Sibiu, jud. Sibiu chiar de către inculpatul T.A., care i-a spus că este cercetat în respectiva cauză și că a doua zi urmează să se efectueze percheziții la domiciliul său și la magazinele pe care le deținea.

În acest context, numitul N.A. i-a anunțat pe ceilalți învinuiți cu privire la acest aspect, acesta plecând de la domiciliu, iar restul învinuiților reușind între timp să scape de substanțele stupefiante pe care se presupunea că le-ar deține în acel moment.

S-a apreciat că aceste aspecte sunt întărite și de declarațiile martorilor F.M. și B.H., cercetați și ei dosarul nr. 2/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. - S.T. Alba-Iulia, primul declarând că a fost avertizat în seara zilei de 28 aprilie 2011 de către numitul N.A., acesta spunându-i să aibă grijă că există posibilitatea să fie verificat de poliție, bănuind că există suspiciuni că s-ar ocupa cu traficul de stupefiante, deoarece călătorește des în Spania, iar cel de al doilea martor declară că F.M. i-a comunicat faptul că știe de la N.A. că ambii sunt urmăriți de organele de poliție.

Aceste informații nu au putut fi furnizate acestor persoane, învinuiți în dosarul menționat, decât de cineva care le deținea și care își desfășura activitatea în cadrul B.C.C.O Alba-Iulia, singurele persoane care la acea dată aveau cunoștință despre acțiunea ce urma să se deruleze a doua zi, respectiv în data de 29 aprilie 2011.

Fără a fi cunoscute la acea dată legăturile infracționale dintre inculpatul T.A. și N.A., la momentul respectiv, pentru a efectua perchezițiile domiciliare la cele trei locații aparținând inc. N.A. a fost delegat, întâmplător, chiar inc. T.A.

La domiciliul numitului N.A. nu au fost găsite substanțe stupefiante, întrucât acesta anunțat fiind anterior, a reușit să scape de ele, în schimb la cele două magazine ce aparțineau acestuia, perchezițiile nu au mai fost efectuate, motivându-se în două procese-verbale de către inc. T.A., că imobilele respective au ușile de acces blocate, fapt pentru care nu s-a putut pătrunde în interior.

Motivarea a fost apreciată ca fiind puerilă în contextul activităților reținute în sarcina inculpatului T.A. și descoperite ulterior, întrucât rostul percheziției este acela de a descoperi și strânge probe în scopul justei soluționări a unei cauze, în nenumărate situații pătrunderea într-un imobil efectuându-se forțat chiar dacă ușile de acces sunt blocate.

S-a opinat că cele două percheziții nu s-au efectuat tocmai datorită relațiilor infracționale existente între inculpatul T.A. și inc. N.A., proprietarul celor două locații.

3. Modus operandi: N.A. păstra legătura lunar cu inculpatul T.A. și foloseau diferite cartele telefonice pe care le schimbau la intervale regulate de timp.

Numitul N.A. se ocupa de achiziționarea cartelelor telefonice, atât pentru el cât și pentru inculpatul T.A.. Aceștia schimbau cartelele în fiecare lună, le activau în aceeași zi și le păstrau până la expirarea creditului de 30 de zile. După acest interval, N.A. cumpăra alte cartele și la acel moment se întâlnea cu inculpatul T.A. căruia îi preda cartela și discutau.

3.1. În data de 31 ianuarie 2013, în cauza penală nr. 17D/P/2012 a D.I.I.C.O.T. - BT Sibiu, au fost efectuate mai multe percheziții informatice asupra sistemelor informatice și mediilor de stocare a datelor informatice, ridicate de la numitul N.A., inculpat în acel dosar penal.

În agenda telefonului mobil marca N., cu codul IMEI X, cu cartela SIM O., cu seria X, ridicat de la numitul N.A., al cărei număr de telefon aferent a fost identificat ca fiind X1, a fost identificat contactul "W" cu numărul de telefon X2, care din probele administrate în cauză, rezultă că a aparținut și a fost folosit de către inculpatul T.A.

Indiferent de numerele folosite de cei doi, de fiecare dată când schimbau cartelele - aspect care se întâmpla destul de des, chiar lunar - numitul N.A. îl trecea în agenda telefonică pe inculpatul T.A. cu inițiala "W".

În seara zilei de 20 ianuarie 2013, de pe ultima cartelă folosită, respectiv cea cu numărul de telefon X2, inculpatul T.A. a trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 găsit în posesia numitului N.A. și folosit de către acesta, fiind practic mesajul prin care cel din urmă era anunțat că a doua zi urmează să se întâmple ceva iar inc. N.A. să fie atent.

În dimineața zilei de 21 ianuarie 2013, când a fost declanșată acțiunea, în jurul orei 9,00, inculpatul T.A. i-a transmis numitul N.A. de la și către aceleași posturi telefonice câteva mesaje, prin care îl anunța că îl ridicaseră pe T.R., cei doi discutând despre ce ar trebui făcut.

Mesajele respective au fost descoperite ulterior în urma percheziției informatice efectuate asupra telefonului folosit de numitul N.A., acestea fiind redate pe larg în procesul verbal întocmit în data de 27 februarie 2013, în baza listingurilor telefonice obținute de la furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului.

Cele două cartele telefonice folosite de către cei doi, în speță cele cu numerele X2 (Prepaid) și X1 (Prepaid), au numere de telefon apropiate, existând prezumția că au fost cumpărate în același timp, mai mult cele două cartele telefonice fiind activate la aceiași dată, respectiv 12 ianuarie 2013.

Astfel, în urma verificării listingurilor telefonice obținute în baza autorizației emisă de instanța de judecată, în perioada 12 ianuarie 2013 - 19 februarie 2013 cele două cartele au avut trafic doar între ele astfel:

- în data de 12 ianuarie 2013, cartela telefonică cu numărul X2 a fost activată la ora 17:57:28 primind un SMS de la X3 (centrul de mesaje O.) cel mai probabil un mesaj de activare a cartelei. Posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Grupul Școlar de Construcții și Arhitectura - str. P. nr. 7.

- în data de 12 ianuarie 2013 telefonică cu numărul X1 folosită de N.A. a fost activată la ora 17:58:01 primind un SMS de la X3 (centrul de mesaje O.) cel mai probabil un mesaj de activare a cartelei. Posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Grupul Școlar de Construcții și Arhitectură - str. P. nr. 7, aceeași ca și la cartela cu numărul X2, semn că persoanele erau împreună.

Cele două cartele nu mai înregistrează trafic până în data de 20 ianuarie 2013 când sunt trimise două SMS-uri astfel:

- în data de 20 ianuarie 2013, seara precedentă acțiunii din dosarul penal 17/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T.-B.T. Sibiu, la ora 22:51:21, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 22:51:13 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Str. S., nr. 28, bl. 39, sc. B. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienții O. din zona Șelimbăr, localitate de domiciliu a inculpatului T.A.T. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 22:51:17 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, Intersecția str. M.K. cu T.D.

- în data de 20 ianuarie 2013 seara dinaintea acțiunii din dosarul penal 17/D/P/2012, la ora 22:54:06, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 22:53:57 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Intersecția str. M.K. cu T.D. Mesajul primit la numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 22:54:01 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Str. S., nr. 28, bl. 39, sc. B. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienții O. din zona Șelimbăr, localitate de domiciliu a numitului T.A.T.

Din ansamblul probator administrat în cauză, dar în special din declarațiile martorilor Ș.D. (audiat cu identitate protejată) și S.D.A., a rezultat fără echivoc, faptul că cele două mesaje, care au fost șterse de către numitul N.A., sunt mesajele prin care inculpatul T.A. l-a anunțat despre acțiunea ce urma să se desfășoare în data de 21 ianuarie 2013.

În data de 21 ianuarie 2013, ziua efectuării perchezițiilor domiciliare în dosarul penal 17/D/P/2012 au fost trimise zece SMS-uri astfel:

- 1. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:01:51, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:01:42 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu str. C.D., jud. Sibiu, lângă Hotel C.. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienții O. aflați la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului G.A.

Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:01:46 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Grupul Școlar de Construcții și Arhitectura.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:01:51 de la postul telefonic X2 având următorul conținut "L-au luat pe T.".

- 2. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:03:45, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:03:36 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu stadion V.

Mesajul primit de numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:03:40 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în S.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj trimis în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:04:25 către postul telefonic X2 având următorul conținut "Aualeu, ce zici sa fac? sa i trimit un avocat, sa i spun la frateso?".

Diferența de oră găsită între SMS-ul de la percheziția informatică și SMS-ul de la operator se datorează faptului că mesajele trimise de N.A. și păstrate în telefon în folderul Sent au înregistrată ora setată pe telefon. În schimb cele primite salvează ora operatorului. De aici decalajul de aproximativ 1 minut.

- 3. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:07:38, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:07:30 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în S.

Această antenă preia convorbirile purtate de către clienții O. aflați la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului G.A.. Mesajul primit de numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:07:33 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în S.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:07:38 de la postul telefonic X2 având următorul conținut "A venit un avocat".

- 4. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:10:17, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:10:08 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, zona străzii V., bazinul de înot - pe coșul de fum atașat sălii de sport, B-dul V., nr. 33 - 35. Mesajul primit la numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:10:12 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în S.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj trimis în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:10:57 către postul telefonic X2 având următorul conținut "Din oficiu? Ce pot sa fac?".

Diferența de oră găsită între SMS-ul de la percheziția informatică și SMS-ul de la operator se datorează faptului că mesajele trimise de N.A. și păstrate în telefon în folderul Sent au înregistrată ora setată pe telefon. În schimb cele primite salvează ora operatorului. De aici decalajul de aproximativ 1 minut.

- 5. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:12:15, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:12:06 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în S. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienții O. aflați la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului G.A. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:12:10 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în S.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:12:15 de la postul telefonic X2 având următorul conținut "Stie sa nu spuna nimic de tine?".

- 6. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:14:50, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A.. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:14:42 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în S., stadion V. Mesajul primit la numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:14:45 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în S.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj trimis în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:15:30 către postul telefonic X2 având următorul conținut "Stie, numai ca acolo nu mai stiu eu ce zice, il retine?".

Diferența de oră găsită între SMS-ul de la percheziția informatică și SMS-ul de la operator se datorează faptului că mesajele trimise de N.A. și păstrate în telefon în folderul Sent au înregistrată ora setată pe telefon. În schimb cele primite salvează ora operatorului. De aici decalajul de aproximativ 1 minut.

- 7. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:15:58, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:15:49 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în S. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienții O. aflați la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului G.A. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:15:53 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, stadion V.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:15:58 de la postul telefonic X2 având următorul conținut "Inca nu se stie".

- 8. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:21:45, la postul telefonic cu numărul X2 a fost primit un SMS de la postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:21:37 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu, stadion V. Mesajul primit la numărul de telefon X2 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:22:03 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în Sibiu Bd. C.C. 2-4.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj trimis în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:22:25 către postul telefonic X2 având următorul conținut "Au fost si la mine acasa!".

Diferența de oră găsită între SMS-ul de la percheziția informatică și SMS-ul de la operator se datorează faptului că mesajele trimise de N.A. și păstrate în telefon în folderul Sent au înregistrată ora setată pe telefon. În schimb cele primite salvează ora operatorului. De aici decalajul de aproximativ 1 minut.

- 9. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:25:22, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A.. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:25:14 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în S. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienții O. aflați la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului G.A. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:25:17 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în Str. B.E.A. Nr. 37, Sibiu.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:25:22 de la postul telefonic X2 având următorul conținut "Ce au zis ai tai".

La acest mesaj nu s-a mai primit răspuns deoarece în acel moment, numitul N.A. a fost depistat în trafic și imobilizat în Sibiu la intersecția străzilor E.B. cu șoseaua Alba-Iulia, de către organele judiciare.

- 10. în data de 21 ianuarie 2013, la ora 09:35:24, de la postul telefonic cu numărul X2 a fost trimis un SMS către postul telefonic cu numărul X1 folosit de N.A. SMS-ul a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:35:15 moment în care posesorul telefonului se afla în aria antenei O. amplasată în S. Această antenă preia convorbirile purtate de către clienții O. aflați la sediul I.P.J. Sibiu, loc unde se afla la acea oră învinuitul T.A.T. după efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului G.A. Mesajul primit la numărul de telefon X1 a intrat prin centrul de mesaje O. (X3) la ora 09:35:18 moment în care N.A. se afla în aria antenei O. amplasată în S.

Mesajul a fost găsit la percheziția informatică astfel - mesaj primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:35:24 de la postul telefonic X2 având următorul conținut "Stie T. unde stai?".

La acest mesaj nu s-a mai primit răspuns deoarece în acel moment N.A. a fost deja adus la sediul IPJ Sibiu, lucru confirmat și de faptul că cei doi aveau aceeași antenă O. de preluare și transmisie a semnalului telefonic.

Aparatul telefonic cu numărul X2, nu a fost găsit cu ocazia percheziției domiciliare efectuată în data de 20 martie 2013, la domiciliul inculpatului T.A., la biroul de lucru al acestuia și în autoturismul proprietatea sa, existând suspiciuni că acesta a fost ascuns sau aruncat de către inculpat, după ce s-a declanșat acțiunea în dosarul cu nr. 17D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - BT Sibiu, în care numitul N.A. a fost arestat preventiv.

3.2. Au fost ridicate de la domiciliul inculpatului T.A. 8 (opt) telefoane mobile, pe care acesta le deținea, aparate care au fost folosite de către inculpat în cursul timpului.

În data de 04 aprilie 2013, în baza autorizației de percheziție a sistemelor informatice și suporturilor de stocare a datelor, nr. 4 din 02 aprilie 2013 emisă de Curtea de Apel Alba-Iulia, s-a procedat, în prezența inculpatului T.A., la verificarea celor 8 (opt) suporturi de stocare a datelor.

S-a constatat că 7 (șapte) din cele 8 (opt) telefoane mobile nu au putut fi deschise din cauza defecțiunilor sau din cauza lipsei cartelelor SIM din acestea.

În agenda telefonului mobil N. 2330 C-2, cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X au fost identificate un număr de 1 contact de interes, astfel:

- N.T. - X3 - despre care inculpatul T.A.T. declară că este posibil să fie al tatălui numitului N.A. zis "A.F.".

Acest post telefonic aparține într-adevăr numitului N.I.L., tatăl numitului N.A., acest lucru fiind evident din materialele rezultate din exploatarea Autorizației nr. 5 din 18 ianuarie 2013, pentru interceptarea și înregistrarea pe suport magnetic a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate de la postul telefonic X3 folosit de N.A.

În folderul "Destinatari mesaje" apar două contacte astfel:

- "Yyxwm" în data de 06.01 ora 11:27 având următoarele numere de telefon salvate "X4 și +4X4".

- "Ip" în data de 31.12 ora 20:28 având următorul număr de telefon salvat "X5" despre care inculpatul nu afirmă nimic.

Între literele folosite la salvarea contactului și numărul de înmatriculare al autoturismului numitului N.A. există o asemănare izbitoare. Astfel, numitul N.A. deține autoturismul marca B., număr de înmatriculare SB-XX-XXX, serie motor X, serie șasiu X, dobândit la 31 ianuarie 2012.

De asemenea, acesta a mai deținut în perioada 04 octombrie 2010 - 23 martie 2012 un autoturism marca B.520 cu numărul de înmatriculare SB-YY-YYY.

În mesajele telefonului ridicat de la inc. T.A.T., în dosarul "Curier intrări", au fost identificate 19 mesaje de interes iar în dosarul "Articole expediate" au fost identificate un număr de 13 mesaje de interes, care aranjate în mod cronologic relevă următoarele convorbiri:

- mesaj trimis în data de 27 noiembrie 2011 ora 23:00:05 către contactul P.I. aflat la postul telefonic X5 având următorul conținut "Du-l la spital si sa spuna ca merge si la medicul legist. Nu pot vorbi sunt la diicot la deva. Vorbim mîine".

Din mesaj rezultă modul în care inculpatul T.A.T. îi învăța pe apropiații lui N.A. cum să procedeze pentru a evita declanșarea unor dosare penale.

Numărul de telefon X5 aparține unei persoane neidentificate care este cunoștință comună atât a lui N.A. cât și a inculpatului T.A.T. Acest lucru rezultă din faptul că acest post telefonic se afla salvat în agenda telefonului N. cu cartelă SIM O. cu seria X aparținând numitului N.A., așa cum rezultă din percheziția informatică efectuată în dosarul 17/D/P/2012 - "I.2 - X5".

Acest "I." își schimba și el des numărul de telefon, dar avea grijă să îl anunțe pe inculpatul T.A.T. de îndată despre acest lucru așa cum rezultă din mesajul următor:

- mesaj primit în data de 29 noiembrie 2011 ora 11:03:16 de la postul telefonic X6 având următorul conținut "Noul numar I.".

Apoi, seria mesajelor descoperite în telefonul inc. T. continuă astfel:

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 20:24:03 de la postul telefonic X7 având următorul conținut "L a luat la pol pe D., de acolo din curte".

- mesaj trimis în data de 04 decembrie 2011 ora 20:26:36 către contactul Z. postul telefonic +4X7 având următorul conținut "Cine? Stie ce sa spuna? Are ceva la el?".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 20:31:48 de la postul telefonic X7 având următorul conținut "Avea ca era in curte, ma gandesc ca va sti, eu am fost plecat si cred ca s-o turmentat putin".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 20:33:36 de la postul telefonic X7 având următorul conținut "Avea bani si plicuri la el, cred ca vecini au facut plangere sau ceva, el numai mi-a dat sms ca e la pol".

- mesaj trimis în data de 04 decembrie 2011 ora 20:36:11 către contactul Z. postul telefonic +4X7 având următorul conținut "Nu sti cine l-a luat? Erau in uniforma? La mine la birou nu e nimeni?".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 20:42:30 de la postul telefonic X7 având următorul conținut "A zis ca i da drumul imediat, iti dau sms dupa ce iese".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 21:15:39 de la postul telefonic X7 având următorul conținut "D.N. a zis că il chema, l-a loat cu un L. cu pol pe el".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 22:11:03 de la postul telefonic X6 având următorul conținut "I_am trimis sms. E ceva grav? Eu trebuie sa/mi fac griji.?".

- mesaj primit în data de 04 decembrie 2011 ora 22:54:13 de la postul telefonic X7 având următorul conținut" E ok, au tinut vreo 40 plicuri si nu au scris nimic, au zis ca le-au cumparat si ei, nu au scris decl".

Acest schimb de mesaje se referă la incidentul despre care a relatat martorul S.D.A. în declarația sa de la dosar, în care acesta a recunoscut că a fost și el prins de către organele de poliție și i-au fost reținute o parte din plicurile pe care le avea la el, iar ulterior nu au fost luate niciun fel de măsuri, N.A. asigurându-l că a rezolvat el.

De altfel mesajul din data de 04 decembrie 2011 ora 20:26:36 respectiv "Cine? Stie ce sa spuna? Are ceva la el?" seamănă izbitor cu cel primit în data de 21 ianuarie 2013 ora 09:12:15 (data efectuării perchezițiilor domiciliare în dosarul penal 17/D/P/2012) de către N.A. pe telefonul mobil N. cod IMEI X cu cartelă SIM O. cu seria X cu nr. X1 de la postul telefonic X2 având următorul conținut "Stie sa nu spuna nimic de tine?".

De aici rezultă modul în care inculpatul T.A.T. îl sprijinea pe N.A. învățându-l de fiecare dată ce să facă și cum să evite să fie prins sau tras la răspundere penală pentru faptele săvârșite. Protecția oferită de inculpat este totală, indiferent care dintre locotenenții lui N.A. ar fi fost prinși cel mai important lucru era ca aceștia să nu declare nimic despre persoana care îi coordona, respectiv N.A.

- mesaj primit în data de 05 decembrie 2011 ora 21:33:56 de la postul telefonic X6 având următorul conținut "I a dat drumul lui D.?".

Acest mesaj este încă o dovadă că persoana salvată ca fiind "I." este un apropiat al inculpatului T.A.T. și a lui N.A., acesta aflând despre incidentul cu S.D.A. și permițându-și să-l întrebe prin SMS pe inculpatul T.A.T. dacă împotriva lui S.D.A. s-a dispus vreo măsură legală.

De altfel, acesta știa încă din data de 04 decembrie 2011 despre incident, fiind și el printre protejații inculpatului T.A.T., fapt ce rezultă din mesajul trimis în data de 04 decembrie 2011 ora 22:11:03 de la postul telefonic X6 având următorul conținut "I_am trimis sms. E ceva grav? Eu trebuie sa-mi fac griji?".

- mesaj trimis în data de 17 decembrie 2011 ora 00:20:12 către contactul Yyxwm postul telefonic X4 având următorul conținut "Nu e nici o problema. Se pregatea ceva dar pana la urma a fost alarma falsa".

- mesaj trimis în data de 23 decembrie 2011 ora 12:02:27 către contactul Yyxwm postul telefonic X4 având următorul conținut "Nu stiu ce si unde dar ai grija in 28 decembrie De la ora 6 pîna îți dau telefon. Ok?".

Din aceste două mesaje rezultă fără echivoc modul în care inculpatul T.A.T. îl anunța pe N.A. despre orice acțiune sau control care urma să aibă loc chiar dacă nu era sigur de desfășurarea acestuia. Când acțiunea se amâna inculpatul T.A. îl anunța pe N.A. că nu mai este nicio problemă.

Cel de al doilea mesaj poate fi asimilat cu mesajul trimis în data de 20 ianuarie 2013 de către inculpatul T.A. Ca și atunci, inculpatul T.A. nu știa exact despre ce acțiune este vorba, dar îl avertiza că vor urma percheziții, făcând referire la ora 6, ora obișnuită pentru descinderile poliției.

Astfel, îl avertiza să nu fie pe acasă la începutul perchezițiilor urmând ca după ce perchezițiile vor fi în desfășurare iar conspirativitatea acestora nu mai era o prioritate, să îl anunțe dacă e cazul să își mai facă probleme.

La fel a făcut și în data de 21 ianuarie 201,3 când a început să îl avertizeze pe N.A. imediat după ce a văzut că acțiunea îl viza direct pe acesta și pe T.R.N.

- mesaj primit în data de 23 decembrie 2011 ora 12:04:26 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "Ok".

Răspunsul la avertizare era unul simplu, arătând faptul că exista o înțelegere prealabilă, N.A. știind exact ce are de făcut în astfel de situații.

- mesaj primit în data de 23 decembrie 2011 ora 14:13:39 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "Noi deschidem pe la 8 seara".

- mesaj trimis în data de 31 decembrie 2011 ora 20:26:44 către contactul Yyxwm postul telefonic X4 având următorul conținut "An nou fericit, sanatos si bogat. La multi ani".

- mesaj trimis în data de 31 decembrie 2011 ora 20:28:16 către contactul Ip aflat la postul telefonic X5 având următorul conținut "An nou cu sanatate si belsug".

- mesaj primit în data de 31 decembrie 2011 ora 20:29:10 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "Mersi, un an nou fericit alaturi de cei dragi".

Din aceste mesaje rezultă fără dubii relațiile existente între inculpat și protejații săi, aceștia făcându-și repetate urări de sărbători.

- mesaj primit în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:16:15 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "E unu la pol ce i s-a facut rau de la un plic de ninja si i da sms la un ang de-al meu ca i trebuie un plic de ninja gol sa il arate, eu i-am spus sa nu mai rasp!".

- mesaj trimis în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:16:29 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conținut "Ok".

- mesaj trimis în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:41:54 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conținut "La cine e ăla la pol?".

- mesaj primit în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:45:27 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "Nu stiu, e un tampit ce nu stie daca sunt legale din cauza ca i s-a facut rau si a mers acolo si i-a dat sms la asta sa mearga sa-i duca un plic".

- mesaj trimis în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:46:56 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conținut "Sa nu-i mai raspunda. I s-a făcut rău de la băutură".

- mesaj primit în data de 02 ianuarie 2012 ora 16:48:43 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "Pai da, ok".

Deși în aceste mesaje cei doi se referă la o persoană căreia i s-a făcut rău în urma consumului de etnobotanice pe care le cumpărase de la magazinul numitului N.A., inculpatul T.A. îi sugerează numitului N.A. să nu mai răspundă solicitărilor unui lucrător de poliție, care îi cerea mostre de substanțe și chiar să știe ce să declare atât el cât și angajații magazinului în cazul în care situația ar degenera, respectiv să spună că respectivei persoane i s-a făcut rău de la băutură.

- mesaj primit în data de 04 ianuarie 2012 ora 13:49:42 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "Imi poti trimite nr. lui B. te rog, a fost in control, nu a gasit pe nimeni si vreau sa vb cu el".

- mesaj trimis în data de 04 ianuarie 2012 ora 13:50:13 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conținut "X8".

- mesaj primit în data de 04 ianuarie 2012 ora 13:52:37 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "Mersi".

- mesaj primit în data de 04 ianuarie 2012 ora 19:41:41 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "Vreau sa ne vedem maine 2 min, nu e nici o prob!".

- mesaj primit în data de 05 ianuarie 2012 ora 23:11:32 de la postul telefonic X4 având următorul conținut "Nu mai am tv acolo sus.".

- mesaj trimis în data de 05 ianuarie 2012 ora 23:11:41 către contactul Yyxwm postul telefonic +4X4 având următorul conținut "Ne descurcăm noi".

- mesaj trimis în data de 06 ianuarie 2012 ora 11:27:01 către contactul Yyxwm postul telefonic X4 având următorul conținut "Ai ajuns?".

Mesajul trebuie analizat în contextul declarației martorului B.M., subcomisar în cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Sibiu, din care rezultă faptul că la începutul anului 2012 s-a întâlnit cu inculpatul T.A., pe care l-a întrebat dacă magazinul situat pe strada C.D. din Sibiu (ce aparținea lui N.A.) este închis sau nu, deoarece lumea vorbea că elevii cumpără produse etnobotanice de la acest magazin.

Inculpatul i-a răspuns că este închis de mult, iar în aceiași zi, a fost sunat pe telefonul de serviciu cu numărul X8, de către o persoană care s-a recomandat a fi "băiatul cu magazinele de etnobotanice", acesta spunându-i că dorește să îi înmâneze o factură.

Fiind sunat ulterior din nou de aceiași persoană, cei doi și-au dat întâlnire pe str. N.I. din Sibiu, unde a apărut numitul N.A., care după ce a urcat în mașina martorului B.M., a încercat să îi ofere acestuia suma de 5000 RON, probabil pentru a-l determina pe acesta să nu mai desfășoare activități specifice la magazinele sale.

Fiind repezit de martor, numitul N.A., a coborât din mașină rușinat și a plecat fără a-și duce la îndeplinire misiunea.

Martorul B.M., arată că îl bănuiește pe inculpatul T.A. ca fiind persoana care l-a trimis pe N.A., deoarece vorbise cu acesta cu o oră înainte, mai mult, nelăsând niciodată numărul său de telefon numitului N.A.

Bănuielile martorului B.M. sunt întemeiate și se dovedesc fără echivoc din mesajele primite sau trimise de către inculpatul T.A., pe sau de pe telefonul mobil marca N., cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X, ce a fost găsit la domiciliul său.

Astfel, după cum rezultă din cele prezentate anterior, inculpatul T.A. a comunicat numărul de telefon al martorului B.M. către contactul Yyxwm, postul telefonic +4X4.

Având în vedere faptul că, ulterior acesta a fost contactat de către numitul N.A., precum și similitudinea incredibilă dintre numerele de înmatriculare ale autoturismelor acestuia, care aveau inițialele XWM și contactul din telefonul inculpatului T.A., pe care trimitea mesaje sau de pe care primea mesaje, respectiv Yyxwm, rezultă fără echivoc faptul că persoana căreia inculpatul T.A. îi furniza informații și pe care o proteja de rigorile legii, era N.A.

Așadar, toate mesajele primite de la postul telefonic cu inițialele de contact Yyxwm, căruia îi era asimilat numărul de telefon X4 ori trimise către acest post telefonic, îl aveau ca expeditor sau destinatar pe numitul N.A., protejatul inculpatului T.A.

Mai mult, numărul de telefon X8 se afla salvat în agenda telefonului mobil N. cod IMEI X fără cartelă, aparținând numitului N.A., așa cum rezultă din percheziția informatică efectuată în dosarul 17/D/P/2012 - "E.B. - X8".

Astfel inculpatul T.A. furniza numitului N.A. orice fel de informații confidențiale sau chiar secrete, fără a avea în niciun moment remușcări față de rezultatul negativ pe care acest lucru l-ar putea declanșa.

După refuzul martorului B.M. de a accepta banii numitului N.A., acesta îl cheamă a doua zi la întâlnire pe inculpatul T.A. probabil pentru a stabili ce este de făcut, aspect care rezultă din mesajul primit de inculpat în data de 04 ianuarie 2012 ora 19:41:41 de la postul telefonic X4, adică același, având următorul conținut "Vreau sa ne vedem maine 2 min, nu e nici o prob!".

Urmare indiciilor conform din care rezultă faptul că inculpatul T.A. primea de la numitul N.A. lunar o sumă de bani, respectiv 2500 RON, pentru a-i asigura acestuia protecția operațiunilor desfășurate de acesta s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea acesteia în favoarea D.N.A. - Serviciul Teritorial Alba-Iulia, spre competentă soluționare cu privire la infracțiunea de luare de mită, faptă prev. de art. 254 alin. (1) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Competența materială a curții de apel:

Inculpatul T.A.T. are calitatea de inspector principal de poliție numit prin Dispoziția nr. 4140 din 11 aprilie 2005 a inspectorului general al Poliției Române în cadrul structurilor poliției judiciare.

Raportat la această calitate este incidentă dispoziția specială din art. 27 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române referitor la infracțiunile săvârșite de polițiștii care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare.

Potrivit dispozițiilor art. 27 alin. (2) și (3) lit. b) din Legea privind Organizarea și Funcționarea Poliției Române nr. 218/2002 modificată și completată:

"(2) Urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de procuror în cazul infracțiunilor săvârșite de polițiștii care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare.

(3) Infracțiunile săvârșite de polițiștii care au calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare se judecă în primă instanță de către:

b) curtea de apel, în cazul polițiștilor prevăzuți în art. 14 alin. (2) pct. I lit. e) - j) din Legea nr. 360/2002 (...)".

Analiza mijloacelor de probă:

1. Mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală sunt:

- Ordonanța de declinare a competenței de soluționare a cauzei nr. 8D/P/2013 întocmită de D.I.I.C.O.T. B.T. Sibiu și Rezoluția de începere a urmăririi penale IN REM în aceeași cauză, prima datată 12 februarie 2012 și a doua 08 februarie 2013;

- Rezoluția de Î.U.P. nr. 36/2013 dispusă de D.I.I.C.O.T. ST Alba în dosar nr. 15D/P/2013 datată 19 februarie 2013;

- Procesul-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și declarațiile inculpatului T.A.;

- Ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penală față de inculpatul T.A. și de reținere a acestuia pentru o perioadă de 24 de ore pentru infracțiunile reținute în sarcina sa;

- Procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 08 februarie 2013 încheiat de D.I.I.C.O.T. B.T. Sibiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 323 C. pen. și art. 264 alin. (1) C. pen.;

- Ordonanța din data de 08 februarie 2013 întocmită de D.I.I.C.O.T. B.T. Sibiu, în dosarul penal nr. 8D/P/2013 prin care s-a dispus în temeiul art. 861 și 862 C. pen., audierea în cauză a martorului cu identitatea protejată Ș.D.;

- Procesele-verbale de redare a conținutului declarației martorului Ș.D., audiat sub identitate protejată, datat 08 februarie 2013 și 04 martie 2013.

- Declarația martorului S.D.A., fost vânzător la magazinele numitului N.A.;

- Declarația martorului N.C., lucrător în cadrul I.J.J. Sibiu;

- Declarația martorului D.C. - lucrător în cadrul I.J.J. Sibiu;

- Declarația martorei S.E.D., colegă cu inculpatul T.A.T. în cadrul SCCO Sibiu;

- Declarația martorei B.R.S., prietena numitului N.A.;

- Declarația martorului V.S.C. - șeful SCCO Sibiu;

- Declarația martorului S.E.D., angajat în cadrul Poliției mun. Sibiu;

- Declarațiile martorilor F.M., L.A.P. și B.H.;

- Declarația martorului B.M. - subcomisar de poliție în cadrul IPJ Sibiu - Serviciul de Investigare a Criminalității Organizate;

- Copiile documentelor înaintate în data de 07 mai 2012 de lucrătorii IJJ Sibiu către SCCO Sibiu, documente întocmite cu ocazia contravenției din data de 06 mai 2012 comise de numitul T.R.;

- Copii ale unor declarații date de către numiții T.R.N., N.T.D., B.R.I. și M.R.M. în dosarul nr. 17D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. B.T. Sibiu cu privire la activitățile desfășurate pe linia substanțelor etnobotanice, precum și 2 planșe fotografice conținând imagini ce reprezintă plicuri cu substanțe psihotrope ridicate de la numitul T.R.N. în datele de 06 mai 2012 și respectiv 3 noiembrie 2012;

- Procesul-verbal de efectuare a unei percheziții informatice asupra sistemelor informatice și mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la numitul N.A. în data de 21 ianuarie 2013, datat 31 ianuarie 2013, împreună cu actele care autorizează efectuarea acesteia asupra telefonului mobil marca N. cod IMEI X cu nr. de telefon X1 aparținând numitului N.A.;

- Procesul-verbal de recepție și distrugere a deșeurilor datat 24 februarie 2010;

- Copii ale declarațiilor numitelor B.C.A. și B.S.M. date în dosarul penal nr. 59D/P/2012 înregistrat la data de 17 iulie 2012 la D.I.I.C.O.T. BT Sibiu în contextul sesizării făcute de către numita B.C.A. în data de 20 aprilie 2012;

- Procesul-verbal de efectuare a unei percheziții informatice în cauza penală cu nr. 59D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. BT Sibiu, datat 19 iulie 2012, prin care a fost percheziționat telefonul numitei B.S.M., marca S. cod IMEI X;

- Actele prin care s-a solicitat Curții de Apel Alba-Iulia emiterea unor autorizații de interceptare telefonică, audio/video și în mediu ambiental precum și de aprobare a obținerii de la furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de la furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului a unor date generate sau prelucrate în cadrul activității lor, plus actele prin care instanța a autorizat respectivele cereri;

- Procesele-verbale de verificare și redare a conținutului listingurilor telefonice obținute în baza autorizațiilor emise de către Curtea de Apel Alba-Iulia, aparținând cartelelor telefonice cu nr. X2 și respectiv X1 aparținând inculpatului T.A. și numitului N.A.

- Ordonanța nr. 2D/P/2010 din data de 28 aprilie 2011 a D.I.I.C.O.T. ST Alba-Iulia prin care inculpatul T.A. era delegat să efectueze percheziții domiciliare la domiciliul și magazinele numitului N.A.; procesele-verbale încheiate cu ocazia efectuării perchezițiilor;

- Rechizitoriul nr. 17D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. BT Sibiu privind pe inculpații N.A., B.D.C., T.R.N., S.D.A., C.F.A. și G.A., acuzați de săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. și art. 161 din Legea nr. 194/2011 și identificat ca fiind grupul infracțional nestructurat pe care inculpatul T.A. l-a sprijinit atât înainte de declanșarea acțiunii în cursul lunii ianuarie 2013 cât și anterior, prin furnizarea de informații numitului N.A.;

- Fișa de înregistrare la Hotelul R. Sibiu din data de 20 ianuarie 2013 pe numele B.R.;

- Solicitările făcute către C. România cu privire la comunicarea situațiilor telefoanelor primite în perioada 1 martie 2013 - 07 martie 2013 la magazinele din mun. Sibiu, existând indicii că inculpatul T.A. ar fi predat telefonul cu nr. X2 pe care l-a folosit în corespondența purtată cu numitul N.A. în cursul lunii ianuarie 2013;

- Rapoartele trimise de către BCCO Alba-Iulia - SCCO Sibiu, datată 12 martie 2012 și 15 martie 2012 precum și rezoluțiile dispuse de către procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. BT Sibiu;

- Procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice purtate de către inculpatul T.A. cu diverse;

- Actele de solicitare a efectuării unor percheziții domiciliare la domiciliul inculpatului și autorizațiile emise de instanța de judecată;

- Procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare întocmite la data de 20 martie 2013 precum și ordonanțele de delegare a persoanelor abilitate să efectueze aceste percheziții;

- Actele prin care s-a solicitat și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T.A.;

- Actele de solicitare a efectuării unor percheziții informatice supra sistemelor informatice sau mijloace de stocare a datelor informatice aparținând inculpatului T.A. și autorizațiile emise de instanța de judecată;

- Procesul-verbal de verificare a mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la domiciliul inculpatului T.A., din care rezultă faptul că din cele 8 telefoane mobile ridicate, doar unul singur a putut fi verificat (telefonul mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X), restul neputând fi deschise fie din cauza defecțiunilor, fie din cauza lipsei cartelelor SIM;

- Procesul-verbal de analiză și corelare a mesajelor rezultate în urma efectuării verificării telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X aparținând inculpatului T.A.;

- Planșa fotografică conținând fotografii ce reprezintă mesajele găsite în urma controlului telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X aparținând inculpatului T.A.;

- Ordonanța din data de 28 martie 2013 dispusă de procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. BT Sibiu dispusă în dosarul penal 31D/P/2012 prin care inculpatului T.A. i se aplică o amendă judiciară în cuantum de 2000 RON în temeiul art. 198 alin. (4) lit. j) C. proc. pen., pentru neîndeplinirea dispozițiilor procurorului în termenele prevăzute de acesta;

- Adresa prin care se comunică faptul că inculpatul T.A.T. a fost numit în funcția de ofițer principal I în cadrul SCCO Sibiu prin Dispoziția S/248 din 15 martie 2007.

- Alte acte.

2. Probele administrate de acuzare în faza cercetării judecătorești

2.1.A Probe testimoniale propuse de acuzare - analiza

Pentru o corectă evidențiere a contextului și motivelor pentru care a fost reținută starea de fapt expusă la pct. IV, vom prezenta conținutul și analiza probelor din cauza supusă judecății.

Cu prioritate trebuie precizat faptul că a fost audiat un martor cu identitate protejată, ale cărui declarații au fost date și consemnate în raport de prevederile 862 C. proc. pen., conform mențiunilor din încheierea de ședință de la termenul din 11 iunie 2013.

1. Martorul cu identitate protejată Ș.D. - a fost audiat în ambele faze procesuale sub prestare de jurământ: în faza de urmărire penală declarațiile au fost consemnate în procesele-verbale din 08 februarie 2013 și 04 martie 2013, aflate la dosar, conform art. 862 alin. (2) C. proc. pen. Declarația dată la instanța de judecată a fost consemnată în ședința publică din 11 iunie 2013.

La solicitarea instanței, specifică faptul că a dat declarații în faza de urmărire penală în legătură cu modul în care era informat despre diferite controale care se efectuau la magazinele sale, unde vindea produse etnobotanice. Declarațiile acestuia vor fi redate din perspectiva conținutului acestora și analizate în raport de datele puse la dispoziție de acest martor în cele două faze procesual penale.

1. Acesta susține că a fost proprietar al magazinului G.D. din mun. Sibiu, str. D. nr. 12 și G.C. nr. 9 cu obiect de activitatea comercializarea produselor etnobotanice. Le-a închis în 2011 și și-a deschis alt magazin cu același nume pe C.D. nr. 18.

2. Martorul susține că-l cunoaște pe inculpat din anul 2009 și că acesta i-a oferit protecție și promisiunea că-i va furniza informații cu privire la eventualele controale pe care le-ar putea efectua autoritățile la magazinele martorului, în schimbul colaborării cu el. Era informat dacă urmau atât controale ale poliției cât și ale OPC-ului în perioada 2010 - 2012.

Susține că a fost anunțat prin intermediul unor mesaje telefonice, inclusiv anterior momentului arestării martorului, când inculpatul i-a transmis că "s-ar putea să fie mâine percheziție și mare grijă".

În general, informațiile îi erau transmise telefonic prin SMS-uri. Declară că aceste telefoane sunt în acest moment la poliție, mai puțin două dintre ele pe care le-a aruncat în Cibin pentru a nu găsite dată fiind informația anterioară din care rezulta că ar putea urma o percheziție. În afară de mesajele telefonice primea informații de la inculpat, fie se întâlneau la magazinul martorului, fie pe o stradă din apropierea școlii nr. 4 din Sibiu. În general, martorul susține că el ere cel care iniția întâlnirile și întreba prin mesaj dacă se pot întâlni.

3. Martorul susține că în anul 2010, printr-un SMS, i-a spus că urma să fie un control, de asemenea inculpatul i-a transmis că un angajat de-al său a vândut produse etnobotanice, referindu-se la S.D. și că inculpatul "s-a sesizat".

4. La sf. lunii aprilie 2011 a aflat de la inc.:

- că este cercetat penal ("mi-a adus la cunoștință despre existența dosarului")

- că a doua zi vor fi efectuate mai multe percheziții la magazinele sale, la domiciliul său și al părinților săi și

- "a înțeles" de la inc. că trebuie să nu mai vorbească la telefon.

Inc. l-a întrebat dacă este prieten cu un anume F.M. și numai în aceste condiții să-i spună și lui despre percheziții, altfel să nu mai vorbească cu nimeni.

- susține că i-a transmis lui F. mesajul.

- a doua zi s-a efectuat percheziție la domiciliul său dar NU și la magazinul de pe strada D.. Responsabil cu efectuarea perchezițiilor era inculpatul. Susține că inculpatul nu a vrut să rupă ușa ca să nu o strice, iar magazinul ar fi rămas deschis și nu a avut cu ce să o asigure (declarație instanță).

- martorul nu i-a cerut să nu efectueze percheziția, ci inculpatul T. a procedat astfel, din proprie inițiativă.

4. Recunoaște că i-a dat pentru informația referitoare la percheziții suma de 3.000 RON, și a procedat astfel din proprie inițiativă pentru a se simți în siguranță.

Declară la instanță că inculpatul a fost de acord să îi primească și presupune că știa de ce îi dă.

5. Recunoaște că, ulterior, i-a dat inculpatului câte 2500 RON, lunar dar nu constant și a fost sigur că nu i se poate întâmpla nimic. Banii îi preda în mașina acestuia sau în magazinul martorului, fără a fi alte persoane de față.

- a ținut legătura cu inc. și s-au folosit de cartele telefonice pe care el le schimba lunar și le activau în același timp, deoarece se întâlneau.

- era avertizat din timp de inculpat dacă urma vreun control: de la Finanțe, ITM sau din altă parte.

- Inc. i-a restituit a doua zi lui pliculețele de etnobotanice confiscate de jandarmi în 06 mai 2012 lui T.R., cu care este prieten. Martorul i-a solicitat ajutorul după ce a aflat de la T. de incidentul de pe C.D., susținând în instanță faptul că plicurile i-au fost restituite "din proprie inițiativă", susținând că "plicurile sunt legale".

- De la inc. a aflat de sesizarea numitei B.S., care-l viza pe un colaborator de-al său: S.D.A.

- Referitor la incidentul pe care T. l-a avut în data de 03 noiembrie 2012, când a fost depistat de jandarmi dar a fugit și și-a pierdut două telefoane, i-a cerut ajutorul inculpatului, care i-a spus că bunurile nu se află la BCCO dar să stea fără grijă că se ocupă el.

- Se întâlnea cu inc. într-un loc prestabilit, pe o stradă de lângă Școala nr. 4, unde inc. îl aștepta în mașină. Discutau în mașină.

- L-a menționat în agenda telefonică cu indicativul "W".

- în data de 20 ianuarie 2013 a primit un mesaj de la inc. prin care îl anunța că a doua zi urma să se întâmple ceva și să fie atent. I-a spus că nu știa ce anume. A închis telefonul pe care-l folosea.

- a schimbat la mijlocul lunii ianuarie atât tel său, cât și al inc.; telefonul folosit de martor X9 iar al inc. X10 (telefoanele schimbate le-a lăsat în dulap și, după primirea mesajului, le-a aruncat în Cibin ... pentru a nu fi descoperite la o eventuală percheziție). Susține că s-a hotărât ca în noaptea respectivă să nu doarmă acasă pentru a nu fi acolo când urma să se efectueze percheziție.

- l-a anunțat doar pe S.D. prin intermediul lui L.A.

- în dimineața zilei de 21 ianuarie 2013 a primit un mesaj de la inc. prin care era anunțat că-l ridicaseră pe T. și îl întreba dacă T. știe să-și țină gura. A răspuns afirmativ. S-a interesat dacă să-i trimită avocat și i-a zis că probabil îi vor da unul din oficiu, urmând să-l contacteze când va afla mai multe. Suplimentează informația în sensul că au dat mesaje tip sms, punct de vedere pe care-l susține și la instanța de judecată.

Curtea apreciază ca sinceră declarația martorului în contextul în care datele puse la dispoziția instanței sunt similare celor prezentate organului de urmărire penală.

Declarațiile acestui martor se coroborează cu conținutul mesajelor tip SMS, identificate, pe de o parte, în conținutul telefonului aparținând numitului N.A. iar, pe de altă parte, cu conținutul mesajelor și datelor stocate de inc. T. în telefonul găsit la domiciliul său cu ocazia efectuării percheziției domiciliare.

De asemenea, declarația acestui martor demonstrează, în coroborare cu declarațiile martorilor S.D.A., F.M. și L.A., modalitățile în care inc. T. sprijinea gruparea din care făcea parte și N.A.:

- inițiativele acestuia în furnizarea unor informații despre procedurile judiciare pendinte pe rolul D.I.I.C.O.T. (controale efectuate de autorități, potențiale percheziții, neefectuarea unor acte procesuale atribuite de superiori în exercitarea atribuțiilor de serviciu, informări), despre actele întreprinse de unii angajați ai martorului surprinși de autorități comercializând produse "etnobotanice";

- modul de operare în relația cu acest martor.

2. Martorul N.C. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declarația a fost consemnată la dosar în 08 februarie 2013; declarația dată la instanța de judecată a fost consemnată în ședința publică din 11 iunie 2013.

Martorul este angajat al IPJ Sibiu în calitate de subofițer în cadrul Compartimentului pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale.

- în data de 06 mai 2012 un echipaj de jandarmi a depistat pe C.D. un tânăr care comercializa plicuri cu produse etnobotanice. La controlul autoturismului au găsit 100 de plicuri, care împreună cu procesul-verbal de contravenție, declarația contravenientului T.R. și declarațiile a doi martori i-au fost lui repartizate pentru a lua legătura cu lucrători ai SCCO Sibiu și a le înainta acestora.

În data de 07 mai 2012 a întocmit adresa de înaintare, a telefonat la SCCO Sibiu unde a luat legătura cu inculpatul, care i-a spus că va veni personal să o ridice. Inculpatul i-a cerut să lase înscrisurile și cantitatea de etnobotanice la Poliția mun. Sibiu, lucrătorului de la Poartă. A acceptat, s-a deplasat la ag. S.E. care era de serviciu la poartă și i-a spus că trebuie să lase respectivele înscrisuri pentru subcomisarul T. dar agentul nu a vrut inițial să le primească. Le-a primit urmare discuției telefonice pe care a avut-o cu subcomisarul T., la solicitarea martorului. A predat pe bază de semnătură produsele confiscate și documentele destinate subcomisarului T. În instanță precizează că atunci când a dat declarație la urmărire penală cunoștea doar numele agentului ofițer de serviciu, acesta fiind motivul pentru care a susținut în fața instanței că numele acestuia i-a fost spus. Ofițerul de serviciu a semnat pe adresa de înaintare a martorului faptul că a primit plicuri și documente.

Curtea remarcă claritatea datelor puse la dispoziție de martor și precizia informațiilor, lipsa oricăror elemente care să creeze suspiciuni cu privire la credibilitatea acestui martor.

Declarația acestui martor se coroborează cu declarațiile martorilor S.E., a martorului cu identitate protejată Ș.D. În ceea ce privește modul în care inc. T. a acționat pentru recuperarea documentelor emise de jandarmi și a mărfii confiscate de la T.R., caracterul inedit al procedurii pe care a creat-o și folosit-o inculpatul T. pentru a putea intra în posesia acestora fără să dea de bănuit că nu va acționa conform legii și că va ascunde de autoritățile competente datele de care a luat cunoștință.

Împrejurarea că a restituit lui N.A. pliculețele confiscate de jandarmi de la T.R. îl poziționează pe inculpat în sfera acțiunilor specifice infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni.

3. Martorul S.E.D. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declarația acestuia a fost consemnată la dosar în 20 martie 2013; declarația dată la instanța de judecată a fost consemnată la dosar în ședința publică din 28 iunie 2013.

Martorul este personal de serviciu în cadrul Pol. mun. Sibiu cu activitate de dispecer, distribuitor armament acces persoane.

Acesta menționează faptul că în data de 07 mai 2012, în jurul orei 12,00 s-au prezentat la Pol. mun. Sibiu un echipaj de jandarmi din cadrul IJJ Sibiu și care au intenționat să-i înmâneze o pungă în care susțineau că se găsesc etnobotanice, ridicate de la o persoană.

Susține că inițial a refuzat primirea motivat de faptul că în opinia sa trebuia predată direct unui lucrător din structura respectivă dar jandarmii i-au spus că l-au contactat pe T.A., care le-a cerut să le lase la martor, el urmând să vină să le ridice.

Martorul a luat legătura telefonic cu T.A., care a afirmat același lucru. Susține că a semnat de primire pe procesul-verbal fără să le inventariez.

Inc. T.A. a venit după aprox. 2 ore și i-a cerut martorului să-i predea: punga de plastic cu substanțe etnobotanice, un proces-verbal încheiat de lucrătorii IJJ. Predarea s-a făcut în baza încrederii, nu pe proces-verbal sau semnătură în vreun document.

Martorul susține că există o procedură internă care reglementează situația primirii unor documente dar nu s-a uzat de această procedură la momentul respectiv, deoarece erau persoane la punctul de lucru și martorul a omis să noteze în registru produsele predate de jandarmi pentru T.A. Nici la predare nu a încheiat proces-verbal de predare deși în mod uzual această procedură trebuia folosită.

Cunoaște că produsele etnobotanice care i-au fost predate, au fost ridicate de jandarmi în urma unei acțiuni comune cu D.I.I.C.O.T..

Susține că a fost prima dată când pe serviciul său s-au predat astfel de produse de către jandarmi, nefiind o regulă ca acestea să fie predate sau lăsate la poarta Poliției Mun. Sibiu.

Declarația martorului este în conexiune cu declarația anterioară din punct de vedere al procedurii create de inculpatul T. în eludarea celei legale pentru a intra, pe de o parte în posesia documentelor întocmite de jandarmi, și, pe de altă parte, pentru a ascunde de autorități modul în care ajuta gruparea din care face parte numitul N.A.

Declarația este apreciată ca reflectând modul în care s-au consumat actele întreprinse pe de o parte de jandarmi și, pe de altă parte, de inc. T. și a fost avută în vedere la stabilirea stării de fapt.

4. Martorul F.M. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declarația a fost consemnată la dosarul de urmărire penală, iar declarația dată la instanța de judecată a fost consemnată în ședința publică din 28 iunie 2013.

Martorul a dat declarații în legătură cu bănuielile sale referitor la faptul că era urmărit, care ulterior i-au fost comunicate și de către N.A. și care ulterior i s-au confirmat.

Acesta a constatat că de la aeroport prin Sibiu spre loc. Mag a fost urmărit de o dubiță albă cu număr de Alba. Când a revenit în Sibiu s-a întâlnit cu B.H. la cafeneaua acestuia și acolo a constat că un bărbat cu șapcă se uita peste gard la noi. S-au luat după el și când acea persoană și-a dat seama că se îndreptă spre el, a intrat într-o D.L. roșie.

Martorul afirmă că intenționa să plece cu B. la mare în contextul menționat în declarația de la urmărire penală.

În după masa aceleași zile s-a întâlnit cu N.A., care i-a transmis și el bănuiala că se simte urmărit.

N. i-a transmis să aibă grijă pentru că poliția întreabă de ei și martorul a bănuit că se întâmplă acest lucru datorită faptului că face des drumuri în Spania.

A precizat faptul că atunci când a fost adus pentru audiere la Alba-Iulia în timpul urmăririi penale, domnul B.B. care l-a însoțit de acasă și până la autorități mi-a spus în mod insistent că trebuie să scriu în declarație exact ce am vorbit cu N.A. Procurorul i-a menționat numele lui T. dar martorul nu a fost de acord să-l treacă în declarație, pentru că nu îl cunoștea.

Declarația reprezintă o probă indirectă dar care se coroborează cu susținerile martorilor Ș.D. și S.D.A. (apreciate ca probe directe) în privința faptului că N.N.A. avea informații pe care le transmitea sub diferite forme membrilor grupării din care acesta din urmă face parte.

5. Martorul S.D.A. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declarațiile au fost consemnate la dosar în 12 februarie 2013 și 04 martie 2013; declarația dată la instanța de judecată a fost consemnată în ședința publică din 11 iunie 2013.

Martorul relevă faptul că a fost cercetat în DP 17/D/P/2012 în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, alături de N.A.

Acesta a lucrat la magazinele situate pe C.D. nr. 18, str. D. și G.C. aparținând lui N.A.

Declară că îl cunoaște pe inculpat, despre care susține că venea deseori la magazin unde avea diferite discuții confidențiale cu N.A. Uneori N.A. îi cerea să plece din magazin pentru a rămâne cu inculpatul. Era apelat să se întoarcă atunci când își terminau discuțiile. În instanță susține că angajații magazinului plecau doar din proprie inițiativă, când aveau ei de discutat.

Curtea apreciază ca irelevantă această informație și o înlătură din ansamblul probator.

Susține în instanță că știa de ce venea inculpatul la magazin, respectiv pentru că ridica produse etnobotanice din magazin și lăsa procese-verbale. În acest context ei nu mai vindeau unele produse.

Susține că are convingerea faptului că inculpatul îi furniza informații despre controalele care erau planificate la magazin din partea anumitor instituții.

În ianuarie - februarie 2012 a fost depistat în trafic de poliție cu mai multe tipuri de etnobotanice. În declarație a susținut că le-a cumpărat de la o persoană necunoscută, (deși la fila 36 completează și susține că le avea din magazinul lui N.A.). I-a relatat lui N.A. despre incident iar după câteva zile acesta i-a spus că primise plicurile înapoi și că văzuse declarația dată poliției, chiar l-a felicitat și l-a asigurat că nu se întâmpla nimic.

La instanță precizează faptul că:

"N.A. mă anunța când urma să fie controale la magazin și mă refer la controale în general, nu doar cele făcute de domnul T. Tuturor angajaților N.A. ne cerea să închidem magazinul și să plecăm. Controalele erau anunțate prin mesaje telefonice sau transmise direct verbal.

I-am relatat lui N.A. despre incidentul cu echipajul de poliție când au fost descoperite asupra mea etnobotanice. Precizez că le cumpărasem de la o persoană necunoscută. Arăt că i-am povestit lui N.A. despre incident dar, nu corespunde realității că acesta ar fi primit înapoi plicurile, dar susținerile că a văzut declarația că am declarat bine și nu se va întâmpla nimic corespund realității.

Recunosc că am semnat declarația dată în 12 februarie 2013 fără să o citesc și doar ca să scap."

Susține că în noaptea de 20/21 ianuarie 2013 a fost trezit din somn de mama sa, care i-a spus că-l caută cineva din partea lui N.A., respectiv L.A., care i-a relatat să nu țină nimic în casă nici pentru consum propriu, pentru că urmează să vină cineva. Este convins că informația provenea de la N.A. A aruncat atunci din casă 50 - 60 plicuri cu etnobotanice.

În primăvara anului 2012 înainte să plece în Germania, a fost anunțat de N.A. despre o reclamație depusă de mama lui B.S. în legătură cu niște colete pe care el le trimisese lui P.F., prietenul fetei și care conțineau N. (produse etnobotanice). Bănuiește că informația o avea N.A. de la cineva din Poliție.

Susține în instanță că, atunci când a dat prima declarație, era sub presiune psihică și era convins că s-a consemnat exact ce am dat și nu a mai citit declarația pe care a dat-o, a semnat doar ca să scape.

Această împrejurare nu determină înlăturarea declarației din ansamblul probator avut în vedere la stabilirea stării de fapt, martorul asumându-și prin gestul și atitudinea adoptată conținutul documentului pe care l-a semnat.

De asemenea, afirmă că declarația a fost luată în lipsa unui apărător.

Curtea menționează faptul că, raportat la calitatea de martor, nu se impune potrivit normei procesual penale, asigurarea unui apărător, chiar și din oficiu. Martorul însuși a specificat că în această cauză a fost audiat în această calitate, fapt rezultat din conținutul declarației. Sub alt aspect, martorul își asumă responsabilitatea conținutului declarației date și nu contestă semnătura.

Conținutul acesteia este nesemnificativ modificat în instanță, astfel încât nu există suficiente și rezonabile motive pentru a fi înlăturată din ansamblul probator analizat chiar și în raport de toate precizările aduse în instanță relativ la circumstanțele audierii sale dacă datele furnizate de acest martor instanței de judecată se coroborează cu informațiile furnizate de alte probe administrate în cauză.

În ceea ce privește conținutul declarației martorului S., datele furnizate de martor coroborate cu mesajele de tip SMS identificate de autorități în telefonul lui N.A. și al inc. T., cu declarațiile anterior expuse și analizate, constituie probe și conturează modul de operare și acțiunile concrete în care inc. T. a sprijinit gruparea din care face parte și acest martor prin intermediul lui N.A. sau direct în calitatea sa de angajat al poliției judiciare.

6. Martorul L.A. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declarația a fost consemnată la dosarul de urmărire penală în 20 martie 2013, declarația dată la instanța de judecată a fost consemnată în ședința publică din 28 iunie 2013.

Martorul precizează că este prieten din copilărie cu N.A. despre care cunoaște că deținea două magazine de etnobotanice.

Afirmă că în data de 20 ianuarie 2013 a fost vizitat de N.A. după ora 23,00, care l-a solicitat pentru a-l anunța pe S.D. de urgență să arunce substanțele etnobotanice pe care le deține deoarece a doua zi urma să se efectueze o percheziție domiciliară. Nu i-a comunicat de unde avea informația.

Raportat la precizarea martorului în fața instanței de judecată în sensul că "nu am afirmat aspectele din alin. (2) din declarația dată la organele de urmărire penală în partea finală a frazei, respectiv că urma ca a doua zi urma să se efectueze o percheziție domiciliară", Curtea înlătură această mențiune din ansamblul probator analizat .

Afirmă că N.A. nu s-a dus el însuși la domiciliul lui S. deoarece bănuia că este urmărit de organele judiciare. Martorul afirmă că a ajuns la domiciliul lui S. la miezul nopții, a deschis mama acestuia. După ce l-a trezit i-a spus lui S. cele comunicate de N., apoi a plecat acasă.

Declarația martorului prezintă modul de acțiune, pe de o parte al numitului N.A. la momentul care a fost informat prin SMS de către inc. T. că se pregătește ceva (fapt relevat în conținutul declarației martorului cu identitate protejată), dovedește că N.A. deținea informații din interiorul poliției judiciare a D.I.I.C.O.T..

Aceasta constituie probă indirectă a faptului că lui N.A. i s-a pus la dispoziție informație referitoare la o procedură judiciară pendinte pe rolul D.I.I.C.O.T., care se coroborează cu declarațiile martorului cu identitate protejată și ale martorului S.D.A.

7. Martorul B.H. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declarația a fost consemnată la dosarul de urmărire penală în 20 martie 2013, declarația dată la instanța de judecată a fost consemnată în ședința publică din 28 iunie 2013.

Declară că îi cunoaște pe N.A. și F.M. de mult timp fiind prieten cu aceștia.

În data de 28 aprilie 2011 intenționa să plece la mare cu F.M. și două persoane de sex feminin. Aveau cazarea plătită și totul planificat. Spre seară a venit la el F.M., care i-a spus că sunt urmăriți și a văzut pe cineva că-l tot urmărește. I-a relatat că s-a întâlnit anterior cu N.A. care i-a spus "că a văzut sau că a auzit că este urmărit".

Când a plecat F. de la cafenea, B. a văzut o persoană care s-a ridicat peste gard și care se uita după ei.

Când a plecat din oraș a văzut o mașină care se ținea după ei și se oprea de câte ori se opreau ei.

Declarația reprezintă o probă indirectă, în conexiune cu datele furnizate de martorul F.M. și care reflectă realitatea cunoașterii de către N.A. a unor informații utile grupului din care acesta face parte, ce impun precauție din punct de vedere al operațiunilor desfășurate de grup.

8. Martorul B.M. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declarația a fost consemnată în dosarul de urmărire penală în 01 aprilie 2013; declarația dată la instanța de judecată a fost consemnată în ședința publică din 28 iunie 2013.

Acesta are grad de subcomisar de poliție în cadrul Serviciului de investigare a fraudelor, coleg cu inc. T.A.

1. Susține că la nivel național s-a hotărât formarea unor echipe mixte: angajați ai SCCO, Garda Financiară, DSV, OPC pentru efectuarea de controale la magazinele care comercializau substanțe etnobotanice.

Martorul a fost desemnat din partea Serviciului de investigare a fraudelor iar subcomisarul T.A. a fost desemnat din partea SCCO Sibiu.

2. Colegii din celelalte echipe l-au anunțat că magazinele de pe str. D. și G.C., aparținând lui N.A., erau închise la momentul acțiunii.

A raportat șefului serviciului său despre această problemă și ulterior nu l-a mai anunțat pe T.A. despre acțiuni.

În discuțiile cu colegii care făceau parte din celelalte echipe a aflat că atunci când aceștia nu-l anunțau pe T. că urmează să efectueze controale găseau magazinele lui N.A. deschise.

La controalele efectuate împreună cu reprezentanți ai OPC la mag. din C.D. nu au descoperit niciodată nereguli.

Nu a discutat despre N.A. cu inculpatul T.

3. La începutul anului 2012, după intrarea în vigoare a Legii nr. 194/2011, a efectuat două verificări la magazine, care erau închise la momentul acțiunilor.

4. Magazinul îl verificase în intervalul 2010 - 2012 împreună cu o echipă formată din angajați ai DSV, OPC, SCCO și Garda Financiară. Din partea SCCO Sibiu, d-l T. a făcut o singură dată parte din echipa cu care au verificat magazinul lui N. pe strada D., nr. 22 mun. Sibiu; magazinul era deschis. D-l T.A. răspunde din partea SCCO Sibiu pe linia substanțelor etnobotanice. Arată că la aceste controale nu plecau reprezentanți ai instituțiilor menționate anterior în cadrul unei singure echipe ci se împărțeau și acționau concomitent în 6 puncte de lucru, fiind vorba de vizite inopinate.

Când găsea închis un magazin ce trebuia verificat susține că întocmea un proces-verbal ce era semnat de toți membrii echipei. Niciodată procesul-verbal nu era semnat doar de o singură persoană.

Când a verificat împreună cu T.A. magazinul lui N.A., îl anunțase pe inculpat despre această acțiune anterior desfășurării ei.

Martorul relatează modul în care erau informați membrii echipei de control despre operațiunile cu caracter inopinat ("Când făceam astfel de vizite inopinate regula era că eu anunțam membrii tuturor echipelor.").

5. În februarie 2012 s-a întâlnit cu T.A., pe care l-a întrebat dacă magazinul de pe C.D. este închis deoarece știe că elevii cumpără etnobotanice din acel loc. T. i-a transmis că magazinul este închis de mult.

În aceeași zi a fost apelat pe telefonul de serviciu (X11) de băiatul cu magazinele etnobotanice și care i-a spus că dorește să-i aducă o factură. Martorul i-a transmis că nu mai are competență să-l verifice dar interlocutorul a insistat și i-a propus să se întâlnească în oraș ca să i-o predea. În jurul orei 16 a fost din nou apelat telefonic de aceeași persoană, iar martorul a fixat locul întâlnirii. L-a așteptat în mașină cu 10 minute înainte de timpul fixat. La întâlnire a venit N.A. care a urcat lângă martor în mașina pornită dar staționată, și i-a întins un pachet de culoare albă de mărimea unui plic și i-a spus că are din partea lui 5.000 RON, pe care N. a vrut să îl introducă în torpedoul mașinii.

- l-a respins blocând intenția evidentă a lui N. și l-a admonestat.

- a anunțat incidentul superiorului său, Ț.O., telefonic.

- a doua zi a discutat cu acesta din urmă și cu subcomisarul V.L. despre acest incident.

- a avansat ideea că T. poate fi persoana care să-l fi trimis pe N. deoarece cu o oră înainte să fie sunat de N. vorbise cu T. despre el și niciodată nu i-a dat nr. de tel. de serviciu lui N.

- s-a hotărât ca martorul să facă un denunț dacă va mai fi contactat de N. dar nu a mai fost contactat de acesta și nici T. nu a deschis vreo discuție despre acest subiect.

Curtea remarcă coerența și claritatea cu care martorul exprimă în fața instanței aceleași puncte de vedere menționate și în declarația dată la urmărire penală, chiar dacă subiectele au fost abordate prin întrebări încrucișate de către instanță, fapt care formează convingerea exprimării unor situații reale, efectiv consumate.

Declarația martorului B. furnizează instanței informații referitor la:

- modul de operare al echipelor de lucru din care făcea parte și inc. T., ca reprezentant al instituției la care este angajat;

- suspiciunile ce i-au fost comunicate de către colegi în legătură cu magazinele lui N.A.;

- modul în care era întocmit procesul-verbal în care era consemnată situația imposibilității efectuării controlului dacă magazinul era închis, persoanele care semnau respectivul act procesual;

- suspiciunile generate de modul în care, ulterior discuției cu inc. T. despre magazinul lui N.A., a fost apelat de acesta din urmă care a încercat să-i ofere o sumă de bani și concluzia la care a ajuns martorul relativ la faptul că N.A. nu avea telefonului de serviciu al martorului, dar l-a apelat la scurt timp după discuția cu T. despre el. Această informație se coroborează cu împrejurarea că în telefonul ridicat de autorități de la N.A., percheziționat informatic, pe de o parte a fost identificat mesajul primit de N.A. de pe numărul telefonului folosit de inc. T. prin care a fost transmis nr. de telefon al martorului iar, pe de altă parte acest număr a fost salvat și este identificat în agenda telefonului lui N.A. sub numele "Ec. B.".

Aceste împrejurări fac dovada conexiunilor dintre inc. și N.A., modul în care îi punea acestuia din urmă la dispoziție informații care nu aveau caracter public și dovedesc conexiunile dintre mijloacele de probă aflate în dosarul de urmărire penală.

9. Martorul D.C. a fost audiat sub prestare de jurământ doar de instanța de judecată, declarația acestuia a fost consemnată în ședința publică din 18 iulie 2013.

Acesta a făcut parte din echipa formată din comisar șef M.C. și subcomisar T.A. care au efectuat percheziție la imobilele aparținând lui A.F. situate în mun. Sibiu. Percheziția s-a efectuat în anul 2011 și nu poate preciza cu exactitate locația și nici numele persoanei percheziționate, care lipsea de la domiciliu, în prezența părinților învinuitului efectuând percheziția. La domiciliu învinuitului au găsit mai multe pliculețe conținând substanțe presupus etnobotanice și întreaga procedură desfășurată de noi a fost menționată în procesul-verbal, ce are atașată o schiță a imobilului.

Instanța a prezentat martorului filele 175 - 177 din dosar u.p., ce au fost recunoscute de acesta ca fiind actul procesual la care a făcut referire anterior, iar schița prezentată fiind cea întocmită la momentul percheziției.

La momentul la care echipa s-a deplasat la locuința ce urma să fie percheziționată a fost lăsat un angajat în fața unui magazin. Martorul nu poate explica scopul pentru care a rămas acolo, dar din practică, după ce efectuau percheziția domiciliară iar persoana percheziționată are și magazine, efectuează percheziții și la magazinele acestuia.

La momentul la care au efectuat percheziția la A.F. (despre care s-a demonstrat că este porecla numitului N.A.) martorul susține că era angajat de aproximativ două săptămâni în cadrul compartimentului BCCO ce funcționează la Alba-Iulia, și nu-i cunoștea pe colegii din Sibiu. Nu poate preciza dacă s-a ținut legătura telefonic sau în vreun alt fel cu vreo persoană aflată în grad ierarhic superior, cu o persoană din cadrul echipei.

Nu ține minte detalii referitoare la efectuarea unor percheziții de la magazin dar își amintește comportamentul exemplar, în afara oricărui dubiu al dl. T.A.

În ziua respectivă susține că s-a efectuat o singură percheziție menționată în conținutul acestei declarații după care s-au deplasat în fața magazinului unde era colegul pe care l-au lăsat în fața respectivului obiectiv. Nu-și amintește dacă acel magazin trebuia percheziționat.

Astfel cum s-a menționat și cu privire la declarația martorului M., martorul D. confirmă datele descrise în procesul-verbal de percheziție. Nu poate fi valorificată declarația acestuia în legătură cu motivul neefectuării percheziției la magazinul numitului N.A.

10. Martorul V.S.C. a fost audiat sub prestare de jurământ în ambele faze procesuale: în faza de urmărire penală declarația au fost consemnată la dosar, iar declarația dată la instanța de judecată a fost consemnată în ședința publică din 18 iulie 2013.

Acesta a prezentat procedura aplicată în calitate de șef serviciu BCCO Sibiu la momentul operativ al efectuării perchezițiilor.

Declară că în anul 2011 echipa formată din comisar șef M.C., subcomisar T.A. și subinspector D.C. au efectuat o percheziție la domiciliu învinuitului N.A. Echipa, prin dl. T., a ținut legătura telefonică cu acesta. Telefonic i s-a comunicat să nu s-a intrat în magazin și nu are cunoștință dacă s-a întocmit vreun act procesual pentru a justifica neefectuare percheziției, dar procesul-verbal de efectuare a perchezițiilor domiciliare a fost înaintat procurorului de caz. Nu-și aduce aminte în acest moment conținutul discuțiilor purtate în legătură cu percheziționarea sau nu a magazinului.

Susține că nu poate da dispoziții prin care să oprească echipa să pătrundă într-o anumită incintă, acesta poate fi făcută doar de către procuror.

Exclude faptul că ar fi dat dispoziție să nu pătrundă în magazin.

În ipoteza în care percheziția nu se efectuează din diferite motive se întocmește un proces-verbal în care se prezintă situația, document care este semnat de toți membrii echipei.

În speța menționată în această declarație, toate actele procesuale întocmite au fost centralizate la Alba-Iulia, sediul D.I.I.C.O.T..

Precizează că subcomisarul T.A. a ridicat de mai multe ori probe de la magazinele cu profil etnobotanic aparținând lui N.A.. Acesta avea obligația să întocmească procese-verbale referitoare la ridicare respectivelor probe și ulterior substanțele erau trimise la analiză. Fiecare proces-verbal de acest gen poartă rezoluția martorului și este menționat într-un registru, primind în acest fel un număr de înregistrare. În registru se menționează pe scurt conținutul procesului-verbal, de exemplu: proces-verbal de ridicare substanțe. Uneori este menționată persoana de la care este ridicată dar este indicat angajatul căruia îi este repartizată lucrarea. De obicei aceste lucrări erau repartizate lui T., care era responsabil pe linia etnobotanicelor.

Menționează faptul că evidențele operative care sunt ținute la nivelul lor organizațional nu permit identificarea unui act procesual efectuat de vreunul din angajații noștri în legătură cu un anume subiect care este supus atenției obiectului nostru de activitate.

La momentul la care a primit solicitarea Curții de Apel Alba-Iulia declară că a verificat registrele în care apar menționate procesele-verbale de ridicare de mostre întocmite de d-l T.A. și nu este posibilă identificarea celor la care instanța a făcut referire, respectiv a celor pretins a fi întocmite în relația cu N.A. dar nici cu societățile aparținând acestuia, deoarece în registru nu apar nici numele persoanelor fizice și nici persoanelor juridice.

Martorul detaliază aspecte ce țin de raportul profesional avut cu inc. T. și comportamentul adoptat de inculpat, enumerând situații concrete în conținutul declarației sale, referitor la care, susține acesta, nu influențează asupra conținutului declarației sale și nu reprezintă pentru martor o stare de dușmănie în relația cu inculpatul.

Afirmă că în mai multe rânduri i-a reproșat dlui. T. slaba prestație profesională, raportat la așteptările pe care le-a avut față de acesta dar și raportate la rezultate profesionale comparativ cu ceilalți colegi.

În anul 2007 când s-a constituit echipa, inc. T. era unul din cei mai experimentați angajați ai acesteia. Martorul susține că prima jumătate a anului a considerat-o o perioadă de acomodare iar în cadrul evaluărilor finale avea discuții punctuale cu acesta referitor la rezultatele profesionale obținute. Susține că slaba prestație profesională a dl T. a creat animozități în cadrul echipei sale, situația acestuia fiind percepută negativ de către colegi deoarece nu suferea consecințe ale lipsei de performanță. Aceste împrejurări nu constituie o stare de dușmănie, în accepțiunea martorului.

Referitor la neefectuare percheziției la magazinul lui N.A., susține că inițial nu a fost atent analizată. La un moment dat au apărut suspiciuni în legătură cu operațiunea desfășurată, deoarece locurile unde desfășuram operațiuni erau "curate" deși informațiile pe care le dețineau prezentau o altă stare de fapt, această împrejurare i-a condus spre ipoteza unor scurgeri de informații din cadrul echipei. N.A. făcea parte din presupusa grupare care era ținută de noi sub observație și monitorizare.

Din punct de vedere informativ a rezultat faptul că o parte a membrilor grupării discutau despre faptul că se știa că urmează a fi percheziționați, informație pe care a primit-o ulterior desfășurării acțiunii anterior menționate.

A făcut legătura cu T.A. în momentul în care a citit în presă că persoana de la care fusese ridicate de către jandarmi pliculețele cu etnobotanice și care este în prezent inculpat în dosarul vizând grupare condusă de N.A., era la al doilea incident de acest gen, fapt care nu apărea în evidențele serviciului nostru. A considerat că informația a ajuns la jurnalist din conținutul buletinului de evenimente dat de jandarmerie, context în care au început să facă verificări și au făcut legătura cu etnobotanicele ridicate de jandarm și ulterior predate lui T.A. pe care acesta nu le-a evidențiat.

A aflat de la un angajat al serviciului, ulterior ratării operațiunii la care a făcut referire, că T.A. îi cunoaște pe părinții lui N.A.

În legătură cu ultima acțiune desfășurată în legătură cu gruparea infracțională condusă de N.A., au fost informați despre operațiunea ce urma să se desfășoare lunea, dar nu cunoșteau cu privire la cine va fi această operațiune, respectiv pe cine viza. Ulterior a aflat de la un angajat al serviciului nostru că T.A. s-a interesat dacă acesta știe pe cine vizează acțiunea și de când știe de această acțiune. Menționez că lucrătorul nu știa care era subiectul vizat de acțiunea și nici nu a comunicat lui T.A. vreun nume în contextul menționat anterior. În cadrul acțiunii desfășurate a doua zi nu a fost găsit N.A. la domiciliu său, dar au efectuat percheziții și filtre care au dus la succesul operațiunii.

Cunoaște că persoana care i-a relatat despre telefonul primit de la d-l T.A. este vecină cu acesta și veneau împreună la serviciu, în general.

Despre momentul operativ în care urmau să fie prinși în flagrant B. și F., în anul 2010, au fost informați toți membrii serviciului.

Susține că au existat mai multe ipoteze de lucru, dar a fost aleasă cea stabilită în comun cu membrii echipei împreună cu procurorul.

Raportat la declarația acestui martor, se reține faptul că este înlăturată presupunerea exprimată de martorul M.C. în sensul că martorul V., cu care inc. T. a ținut legătura telefonic pe timpul desfășurării operațiunii de percheziționare a domiciliului aparținând lui N.A., ar fi recomandat să dispună ca magazinele acestuia din urmă să nu fie percheziționate motivat de faptul că erau închise.

Declarația martorului V. se coroborează cu declarația martorului B. raportat la suspiciunile apărute în legătură cu eșecul unor operațiuni derulate de Biroul BCCO Sibiu pe linia substanțelor susceptibile a avea efecte psihoactive.

Martorul descrie modul în care au ajuns la concluzia că inc. T. este persoana care facilita gruparea din care face parte N.A., cu referire expresă la momentul în care au aflat din presă despre numele persoanei de la care jandarmi au confiscat pliculețele cu etnobotanice, aspect care ar fi trebuit să apară evidențiate și în documentele BCCO Sibiu și care lipseau.

De asemenea, declarația sa se coroborează din punct de vedere al momentului și cauzelor pentru care N.A. nu a mai putut răspunde SMS-urilor trimise de către inc. T., evidențiate în procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor informatice asupra telefoanelor celor doi comunicatori, cu conținutul acestor acte procesuale efectuate de procurori în faza urmăririi penale.

Declarația relevă disfuncționalitățile de ordin profesional ale inc. T., aspecte care se coroborează cu susținerile acuzării din rechizitoriu, de la rubrica afectată caracterizării inculpatului T.

Justificare pentru care martorul nu a acordat atenție unor situații consumate în timpul operațiunilor desfășurate de membrii BCCO Sibiu apare ca rezonabilă din punct de vedere al probității morale și profesionale prezumate în mod obiectiv în legătură cu angajații din sistem.

2.1.B. Analiza comunicațiilor telefonice de tip sms, probă a acuzării

Declarațiile administrate în cele două faze procesual penale se coroborează cu datele informatice obținute în urma valorificării perchezițiilor informatice asupra sistemelor informatice și mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la N.A., inculpatul T.A.T. și B.S.M. Perchezițiile informatice s-au efectuat în condiții de legalitate iar acuzarea a depus la dosarul cauzei procesele verbale din care rezultă conținutul mediilor informatice analizate.

Reținem că din analiza listingurilor și a mesajelor telefonice de tip SMS se dovedește:

- modalitatea de comunicare diversificată folosită de inc. T. în relația cu numitul N.A.;

- folosirea unor tehnici de mascare a comunicărilor, prin folosirea unor cartele schimbate lunar și a mai multor telefoane; memorarea numelor celor doi utilizatori prin folosirea unor indicative (W pentru inc. T.A.T., identificat în telefonul mobil marca N. cod IMEI X cu nr. de telefon X1 aparținând numitului N.A. și Yyxwm pentru N.A., identificat în telefonul ridicat de la inc. T.A.T., prin asociere cu datele furnizate de martorul cu identitate protejată).

- împrejurarea că inc. T. furniza lui N.A. date specifice activităților derulate de BCCO Sibiu prin care, pe de o parte favoriza activitatea infracțională a acestuia iar pe de altă parte, sprijinea gruparea din care N.A. face parte, astfel încât aceștia să-și ia măsuri pentru a nu fi descoperită activitatea de comercializare a substanțelor cu efect psihoactiv, să știe că sunt supravegheați, să furnizeze autorităților relații de natură să nu existe suspiciuni cu privire la starea lor dintr-un anume moment sau să nu furnizeze relații autorităților blocând investigațiile.

Probele care conduc spre aceste concluzii sunt conținutul celor două telefoane ridicate de autorități de la N.A. și de la inc. T., care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză. Trebuie menționat faptul că inculpatul a acționat astfel încât să ascundă pe de o parte legăturile care s-ar putea face între indicativele notate de el în telefonul găsit la domiciliul său și alte telefoane folosite, să distrugă probe (telefonul cu nr. X2 nu a fost identificat de către autorități) și să îngreuneze cercetările.

- Procesul-verbal de efectuare a unei percheziții informatice asupra sistemelor informatice și mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la numitul N.A. în data de 21 ianuarie 2013, datat 31 ianuarie 2013, împreună cu actele care autorizează efectuarea percheziției.

În urma efectuării percheziției informatice a rezultat că în agenda telefonului mobil marca N. cod IMEI X cu nr. de telefon X1 aparținând numitului N.A. a fost identificat un contact cu inițiala W având nr. de telefon X2, care ulterior s-a dovedit că a aparținut și folosit de către inculpatul T.A.

În mesajele aceluiași telefon mobil au fost identificate în dosarul Inbox un nr. de 6 mesaje primite de la numărul de telefon X2, din care rezultă faptul că în dimineața zile de 21 ianuarie 2013 între orele 9 și 9,35 cele două persoane au corespondat prin intermediul mesajelor telefonice, inculpatul T.A. informându-l periodic pe N.A. despre activitățile ce se desfășurau în incinta IPJ Sibiu, până când acesta a fost prins de către organele judiciare. Mai mult, în dosarul Sent items al aceluiași telefon au fost identificate un nr. de 4 mesaje trimise către postul telefonic cu nr. X2 folosit de către inculpatul T.A. ce vizau aceleași discuții legate de activitățile de către organele de anchetă în acel moment. În agenda telefonului au fost descoperite două numere memorate de numitul N.A., respectiv X8 - aparținând E.B. și respectiv X12 aparținând numitului I., un apropiat al numitului N.A.;

- Procesul-verbal de efectuare a unei percheziții informatice în cauza penală cu nr. 59D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. BT Sibiu, datat 19 iulie 2012, prin care a fost percheziționat telefonul numitei B.S.M., marca S. cod IMEI X, unde a fost identificată corespondența dintre aceasta și numitul S.D.A. - vânzător la magazinele lui N.A., despre trimiterea unor colete cu substanțe etnobotanice și modalitatea de plată.

- Procesele-verbale de verificare și redare a conținutului listingurilor telefonice obținute în baza autorizațiilor emise de către Curtea de Apel Alba-Iulia, aparținând cartelelor telefonice cu nr. X2 și respectiv X1, din care rezultă modul în care inculpatul T.A. și numitul N.A. au comunicat în cursul lunii ianuarie 2013, aspecte care au fost redate pe larg și în mod explicit în cuprinsul rechizitoriului.

- Procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare întocmite la data de 20 martie 2013 precum și ordonanțele de delegare a persoanelor abilitate să efectueze aceste percheziții. Autoritățile au ridicat de la domiciliul inculpatului T. un nr. de 8 telefoane mobile.;

- Procesul-verbal de verificare a mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la domiciliul inculpatului T.A., din care rezultă faptul că din cele 8 telefoane mobile ridicate, doar unul singur a putut fi verificat, restul neputând fi deschise fie din cauza defecțiunilor, fie din cauza lipsei cartelelor SIM.

În mesajele telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X în dosarul "Curier intrări" au fost identificate un nr. de 19 mesaje de interes, în dosarul "Ciorne" un nr. de 2 mesaje de interes, iar în dosarul "Articole expediate" un nr. de 13 mesaje ce dovedesc acțiunile inculpatului în relația cu N.A. și gruparea din care acesta face parte.

Din analiza acestor mesaje rezultă fără faptul că inc. T. comunica date confidențiale specifice muncii sale, care ajutau gruparea din care face parte numitul N.A. să se sustragă urmăririi penale și implicit să zădărnicească aflarea adevărului;

- Procesul-verbal de analiză și corelare a mesajelor rezultate în urma efectuării verificării telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X aparținând inculpatului T.A. din care rezultă aspectele menționate anterior;

- Planșa fotografică ce conține fotografii ce reprezintă mesajele găsite în urma controlului telefonului mobil N. cu seria IMEI X, cu cartela SIM seria X aparținând inculpatului T.A.

Expunerea conținutului acestor mesaje, momentul transmiterii lor și locațiile în care se aflau posesorii telefoanelor apar corect evidențiate în actul de sesizare al instanței iar conexiunile dintre rolul și motivele pentru care a corespondat inculpatul T. cu N.A. rezultă din lecturarea acestora și din analiza declarațiilor acuzării, expuse la punctele anterioare din hotărâre.

Inculpatul nu a contestat conținutului informațiilor identificate de autorități în telefonul găsit cu ocazia efectuării percheziției informatice.

2.1.C. Analiza declarațiilor inculpatului din ambele faze procesuale

Inculpatul T.A.T. a dat declarații exclusiv în faza urmăririi penale din care rezultă că nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și nu dorește administrarea de probe noi în cauză, sau readministrarea celor deja administrate.

În fața instanței de judecată s-a prevalat de dreptul la tăcere, recunoscut de dispozițiile art. 70 C. proc. pen. cu privire la care s-au făcut mențiuni în conținutul pct. V.1. al hotărârii.

2.1.D. Probe testimoniale propuse de apărare

1. Martorul M.C. a fost audiat sub prestare de jurământ doar de instanța de judecată, declarația acestuia a fost consemnată în ședința publică din 28 iunie 2013.

Martorul a făcut parte din echipa ce urma să valorifice autorizația de percheziție nr. 10 din 28 aprilie 2011 a Tribunalului Alba în dosar nr. 10/P/2011 (conform procesului-verbal și anexei aflate la dosar) care impunea percheziționarea unui imobil și a altor 2 locații despre care acesta a înțeles că reprezintă spații în care se desfășoară activității comerciale, respectiv se vindeau produse etnobotanice.

Echipa a fost condusă de T.A., care urma să îi conducă la toate cele 3 locații. Martorul nu am făcut parte din echipa care a instrumentat și investigat cazul dar a asigurat suportul pe linie economică și "ca efect al gradului mi-am sporit atenția supra modului în care se desfășura acțiunea".

Martorul descrie modul de desfășurare a percheziției imobiliare a domiciliului numitului N.A., respectând cronologia desfășurării evenimentelor, astfel cum apar prezentate și în procesul-verbal anterior menționat.

Susține faptul că primul imobil în care au pătruns este situat în mun. Sibiu în apropiere de piața Cibin, unde se afla domiciliul persoanei ce trebuia percheziționată. Au găsit doar pe părinții acestuia. Acțiunea de la acest imobil a avut un caracter pur polițienesc, martorul redactând ce a găsit la fața locului. Acolo a văzut foarte multe etnobotanice care erau permise la acel moment, echipa căuta produse care nu erau permise prin lege.

Conform dispoziției primite, după încheierea acestei percheziții trebuiau ca împreună cu persoana a cărui domiciliu l-au vizitat, să se deplasam la celelalte două locații. Deoarece persoana căutată nu se afla la domiciliu, s-au deplasat doar membrii echipei, care s-a întregit cu doi reprezentanți ai Gărzii Financiare.

Primul chioșc era pustiu și semăna cu un chioșc de ziare. A avut convingerea faptului că aici trebuia să găsim un agent comercial/vânzător. Al doilea chioșc nu l-au mai vizitat deoarece d-l T. a arătat că situația este similară celei găsite la primul chioșc; acesta era la o distanță apropiată de primul. Susținerile lui au fost confirmate de cei doi reprezentanți ai Gărzii Financiare care efectuase o vizită pe linie de serviciu cu două, trei zile înainte.

Pe tot parcursul desfășurării operațiunilor s-a ținut legătura cu d-l V.S. în legătură cu fiecare situație și decizie luată de membrii echipei.

D-l T. urma să încheie un document din care să rezulte starea de fapt de la cele două locații (chioșcuri).

Martorul susține că nu se impunea ca acest document să fie semnat de toți membrii echipei, valoarea lui probantă fiind aceeași indiferent câte persoane l-ar fi semnat.

S-a adus la cunoștință d-l V. că nu au găsit pe nimeni la cele 2 locații și "ne-a cerut să venim la sediu, unde am predat procesele-verbale".

Menționez faptul că atunci când am găsit chioșcul închis l-am informat pe d-l V., care nu ne-a cerut nimic în legătură cu acest spațiu, nici să intrăm, nici să rămânem afară, iar noi acționăm doar în baza dispozițiilor date de superiori. Personal opinez în sensul că am fi intrat degeaba, deoarece din exterior, prin geam, se vedea doar un raft răsturnat și nimic care să ne atragă atenția, nici măcar hârtii. Martorul susține că are convingerea că l-a anunțat d-l T. deși nu l-a auzit.

În situația în care un imobil ce trebuie percheziționat este evident închis prin mijloace care blochează accesul se poate dispune intrarea prin forță dacă cazul o cere.

Declarația martorului este în contradicție cu punctul de vedere exprimat de martorul B. referitor la procedura urmată în situația nevalorificării unei autorizații de percheziție, respectiv persoana/persoanele care semnează procesul-verbal unde se consemnează situația aceasta. Raportat la fondul cauzei și elementele laturii obiective ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, Curtea apreciază ca lipsită de elocvență chestiune de natură procesual penală, ce reprezintă o împrejurare ce trebuie lămurită din punct de vedere al practicii în interiorul D.I.I.C.O.T..

Sub alt aspect, susținerile martorului referitor la momentul percheziționării imobilului situat adm. în mun. Sibiu aparținând lui N.A. este conformă Ordonanței nr. 2D/P/2010 din data de 28 aprilie 2011 a D.I.I.C.O.T. ST Alba-Iulia prin care inculpatul T.A. era delegat să efectueze percheziții domiciliare la domiciliul și magazinele numitului N.A.; procesele-verbale încheiate cu ocazia efectuării perchezițiilor, din care rezultă faptul că la două dintre magazinele numitului N.A., respectiv cele situate în S., percheziția nu a putut fi efectuată din cauză că "magazinele nu funcționau, ușile fiind blocate", procesele-verbale fiind întocmite doar de inculpatul T.A., cererea adresată Tribunalului Alba de efectuare a unor percheziții domiciliare în data de 29 aprilie 2011, printre care și la domiciliul și magazinele numitului N.A.

2. Martorul G.D.I. a fost audiat sub prestare de jurământ doar de instanța de judecată, declarația acestuia a fost consemnată în ședința publică din 28 iunie 2013.

Martorul evidențiază existența unor conflicte în cadrul desfășurării raporturilor profesionale de la D.I.I.C.O.T.-BT Sibiu, consumate între acest martor, inc. T. și șeful SCCO Sibiu. Martorul punctează împrejurări care au generat tensionarea raporturilor de serviciu între el în asociere cu inc. T. și șeful SCCO Sibiu, pe fondul cărora susține că a solicitat mutarea din departamentul în care a lucrat, în prezent funcționând în cadrul Poliției mun. Sibiu pe o poziție inferioară celei avute la SCCO Sibiu. Susține că experiența profesională a inc. T. a fost ignorată de superiori, pe care îi acuză de management defectuos.

Susține că, deși în cadrul activității profesionale desfășurate, d-l T. ar fi avut suficiente situații atractive din punct de vedere financiar, acesta niciodată nu și-a încălcat normele de conduită profesională. "Poate doar să-i imput că este un pic delăsător.".

Susține că printre alte cazuri, d-l T. investiga și pe cel cu privire la N.A. deoarece comercializa produse etnobotanice. Inclusiv în cadrul serviciului se discutau aspecte cu privire la activitatea lui N.A.

Nu are cunoștință despre lucrarea ce a fost repartizată d-lui T. în legătura cu numita B., dar amândoi efectuau verificări în legătură cu fiica acesteia încă din anul 2011 deoarece fiica era consumatoare. Atât ea, cât și familia, au refuzat colaborarea cu noi.

Cunoștea că d-l T. a folosit un singur telefon.

2.1.E. Mijloace de probă scrise propuse de apărare, administrate în cursul cercetării judecătorești:

1. Au fost încuviințate cererile de comunicare de către IPJ Sibiu și IGPR - Laboratorul central de analiză și profil a drogurilor a răspunsurilor relativ la împrejurarea dacă există probe de ridicare de mostre de către inc. T.A.T. de la numitul N.A./respectiv de la societățile comerciale administrate de acesta: S.C. S. S.R.L. și S.C. H.S. S.R.L., ambele din mun. Sibiu și dacă acestea erau însoțite de adrese de înaintare, respectiv sesizările din oficiu provenind de la inc. T. în legătură cu acte și fapte de competența D.I.I.C.O.T..

Din conținutul adresei nr. 30489cjco din 04 iunie 2013 rezultă faptul că în intervalul 2010 - 2012 inc. T. s-a sesizat din oficiu în opt situații, înregistrate distinct în cadrul IPJ Sibiu, într-una dintre aceste situații fiind menționat numele lui N.A.

Răspunsurile solicitate cu privire la primul aspect menționat anterior sunt inserate, pe de o parte în adresa indicată anterior - partea finală, coroborat cu răspunsul transmis prin intermediul D.I.I.C.O.T.-ST Alba-Iulia (170-171), adresa nr. 709700 din 15 iulie 2013 a MAI - IPGR - DCCO și răspunsurile date de martorul V.S.C. Din analiza acestor probe rezultă faptul evidențiat de martorul V. că inc. T. a ridicat de mai multe ori probe de la magazinul aparținând lui N.A., ce erau trimise la analize iar evidențele operative de la nivelul D.I.I.C.O.T.-BT Sibiu nu permit identificarea actelor procesuale după criteriile solicitate de inculpat.

Laboratorul central de analiză și profil a drogurilor din cadrul IGPR a comunicat instanței un răspuns ineficient din punct de vedere al tezei probatorii pentru care s-a încuviințat această probă inc. T., respectiv împrejurarea că acestei instituții i se comunică doar procesul-verbal de primire-predare a probelor care urmează să fie analizate sau care au fost deja analizate și trebuie predate organului judiciar.

2. Inculpatul T. a depus fotocopia raportului din 03 aprilie 2012 referitor la activitățile desfășurate în perioada 01 ianuarie 2011 - 31 martie 2012 în care sunt menționate dosarele și tipul lucrărilor efectuate în cauzele nominalizate în conținutul acestui raport și deficiențe constatate de acesta în funcționarea serviciului din care face parte. Raportul nu are număr de înregistrare al instituției căreia îi este adresat.

3. Inc. T.A.T. a depus certificate de căsătorie și de naștere a minorului, document medical din care rezultă starea sănătății acestuia precum și memorii și caracterizări semnate de lucrători ai Biroului de investigații criminale Sibiu pentru a caracteriza și oferi suport în legătură cu caracteristicile morale și profesionale ale colegului lor, inculpat în această cauză. Acestea vor fi avute în vedere de către instanță la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate.

IV. Starea de fapt rezultată în urma derulării procedurilor judiciare de către instanța de judecată

Probele administrate în faza urmăririi penale și cercetării judecătorești demonstrează faptul că inculpatul T.A.T. cunoaște, prin natura muncii sale, persoanele care se ocupă cu comercializarea produselor susceptibile a avea efecte psihoactive. Sub alt aspect, numărul de telefon identificat în agenda telefonului său relevă faptul că inculpatul are legături cu tatăl unuia dintre proprietarii magazinelor care comercializează astfel de produse, respectiv cunoaște pe tatăl numitului N.A., ce a fost suspectat de autorități de desfășurarea unor activități pe linia traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.

Intervalul 2010 - 2012 inculpatul T.A.T. a fost desemnat să participe din partea SCCO Sibiu la verificări inopinate ale magazinelor care comercializau produse sau substanțe susceptibile a avea efecte psihoactive. Din această echipă au făcut parte reprezentanți ai Direcției Sanitar Veterinare, Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, Serviciul pentru Combaterea Crimei Organizate și Garda Financiară (martor B.).

Conform declarației martorului V. echipa SCCO s-a constituit în anul 2007 iar inc. T.A.T. a fost considerat unul dintre cei mai experimentați angajați.

1. Cu privire la N.A., inc. T. s-a autosesizat conform datelor comunicate de IPJ Sibiu prin adresa nr. 30489cjco din 4 iunie 2013 coroborat cu probele aflate în dosarul de U.P (rezoluția nr. 2D/P/2010 din data de 28 aprilie 2012 prin care s-a început urmărirea penală în cauză printre alții și față de numitul N.A. pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000; ordonanța de S.U.P. dispusă în cauză în data de 25 iulie 2011).

2. La data de 08 februarie 2013, D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu a început urmărirea penală "in rem" cu privire la săvârșirea infracțiunilor de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. și favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., constând în aceea că o persoană neidentificată a sprijinit în mod continuat activitatea infracțională desfășurată în Mun. Sibiu, pe linia traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, de către gruparea infracțională constituită din N.A., T.R.N., S.D.A., B.D.C. și C.F.D.

Persoanele anterior menționate au fost trimise în judecată sub acuzația săvârșirii infracțiunilor de inițiere, constituire, aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., și a infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a avea autorizație eliberată în condițiile legii în formă continuată, prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

În primă instanță s-a pronunțat Sentința penală nr. 170 din 22 martie 2013 în dosar penal nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu, care nu are caracter definitiv. Inculpații au solicitat aplicarea procedurii simplificate în contextul în care au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (conform prevederilor art. 3201 C. proc. pen.).

3. La data de 20 aprilie 2012, la sediul S.C.C.O. Sibiu s-a prezentat numita B.C.A. care a reclamat faptul că, fiica sa numita B.S.M. consumă substanțe etnobotanice. Sesizarea a fost înregistrată sub nr. 2277025 din 20 aprilie 2012 și a fost repartizată în aceeași zi inculpatului T.A. în vederea efectuării de verificări și propunerii de măsuri legale. Acesta a reținut lucrarea fără să efectueze vreun act legal timp de 3 luni, până în data de 17 iulie 2012, când lucrarea a fost preluată de un coleg al inculpatului, ocazie cu care a fost sesizat D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu și s-a întocmit dosarul penal cu nr. 59/D/P/2012. Dosarul cu numărul 59/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu a fost conexat la dosarul nr. 17/D/P/2012 al aceleiași unități de parchet.

Inculpatul a încălcat obligațiile prev. de art. 16 din Legea nr. 194/2011, care impun sesizarea de îndată a procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004.

Conform declarațiilor martorului cu identitate protejată Ș.D. și a martorului S.D.A., inculpatul T. l-a anunțat pe N.A. despre conținutul sesizării deoarece aceasta îl viza pe unul dintre angajații săi - S.D.A.

4. Fiind informat, efect al calității sale de angajat al Poliției Judiciare din cadrul BCCO Sibiu, în legătură cu aplicarea unei sancțiuni contravenționale numitului T.R. de către un echipaj al I.J.J. Sibiu de către numitul N.C., inculpatul T.A.T. a recomandat formularea unei adrese care, împreună cu înscrisurile întocmite de către jandarmi și plicurile cu produse etnobotanice confiscate de la contravenient să fie "lăsate" la poarta Poliției mun. Sibiu.

În data de 07 mai 2012 a ridicat produsele și documentele lăsate la agentul S.E. și a omis să le înregistreze la sediu BCCO Sibiu cum se impunea. Acestea au rămas în posesia inculpatului iar cele 100 de plicuri cu produse etnobotanice le-a restituit lui N.A., în contextul în care persoana de la care au fost confiscate avea calitatea de angajat al magazinului în care se comercializau astfel de produse, proprietatea lui N.A.

Angajații BCCO Sibiu au aflat despre produsele confiscate de jandarmi de la T.R. efect al buletinului informativ al I.J.J. Sibiu citat de presa locală (conform declarației martorului V.S.C.).

5. În data de 20 ianuarie 2013 inculpatul T.A.T. l-a anunțat prin două mesaje tip SMS pe N.A. în legătură cu acțiunea D.I.I.C.O.T.- BT Sibiu care urma să se deruleze în cursul celei de-a doua zi. Din percheziția informatică efectuată asupra telefoanelor identificate la cele două persoane coroborat cu declarația martorului cu identitate protejată Ș.D. rezultă în mod evident împrejurarea că N.A. a fost înștiințat de către N.A. despre acțiunea D.I.I.C.O.T.-BT Sibiu și, ulterior, mesajele au fost șterse, telefonul mobil închis iar N.A. a părăsit imobilul în care locuia împreună cu prietena sa B.R.S. și s-a cazat pentru o noapte la hotelul R. din mun. Sibiu. Totodată N.A. l-a trimis pe L.A. la domiciliul lui S.D.A. pentru a-l anunța în legătură cu acțiunea autorităților de a două zi recomandându-i să arunce substanțele etnobotanice pe care le deține. Conform declarației martorului S.D.A., L. s-ar fi exprimat "să nu țină nimic în casă nici pentru consum propriu, pentru că urmează să vină cineva". Efect al acestei informări S. a aruncat 50 - 60 plicuri cu etnobotanice.

În cursul zilei următoare inculpatul T. a ținut legătura cu N.A. prin intermediu mesajelor telefonice, pe care l-a informat în mod constant în legătura cu acțiunea desfășurată de D.I.I.C.O.T., de persoanele care erau ridicate de către autorități, chiar și-a luat măsuri de precauție pentru ca persoana reținută să nu vorbească despre N.A.

Analiza succesivă a mesajelor telefonice schimbate între cei doi corespondenți, pe telefoane care s-au dovedit că aparțin inc. T. și lui N.A. cu declarația martorului cu identitate protejată fac dovada deplină, în afara oricărui dubiu, a împrejurării că inculpatul T. a furnizat informații confidențiale, specifice activității judiciare pe care ar fi trebuit să o desfășoare în condiții de legalitate, prin care pe de o parte l-a favorizat pe N.A. iar pe de altă parte a sprijinit gruparea din care acesta din urmă făcea parte.

6. Similar în cursul anului 2011 inculpatul T.A.T. a transmis numitului N.A. date referitoare la:

- percheziția domiciliară care trebuia efectuată la domiciliul său și la cele două magazine, oferindu-i acestuia din urmă posibilitatea de a scăpa de elemente compromițătoare și de a părăsi domiciliul. Conform martorului cu identitate protejată informațiile au fost transmise prin sms. Instanța remarcă același modus operandi ca și în cazul acțiunii descrise la pct. 5. Suplimentar acestor împrejurări pentru considerente ce țin de suportul asigurat de inculpat lui N.A., acesta a indus colegilor ideea că nu se impune percheziționarea magazinelor și lăsând impresia că superiorul său i-a dat dispoziție în acest sens (declarație M.C. versus declarație V.S.C.). Nu are relevanță împrejurarea că a întocmit procesul-verbal în care a consemnat motivul neefectuării perchezițiilor la magazinele lui N.A., într-o formă necorespunzătoare, în contextul în care martorul V. a precizat că acest document a fost transmis direct procurorului de caz de la acel moment și nu a fost apreciat ca fiind neconform sau ar ascunde un act fraudulos. Ajutorul dat lui N.A. nu rezidă din modul în care s-a întocmi procesul-verbal privind neefectuarea perchezițiilor la magazine, ci din informarea pe care i-a făcut-o acestuia anterior și care i-au permis lui N.A. dar și grupului din care acesta făcea parte să "curețe" zona.

- anunțarea momentelor când magazinul lui N.A. urma să primească echipaje inopinate ale echipelor constituite în vederea efectuării de verificări magazinelor care vindeau produse etnobotanice. Această împrejurare rezultă din coroborarea declarațiilor martorului cu identitate protejată, a lui S.D.A. și L.A. coroborate cu declarația dată de B.M. referitor la momentul în care a fost informat de către colegi că magazinele lui N. erau închise în momentul acțiunii și suspiciunile colegilor create de același gen de împrejurări constate de ei.

Suplimentar, declarația martorului B.A. se coroborează cu conținutul rezultatului percheziției informatice a telefonului lui N.A. în care a fost identificat numărul telefonului de serviciu al acestui martor, transmis prin SMS de la postul telefonic care a aparținut inc. T., transmisiune care se coroborează cu abordarea telefonică a acestui martor de către N.A., ulterior discuției dintre B. cu inc. T.

Exploatarea acestor probe a permis autorităților judiciare înțelegerea contextului în care a acționat inc. T. în relația cu N.A., modul de operare, postul telefonic de la care a transmis inculpatul (care nu a fost găsit la percheziția domiciliară).

În telefonul ridicat de la N.A. au fost identificate:

- nr. de telefon atribuit postului folosit de către inc. T., constant menționat sub indicativul "W" și despre care martorul cu identitate protejată confirmă că a aparținut inculpatului;

- mesajele trimise și primite în cursul lunii ianuarie 2013 afectate operațiunii D.I.I.C.O.T. deconspirate de inculpat și care privesc date ce fac legătura cu un angajat al BCCO Sibiu.

În telefonul ridicat de la T.A. au fost identificate:

- indicativul atribuit lui N.A. și nr. postului telefonic folosit în intervalul 2011 - 2012 în contextul transmiterii unor informații confirmate de probele testimoniale administrate în cauză (ex. solicitarea de a i se comunica nr. telefonului lui B.).

Datele identificate în telefonul lui N.A. și datele rezultate din telefonul ridicat de la inc. T.A. (N., seria IMEI X, cartelă SIM seria X) conduc spre concluzia că:

- cei doi comunicatori aveau un cerc comun de persoane cu care corespondau telefonic;

- inc. T. transmitea informații unei persoane aflată în relație directă cu N.A. (menționat sub numele P.I.), persoana a cărui nr. de telefon s-a găsit și în telefonul lui N.A. sub numele de I.2;

- în cursul anului 2011 inc. T. a primit și transmis informații unor contacte menționate sub indicativele "Z." (post telefonic X7), prin care inculpatul își manifestă îngrijorarea pentru informațiile în care sunt implicate cunoștințe comune legate de traficul cu produse succesibile a avea efecte psihoactive și "Yyxwm" (atribuit lui N.A.) prin care îi semnaliza acestuia despre potențiale acțiuni;

- în cursul anului 2012 în corespondență cu contactul "Yyxwm" îl învață ce trebuie să declare unei persoane din cercul comun pentru ca să disimuleze consumul de substanțe etnobotanice în fața autorităților judiciare (transmisiunea din 2 ianuarie 2012, ora 16:46:56 cu conținutul "să nu-i mai răspundă. I s-a făcut rău de la băutură." Aceasta trebuie interpretată în succesiunea mesajelor primite de postul telefonic identificat la inc. T. începând cu ora 16:16:15 și redate în conținutul acestei hotărâri).

S-a dovedit că N.A. și inculpatul foloseau cartele diferite, activate în aceeași perioadă de timp și schimbate lunar, fapt rezultat din declarația martorului cu identitate protejată.

V. Încadrarea juridică atribuită de instanța de judecată actelor și faptelor săvârșite de către inculpat, dreptul intern aplicabil și individualizarea judiciară a pedepsei

În conformitate cu art. 6 §2 din Convenția europeană, art. 48 §1 din Cartă si art. 14 §2 din Pact, orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până la momentul stabilirii vinovăției sale potrivit legii.

Prezumția de nevinovăție este garantată tuturor persoanelor față de care s-a formulat o acuzație în materie penală, în sensul art. 6 § I din Convenția europeană, fiind un element al procesului echitabil; garanția dreptului la un proces echitabil funcționează de la primul moment în care se formulează acuzațiile și până la pronunțarea unei hotărâri definitive (cauzele Marziano versus Italia, Bernard versus Franța).

Prezumția de nevinovăție este strâns legată și de dreptul la tăcere și de privilegiul contra autoincriminării (cauzele Heaney și McGuiness versus Irlanda, Telfner versus Austria). Inculpatul T.A.T. s-a prevalat de aceste drepturi, uzând de dreptul la tăcere reglementat de disp. art. 70 C. proc. pen., singurele declarații date de acesta fiind consemnate în faza urmăririi penale, declarații care se găsesc la dosar.

În ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. în cursul procedurilor judiciare raportat la momentul procesual stabilit de către legiuitor pentru a aplica procedura simplificată, instanța, în baza rolului activ, a explicat și întrebat inculpatul dacă înțelege să se prevaleze de acest drept. Răspunsul acestuia a fost negativ și este consemnat în încheierea de ședință din data de 28 mai 2013.

Sub alt aspect, Curtea a explicat inculpatului faptul că încadrarea juridică atribuită actelor materiale descrise în actul de sesizare este atributul instanței iar pronunțarea asupra cererii de schimbare a încadrării juridice nu poate fi condiționată de potențiala asumare de către inculpat a faptelor descrise în rechizitoriu, în raport de circumstanțele prev. de art. 3201 C. proc. pen. Toate aceste împrejurări sunt menționate în încheierea de ședință de la termenul anterior menționat.

Inculpatul nu a solicitat aplicarea dispozițiilor procedurii simplificate, reglementată de art. 3201 C. proc. pen.

Nu există o ordine de preferință referitoare la forța probantă, sens în care instanța a analizat, în cazul unor nepotriviri sau contradicții, fiecare declarație și act administrat în contextul tuturor probelor, care trebuie coroborate, reținând ca reprezentând adevărul judiciar numai aspectele confirmate de martori și listingurile telefoanelor ridicate de la inculpat și N.A.

Față de toate aceste probe, instanța urmează a da eficiență prevederilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., conform cărora probele nu au valoare mai dinainte stabilită iar aprecierea fiecărei probe s-a făcut în urma analizării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului, probe care au fost expuse în considerentele acestei hotărâri.

V.1. Încadrarea juridică rezultată din cercetarea judecătorească prin coroborarea probelor administrate în cauză:

1. Fapta inculpatului T.A.T. care în baza aceleiași rezoluții infracționale și în mod continuu începând cu anul 2011 și până în ianuarie 2013 a exercitat acte concrete și a furnizat informații confidențiale specifice activității desfășurare în cadrul poliției judiciare grupului infracțional nestructurat din care fac parte N.A., T.R.N., S.D.A., prin intermediul numitului N.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În concret, acțiunile inculpatului T. în sensul infracțiunii anterior menționate constau în:

- anunțarea momentelor când magazinul lui N.A. urma să primească echipaje inopinate ale echipelor constituite în vederea efectuării de verificări magazinelor care vindeau produse etnobotanice;

- transmiterea operațiunilor derulate în legătură cu dosarul în care este inculpat N.A. (fapt rezultat din analiza mesajelor de tip SMS găsite în aparatele telefonice ridicate de către autorități de la inc. T. și de la N.A.);

- transmiterea unor date membrilor grupului ce fac obiectul dosarului penal nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu (prin N.A. pe filiera L.A.- S.M.; informarea făcută de inculpat numitului N.A. în legătură cu existența unei sesizări formulate de B.C.A. referitor la consumul de produse etnobotanice de fiica acesteia);

- restituirea de către inculpatul T. numitului N.A. a pliculețelor cu etnobotanice ridicate de jandarmi de la T.R.;

- mesajele de tip SMS furnizate persoanelor menționate în agenda telefonului ridicat de autorități de la inc. T. dar și de la N.A. (în dosarul 17/D/P2012 sub indicativul P.I., "I.2", respectiv "Z.";

- oferirea unor variante de răspuns persoanelor din cadrul grupului infracțional prin care acestea să fie absolvite de sub orice potențială acuzare, transmise prin intermediul lui N.A. (notat în telefonul inc. T. cu indicativul Yyxwm post telefonic: X4).

2. Fapta aceluiași inculpat care în baza unei rezoluții infracționale unice și în același interval temporar (2011 - 2013), în mod continuu a transmis informații numitului N.A. privitoare la proceduri judiciare sau activități specifice BCCO Sibiu care îl priveau în mod direct pe acesta, având ca efecte zădărnicirea urmăriri penale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului, faptă prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Concret actele materiale exercitate în legătură directă cu această faptă constau în:

- transmiterea unor mesaje pentru a-l preveni în legătură cu potențiala percheziție ce urma să se desfășoare în data de 21 ianuarie 2013 la N.A;

- date referitoare la controale la magazinul lui N.A., pe parcursul anilor 2011 - 2013, în circumstanțele în care acesta din urmă efectua acte de comerț cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, ce sunt interzise de lege;

- restituirea pliculețelor cu etnobotanice numitului N.A., deși nu au fost confiscate de către jandarmi de la acesta dar privesc o persoană aflată în legătură directă cu N.A., zădărnicind în acest fel și chiar anulând acțiunile de prevenție și sancțiune, exercitate de către alte autorități ale statului pe linia combaterii consumului și traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.

3. În sarcina aceluiași inculpat s-a dovedit că a reținut în mod nejustificat o sesizare efectuată de o persoană în legătură cu o potențială infracțiune o perioadă ce depășește o limită rezonabil acceptată (ce este calculată în raport de gravitate faptei reclamate - potențial consum de substanțe cu efecte psihoactive, de specificul activității BCCO, de potențialul pericol pe care îl prezintă pentru comunitate consumul de produse reclamate raportat la imperativul textului art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004, care impune sesizarea de îndată a procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T.), în concret lucrarea a fost înregistrată la data de 20 aprilie 2012 și până la data de 17 iulie 2012 s-a omis efectuarea vreunui act procesual obligatoriu de natura celui prevăzut de art. 16 din Legea nr. 194/2011.

Fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omisiunea sesizării organelor judiciare, faptă prev. de art. 263 alin. (1) C. pen.

4. Fapta aceluiași inculpat, care, în data de 07 mai 2012, a ridicat înscrisurile întocmite și produsele etnobotanice ridicate de către lucrătorii I.J.J. Sibiu la data de 06 mai 2012 de la numitul T.R. și, în loc să înregistreze lucrare penală sau intrarea lor în unitate, conform prevederilor legale, a sustras și distrus înscrisurile, iar bunurile ridicate (100 de pliculețe cu produse etnobotanice de diferite tipuri) le-a restituit lui N.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, faptă prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen.

V.2. Cadru legislativ aplicabil stării de fapt:

Reglementare:

1. Art. 8 din Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate reglementează: "Inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, se pedepsește, după caz, potrivit art. 167 sau 323 C. pen.".

În acest context se impune redarea conținutului art. 323 C. pen., care reglementează: Asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, definind-o drept:

"(1) Fapta de a se asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce intră în scopul asocierii.

(2) Dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică celor care au săvârșit infracțiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracțiune, în concurs cu pedeapsa prevăzută în alin. (1).

(3) Nu se pedepsesc persoanele prevăzute în alin. (1), care denunță autorităților asocierea mai înainte de a fi fost descoperită și de a se fi început săvârșirea infracțiunii care intră în scopul asocierii."

2. Art. 264 C. pen. reglementează infracțiunea de favorizarea infractorului în sensul:

"Ajutorul dat unui infractor fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracțiunii, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 7 ani."

Infracțiunile de la pct. 2 și 3 fac parte din grupul infracțiunilor care împiedica înfăptuirea justiției, așezate în cap. II al titlului VI C. pen.

3. Art. 263 C. pen. reglementează infracțiunea de omisiune a sesizării organelor judiciare:

"Fapta funcționarului public care, luând cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.".

4. Art. 242 C. pen. reglementează infracțiunea de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri:

"(1) Sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt înscris care se află în păstrarea ori în deținerea unui organ sau unei instituții de stat ori a unei alte unități din cele la care se referă art. 145 se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și (2) sunt săvârșite de un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu, maximul pedepselor prevăzute în aceste alineate se majorează cu un an.".

V.3. Analiza comparativă raportat la cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 263 alin. (1) C. pen. și art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. în infracțiunea de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni în formă continuată, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respinsă de instanță ca neîntemeiată:

1. Fără a diminua sau înlătura eficiența dispozițiilor art. 70 C. proc. pen. și respectând dreptul inculpatului T.A.T. la tăcere și prezumția de nevinovăție aplicabilă întregii perioade a derulării procedurilor judiciare, Curtea remarcă faptul că între punctul de vedere exprimat de inculpat în mod constant pe parcursul derulării procedurilor judiciare când a fost acordat ultimul cuvânt în cadrul verificării măsurii preventive dispuse în legătură cu acesta și opinia exprimată de apărătorul inculpatului în cadrul susținerilor pentru cererea de schimbare a încadrării juridice, exprimată oral și în cadrul concluziilor scrise depuse la dosar. Apărarea exprimă opinii ce susțin asumarea vinovăției inculpatului T.A.T. cu privire la săvârșirea infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni în formă continuată, opinii acceptate de către inculpat atâta timp cât nu neagă susținerile apărării.

Referitor la infracțiunea de favorizarea infractorului, reținută de către instanță în sarcina sa, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice raportat la împrejurarea că actele materiale ce sunt reținute de acuzare ca făcând parte din elementele constitutive ale acestei infracțiuni sunt absorbite în conținutul infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni în formă continuată, făcând parte din elementele laturii obiective ale acestei infracțiuni pentru considerentul că, în esență, nu poate exista o dublă incriminare pentru aceleași acte materiale.

Nu împărtășim opinia exprimată de apărare pentru următoarele considerente, pe care le vom expune punctual:

- Conform art. 264 C. pen., favorizarea infractorului reprezintă ajutorul dat unui infractor fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracțiunii și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 7 ani.

Conform normei de incriminare, infracțiunea de favorizare a infractorului presupune, ca situație premisă, o infracțiune comisă anterior iar ca element material al laturii obiective, un ajutor dat unui infractor (o persoană care a săvârșit o infracțiune), în scopul de a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a-i asigura acestuia folosul sau produsul infracțiunii comise.

În speță, inculpatul T.A.T. a acționat în perioada aprilie 2011 - ianuarie 2013, prin oferirea de informații cu privire la activitățile penale care îl vizau direct pe N.A., cercetat penal atât el cât și grupul cu care acționa pe linia operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

În speță, faptele săvârșite de numitul N.A. au făcut obiectul dosarului nr. 17/D/2012 al PICCJ - D.I.I.C.O.T.-ST Alba-Iulia, ce a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sibiu sub nr. 2214/306/2013.

Trebuie subliniat faptul că în dosarul anterior menționat N.A. a fost trimis în judecată sub acuzația săvârșirii infracțiunilor de inițiere, constituire, aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup infracțional, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) C. pen., și a infracțiunii de efectuare de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a avea autorizație eliberată în condițiile legii în formă continuată, prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

În fața instanței de judecată N.A. și celelalte persoane cu care acesta a fost trimis în judecată, inclusiv numiții S.D.A. și T.R.N., au solicitat aplicarea procedurii simplificate în contextul în care au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Judecătorul fondului cauzei a reținut existența faptelor pentru care aceștia au fost judecați, a stabilit că ele constituie infracțiuni, că au fost săvârșite de persoanele trimise în judecată și a aplicat pedepse care, la momentul pronunțării în cauza care are ca obiect presupusele fapte reținute în sarcina inc. T., respectiv data de 02 august 2013, nu aveau caracter definitiv.

Chiar dacă Sentința penală nr. 170 din 22 martie 2013 în dosarul penal nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu, nu are caracter definitiv, recunoașterea săvârșirii faptelor de către inculpații din dosarul în legătură cu care este această cauză are caracter irevocabil.

Actele materiale descrise de judecătorul fondului în dosarul nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu vizează și acțiuni ce sunt în legătură directă cu acuzațiile reținute în sarcina inc. T. și care îndreptățesc autoritățile judiciare să rețină întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului în sarcina acestuia.

Potrivit jurisprudenței ICCJ, exprimată în cadrul Deciziei penale nr. 2345 din 02 iulie 2012 "Noțiunea de infractor, folosită în textul incriminator în vigoare, nu poate primi, printr-un asemenea procedeu, un alt înțeles decât (...) cel de persoană care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, chiar dacă aceasta nu constituie infracțiune.".

Sub alt aspect, existența unei hotărâri de condamnare, chiar și nedefinitivă, dată de un tribunal independent constituie un temei justificat pentru recunoașterea vinovăției inculpaților condamnați în primă instanță.

De asemenea, dacă actele materiale exercitate de o persoană constituie elemente ale laturii obiective ale unei fapte incriminate de legea penală ca fiind infracțiune, suntem în prezența unei infracțiuni distincte, aflate în concurs real.

Nu în ultimul rând, trebuie menționată și împrejurarea că acțiunea de sprijinire a unui grup infracțional a presupus acte distincte de cele ale infracțiunilor reținute distinct în sarcina inculpatului T., respectiv oferirea de informații confidențiale, ce țin de specificul muncii operative desfășurate de inculpat sau la care acesta avea acces direct efect al calității sale de inspector principal de poliție în cadrul poliției judiciare din cadrul SCCO Sibiu, ce sprijineau desfășurarea de către grupul din care face parte N.A. a unor activități cu caracter infracțional, respectiv:

- anunțarea momentelor când magazinul lui N.A. urma să primească echipaje inopinate ale echipelor constituite în vederea efectuării de verificări magazinelor care vindeau produse etnobotanice;

- transmiterea operațiunilor derulate în legătură cu dosarul în care este inculpat N.A. (fapt rezultat din analiza mesajelor de tip SMS găsite în aparatele telefonice ridicate de către autorități de la inc. T. și de la N.A.);

- transmiterea unor date membrilor grupului ce fac obiectul dosarului penal nr. 2214/306/2013 al Judecătoriei Sibiu (pe filiera L.A.- S.M., informarea făcută de inculpat numitului N.A. în legătură cu existența unei sesizări formulate de B.C.A. referitor la consumul de produse etnobotanice de fiica acesteia);

- restituirea de către inculpatul T. numitului N.A. a pliculețelor cu etnobotanice ridicate de jandarmi de la T.R.;

- mesajele de tip SMS furnizate persoanelor menționate în agenda telefonului ridicat de autorități de la inc. T. dar și de la N.A. (în dosarul 17/D/P2012) sub indicativul P.I., "I. 2", respectiv "Z.";

- oferirea unor variante de răspuns persoanelor din cadrul grupului infracțional prin care acestea să fie absolvite de sub orice potențială acuzare, transmise prin intermediul lui N.A. (notat în telefonul inc. T. cu indicativul Yyxwm post telefonic: X4)

Activitățile concrete de sprijinire a numitului N.A. sunt distincte de cele ale grupului din care acesta face parte și vitează exclusiv persoana acestuia. Împrejurarea că N.A. a acționat protejând grupul cu care acționa reprezintă o situație distinctă. ce justifică reținerea caracterului de grup nestructurat în relație cu persoanele cu care N.A. a acționat.

Obiectul probațiunii îl constituie faptele principale și faptele probatorii. Faptele principale pot conduce singure la rezolvarea unei cauze penale, la stabilirea vinovăției sau nevinovăției unei persoane iar faptele probatorii sunt cele care conduc pe cale indirectă la stabilirea faptelor principale.

În consecință, în cursul procesului penal faptele și împrejurările esențiale pot fi dovedite nu doar cu probe directe, ci și cu probe indirecte, ultimele fiind deosebit de importante în lipsa probelor directe și nu pot fi ignorate de instanță.

Pe baza acestor aprecieri, coroborând materialul probator al cauzei de față, așa cum a fost expus la capitolele anterioare, instanța reține că în intervalul 2011 - 2013 inculpatul T.A.T. a transmis informații confidențiale, specifice activității operative pe care ar fi trebuit să o desfășoare în calitate de inspector principal de poliție în cadrul poliției judiciare, prin care a sprijinit persoane ce fac parte din grupuri infracționale nestructurate anchetate în dosarele nr. 2D/P/2012 al D.I.I.C.O.T.-ST Alba-Iulia și respectiv, 17D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - BT Sibiu.

Actele materiale exercitate de inc. T.A.T., anterior prezentate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

2. Infracțiunea de favorizarea infractorului, analizată comparativ de către instanță anterior în explicitarea cauzelor pentru care a fost respinsă cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice rezultă din actele materiale săvârșite de către inc. T.A.T. de oferire a unor informații confidențiale numitului N.A. în legătură cu operațiuni care-l vizau distinct pe acesta, dar și în legătură cu gruparea din care acesta făcea parte.

Exemplu:

- transmiterea unor mesaje pentru a-l preveni în legătură cu potențiala percheziție ce urma să se desfășoare în data de 21 ianuarie 2013 la N.A.;

- date referitoare la controale la magazinul lui N.A., pe parcursul anilor 2011 - 2013, în circumstanțele în care acesta din urmă efectua acte de comerț cu substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, ce sunt interzise de lege;

- restituirea pliculețelor cu etnobotanice numitului N.A., deși nu au fost confiscate de către jandarmi de la acesta dar privesc o persoană aflată în legătură directă cu N.A., zădărnicind în acest fel și chiar anulând acțiunile de prevenție și sancțiune, exercitate de către alte autorități ale statului pe linia combaterii consumului și traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive.

Din punct de vedere al imperativelor art. 17 C. pen. Curtea reține că fapta există în materialitatea sa, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inc. T., având elemente distincte de infracțiunea analizată anterior.

Infracțiunea de favorizarea infractorului se află în concurs ideal (art. 33 lit. b) C. pen.) cu infracțiunea de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, deoarece acțiunile inc. T. datorită împrejurărilor în care au avut loc și urmărilor produse, întrunesc elementele constitutive ale mai multor infracțiuni.

3. Reținem împrejurarea că, în calitatea sa, de subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu, inculpatului T. i-a fost repartizată lucrarea înregistrată sub nr. 2277025 din 20 aprilie 2012, reprezentând plângerea ce a fost formulată de către B.C.A., care a reclamat faptul că, fiica sa numita B.S.M. consumă substanțe etnobotanice.

Ulterior momentului formulării acestei sesizări, din declarație dată de B.S.M. autorităților judiciare rezultă faptul că aceasta:

- a achiziționat substanțe etnobotanice de la Spice Shop-ul de pe C.D. din mun. Sibiu (proprietatea aceluiași N.A.);

- a primit prin poștă colete cu astfel de substanțe trimise de către o persoană numită D., angajat al aceluiași magazin ca și vânzător (identificat ulterior în persoana martorului S.D.A.);

- a fost surprinsă cu astfel de produse asupra sa, care ar proveni de la același magazin.

Aceste împrejurări rezultă din declarațiile date inițial de către numitele B.C.A., B.S.M., cât și din declarațiile martorului S.D.A., vânzător la magazinele numitului N.A.

Inculpatul T. a reținut lucrarea și nu a efectuat vreun act legal timp de 3 luni, până în data de 17 iulie 2012 când lucrarea a fost preluată de un coleg al inculpatului, tot atunci fiind sesizat D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, întocmindu-se dosarul penal cu nr. 59/D/P/2012.

Apărarea inculpatului referitoare la volumul mare de lucrări și activități pe care-l avea de efectuat nu justifică omisiunea sa de a-și informa superiorul în legătură cu existența unor cauze subiective care-l împiedică să-și desfășoare activitatea, în contextul în care faptele sesizate sunt de maximă gravitate în raport cu segmentul de vârstă al persoanelor implicate în consumul unor astfel de substanțe și efectele acestora asupra consumatorilor.

În contextul în care una dintre sarcinile inculpatului era de prevenire a săvârșirii unor infracțiunii pe linia traficului cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, se impunea, în raport de prevederile art. 16 din Legea nr. 194/2011 să sesizeze procurorul din cadrul D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, conform prevederilor legale și să înainteze de îndată lucrarea procurorului competent, potrivit art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 (art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism: "Dacă în cursul efectuării activităților specifice de investigare organele de poliție constată că fapta care formează obiectul cauzei este una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acestea au obligația de a înainta de îndată lucrarea procurorului competent".)

Tergiversarea soluționării acestei lucrări este justificată doar de raporturile pe care inc. T. s-a dovedit că le are cu numitul N.A. și gruparea acestuia și a protecției pe care acesta o asigura.

Din declarația martorului cu identitate protejată Ș.D. și a martorului S.D.A. rezultă faptul că pe filiera lui N.A., inc. T. a furnizat informații despre conținutul acestei sesizări, formulată de numita B.C.A., fapt ce dovedește că avea reprezentarea gravității actelor sesizate și în mod deliberat nu a întreprins niciun act material de deconspirare a activității grupării infracționale.

Sesizarea este în legătură cu dosarul nr. 59/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, ce a fost conexat la dosarul nr. 17/D/P/2012 al aceleiași unități de parchet, înregistrat la Judecătoria Sibiu sub nr. 2214/306/2013 și în care s-a pronunțat Sentința penală nr. 170 din 22 martie 2013, nedefinitivă la data pronunțării hotărârii penale în dosarul în care este incriminat inc. T.A.T. și în care se face referire explicită la conținutul acestui act procesual.

Starea de fapt reținută în sarcina inc. T. cu privire la această infracțiune rezultă din declarațiile anterior menționate, care se coroborează cu procesul-verbal de efectuare a percheziției informatice în cauza penală cu nr. 59D/P/2012.

În contextul pericolului pe care-l prezintă consumul, respectiv traficul cu astfel de substanțe, a conștientizării de către inc. T. a consecințelor derulării procedurilor judiciare în legătură cu sesizarea efectuată de B.C.A. pentru persoana favorizată N.A. și gruparea din care acesta face parte, infracțiunea inc. T. prezintă componentele infr. de omisiune a sesizării organelor judiciare, faptă prev. de art. 263 alin. (1) C. pen.

Infracțiunea împiedică înfăptuirea justiției și generează o stare de pericol în contextul responsabilităților specifice activității desfășurate de către inc. T., de subcomisar în cadrul S.C.C.O. Sibiu.

4. Referitor la infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, faptă prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen., se impun a fi menționate următoarele împrejurări:

Acuzarea reține ca stare de fapt împrejurarea că: "inculpatul T.A.T., în data de 07 mai 2012, primind înscrisurile întocmite și produsele etnobotanice ridicate de către lucrătorii I.J.J. Sibiu în data de 06 mai 2012 de la numitul T.R., în loc să înregistreze lucrare penală sau intrarea lor în unitate, conform prevederilor legale, a sustras și distrus înscrisurile, iar bunurile ridicate le-a restituit numitului N.A."

Potrivit disp. art. 1 din Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului:

"Polițistul este funcționar public civil, cu statut special (...)", fapt care determină aplicarea dispozițiilor agravate ale art. art. 242 alin. (3) C. pen.

S-a reținut urmare cercetării judecătorești efectuate în cauză împrejurarea că numitul T.R., membru al grupării din care se susține că face parte și numitul N.A., a fost depistat în data de 06 mai 2012 de către un echipaj de jandarmi deținând asupra sa peste 100 de plicuri cu produse "etnobotanice" de diferite tipuri.

Jandarmii din cadrul IJJ Sibiu au întocmit procesul-verbal și au confiscat pliculețele deținute de T.R. Cu aceeași ocazie s-au consemnat declarații ale unor martori și toate aceste documente însoțite de marfa confiscată au fost predate ofițerului de serviciu de la IPJ Sibiu cu, agentul S.E., însoțite de adresa nr. 2147050 din 07 mai 2012, la solicitarea inculpatului T., contactat telefonic de către martorul N.C., angajat al I.J.J. Sibiu.

Inc. T.A. a fost contactat telefonic de S.E. la recomandarea martorului N., deoarece inițial agentul de poliție nu a vrut să primească bunurile, neexistând o practică în acest sens între cele trei instituții. În urma discuției telefonice dintre cei doi, inc. T.A. i-a confirmat agentului S.E. faptul că înscrisurile sunt pentru el și i-a cerut acestuia să primească bunurile, întrucât urma să se întoarcă în cursul aceleiași zile și să le ia personal.

Bunurile au fost predate inc. T. fără o descărcare pe bază de registru. Ulterior ridicării bunurilor, inculpatul T.A. nu le-a dus la sediul B.C.C.O. Sibiu, ci parțial le-a distrus iar marfa confiscată de jandarmi de la T.R. a înmânat-o lui N.A. Autoritățile au recuperat doar copiile acestora, existente la sediul I.J.J. Sibiu. Traseul pe care aceste înscrisuri ar fi trebuit să le aibă ulterior ridicării acestora de către inc. T. de la ofițerul de serviciu din cadrul IPJ Sibiu, ar fi fost în mod legitim înregistrarea acestora la instituția competentă să efectueze acte de cercetare penală, respectiv la sediul S.C.C.O. Sibiu, ulterior impunându-se sesizarea D.I.I.C.O.T. - B.T. Sibiu, în vederea declanșării urmăririi penale.

Starea de fapt este dovedită cu declarația martorului cu identitate protejată Ș.D., declarațiile martorilor N.C. și D.C., ambii angajați ai I.J.J. Sibiu, S.E. - personal de serviciu în cadrul Poliției Municipiului Sibiu, S.D.A., coroborate cu copiile înscrisurilor distruse de către inculpatul T.

Infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri are două modalități alternative prin care se poate realiza: sustragere sau distrugere. În speță, inc. T. a săvârșit fapta prin distrugerea documentelor ridicate de la autorități, lezând prin acțiunea sa autoritatea organelor judiciar penale al căror rol este de prevenire a săvârșirii de infracțiuni și de efectuare a cercetărilor penale în legătură cu acte și fapte ce intră în competențele acestora, ce are în speță calitatea de obiect juridic lezat de acțiunea inculpatului.

Obiectul material îl constituie documentele ridicate de la ofițerul de serviciu de la sediul IPJ Sibiu, întocmite de către reprezentanții IJJ Sibiu.

Actele materiale descrise anterior, exercitate de către inc. T. în calitatea sa de "funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu" întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, faptă prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen., aflată în concurs real, prev. de art. 33 lit. a) C. pen., cu infracțiunile 2 și 3 și în concurs ideal cu infracțiunea de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, fapte reținute în sarcina inculpatului T.A.T.

Nu este acceptabilă teoria avansată de apărare în sensul că actele materiale efectuate de inc. T., anterior prezentate, intră în conținutul laturii obiective a infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, în circumstanțele în care, prin ele acțiunile exercitate de acest inculpat întrunesc elementele constitutive ale altei infracțiuni, consecință a împrejurărilor în care au avut loc și urmărilor produse.

Cu privire la individualizarea pedepselor principale aplicate inc. T.A.T. în raport de infracțiunile reținute în sarcina sa, instanța precizează faptul că prin specificul activităților pe care trebuia să-l îndeplinească în mod normal, prin natura profesiei și funcției deținute în cadrul sistemului judiciar, prin pregătirea de specialitate, prin măsurile de precauție pentru a nu putea fi ușor depistate și dovedite acțiunile sau inacțiunile sale, acesta demonstrează un grad sporit de pericol social, care trebuie analizat în raport de celelalte criterii de individualizare judiciară a pedepselor și care trebuie să se reflecte proporțional în cuantumul pedepselor aplicate. De asemenea, activitatea infracțională generează inevitabil lipsa de încredere în autoritățile statului din perspectiva profesiei și funcției inc. T.A.T. de la data comiterii faptelor, împrejurarea care nu poate fi omisă la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate. De asemenea, instanța a avut în vedere la alegerea cuantumului pedepselor și atitudinea de nerecunoaștere a comiterii faptelor, manifestată constant de inculpat în cursul procesului în circumstanțele descrise în considerentele acestei hotărâri.

Concursul de infracțiuni reprezintă o circumstanță de agravare a limitelor pedepselor aplicate.

De asemenea, se vor avea în vedere scopurile pedepselor penale instituite în art. 52 C. pen., în contextul în care pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a persoanei cu privire la care se pronunță hotărârea de condamnare. În aplicarea pedepselor, instanța va urmări păstrarea unui echilibru, atât sub aspectul naturii acestora, cât și al cuantumului și modalității de executare, perspectivă față de care va avea în vedere și lipsa antecedentelor penale ale inculpatului anterior comiterii acestor fapte. Raportat la circumstanțele factuale, considerăm că lipsa antecedentelor penale pe fondul unui comportament în limitele impuse de normele sociale nu reprezintă prin ele însele un motiv de reținere a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. Un comportament normal reprezintă o regulă de viață și nu o calitate specială a unei persoane.

Se impune evaluarea comportamentului inculpatului și din perspectiva Ordonanței din data de 28 martie 2013 dispusă de procurorii din cadrul D.I.I.C.O.T. BT Sibiu în dosarul penal 31D/P/2012 prin care inculpatului T.A. i se aplică o amendă judiciară în cuantum de 2.000 RON în temeiul art. 198 alin. (4) lit. j) C. proc. pen., pentru neîndeplinirea dispozițiilor procurorului în termenele prevăzute de acesta, dar și de aspectele menționate de superiorul acestuia audiat de instanță în calitate de martor (V.S.C.) analizate prin comparație cu înscrisurile în circumstanțiere depuse de către inculpat, din care rezultă că inculpatul are o reputație bună în rândul colegilor care îi descriu activitatea desfășurată pe linie profesională în termeni favorabili, chiar elogioși.

Aceste circumstanțe de natură personală, reprezentând criterii subiective de apreciere, justifică, raportat la celelalte împrejurări enumerate de către instanță, circumstanțe în baza cărora s-au stabilit pedepse orientate spre mediul special.

În concluzie, la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru fiecare dintre faptele reținute de Curte în sarcina sa, astfel cum au fost expuse, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile generale ale C. pen., limitele de pedeapsă fixate de legea specială și partea generală a C. pen., gradul de pericol social al faptelor, persoana inculpatului (respectiv lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală manifestată în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, care se va reflecta în limita pedepselor principale) și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală (fapte care au grad mediu de pericol social dat de responsabilitatea funcției deținute în moment comiterii infracțiunilor de către inculpat).

Pentru considerentele invocare anterior, instanța, în temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., va condamna inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni în formă continuată.

În temeiul art. 65 C. pen. va aplica inculpatului T.A.T. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. va condamna inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

În temeiul art. 65 C. pen. va aplica inculpatului T.A.T. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În temeiul art. 263 alin. (1) C. pen. va condamna inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omisiunea sesizării organelor judiciare.

În temeiul art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. va condamna inculpatul T.A.T. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.

În temeiul art. 65 C. pen. va aplica inculpatului T.A.T. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

Curtea reține în considerarea argumentelor expuse că faptele au fost comise în concurs real și ideal, împrejurarea față de care în baza art. 33 lit. a), b) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. va contopi pedepsele stabilite și aplică inculpatului T.A.T. pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei.

În ce privește individualizarea pedepselor complementare și accesorii având în vedere natura faptelor comise și urmările acestora, coroborat cu crearea unei stări de pericol și nesiguranță și neîncredere în autoritățile statului, Curtea apreciază că îi sunt incidente disp. art. 65 C. pen. în baza căruia aplică inculpatului T.A.T. pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 2 ani (pentru considerente de simetrie a argumentelor din perspectiva pedepselor accesorii aplicate și de proporționalitate în raport de cuantumul pedepselor principale stabilite de către instanță).

De asemenea, inculpatului îi sunt incidente în condițiile prev. de art 71 C. pen., cu aplicarea directă și prioritară a dispozițiilor art. 3 din Protocolul 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea dată în cauza Hirst vs. Regatul Unit), văzând și Decizia LXXI (71)/2007 dată în interesul legii de Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, sens în care îi vor fi interzise inculpatului condamnat, pe perioada executării pedepselor, cu titlu de pedeapsă accesorie, doar drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. (respectiv de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii), apreciind că interzicerea dreptului la vot nu se impune.

În baza art. 357 C. proc. pen. raportat la 88 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 20 martie 2013 și până la data de 02 august 2013.

Inculpatul T.A.T. a fost reținut prin Ordonanța din data de 20 martie 2013 pentru 24 de ore.

Prin Încheierea penală nr. 9 din 20 martie 2013 pronunțată de Curtea de apel Alba-Iulia în dosar penal nr. 237/57/2013, definitivă prin Încheierea penală nr. 1065 din 27 martie 2013 pronunțată de ICCJ - Secția penală, inculpatul T.A.T. a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 29 de zile.

Prin Încheierea penală din 15 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de apel Alba-Iulia ulterior investirii instanței cu rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - ST Alba-Iulia a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului T. în baza art. 3001 C. proc. pen. raportat la art. 160 C. proc. pen., definitivă prin Decizia penală nr. 1382 din 22 aprilie 2013 pronunțată de ICCJ în dosar penal nr. 335/57/2013/a1.

Măsura arestării preventive a fost menținută în baza art. 3002 C. proc. pen. raportat la art. 160b C. proc. pen. prin Încheierea penală din 11 iunie 2013 a Curții de apel Alba-Iulia.

Din analiza probelor administrate în cauză instanța a reținut starea de vinovăție a inculpatului T.A.T. cu privire la infracțiunile menționate în conținutul acestei hotărâri. Arestarea preventivă dispusă față de inculpat este legală iar temeiurile care au determinat-o se mențin și în prezent.

Instanța reține că lăsarea în libertate a acestuia, raportat la calitatea acestuia la data săvârșirii faptelor reținute în sarcina sa, coroborat cu gravitatea faptelor, va genera un sentiment de insecuritate socială, având în vedere natura infracțiunilor săvârșite de inc. T.

Privarea în continuare de libertate a inculpatul T.A.T. este o măsură necesară apărării ordinii publice, a drepturilor și libertăților fundamentare a membrilor societății, precum și pentru desfășurarea procesului în bune condiții. Pe de altă parte, lăsarea în libertate a unei persoane cu privire la care instanța a reținut prin hotărâre că a săvârșit fapte penale de o asemenea gravitate ar avea ca efect nerealizarea scopului măsurii arestării preventive.

Suplimentar, existența unei hotărâri de condamnare, chiar și nedefinitivă, dată de un tribunal independent constituie un temei justificat pentru menținerea stării de arest preventiv.

Raportat la aceste împrejurări factuale, în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. Curtea va menține măsura arestării preventive a inculpatului T.A.T.

Împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond a declarat recurs inculpatul T.A.T. solicitând casarea acesteia și în rejudecare achitarea în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

În motivele scrise și în susținerea orală, recurentul inculpat - prin apărătorul său - a susținut că hotărârea de condamnare nu se bazează pe probe certe de vinovăție ci exclusiv pe probe indirecte, prezumția de nevinovăție nefiind înlăturată.

Cu privire la declarațiile martorilor s-a făcut referire la jurisprudența Curții Europene, astfel că martorii audiați în cauză se aflau în stare de arest preventiv și ca atare depozițiile acestora creează dubiu asupra verosimilității lor. Mai mult i s-a atribuit calitatea de martor cu identitate protejată unei persoane care nu a solicitat acest lucru.

Cu privire la infracțiunea de favorizarea infractorului, recurentul inculpat a invocat faptul că prin natura profesiei sale - subcomisar în cadrul B.C.C.O. Sibiu - era obligat să utilizeze informațiile obținute de la persoanele din mediul infracțional cărora trebuia să le creeze aparența obținerii unui beneficiu.

Nici infracțiunea de omisiunea sesizării organelor judiciare nu poate fi reținută, neefectuarea cercetării penale în dosar datorându-se numărului mare de lucrări pe care le avea de efectuat.

În fine, cu privire la infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri s-a invocat faptul că nu există probe certe din care să rezulte că inculpatul a sustras plicurile și le-ar fi restituit martorului N.A.

În subsidiar s-a solicitat a se reține, în favoarea inculpatului, circumstanțe judiciare atenuante, reducerea pedepsei și executarea acesteia în regim neprivativ de libertate.

Cu privire la legea penală mai favorabilă a solicitat achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 fapta fiind dezincriminată, iar cu privire la celelalte infracțiuni, a apreciat că legea mai favorabilă este legea nouă, stabilind limite de pedeapsă mai reduse.

Înalta Curte de Casație și Justiție examinând calea de atac formulată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept reține următoarele:

Din probele administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești se constată că starea de fapt reținută în cauză este corectă, iar încadrarea juridică atribuită faptelor este legală.

În esență, faptele inculpatului T.A.T. constau în aceea că, în calitate de subcomisar în cadrul B.C.C.O. Sibiu, în perioada 2011 - 2013, în baza unei rezoluții infracționale unice, a furnizat informații confidențiale specifice activității desfășurate în cadrul poliției judiciare, grupului infracțional nestructurat din care făceau parte N.A., T.R.N. și S.D.A., prin intermediul numitului N.A. cu privire la care organele de poliție efectuau cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri.

Același inculpat, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a transmis numitului N.A. informații privitoare la procedurile judiciare care îl priveau în mod direct, pe acesta din urmă, îngreunând astfel cercetarea penală aflată în desfășurare.

Totodată, inculpatul T.A.T. a reținut în mod nejustificat o sesizare efectuată de o persoană în legătură cu o potențială infracțiune o perioadă care depășește o limită rezonabilă. Lucrarea în cauză avea ca obiect săvârșirea unei infracțiuni privind consumul de substanțe cu efecte psihoactive astfel că, în raport cu dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004, se impunea sesizarea de îndată a procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T.

Lucrarea a fost înregistrată la data de 20 aprilie 2012 și până la 17 iulie 2012 s-a omis efectuarea vreunui act procesual obligatoriu conform art. 16 din Legea nr. 194/2011.

În fine, inculpatul T.A.T., în data de 17 mai 2012 a luat mai multe înscrisuri întocmite, precum și produse etnobotanice ridicate de către lucrătorii I.J.P. Sibiu la data de 6 mai 2012 de la numitul T.R. și în loc să înregistreze lucrarea penală sau intrarea acestor înscrisuri la unitatea de poliție, le-a sustras, iar produsele etnobotanice (100 pliculețe cu produse etnobotanice de diferite tipuri) le-a restituit numitului N.A.

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 Înalta Curte, în raport de modificările legislative survenite prin intrarea în vigoare a Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, apreciază că se impune a fi făcute următoarele observații:

Potrivit dispozițiilor art. 126 din Legea nr. 187/2012, Legea nr. 39/2003, privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, se modifică după cum urmează:

1. "La articolul 2, literele a) și b) vor avea următorul cuprins:

a) grup infracțional organizat - grupul definit la art. 367 alin. (6) din Codul penal;

b) infracțiune gravă - infracțiunea pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii al cari maxim special este de cel puțin 4 ani."

2. Articolele 7 - 10 și 13 se abrogă.

3. În tot cuprinsul legii, trimiterile la art. 7 se vor considera făcute la art. 367 C. pen."

Anterior modificărilor arătate, dispozițiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 incriminau inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

Totodată, dispozițiile art. 8 din aceeași lege, incriminau inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat.

Având în vedere incriminările anterioare și modificările survenite prin Legea nr. 187/2012, în care se arată că articolele 7 - 10 și 13 se abrogă, precum și mențiunea expresă, cuprinsă în art. 3 din aceeași lege, potrivit căreia, în tot cuprinsul legii, trimiterile la art. 7 se vor considera ca fiind făcute la art. 367 C. pen., se pune problema dacă fapta circumscrisă dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 39/2003 mai este sau nu prevăzută de legea penală.

Ieșirea din vigoare a unei legi penale poate avea loc și prin abrogare.

Abrogarea reprezintă procedeul juridic de scoatere din vigoare, printr-o lege nouă, a unei legi penale anterioare (abrogare totală) sau a anumitor dispoziții penale dintr-o lege anterioară (abrogare parțială).

Abrogarea poate fi expresă, atunci când într-un act normativ se arată în mod expres că o anumită lege sau o dispoziție dintr-o lege anterioară se abrogă.

Abrogarea poate fi tacită, atunci când legea nouă reglementează aceeași materie, în același cadru, și cu aceeași substanță ca și legea veche.

Dar, așa cum s-a arătat și în literatura de specialitate, nu trebuie pus un semn de egalitate între abrogare și dezincriminare. Abrogarea unui text care incriminează o anumită faptă, nu înseamnă neapărat că acea faptă a fost dezincriminată. Este posibil ca fapta să continue a fi incriminată, dar printr-un alt text de lege. De asemenea, se poate întâmpla ca fapta respectivă să-și schimbe numai sediul de incriminare și denumire, conținutul rămânând însă neschimbat.

Prin urmare, pentru a se stabili dacă ne aflăm în prezența unei dezincriminări, trebuie să se constate că fapta nu își mai găsește corespondent în legea nouă sau că nu mai este incriminată printr-o altă dispoziție legală în vigoare. Se impune a se verifica, astfel, dacă fapta are, sub orice formă, corespondent în legea nouă.

Aplicând acest principiu, trebuie reținut că, atunci când norma abrogată este o normă specială, fapta rămâne, de regulă, incriminată în norma generală. În urma dezincriminării, fapta poate ieși complet din sfera ilicitului penal sau poate atrage sancțiuni de altă natură, cum ar fi sancțiunea contravențională.

Comparând cele două legi (Legea nr. 39/2003, respectiv Legea nr. 286/2009), se constată că infracțiunea prevăzută în Legea nr. 39/2003 se regăsește în art. 367 alin. (1) C. pen. Potrivit textului, "inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani." În alin. (6) al aceluiași articol se arată că, "prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni".

Se observă astfel că, nici prin dispozițiile art. 367 C. pen. și nici prin alte dispoziții C. pen. nu mai este incriminată fapta prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen., care era reținută în cazul unei pluralități ocazionale, când se constată existența unui grup cu o anumită specializare, dar fără o structură piramidală, conformă cu art. 7 din Legea nr. 39/20034.

Corelând susținerile anterior formulate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 187/2012, potrivit cărora "în tot cuprinsul legii, trimiterile la art. 7 se vor considera făcute la art. 367 C. pen.", se impune, ca și soluție, achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (5), raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C. pen.

În ceea ce privesc infracțiunile de favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen. (art. 269 alin. (1) din noul C. pen.) omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 267 alin. (1) C. pen., respectiv infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri prev. de art. 275 alin. (2) C. pen., Înalta Curte constată că probele administrate au înlăturat prezumția de nevinovăție astfel încât hotărârea de condamnare dispusă în cauză este legală.

Procedându-se la administrarea de probe în cursul cercetării judecătorești în apel, martorii audiați, inclusiv martorul cu identitate protejată, au confirmat aspectele esențiale iterate la fond stabilindu-se, dincolo de orice dubiu, că inculpatul T.A.T. a transmis mai multe mesaje numitului N.A. pentru a-l avertiza cu privire la efectuarea unei percheziții la data de 21 ianuarie 2013. Totodată, inculpatul T.A.T. îl avertiza în aceeași modalitate, pe numitul N.A. despre controalele ce urmau a fi efectuate la magazinul acestuia prin intermediul cărora erau valorificate substanțe cu efecte psihoactive.

Aceleiași persoane i-au fost restituite de către inculpat mai multe pliculețe cu produse etnobotanice ridicate anterior de către lucrătorii de poliție din cadrul IPJ Sibiu în data de 6 mai 2012.

Pentru infracțiunea de omisiunea sesizării organelor judiciare, relevante în cauză sunt dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 în baza cărora inculpatul avea obligația - în raport de obiectul sesizării care făcea referire la un potențial consum de substanțe cu efecte psihoactive - să sesizeze de îndată procurorul din cadrul D.I.I.C.O.T.

Inculpatul T.A.T. nu a respectat aceste dispoziții imperative, păstrând în mod nejustificat lucrarea o perioadă de aproximativ 3 luni.

Prin urmare nu pot fi acceptate criticile inculpatului în sensul achitării sale în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Hotărârea pronunțată în cauză urmează însă a fi desființată în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu privire la care se impune, astfel cum s-a arătat anterior, achitarea inculpatului, fapta fiind dezincriminată.

De asemenea, se va proceda la schimbarea încadrării juridice a faptelor ca urmare a intrării în vigoare a noului C. pen., adaptarea pedepselor la limitele prevăzute de norma de incriminare cu respectarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, Înalta Curte va avea în vedere criteriile generale de individualizare, elementele ce caracterizează persoana inculpatului, apreciindu-se că se impune reducerea pedepselor cu păstrarea modalității de executare a acesteia.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 379 C. proc. pen., va admite apelul declarat de inculpatul T.A.T. împotriva Sentinței penale nr. 101 din 2 august 2013 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va desființa în parte, sentința penală atacată, numai în ceea ce privește aplicarea art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., încadrarea juridică a faptelor și cuantumul pedepselor.

Rejudecând în aceste limite:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza dispozițiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior (art. 386 C. proc. pen. în vigoare), va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și va reduce pedeapsa de la 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. la 1 an și 8 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior (art. 386 C. proc. pen. în vigoare), va schimba încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen., în infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art. 275 alin. (1) C. pen. și va reduce pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen., la 1 an și 6 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea de omisiunea sesizării prevăzută de art. 267 alin. (1) C. pen. și va dispune ca inculpatul T.A.T. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 8 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive de la 20 martie 2013 la 5 martie 2014.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de inculpatul T.A.T. împotriva Sentinței penale nr. 101 din 2 august 2013 a Curții de Apel Alba-Iulia, secția penală și pentru cauze cu minori.

Desființează, în parte, sentința penală atacată, numai în ceea ce privește aplicarea art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., încadrarea juridică a faptelor și cuantumul pedepselor.

Rejudecând în aceste limite:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza dispozițiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achită inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior (art. 386 C. proc. pen. în vigoare), schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și reduce pedeapsa de la 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. la 1 an și 8 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. anterior (art. 386 C. proc. pen. în vigoare), schimbă încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen., în infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art. 275 alin. (1) C. pen. și reduce pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen., la 1 an și 6 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. anterior, contopește pedepsele de mai sus cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea de omisiunea sesizării prevăzută de art. 267 alin. (1) C. pen. și dispune ca inculpatul T.A.T. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 8 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 lit. a), b) și g) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive de la 20 martie 2013 la 5 martie 2014.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 martie 2014.

Procesat de GGC - AM