Decizia nr. 4102/2012 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Deliberând asupra recursurilor de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 643 din 10 decembrie 2010, Tribunalul Iași a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus sesizarea instanței astfel:

A. Pentru inculpatul B.I.N. din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., și art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

B. Pentru inculpatul D.Ș.C. din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și din infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și reținerea unei infracțiuni distincte prev. de art. 291 C. pen.

C. Pentru inculpatul P.V.D. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

D. Pentru inculpatul P.R.V. din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și 37 lit. b) C. pen.

E. Pentru inculpatul O.I. din infracțiunea reținută prin rechizitoriu prev. și ped. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

F. Pentru inculpatul C.M.S. din infracțiunea de „complicitate la înșelăciune în convenții” în forma calificată art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 C. pen. în infracțiunea de „instigare la înșelăciune în convenții” în forma calificată prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

G. Pentru inculpatul C.M. din infracțiunea de înșelăciune în convenții în forma calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b), lit. c) C. pen. două acte materiale prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și 37 lit. b), respectiv art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) - fapta de a preda filele cec în alb aparținând SC F. SRL inculpatului B.N.

H. pentru toți inculpații:

- din infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul S.V.

I. A fost condamnat inculpatul B.I.N., cunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăți comerciale) pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăți comerciale) pe durata de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune în convenții”, în forma agravată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen.

c) 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata de 5 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

În baza.art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și arestării, de la 03 mai 2004 la 01 iunie 2004 inclusiv.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10. lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B.I.N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. în dauna părții vătămate SC K.R. SA Slobozia.

II. A fost condamnat inculpatul D.Ș.C., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza, lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în forma calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

c) 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata de 3 ani.

În final, inculpatul D.Ș.C. va executa pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata de 3 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D.Ș.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D.Ș.C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri siub semnătura privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

III. A fost condamnat inculpatul P.R.V., recidivist, la următoarele pedepse:

a) 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în forma calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza. a II-a, b), c) C. pen. pe o durată de 3 ani (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăți comerciale).

c) 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) teza I C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăți comerciale) pe durata de 3 ani.

În final, inculpatul P.R.V. va executa pedeapsa de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata de 3 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

IV. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen. a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului O.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., respectiv „complicitate la înșelăciune în formă calificată” prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și „fals în înscrisuri sub semnătură privată” prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât a intervenit decesul făptuitorului.

V. A fost condamnat inculpatul C.M.S., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 5 ani închisoare și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.;

b) 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la înșelăciune în formă calificată și continuată, prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 4 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durata de 4 ani.

În final, inculpatul C.M.S. va executa pedeapsa de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durată de 4 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

VI. A fost condamnat inculpatul S.V., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „complicitate la înșelăciune” în formă calificată și continuată prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durată de 3 ani.

În final, inculpatul S.V. va executa pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durată de 3 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

VII. A fost condamnat inculpatul P.V.D., cu antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. alin. (1) cu aplic. art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 1 an, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În baza art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, dispusă prin sentința penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracțiunile deduse judecății în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunea prevăzută de art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului P.V.D. prin sentința penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate prin sentință cu pedeapsa de 1 an închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În final inculpatul P.V.D. va executa pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

VIII. A fost condamnat inculpatul M.D.R., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durată de 3 ani.

În final, inculpatul M.D.R. va executa pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durată de 3 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

IX. A fost condamnat inculpatul D.N., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

a) 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 1 an, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în forma calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. pe durata de 2 ani.

În final, inculpatul D.N. va executa pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durată de 2 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

X. A fost condamnat inculpatul C.M. la următoarele pedepse:

a) 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăți comerciale) pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii înșelăciune în formă calificată și agravată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator și asociat la o societate comercială) pe o durată de 5 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

S-au repus în individualitatea lor pedepsele componente ale pedepsei rezultante de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, cu înlăturarea sporului aplicat de 1 an închisoare, astfel:

- pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009;

- pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient”, în baza art. 84 alin. (1) pct 2 din Legea nr. 59/1934, aplicată prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009;

- pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „emitere a unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale cerute de alin. (1), (2), (3) și (5) ale art. 1 și art. 11”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009 (fapte reținute a fi fost săvârșite în luna martie 2007).

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 559 din 03 iulie 2003, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 37 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapta din 23/24 septembrie 2001);

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapte reținute a fi fost săvârșite în luna august 2002);

- pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă prin neapelare la 05 ianuarie 2004, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. și art. 39 alin. (4) C. pen. (fapte din cursul anului 2001);

- pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galați, pronunțată în Dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiași instanțe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galați, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 264/12172006 al aceleiași instanțe, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală (fapte din 28 iulie 2001 - 01 septembrie 2001);

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. aplicată prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași;

- pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 decembrie 2008 a Curții .de Apel Iași;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. aplicată prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. aplicată prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași (faptele fiind reținute a fi fost săvârșite în perioada august 2002 - noiembrie 2003).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpatul C.M. pentru care s-a dispus condamnarea prin sentință sunt în concurs real (material) cu infracțiunile pentru care același inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 559 din 03 iulie 2003 a Curții de Apel Iași, prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, prin sentința penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă prin neapelare la 05 ianuarie 2004, prin sentința penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galați, pronunțată în Dosarul penal nr. 1837/P/2004, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galați, secția penală, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală, prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași și prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în Dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit cele două pedepse aplicate prin sentință cu pedepsele evidențiate în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1 an și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator și asociat la societăți comerciale) pe o durată de 5 ani.

În final, inculpatul C.M. va executa pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator și asociat la societăți comerciale) pe o durată de 5 ani.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 alin. (1), (2) C. pen.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii emis de Judecătoria Iași în baza sentinței penale nr. 3069 din data de 08 octombrie 2009 a Judecătoriei Iași, pronunțată în Dosarul penal nr. 10855/245/2009 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin nerecurare Ia 26 octombrie 2009, precum și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, în baza sentinței penale, la rămânerea definitivă a acesteia din urmă.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa unică rezultantă de 8 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului C.M., perioada deja executată de către acesta, respectiv perioada 16 noiembrie 2001 - 27 noiembrie 2001, perioada 11 decembrie 2003 - 01 august 2006, precum și perioada de la 10 martie 2008 la 05 decembrie 2009.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC R.I. SRL București, citată la punctul de lucru Sucursala Suceava, județul Suceava, și au fost obligați inculpații B.I.N. și C.M.S. să achite, în solidar, părții civile suma de 23.500 RON cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA Iași, și au fost obligați, în solidar, inculpații D.N. și B.I.N., către această parte civilă, la plata sumei de 8.585, 89 RON, reprezentând daune materiale, precum și dobânda comercială legală la această sumă calculată de la data de 23 iulie 2003 până la achitarea integrală a debitului.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC G.D. SRL Iași, și au fost obligați inculpații D.N., D.Ș.C., B.I.N. și C.M.S., în solidar, la plata, în favoarea părții civile, a sumei de 47.528 RON ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data de 21 iunie 2003 până la data plății efective cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC P. SRL Iași, și au fost obligați inculpații D.S.C., B.I.N. și C.M.S., în solidar, la plata sumei de 15.000 RON reprezentând daune materiale în favoarea acestei părți civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC K.R. SA Slobozia, județul Ialomița, și a fost obligat inculpatul C.M. la plata sumei de 66.780 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de SC H. SA București, și a fost obligat inculpatul B.I.N. la plata sumei de 11.823 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC S.G.C.P. România SRL București (fostă SC R. România SRL Turda) și a fost obligat inculpatul B.I.N. la plata sumei de 9.937, 93 RON reprezentând daune materiale în favoarea acestei părți civile, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data de 20 iunie 2003 până la data plății efective.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ., s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de SC C.H. SA București, succesoare prin absorbție a SC M. SA Bicaz, cu sediul în București, și punct de lucru în Bicaz, județul Neamț, și au fost obligați inculpații B.I.N. și C.M.S., în solidar, la plata sumei de 10.256 RON reprezentând daune materiale, n favoarea acestei părți civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată.de partea civilă SC D.I.C. SRL Bârlad, și au fost obligați inculpații B.I.N. și C.M. să achite, în solidar, părții civile suma de 8.476, 25 RON cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data de 20 iunie 2003 până la data plății efective.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC I.C. SRL, cu sediul în Bârlad, județul Vaslui, și au fost obligați inculpații M.D.R. și B.I.N., C.M. și P.V.D., să achite, în solidar, părții civile suma de 9.780 RON cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC H.X. SRL Iași, prin administrator M.C., și au fost obligați inculpații P.R.V., B.I.N., C.M., D.Ș.C. și S.V. să achite, în solidar, părții civile suma de 27.300 RON cu titlu de daune materiale.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA Bacău, și au fost obligați inculpații M.D.R. B.I.N., P.R.V., C.M.S. și P.V.D. să achite, în solidar, părții civile suma de 11.758, 82 RON cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data de 20 iunie 2003 până la data plății efective.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de SC D.E. SRL Iași, prin reprezentant C.G., și au fost obligați inculpații B.I.N., D.S.C., P.R.V., S.V. și M.D.R., în solidar, la plata sumei de 29.582 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de SC D. SRL Vaslui, și au fost obligați, în solidar, inculpații B.I.N., P.R.V., S.V. și M.D.R., la plata sumei de 4.879, 98 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., art. 1003 C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de SC E.M.T. SRL Iași, și au fost obligați, în solidar, inculpații B.I.N., P.R.V., S.V. și M.D.R., la plata sumei de 23.211, 72 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

S-a luat act că partea vătămată SC V. SRL Mizil, județul Prahova, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 2.500 dolari S.U.A., în echivalent RON la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății, de la inculpatul P.V.D.

În baza art. 348 C. proc. pen. au fost desființate integral următoarele înscrisuri:

- comanda către SC R.I. SRL din 23 iunie 2003;

- proces-verbal predare-primire din 24 iunie 2003;

- comanda către SC P. SRL din 09 iunie 2003;

- contract de comision din 01 iunie 2003;

- comanda către SC K.R. SRL Slobozia din 29 mai 2003;

- delegație pentru ridicarea de mărfuri din 23 octombrie 2003;

- comanda din 23 octombrie 2003;

- comanda din 28 ianuarie 2003;

- delegație ridicare mărfuri din 03 noiembrie 2003;

- fila cec X323 din 11 iunie 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC P. SA Iași;

- fila cec X311 din 24 iunie 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC M. SA Bicaz;

- fila cec X316 din 18 august 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC K.R. SA Slobozia;

- fila cec X325 din 04 august 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC K.R. SA Slobozia;

- fila cec X308 din 10 iulie 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC K.R. SA Slobozia;

- fila cec Y485 din 06 noiembrie 2003 emitent SC F.C. SRL, beneficiar SC D.I.C. SRL Bârlad;

- fila cec Y486 din 12 noiembrie 2003 emitent SC F.C. SRL, beneficiar SC D.I.C. SRL Bârlad;

- fila cec Y487 din 07 noiembrie 2003 emitent SC F.C. SRL, beneficiar SC I.C. SRL;

- fila cec X449 din 17 noiembrie 2003 în valoare de 139.846.000 ROL plătitor SG F.C. SRL și beneficiar SC V. SRL;

- fila cec Y493 din 17 noiembrie 2003 plătitor SC F.C. SRL și beneficiar SC H.X. SRL;

- fila cec Z598 din 30 septembrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC C. SA Bacău;

- fila cec Z585 datată 22 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC D.E. SRL;

- fila cec Z576 datată 16 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC D.E. SRL;

- fila cec Z580 datată 08 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC D. SRL;

- fila cec Z581 datată 20 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC E.M.T. SRL Iași;

- fila cec Z583 datată 04 noiembrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC E.M.T. SRL Iași;

- fila cec seria Z588 datată 24 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC E.M.T. SRL Iași;

- fila cec seria Z584 datată 20 noiembrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC E.M.T. SRL Iași.

Sentința s-a comunicat din oficiu Oficiului Registrului Comerțului Iași.

În baza art. 5 alin. (1) lit. c) din Protocolul nr. 113928 din 26 noiembrie 2008 încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România a stabilit onorariile avocaților din oficiu G.B., S.C., P.R., P.I., C.C., R.R. la suma de 400 RON fiecare.

În baza art. 189 C. proc. pen. onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpați vor fi avansate către Baroul de Avocați Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând a fi incluse în cuantumul cheltuielilor judiciare.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat fiecare dintre inculpații B.I.N., P.R.V., P.V.D., D.N., C.M. și M.D.R. la plata sumei de 4.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în care se include și onorariul apărător oficiu.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat fiecare dintre inculpații C.M.S., D.Ș.C., S.V. la plata sumei de 4.100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. celelalte cheltuieli judiciare privind acțiunea penală exercitată împotriva inculpatului O.I. au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Prin rechizitoriul nr. 14/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iași, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 7517/99/2007, s-au dispus următoarele:

A. punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților:

1. B.I.N., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

2. D.Ș.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 213 alin. (2), (3) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003 toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. P.R.V. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 291 C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

4. O.I., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. C.M.S. (fost S.) pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

6. S.V., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

7. P.V.D. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

B. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților Z.D. și P.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât faptele nu au fost comise de către ei.

C. Scoaterea de sub urmărirea penală a inculpatului B.I.N., P.V.D., P.R.V., O.I., D.Ș.C., S.V. și C.M.S., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., întrucât faptele reținute în sarcina lor nu întrunesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

D. Disjungerea în vederea continuării cercetărilor a cauzei privind săvârșirea de către învinuiții M.R.D., D.N. și C.M. a infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (2), (3) C. pen., dosarul urmând a se înregistra separat.

E. Disjungerea, în vederea continuării cercetărilor a cauzei privind comiterea de către inculpații D.M., D.C.S., A.R.C., B.I.N. și învinuiții C.D., Z.C., H.C.L., P.G., M.I., B.E., A.C., H.C.F., T.M.C., M.A., P.V., D.O.N., B.V. și B.M. a infracțiunilor de constituire sau aderare la o grupare criminală organizată, înșelăciune, fals material în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și spălare de bani, fapte săvârșite în perioada noiembrie 2005 - martie 2006, dosarul urmând a se înregistra separat.

Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut următoarele:

II. Prin rechizitoriul nr. 9/D/P/2008 a D.I.I.C.O.T. - Serviciu Teritorial Iași s-au dispus următoarele:

A. Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților:

1. M.D.R. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. D.N. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. C.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), (3) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 și art. 37 lit. b) C. pen.

Pentru a se dispune astfel s-au reținut următoarele, expuse rezumativ:

În cursul anului 2003, inculpatul B.I.N., împreuna sau ajutat de către învinuiții D.Ș.C., M.D.R., D.N., C.M., C.M.S., P.V.D., O.I., S.V., P.R.V., P.A., Z.D. a inițiat și a constituit o grupare infracțională organizată ce avea drept scop identificarea și inducerea în eroare a mai multor societăți comerciale prin emitere de cecuri fără acoperire bancară.

Modalitatea obișnuită folosită de către inculpatul B.I.N. în atingerea scopului infracțional (producerea unor foloase materiale necuvenite prin inducerea în eroare a mai multor societăți comerciale de la care era ridicată marfa prin plata unor cecuri ce nu aveau provizia necesară în bancă), pentru a nu fi identificat, era interpunerea de persoane pe care Ie convingea, prin promisiunea unor sume de bani modice să devină asociați unici și administratori ai unor societăți comerciale, viabile sau „fantomă”, în numele cărora să completeze cecuri fără acoperire bancară cu ajutorul cărora urmau să preia marfă de la diverse persoane vătămate.

Astfel, inculpatul B.I.N., împreună cu învinuiții O.I., P.V.D. și P.R.V. a reușit, prin diverse metode, să preia controlul asupra a 3 societăți comerciale (SC C. SRL lași, SC F.C. SRL lași și SC R.G.I. SRL lași).

SC C. SRL Iași:

Această societate a fost înființată, conform datelor existente la Oficiul Registrul Comerțului Iași la data de 24 iunie 1993 de către numita G.C. (asociat și unic administrator), având ca obiect de activitate, printre altele, comercializarea de bunuri de larg consum. Societatea a funcționat legal până în data de 15 iunie 2002, dată la care G.C. a părăsit România, stabilindu-și definitiv reședința în Italia. Actele de înființare și de activitate ale societății, precum și contabilitatea acesteia au rămas în posesia numitului C.Ș. care a devenit „de facto” administrator al societății și unic asociat (conform actului notarial autentificat în 15 iunie 2002 la Biroul Notarial M.T.).

Numitul C.Ș., după preluarea „interpartes” a SC C. SRL Iași nu a efectuat, însă, demersurile legale și necesare pentru înscrierea mențiunilor privind modificarea persoanei asociaților și administratorului societății.

Numitul C.Ș., în declarația sa arată că, de fapt, el nu a îndeplinit niciodată calitatea de administrator al SC C. SRL Iași, întrucât, după preluarea de la numita G.C. a documentelor contabile, biletelor la ordin și filelor cec, în alb, emise de către R. Bank - Sucursala Iași pe numele societății, el le-a pierdut sau i-au fost sustrase de către numita E.P. cu care a și fost în litigiu judiciar. Conform sentinței civile nr. 8116 din 30 iulie 2003 emisă de către Judecătoria Iași în Dosarul nr. 4846/2003, cererea în chemare în judecată a numitei E.P., formulată de către C.Ș. având ca obiect obligarea acesteia de a restitui bunurile a fost respinsă ca nedovedită.

Din actele de cercetare penală efectuate în cauză a rezultat însă că documentele SC C. SRL Iași - inclusiv filele cec și biletele la ordin, în alb, precum și ștampila societății și o ștampilă ce imita semnătura persoanei având specimen de semnătură în bancă (G.C.) au ajuns în posesia învinuitului O.I. (o cunoștință a numitului C.Ș.) care le-a folosit în scopuri infracționale, inducând în eroare un număr de 8 persoane vătămate (societăți comerciale) de la care au ridicat marfa plătită cu file cec aparent legale, ce nu aveau disponibil bănesc în cont.

Astfel, începând cu luna iunie 2003, învinuiții O.I. și B.I.N. au pus la punct un plan infracțional elaborat prin care au indus în eroare, în numele SC C. SRL lași, următoarele părți vătămate: SC R.I. SRL București, Sucursala Suceava, SC C. SA Iași, SC G.D. SRL Iași, SC P. SA Iași, SC M. SA Bicaz, SC K.R. SA Slobozia, SC H. România SA Turda, SC R. România SRL, cauzând, prin emiterea de file cec sau bilete la ordin fără disponibil bănesc un prejudiciu total în valoare de 1.933.920.000 ROL. Gruparea infracțională inițiată de către inculpatul B.I.N. și învinuitul O.I. a fost lărgită prin participarea învinuiților C.M.S., Z.D., D.N. și D.Ș.C.

1. În ceea ce privește activitatea infracțională desfășurată în numele SC C. SRL Iași:

a) în luna iunie 2003, inculpatul B.I.N. a întocmit în fals o delegație pentru ridicare de mărfuri pe numele societății, precum și o notă de comandă (din 23 iunie 2003, din partea SC C. SRL lași), pe care O.I. aplicase ștampilele SC C. SRL Iași, precum și ștampila ce imita semnătura numitei G.C. S-a prezentat, la data de 23 iunie 2003 la sediul părții vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava depunându-le la registratura societății. Cu ajutorul acestor documente false inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 2.500 plăci azbociment conform facturii fiscale din 23 iunie 2003 în valoare totală de 236.403.704 ROL. Pentru plata acestei mărfi inculpatul a remis reprezentanților SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava o copie a unui ordin de plată, din 23 iunie 2003, ștampilat în prealabil de către învinuitul O.I. cu ștampila SC C. SRL Iași, precum și cu ștampila ce imita semnătura administratorului G.C.

Această copie fusese falsificată în prealabil de către inculpatul B.I.N. prin imitarea ștampilei R. Bank SA - Sucursala Iași prin care se atesta vizarea mijlocului de plată. Întrucât inculpatul și învinuitul O.I. nu dispuneau de sumele necesare acoperirii costurilor legate de logistica întregii operațiuni, ei au discutat cu învinuitul C.M.S., căruia i-au comunicat intențiile lor infracționale, acesta oferindu-se să finanțeze această activitate, o parte importantă a profitului ce urma a se realiza urmând a-i parveni și lui.

Pentru achitarea cheltuielilor legate de transport, cazare, masă etc. ale inculpatului B.I.N., învinuitul C.M.S. a avansat sumele necesare, această persoană, conform declarației lui B.I.N. fiind cea care a fost principala beneficiară a mărfii ridicate de la partea vătămată SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava. Învinuitul C.M.S. a comercializat ulterior cele 2.500 plăci azbociment către un beneficiar ce nu a putut fi identificat, sumele obținute din vânzare însușindu-și-le.

Chiar dacă, în speță, inculpatul B.I.N. a achitat contravaloarea mărfii ridicate cu ajutorul unui bilet la ordin (promisiune ulterioară de plată conform dreptului comercial general ce se supune normelor acestei ramuri de drept) intenția infracțională de inducere în eroare a părții vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava este evidentă, câtă vreme el nu avea nici o calitate în cadrul SC C. SRL, marfa a fost vândută ulterior fără documente de proveniență, mult sub valoarea ei comercială către o altă persoană, prin aceste manopere societatea prejudiciată fiind pusă în mod evident, chiar din momentul perfectării tranzacției, în imposibilitate de a-și realiza creanța cu privire la preț. Dacă ar fi cunoscut adevărata situație de fapt, reprezentanții SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava nu ar fi încheiat în nici un fel contractul de vânzare-cumpărare respectiv, astfel încât fapta comisă de către inculpatul B.I.N. și învinuitul O.I., prin complicitatea învinuitului C.M.S. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții prev. de art. 215 alin. (3) C. pen., cu referire la art. 215 alin. (2) C. pen. și art. 290 C. pen. Pentru a se pierde definitiv urma mărfii și pentru a încerca să scape de o eventuală răspundere penală, inculpatul B.I.N. a întocmit, în fals un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava către administratorul societății, G.C.

Acest proces-verbal a fost ștampilat cu ștampila societății și cu ștampila ce imită semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I.

La data de 27 iunie 2003, reprezentanții SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava au verificat la sediul Băncii R.D. - Sucursala Suceava ordinul de plata din 23 iunie 2003, emis de către SC C. SRL lași, constatând că acesta este un fals grosolan.

Partea vătămată SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 236.403.704 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava;

- comanda din 23 iunie 2003, falsificată de către inculpat și ștampilată de către învinuitul O.I.;

- factura fiscală din 23 iunie 2003, emisă de către partea vătămată;

- avizele de însoțire a mărfii;

- ordinul de plată din 23 iunie 2003 emis de către SC C. SRL Iași;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC C. SRL Iași;

- xerocopii ale sentinței civile nr. 8116 din 30 iulie 2003 emisă de Judecătoria Iași în Dosarul civil nr. 4846/2003;

- procesul-verbal plăsmuit de către inculpatul B.I.N., prin care se atesta, în fals, că P.F. B.I.N. a predat marfa ridicată de la partea vătămată, către SC C. SRL Iași, administrată de către G.C.;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului O.I.;

- declarațiile învinuitului C.M.S.;

- declarațiile învinuitului P.R.V..

b) În luna iulie 2003 învinuitul Z.D., care aderase la gruparea criminală organizată concepută de către inculpatul B.I.N. și învinuitul O.I., l-a racolat pe învinuitul D.N., pe numele căruia inculpatul B.I.N. a întocmit în fals o delegație ce atesta nereal calitatea de reprezentant al SC C. SRL Iași. Învinuitul Z.D. a remis învinuitului D.N. o copie a unui ordin de plată (din 23 iulie 2003) avizată de R. Bank - Sucursala Iași, ștampilată cu ștampila societății și cu ștampila ce imită semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I. Avizul aplicat de către R. Bank - Sucursala Iași reprezenta o plăsmuire realizată de către B.I.N., banca neavând cunoștință despre aceste aspecte. Cu ajutorul acestor documente false și cu nota de comandă întocmită de către inculpatul B.I.N., la data de 23 iulie 2003, învinuitul D.N. s-a prezentat la sediul SC C. SA Iași, ridicând cantitatea de 30 tone ciment conform facturii proforma din 23 iulie 2003, în valoare de 85.584.920 ROL, pentru plata acestuia remițând reprezentanților părții vătămate copia ordinului de plată din 23 iulie 2003.

Marfa a fost preluată de către inculpatul B.I.N., care închiriase personal și mijloacele de transport corespunzătoare, acesta vânzând-o, fără documente contabile legale, unei persoane ce nu a putut fi identificată, sumele obținute fiind împărțite între el, Z.D. și probabil, învinuitul O.I. Pentru serviciul prestat, învinuitul D.N. a primit de la inculpatul B.I.N. suma de 3.500.000 ROL. Grupul de infractori s-au folosit în comiterea acestei înșelăciuni și de neglijența reprezentanților SC C. SA Iași care nu au verificat la banca emitentă realitatea avizului existent pe copia ordinului de plată. Pentru a se pierde definitiv urma mărfii și pentru a încerca să scape de o eventuală răspundere penală inculpatul B.I.N. a întocmit un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC C. SA Iași prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societății, G.C. Acest proces-verbal a fost ștampilat cu ștampila societății și cu ștampila ce imita semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I. O parte a mărfii (ipsos și ciment) a fost vândută „la negru”, de către B.I.N., numitului C.R., administratorul SC E.M. SRL Iași.

Ulterior, reprezentanții SC C. SA Iași au verificat la sediul R. Bank - Sucursala Iași biletul la ordin din 23 iulie 2003, emis de către SC C. SRL lași, constatând că acesta, precum și avizul băncii, sunt falsificate.

Partea vătămată SC C. SA Iași s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 85.584.920 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC C. SA Iași;

- comanda din 22 iulie 2003, falsificată de către inculpat și ștampilată de către învinuitul O.I.;

- delegația de ridicare mărfuri din 23 iulie 2003 falsificată în același mod, pe numele învinuitului D.N.;

- factura proforma din 23 iulie 2003, emisă de către partea vătămată;

- ordinul de plată falsificat din 23 iulie 2003 emis de către SC C. SRL Iași, ce conține în fals avizul băncii;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC C. SRL Iași;

- declarația martorilor A.E. și C.V., șoferii mijloacelor de transport cu care a fost ridicată marfa;

- declarația martorului C.R., administratorul SC E.M. SRL lași;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului O.I.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- declarațiile de recunoaștere ale învinuitului D.N.

În mod evident, dacă ar fi cunoscut realitatea, reprezentanții SC C. SA Iași nu ar fi încheiat, în condițiile date, tranzacția comercială cu SC C. SRL Iași, inculpatul și învinuiții săvârșind fapta în modalitatea prev. de art. 215 alin. (3) C. pen., cu referire la art. 215 alin. (2) C. pen. și art. 290 C. pen.

c) În luna iunie 2003, învinuitul D.N., la instigarea numitului D.Ș.C. a luat legătura telefonic cu reprezentanții părții vătămate SC G.D. SRL Iași, prezentându-se ca fiind „Domnul T.”, reprezentant al SC C. SRL Iași, efectuând o comandă privind achiziționarea unei cantități de gresie și faianță, spunând că a doua zi urma a veni la magazinul părții vătămate un delegat al societății pentru a ridica marfa. În ziua de 21 iunie 2003, la magazinul părții vătămate SC G.D. SRL Iași s-a prezentat învinuitul D.Ș.C. recomandându-se ca fiind delegatul „Domnului T.”.

Învinuitul D.Ș.C. a predat o nota de comandă și o filă cec în alb (semnată cu ștampila ce imită semnătura administratorului G.C. și ștampilată) din partea SC C. SRL Iași pe care, conform propriei declarații le primise de la învinuitul Z.D., marfa urmând a fi preluată ulterior. La data de 21 iunie 2003 la magazinul părții vătămate s-a prezentat învinuitul D.Ș.C. (susținând ca este delegatul SC C. SRL Iași), ridicând gresie, faianță și adezivi în valoare de 475.380.094 ROL, conform facturii fiscale din 24 iunie 2003 și avizelor de însoțire a mărfii din 21 iunie 2003. Învinuitul D.N., la data de 21 iunie 2003, a discutat telefonic cu reprezentantul părții vătămate, numitul V.R.O., spunându-i că va veni ulterior pentru a prelua factura și că va proceda la înlocuirea mijlocului de plată inițial predat (fila cec emisă pe numele SC C. SRL lași) cu un bilet la ordin emis de către o altă societate, respectiv SC L.I. SRL Ciurea, întrucât „SC C. SRL Iași are niște probleme”.

La data de 24 iunie 2003, la magazinul părții vătămate s-a prezentat învinuitul D.N. ce a predat numitului V.R.O. biletul la ordin emis de către SC L.I. SRL Ciurea, preluând factura.

Conform declarației inculpatului B.I.N. (singura persoană care a acceptat să colaboreze necondiționat), grupul de infractori coordonat de către învinuitul C.M.S. și O.I. a procedat în felul mai sus menționat în scopul împiedicării introducerii în Centrala Incidentelor de Plăți a SC C. SRL Iași, eveniment care s-ar fi produs în momentul în care fila cec ar fi fost introdusă în bancă spre decontare de către beneficiar). Învinuitul C.M.S. ar fi fost persoana care a obținut de la SC L.I. SRL Ciurea (societate fantomă, controlată de persoane de etnie rromă din localitatea Ciurea, județul Iași, implicată, la nivel național, în săvârșirea mai multor înșelăciuni, de către alte grupări infracționale). biletul la ordin respectiv, care i-a parvenit, prin intermediul numitului Z.D. învinuitului D.N.

În continuare, marfa ridicată de la partea vătămată SC G.D. SRL Iași a fost dusă de către învinuitul D.Ș.C., cu ajutorul camionului condus de către martorul S.A. în localitatea Ciurea, fiind preluată de mai multe persoane de etnie rromă (neidentificate), cu care, probabil, discutase în prealabil învinuitul C.M.S.

O parte din marfă a fost dusă de către cetățenii de etnie rromă la SC E.M. SRL Iași căreia i-a fost remisă o factură emisă de către SC F.C. SRL Iași (societate implicată în comiterea unor alte înșelăciuni ce fac obiectul prezentului dosar). Administratorul SC E.M. SRL Iași, numitul C.R., audiat fiind, arată că îi recunoaște după fotografie pe învinuiții D.Ș.C. și D.N., aceștia „lucrând” în mod obișnuit, în calitate de delegați ai unor societăți comerciale controlate de cetățeni de origine rromă.

Pentru a se pierde definitiv urma mărfii și pentru a încerca să scape de o eventuală răspundere penală, inculpatul B.I.N. a întocmit un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC G.D. SRL Iași prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societății, G.C. Acest proces-verbal a fost ștampilat cu ștampila societății și poartă o semnătură ce imită semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I.

Ulterior, reprezentanții SC G.D. SRL Iași au depus la Banca C.R. - Sucursala Iași biletul la ordin predat de către D.N., decontarea acestuia fiind parțial refuzată (a fost plătită doar suma de 100.000 ROL ce s-a găsit în conturile SC L.I. SRL Ciurea).

Partea vătămată SC G.D. SRL Iași s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 475.380.094 ROL.

În mod evident, și în această situație, dacă ar fi cunoscut realitatea, reprezentanții SC G.D. SRL Iași nu ar fi încheiat, în condițiile date, tranzacția comercială cu SC C. SRL Iași, respectiv SC L.I. SRL Ciurea, învinuiții săvârșind fapta în modalitatea prev. de art. 215 alin. (3) C. pen., cu referire la art. 215 alin. (2) C. pen. și art. 290 C. pen. Reprezentantul părții vătămate a fost pus în situația de a primi orice mijloc de plată la data de 24 iunie 2003, întrucât marfa fusese predată anterior, la data de 21 iunie 2003.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC G.D. SRL Iași;

- delegația pentru ridicare mărfuri emisă de către SC C. SA prin falsificarea de semnăturii administratorului și prin completarea de către inculpat pe numele învinuitului D.Ș.C.;

- factura fiscala din 24 iunie 2003, emisă de către partea vătămată;

- avizele de însoțire a mărfii;

- biletul la ordin din data de 24 iunie 2003 emis de către SC L.I. SRL Iași;

- borderoul de încasare și justificarea refuzului decontării de către Banca C.R. lași a biletului la ordin;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC C. SRL Iași;

- procesul-verbal plăsmuit de către inculpatul B.I.N., prin care se atesta, în fals, că învinuitul D.Ș.C. a predat marfa ridicată de la partea vătămată, către SC C. SRL Iași, administrată de către G.C.;

- factura fiscală emisă de către SC F.C. SRL, interpusă de către grupul de infractori pentru a se pierde urma mărfii, din 05 iulie 2003, și chitanța din 08 iulie 2003, prin care o parte a mărfii ridicată de la partea vătămată a fost vândută SC E.M. SRL lași;

- declarația martorului C.R.;

- declarația martorilor V.R.O., F.I.C. și V.C.E. - angajați ai SC G.D. SRL Iași;

- procesul-verbal de recunoaștere din grup a învinuitului D.Ș.C. de către martorul V.R.O.;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului O.I.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- procesul-verbal de confruntare între B.I.N. și D.Ș.C.;

- declarațiile învinuitului D.Ș.C.

d) În luna iunie 2003, de la sediul A.F. B. Iași, învinuiții D.Ș.C. și Z.D. au discutat telefonic cu reprezentanții părții vătămate SC P. SRL Iași despre posibilitatea achiziționării unei cantități de cărămizi. Inculpatul B.I.N. s-a deplasat la punctul de lucru al SC P. SA Iași din localitatea Ciurea, județul Iași, discutând cu reprezentanții societății, cu care s-a înțeles să cumpere marfa, pe care să o achite cu o filă cec. În continuare, inculpatul B.I.N. a completat în numele SC C. SRL Iași, comanda din 09 iunie 2003 și delegarea de ridicare mărfuri din 11 iunie 2003 pe numele învinuitului D.Ș.C. ștampilate cu ștampila societății și cu specimenul de semnătură al administratorului G.C., care se aflau în posesia învinuitului O.I.

La data de 11 iunie 2003, învinuitul D.Ș.C. s-a prezentat la punctul de lucru al părții vătămate SC P. SRL Iași din localitatea Ciurea, predând reprezentanților acesteia documentele mai sus menționate, precum și o filă cec în alb, semnată și ștampilată în modalitatea mai sus arătată (pe care o primise de la inculpatul B.I.N.). Împreună cu martorul M.C., învinuitul D.Ș.C. a ridicat, în 3 camioane, un număr total de 25.000 cărămizi, în valoare de 150.000.000 ROL pe care inculpatul B.I.N. și învinuitul C.M.S. le-au comercializat, fără documente legale, unor persoane ce nu au putut fi identificate, sumele obținute fiind distribuite de către inculpat învinuiților, în funcție de contribuția considerată de el că ar fi fost adusă de către fiecare dintre ei.

La data de 14 iulie 2003, reprezentanții părții vătămate SC P. SRL Iași au introdus, spre decontare fila cec X23 la W. Bank - Sucursala Iași, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă disponibil, cec retras din circulație.

Pentru a se pierde definitiv urma mărfii și pentru a încerca să scape de o eventuală răspundere penală, învinuitul D.Ș.C. a întocmit un proces-verbal de predare a mărfii ridicată prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societății G.C.

Acest proces-verbal a fost ștampilat cu ștampila societății și cu ștampila ce imita semnătura administratorului acesteia, de către învinuitul O.I.

Partea vătămată SC P. SRL lași s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 150.000.000 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC P. SA lași;

- comanda din 09 iunie 2003, plăsmuită de către inculpatul B.I.N. în numele SC C. SRL Iași, ștampilată și semnată în fals cu specimenul de semnătură al administratorului societății, G.C;

- delegația pentru ridicare mărfuri emisă de către SC C. SA prin falsificarea semnăturii administratorului, completat de către inculpat pe numele învinuitului D.Ș.C.;

- delegația din 11 iunie 2003;

- factura fiscală din 11 iunie 2003, emisă de către partea vătămată;

- cecul barat X323 din data de 11 iunie 2003 emis de către SC C. SRL Iași; de remarcat este că, în această situație, cecul a fost completat la data perfectării și efectuării tranzacției, fiind remis, chiar și în accepțiunea părților ca un mijloc efectiv și imediat de plată.

- borderoul de încasare și justificarea refuzului decontării de către W. Bank - Sucursala lași a cecului respectiv;

- contractul de comisionare plăsmuit de către învinuitul D.Ș.C. prin care se atesta calitatea de comisionar al acestuia cu SC C. SRL Iași, ștampilat cu ștampila societății și cu specimenul de semnătură al administratorului G.C., aflat în posesia învinuitului O.I.

În mod evident acest înscris sub semnătură privată (completat cu scrisul unei persoane ce nu a putut fi identificată) este un fals, caracterul mincinos al acestuia fiind cunoscut de către învinuitul D.Ș.C. întrucât, prin semnarea lui de către sine a avut pe deplin cunoștință de faptul că nu contractează serviciul respectiv cu administratorul G.C. (a cărei semnătură falsificată apare în conținutul acestui act), pentru simplul motiv că această persoană (administratorul) nu se afla în țară la data respectivă, iar învinuitul a cunoscut că semnătura nu îi aparține, iar calitatea de comisionar și-a arogat-o pentru a putea participa la activitatea infracțională și, eventual, de a încerca să scape de răspunderea penală;

- documente de înregistrare ale SC C. SRL Iași;

- procesul-verbal plăsmuit de către inculpatul B.I.N., prin care se atesta, în fals, că învinuitul D.Ș.C. a predat marfa ridicată de la partea vătămată, către SC C. SRL Iași, administrată de către G.C.;

- declarația martorului M.C.;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului O.I.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- procesul-verbal de confruntare între B.I.N. și D.Ș.C.;

- declarațiile învinuitului D.Ș.C.

e) În luna mai 2003 inculpatul B.I.N. a racolat în gruparea infracțională pe învinuitul C.M., căruia i-a spus că o cunoștință a sa, pe nume O.R. (pe numele său adevărat O.I.) lucrează pentru o societate comercială SC C. SRL, care are nevoie de delegați pentru a contacta diferite societăți comerciale de la care urma să ridice mărfuri, contra unor file cec, acestea urmând a fi ulterior comercializate în vederea obținerii de lichidități. În urma acordului dintre cei doi, învinuitul C.M. s-a întâlnit, la un restaurant din Iași, cu învinuitul O.I., înțelegându-se în modul mai sus arătat și cu acesta, C.M. fiind de acord să primească un comision de circa 5-7 procente din prețul cu care va fi vândută marfa obținută de la potențialii furnizori. În contextul acestei înțelegeri, învinuitul C.M. a depus diligențele necesare, identificând SC K.R. SA Slobozia, cu reprezentanții căreia s-a înțeles telefonic să achiziționeze fibre textile, contra unor file cec ce urmau a fi decontate ulterior, la 40 de zile. În continuare el a primit de la învinuitul O.I. o copie după certificatul de înregistrare al SC C. SRL Iași, o delegație de ridicare mărfuri în numele SC C. SRL Iași, dar semnată în fals și ștampilată cu ștampila unei alte societăți, pe care el însuși a completat-o cu datele sale, precum și o filă cec semnată cu semnătura plăsmuită a administratorului SC C. SRL Iași și ștampilata. Învinuitul C.M. în perioada 30 mai - 08 iulie 2003 s-a prezentat la sediul SC K.R. SA Slobozia și cu ajutorul acestor documente, a ridicat, în 3 rânduri fibre textile de bumbac în valoare totală de 667.800.056 ROL, lăsând un număr de 3 file cec, semnate și stampilate anterior de către O.I., ce urmau a fi decontate conform înțelegerii inițiale, după 40 de zile.

Marfa.a fost ulterior vândută de către învinuitul C.M. către SC M.P. SRL Iași și SC I.T. SRL Iași, folosindu-se de 4 facturi și chitanțe aferente emise de către SC C. SRL Iași (acestea fiindu-i remise învinuitului C.M. de către învinuitul O.I.), la prețul de achiziție, mai puțin valoarea transportului, sumele obținute fiind predate învinuitului O.I.; învinuitul C.M. arată că el a primit 7% din valoarea mărfii.

La datele de 14 iulie 2003, 06 august 2003 și 20 august 2003, reprezentanții părții vătămate au depus filele cec la Banca C.R. - Sucursala Slobozia, acestea fiind refuzate, din lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară, cecuri retrase din circulație.

Partea vătămată SC K.R. SA Slobozia se constituie parte civilă în cauză cu suma de 667.800, 056 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC K.R. SA Slobozia;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 29 mai 2003 emisă de către SC C. SRL lași, semnată în fals și ștampilată cu ștampila unei alte societăți, de către învinuitul C.M.;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC C. SRL lași;

- filele cec emise de către SC C. SRL Iași, semnate în fals cu specimenul de semnătură al administratorului societății pe care sunt menționate datele ulterioare momentului perfectării tranzacției, respectiv 10 iulie 2003, 04 august 2003 și 18 august 2003;

- borderoul de încasare și justificarea refuzului decontării de către Banca C.R. - Sucursala Ialomița a filelor cec mai sus menționate;

- documentele de înregistrare ale SC C. SRL Iași;

- adresa R. Bank - Sucursala Iași din 30 septembrie 2003 prin care se arată că filele cec emise către SC K.R. SRL au fost respinse pentru lipsă disponibil de cont;

- somațiile de înștiințare a reprezentanților SC C. SRL Iași asupra împrejurării intrării în interdicție bancară și în Centrala Incidentelor de Plăți a Băncii Naționale a României;

- declarațiile martorilor P.G., E.C.M., A.A. și B.L. - șoferii mijloacelor de transport care au adus marfa în lași;

- declarația numitului M.V.I., administrator la SC M.P. SRL, societate care a achiziționat o parte a mărfii ridicată de la partea vătămată de către SC C. SRL lași;

- declarația numitului D.V., administrator la SC I.T. SRL Iași, societate care a achiziționat o parte a mărfii ridicată de la partea vătămată de către SC C. SRL lași;

- raportul de constatare tehnico-științifică privind testarea cu tehnica poligraf a numitului C.M., concluzia acestuia fiind că la întrebările esențiale adresate subiectului s-au identificat modificări psiho-fiziologice semnificative caracteristice reactivității emoționale, care conduc la concluzia detecției comportamentului simulat al subiectului. Pe parcursul anchetei, însă, inculpatul a revenit asupra acestei poziții procesuale relatând adevărul;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului O.I.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- procesul-verbal de confruntare între B.I.N. și C.M.;

- procesul-verbal de confruntare între O.I. și C.M.;

- declarațiile de recunoaștere ale învinuitului C.M.

f) La data de 20 iunie 2003, inculpatul B.I.N. s-a prezentat la sediul SC H. SA București - Punctul de lucru Turda, județul Cluj, cu reprezentanții cărora el discutase anterior telefonic, în vederea achiziționării unei cantități de ciment și ipsos.

A prezentat o notă de comandă (din 19 iunie 2003) și o delegație (din 19 iunie 2003) din partea SC C. SRL Iași, semnate și stampilate de către O.I. ce fuseseră completate anterior de către sine, precum și o copie a unui ordin de plată (din 20 iunie 2003) ce purta în fals viza R. Bank SA ștampilat în fals cu ștampila acestei unități. Aceste plăsmuiri fuseseră anterior realizate de către inculpat. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 23 tone ciment în valoare de 118.238.400 ROL.

Conform declarației inculpatului B.I.N., întreaga marfă a fost preluată de către învinuitul Z.D. (persoana care suportase costurile legate de transport, cazare etc.) acesta vânzând-o unor persoane ce nu au putut fi identificate. Conform aceleiași declarații, inculpatul B.I.N. nu ar fi primit decât suma de 4.000.000 ROL.

Reprezentanții SC H. SA București - Filiala Turda, au efectuat, ulterior, verificări la sediul R. Bank - Sucursala Iași, constatând că viza băncii și ștampila acesteia sunt aplicate în fals.

Partea vătămată SC H. SA București s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 118.238.400 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- plângerea și declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC H. SA Turda;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 19 iunie 2003 emisă de către SC C. SRL. Iași, semnată în fals și ștampilată cu ștampila unei alte societăți, de către inculpatul B.I.N.;

- delegația de ridicare mărfuri completată de către inculpatul B.I.N., semnată și ștampilată în fals cu specimenul de semnătură al administratorului SC C. SRL Iași;

- adresa părții vătămate din 30 aprilie 2004, prin care se aduce la cunoștința organelor de cercetare penală faptul că xerocopia ordinului de plată, plăsmuită de către inculpată nu se mai află în posesia unității întrucât s-a pierdut;

- factura fiscală din 20 iunie 2003 emisă de către partea vătămată către SC C. SRL Iași;

- copia buletinului de identitate lăsat de către inculpat și documentele de înregistrare ale SC C. SRL Iași;

- declarațiile martorului T.M., angajată a SC H. SA Turda;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.

g) La aceeași dată, 20 iunie 2003, inculpatul B.I.N. s-a prezentat la sediul SC R. România SRL Turda, județul Cluj, cu reprezentanții cărora el discutase anterior telefonic, în vederea achiziționării unei cantități de ipsos.

El a prezentat o notă de comandă (din 19 iunie 2003) și o delegație (din 19 iunie 2003) din partea SC C. SRL Iași, semnate și ștampilate de către O.I. ce fuseseră completate anterior de către sine, precum și o copie a unui ordin de plată (din 20 iunie 2003) ce purta în fals viza R. Bank SA ștampilat în fals cu ștampila acestei unități. Aceste plăsmuiri fuseseră anterior realizate de către inculpat. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 22 tone ipsos modelaj și 22 tone ipsos construcții în valoare de 99.379.280 ROL. Conform declarației inculpatului B.I.N., întreaga marfă a fost preluată tot de către învinuitul Z.D., acesta vânzând-o unor persoane ce nu au putut fi identificate.

Conform aceleiași declarații, inculpatul B.I.N. nu ar fi primit decât suma de 4.000.000.ROL.

Reprezentanții SC R. România SRL Turda au efectuat, la rândul lor, ulterior, verificări la sediul R. Bank - Sucursala Iași, constatând că viza băncii și stampila acesteia sunt aplicate în fals.

Partea vătămată SC R. România SRL Turda s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 99.379.280 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- plângerea și declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC R. România SRL București - Punctul de lucru Turda, județul Cluj;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 19 iunie 2003 emisă de către SC C. SRL Iași, semnată în fals și ștampilată cu ștampila ce imita semnătura administratorului societății, de către inculpatul B.I.N.;

- delegația pentru ridicare de mărfuri din 19 iunie 2003, falsificată de către inculpat;

- dispozițiile de livrare a mărfii de către partea vătămată către SC C. SRL lași;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC C. SRL lași;

- xerocopia falsificată a ordinului de plată din 20 iunie 2003 plăsmuită în numele SC C. SRL lași de către inculpați, ce conține viza falsă a R. Bank - Sucursala Iași;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC C. SRL Iași;

- declarațiile martorilor R.R.O., L.V.A., N.V., N.G., T.S., F.L.R.;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului O.I.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.

h) Pe data de 24 iunie 2003, inculpatul B.I.N. a luat legătura telefonic cu reprezentanții SC M. SA Bicaz, înțelegându-se să ridice o cantitate de ciment, plata urmând a fi făcută cu filă cec. Inculpatul a întocmit în numele SC C. SRL Iași nota de comandă din 23 iunie 2003 prin care solicită de la SC M. SA Bicaz cantitatea de 40 tone ciment, precum și comanda din 24 iunie 2003 prin care solicită de la aceeași societate cantitatea de 50 tone ciment. În continuare, inculpatul a închiriat de la SC I. SA Iași 4 camioane și a întocmit 6 delegații pentru ridicare de mărfuri (din 24 iunie 2003, pe numele T.A., A.C., M.C., P.C., B.P. și C.D., șoferii camioanelor (angajați ai SC I. SA lași). Conform declarației inculpatului B.I.N., persoana care a plătit costurile legate de transport a fost învinuitul C.M.S.

Inculpatul B.I.N. a înmânat numitului P.C. fila cec X311, ștampilată și semnată cu specimenul de semnătură al administratorului de drept al SC C. SRL Iași, G.C. pe care acesta din urmă a înmânat-o reprezentanților SC M. SA Bicaz, în momentul ridicării mărfii. Conform înțelegerii telefonice dintre inculpat și reprezentanții părții vătămate SC M. SA Bicaz, fila cec urma a fi decontată imediat.

Conform declarației inculpatului B.I.N., marfa ridicată de la partea vătămată a ajuns în posesia învinuitului C.M.S., care a vândut-o ulterior unor persoane ce nu au putut fi identificate.

La data de 30 iunie 2003 reprezentanții SC M. SA Bicaz au depus fila cec spre decontare, la Banca R. SA - Sucursala Iași, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară.

Partea vătămată SC M. SA Bicaz s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 102.560.994 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declarațiile învinuitului O.I.;

- plângerea și declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC M. SA Bicaz;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 23 iunie 2003 și comanda din 24 iunie 2003 emise de către SC C. SRL lași, semnate în fals și stampilate cu ștampila ce imită semnătura administratorului societății, de către inculpatul B.I.N.;

- delegațiile pentru ridicare de mărfuri din 24 iunie 2003, falsificate de către inculpat;

- facturile fiscale și avizele de însoțire a mărfii, emise de către partea vătămată către SC C. SRL lași;

- fila cec X311 datată 24 iunie 2003;

- refuzul decontării sumei înscrisă pe fila cec pe motivul lipsei totale de dispoziție, de către Banca C.R. Iași;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C.;

- declarațiile martorilor P.C.;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.

În modalitatea expusă mai sus, inculpatul B.I.N. a mai înșelat și persoana vătămată SC R. SRL Marginea, județul Suceava, fapta pentru care i s-a întocmit de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava un dosar penal, ce a fost înaintat instanței competente teritorial, inculpatul fiind condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen.

În legătură cu activitatea infracțională desfășurată de către sus-numitele persoane folosindu-se de SC C. SRL Iași, trebuie făcute următoarele precizări. Grupul de infractori a identificat potențialele părți vătămate telefonic, delegații fiind aproape întotdeauna alții decit cei care făceau comenzile; modalitatea de plată a fost aleasă de către ei prin ordin de plată, în general, tocmai pentru a împiedica intrarea grabnică a SC C. SRL Iași în incidența de plată, iar activitatea infracțională să se desfășoare pe o perioadă cât mai mare de timp.

La data de 23 iunie 2003 urmare a încercării decontării de către partea vătămată SC R. SRL Marginea a filei cec X312, pentru suma de 174.033.222 ROL și a refuzului acesteia, pe motivul lipsei disponibilului bănesc în cont, SC C. SRL Iași a fost introdusă, prin sesizarea R. Bank - Sucursala Iași, de către Banca Națională a României, în Centrala Incidentelor de Plată.

Din acel moment, practic, gruparea infracțională a încetat a se mai folosi de către această societate în comiterea infracțiunilor de înșelăciune întrucât remiterea către o altă potențială persoană vătămată a unui mijloc de plată (ce urma, bineînțeles, a fi refuzat la decontare) ar fi dus la deconspirarea lor.

În ceea ce privește activitatea infracțională desfășurata în numele SC F.C. SRL Iași:

Această societate, în anul 2002, a fost înființată de către numitul B.C., asociat unic și administrator. Această persoană, însă, nu a desfășurat nici o activitate comercială. O parte a documentelor contabile ale SC F.C. SRL Iași (facturi, chitanțe și copii ale actelor de înregistrare ale societății) au ajuns în posesia unor cetățeni de etnie rromă, iar de aici au ajuns în posesia inculpatului B.I.N. și a învinuitului P.V.D. Din probele administrate în cauză a rezultat că învinuitul O.I. a remis cetățenilor de etnie rromă (ce nu au putut fi identificați), în prezența învinuiților C.M.S. și P.R.V. suma de 20.000.000 ROL, pentru aceste documente, cu toții urmând a beneficia ulterior de banii obținuți prin înșelăciunile ulterioare.

Într-o zi din luna septembrie 2003, în prezența învinuitului P.R.V., învinuitul C.M. a remis inculpatului B.I.N. și învinuitului P.V.D. un număr de 8 file cec, emise de către Banca R.D. - Sucursala Iași societății administrate de către C.M., SC F. SRL Iași, ștampilate și semnate pentru ca aceștia din urmă să comită înșelăciuni folosindu-se de numele SC F.C. SRL sau al altor societăți. Conform înțelegerii dintre B.I.N., P.V.D. și C.M., ultimul dintre aceștia urma a primi un comision consistent din contravaloarea mărfurilor ridicate de către ceilalți doi de la potențialele părți vătămate, pe care să le inducă în eroare prin remiterea respectivelor file cec care urmau a fi lipsite, în mod evident, în momentul decontării lor, de provizia bănească suficientă.

Folosind „rețeta” infracțională anterior folosită, gruparea infracțională formată din inculpatul B.I.N. și învinuiții P.V.D., P.R.V., M.R.D., C.M., D.Ș.C., finanțată de către C.M.S., P.A. și S.V., au indus în eroare în numele SC F.C. SRL Iași un număr de 4 societăți comerciale, pe care le-au prejudiciat cu suma totală de 478.400.000 ROL. Inculpatul și învinuiții au falsificat, totodată, și o ștampilă ce imita originalul celei care aparținea SC F.C. SRL Iași.

În data de 23 octombrie 2003, inculpatul B.I.N. a luat legătura cu reprezentanții părții vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad cu care s-au înțeles să ridice în numele SC F.C. SRL marfa (pulpe de pui) pe care să o plătească cu filă cec. Inculpatul a întocmit o delegație (din 23 octombrie 2003) de ridicare mărfuri pe numele său pe care a aplicat ștampila falsă a SC F.C. SRL Iași și comanda din 23 octombrie 2003, documente pe care le-a remis reprezentanților părții vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul a ridicat mărfuri în valoare totală de 84.762.579 ROL pentru care a lăsat filele Y485 și Y486, ștampilate în fals cu ștampila SC F.C. SRL și semnate în fals de către inculpate. În fapt, aceste file cec făceau parte dintre cele emise de către Banca R.D. Iași pe numele SC F.C. SRL Iași. Marfa ridicată de la partea vătămată SC D.I.C. SRL Bârlad a fost vândută de către inculpatul B.I.N. către SC B. SRL Bârlad, emițând în fals o factură fiscală din 23 octombrie 2003, respectiv a completat chitanțele din 23 octombrie 2003, în numele SC M.C. SRL Galați. Conform notei de constatare din 08 decembrie 2003, întocmită de către Garda Financiară Galați, aceasta este o societate „fantomă”, documentele contabile folosite de către inculpat fiind, probabil, procurate de către acesta din bazar. Suma obținută de către inculpat (78.974.737 ROL) a fost însușită de către el.

La datele de 04 noiembrie 2003 și 07 noiembrie 2003, reprezentanții părții vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad au introdus spre decontare la Banca C.R. - Sucursala Bârlad cele 2 file cec lăsate de către inculpat, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, plătitor aflat în interdicție bancară, cecurile aparțin unui set de instrumente de plată retrase din circulație, vicii de completare - nu corespunde semnătura cu specimenul de semnătură al administratorului SC F.C. SRL.

Partea vătămată SC D.I.C. SRL Bârlad s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 84.762.579 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 23 octombrie 2003 emisă de către SC F.C. SRL lași, semnată în fals și ștampilată cu ștampila ce imită ștampila originală, de către inculpatul B.I.N.;

- delegația pentru ridicare de mărfuri din 23 octombrie 2003, falsificată de către inculpat;

- factura fiscală din 23 octombrie 2003 și chitanța de primire a avansului, emisă de către partea vătămată către SC F.C. SRL Iași;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC F.C. SRL lași;

- filele cec Y485 și Y486 datate 06 noiembrie 2003, respectiv 12 noiembrie 2003, împreună cu borderourile de încasare și refuzurile bancare de decontare;

- factura fiscală din 23 octombrie 2003 și chitanțele aferente prin care se atestă, prin plăsmuirea inculpatului B.I.N. faptul că SC M.C. SRL Galați (firmă fantomă) ar fi vândut, către SC B. SRL Bârlad marfa ridicată de la partea vătămată. În fapt, această tranzacție a fost reală, din punctul de vedere al cumpărătorului, însă mențiunile cu privire la vizator sunt false, acesta neavând această calitate, în realitate. Operațiunea contabilă s-a efectuat datorită faptului că SC B. SRL Bârlad cumpărător de bună-credință, avea nevoie de înregistrare în contabilitate a acestui raport comercial, iar grupul de infractori încerca să piardă urma mărfii;

- rezultatele controlului financiar efectuat de Garda Financiară lași la SC F.C. SRL Iași, în urma sesizării părții vătămate;

- adresele Băncii R.D. - Sucursala Iași din 06 octombrie 2003 și din 21 noiembrie 2003 din care rezultă că filele cec folosite de către SC F.C. SRL lași cu ocazia raportului comercial încheiat cu SC D.I.C. SRL Bârlad aparțin, de fapt, SC F. SRL Iași, administrată de învinuitul C.M.; aceste cecuri fuseseră anulate la data de 03 septembrie 2002, cu ocazia intrării în incidența de plata a acestei societăți;

- declarațiile martorilor T.D., M.D., P.A.;

- declarația numitului B.C., administratorul SC F.C. SRL, care arată că el însuși nu a derulat operațiuni comerciale pe această firmă, iar filele cec emise pe numele SC F.C. SRL nu îi aparțin;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- declarațiile învinuitului P.V.D.

În luna octombrie 2003, învinuitul P.V.D. i-a spus inculpatului B.I.N. că a identificat, în municipiul Bârlad, județul Vaslui, o firmă care livrează anvelope auto, agreând, ca mijloc de plată, fila cec. Învinuitul P.V.D. s-a deplasat în municipiul Bârlad unde a discutat cu reprezentanții părții vătămate SC I.C. SRL Bârlad posibilitatea achiziționării unor anvelope auto de tractor și camion, înțelegându-se ca plata sa fie făcută cu file cec. După câteva zile, învinuitul P.V.D. a fost sunat de către reprezentanții părții vătămate care i-au comunicat acceptul privind livrarea anvelopelor solicitate. În continuare, inculpatul B.I.N. a întocmit în fals, pe numele învinuitului M.R.D. o delegație de ridicare.de mărfuri în numele SC F.C. SRL semnată și ștampilată în fals, precum și comanda din 28 octombrie 2003; cu ajutorul acestor documente și a unor copii după actele de înregistrare ale SC F.C. SRL lași, învinuitul M.R.D. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC I.C. SRL Bârlad ridicând marfă în valoare de 107.800.003 ROL, dând avans suma de 10.000.000 ROL și lăsând fila cec X487, ștampilată și semnată în prealabil. Fila cec făcea parte din setul de instrumente de plată provenite de la învinuitul C.M., cu ajutorul unei sume de bani primită de la inculpatul B.I.N., învinuitul M.R.D. închiriase, dintr-o piață din municipiul Bârlad, un autocamion, condus de către numitul T.G., cu ajutorul căruia a transportat anvelopele ridicate de la partea vătămată SC I.C. SRL Bârlad, către lași.

Ajuns în localitatea Poieni, învinuitul M.R.D. s-a întâlnit cu inculpatul B.I.N., care venise cu un alt mijloc de transport (care nu a mai fost identificat), în care au fost încărcate anvelopele părții vătămate SC I.C. SRL Bârlad.

Pentru a ascunde urmele infracțiunii, inculpatul B.I.N. a întocmit un proces-verbal prin care atesta în fals faptul că M.R.D. a predat mărfurile în cauză administratorului de drept al SC F.C. SRL.

Respectivul proces-verbal a fost ștampilat în fals și semnat, atât de către B.I.N. în numele lui B.C., cât și de către învinuitul M.R.D. în numele său personal.

În cele din urmă, marfa ridicată de la partea vătămată a fost comercializata „la negru” de către inculpatul B.I.N., iar banii obținuți au fost împărțiți, conform declarației acestuia, între sine și învinuiții P.V.D., P.A. și M.R.D. De precizat este că banii necesari acoperirii costurilor logistice ale întregii operațiuni (plata mijloacelor de transport, avansul de 10.000.000 ROL și altele) au fost asigurați de către învinuitul P.A. La data de 01 noiembrie 2003, reprezentanții părții vătămate SC I.C. SRL Bârlad au introdus spre decontare la Banca C.R. - Sucursala Bârlad fila cec lăsată de către învinuitul M.R.D. (care completase personal rubricile acestuia, cu excepția ștampilei și semnăturii) aceasta fiind refuzată la plată pe motiv că aparține unui set de instrumente de plată retrase din circulație.

Partea vătămată SC I.C. SRL Bârlad s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 97.800.003 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC I.C. SRL Bârlad;

- comanda de ridicare mărfuri din data de 28 octombrie 2003 emisă de către SC F.C. SRL lași, semnată în fals și ștampilată cu ștampila ce imită ștampila originală, de către inculpatul B.I.N.;

- delegația pentru ridicare de mărfuri din 28 octombrie 2003, falsificată de către inculpați, pe numele învinuitului M.R.D.;

- factura fiscaladin 28 octombrie 2003, emisă de către partea vătămată către SC F.C. SRL Iași;

- xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC F.C. SRL Iași;

- fila cec Y487 datată 07 noiembrie 2003 împreună cu borderourile de încasare și refuzurile bancare de decontare;

- procesul-verbal de predare-primire a mărfii, falsificat de către învinuitul M.R.D., prin care se atestă, nereal, faptul că acesta, în calitate de „delegat” al societății, a predat marfa administratorului B.C.;

- declarațiile martorului T.G., conducător auto;

- declarația numitului B.C., administratorul SC F.C. SRL care arată că el însuși nu a derulat operațiuni comerciale pe această firmă, iar filele cec emise pe numele SC F.C. SRL nu îi aparțin;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.

- declarațiile învinuitului P.V.D.;

- declarațiile învinuitului M.R.D.;

- declarațiile învinuitului P.A.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. și P.A.;

- procesele-verbale de confruntare dintre B.I.N. și M.R.D.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. și B.C.

La începutul lunii noiembrie 2003, învinuitul P.V.D. a discutat telefonic cu reprezentanții părții vătămate SC V. SRL Mizil, cu care s-au înțeles să achiziționeze, în numele SC F.C. SRL Iași un motostivuitor. Aceștia din urmă au fost de acord și în ziua de 15 noiembrie 2003 au adus în Iași bunul solicitat, în valoare de 139.846.000 ROL primind de la învinuitul P.V.D. suma de 10.000.000 ROL avans (sumă pe care probabil acesta o primise la rândul lui de la învinuitul P.A.) și fila cec seria X495 ce purta o dată ulterioară - 17 noiembrie 2003, cu mențiunile referitoare la sumă, ștampilă și semnătura falsă.

La data de 20 noiembrie 2003, reprezentanții părții vătămate SC V. SRL Mizil au introdus spre decontare la R.F. Bank - Sucursala Iași fila cec remisă de către învinuitul P.V.D., aceasta fiind refuzată la plată pe motiv că aparține unui set de instrumente de plată retrase din circulație.

Motostivuitorul în cauză a ajuns în posesia numitului V.D., din municipiul Bârlad, care l-a preluat de la învinuitul P.V.D., fără documente legale, pentru suma de 2.500 dolari S.U.A.

În urma plângerii reprezentanților părții vătămate și a demersurilor efectuate de către organelle de cercetare penală, motostivuitorul a fost recuperat și predat părții vătămate SC V. SRL Mizil, care nu se mai constituie parte civilă în cauză.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- plângerea și declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC V. SRL Mizil;

- factura fiscală din 15 noiembrie 2003, emisă de către partea vătămată către SC F.C. SRL lași;

- fila cec Y495 datată 17 noiembrie 2003 împreună cu borderourile de încasare și refuzurile bancare de decontare;

- procesul-verbal din data de 17 decembrie 2003, încheiat de către organele de poliție prin care motostivuitorul, obiect material al infracțiunii, a fost ridicat de la numitul D.V. și predat părții vătămate SC V. SRL Mizil;

- declarațiile martorului D.V. din care rezultă că a cumpărat motostivuitorul respectiv de la o persoană (care are semnalmentele învinuitului P.V.D.) din complexul comercial S. din Iași, fără documente legale;

- declarația martorului E.G.L., delegatul părții vătămate SC V. SRL Mizil, din care rezultă ca a transportat la lași motostivuitorul, predându-l unei persoane care are semnalmentele învinuitului P.V.D. - „înalt, atletic, blond, cu părul lung”;

- declarațiile învinuitului P.V.D.;

- declarațiile învinuitului P.R.V., prin care arată că a auzit mai multe discuții între inculpatul B.I.N. și învinuitul P.V.D. despre motostivuitorul ridicat de la partea vătămată.

La începutul lunii noiembrie 2003, inculpatul B.I.N. și învinuitul D.Ș.C. au identificat partea vătămată SC H.X. SRL Iași care comercializa piese auto. Învinuitul D.Ș.C. a discutat telefonic cu reprezentanții părții vătămate, susținând că se numește „domnul L.” și că dorește să achiziționeze în numele SC F.C. SRL Iași planetare auto. El aflase despre existența acestei mărfi de la numitul D.P.L., o cunoștință a sa, care lucra pentru partea vătămată.

Aceștia din urmă au fost de acord punând condiția plății cu fila cec doar în condițiile remiterii unui avans inițial de 30.000.000 ROL. Având nevoie de acești bani, inculpatul B.I.N. l-a contactat pe învinuitul S.V., solicitându-i suma de 40.000.000 ROL, pentru avans, plata delegaților și transport, comunicându-i totodată planul infracțional și promițându-i restituirea unei sume mai mari de bani din vânzarea ulterioară a bunurilor ce urmau a fi cumpărate. În ziua de 03 noiembrie 2003 inculpatul B.I.N. a completat, ștampilat și semnat în fals delegația de ridicare mărfuri din 03 noiembrie 2003, pe numele învinuitului P.R.V., i-a dat acestuia certificatul de înmatriculare al SC F.C. SRL în xerocopie și fila cec Y493, semnată în fals (care aparținea în realitate SC F. SRL). În continuare, învinuiții P.R.V. și D.Ș.C. au închiriat o dubiță și s-au deplasat, împreună cu învinuitul S.V. și cu inculpatul B.I.N. în zona Piața D. În timp ce inculpatul și învinuiții D.Ș.C. și S.V. așteptau în autoturismului celui din urmă, învinuitul P.R.V. a luat suma de 30.000.000 ROL de la învinuitul S.V., a intrat în magazinul părții vătămate SC H.X. SRL lași, predând suma de bani reprezentantului acesteia, M.C., căruia i-a remis și documentele sus-menționate. În acest fel a ridicat și încărcat în mijlocul de transport anterior închiriat un număr de 200 planetare auto, în valoare de 273.700.000 ROL, învinuitul a lăsat fila cec Y493 în valoare de 273.700, 000 ROL (cu toate ca aceasta era valoarea mărfii, în care nu trebuia inclus avansul) fila cec, conform înțelegerii, a fost completată de către reprezentanții părții vătămate, care au menționat ca dată a emiterii 17 noiembrie 2003.

La data de 21 noiembrie 2003 reprezentanții părții vătămate SC H.X. SRL Iași au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Iași fila cec remisă de către învinuitul P.R.V., aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară, cec anulat, vicii de completare.

Marfa a fost transportată la domiciliul învinuitului S.V. din Iași, și a fost vândută, în cele din urmă de către învinuiții P.A. și O.I. în zona municipiului Pitești, în obor, banii obținuți fiind împărțiți între inculpați și toți învinuiții ce au contribuit la comiterea înșelăciunii.

Partea vătămată se constituie parte civilă în cauză cu suma de 273.000.000 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC H.X. SRL Iași;

- delegația pentru ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003, falsificată de către inculpat, pe numele învinuitului P.R.V.;

- factura fiscală din 03 noiembrie 2003, emisă de către partea vătămată către SC F. SRL Iași;

- fila cec Y493 datată 17 noiembrie 2003 împreună cu borderourile de încasare și refuzurile bancare de decontare;

- declarațiile martorului D.P.L.;

- declarația numitului B.C., administratorul SC F.C. SRL care arată că el însuși nu a derulat operațiuni comerciale pe această firmă, iar filele cec emise pe numele SC F.C. SRL nu îi aparțin;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- declarațiile învinuitului P.V.D.;

- declarațiile învinuitului S.V.;

- declarațiile învinuitului O.I.;

- declarațiile învinuitului D.Ș.C.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. și O.I.;

- procesele-verbale de confruntare dintre B.I.N. și D.Ș.C.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. și P.R.V.;

- procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. și P.A.

În ceea ce privește activitatea desfășurată prin folosirea SC R.G.I. SRL Iași.

Până la data de 28 august 2003, această societate a fost administrată de către numitul M.C., asociat fiind numita M.T. La propunerea învinuitului P.V.D. și a inculpatului B.I.N., învinuitul P.R.V. a acceptat sa preia SC R.G.I. SRL Iași, cu scopul de a înșela societăți comerciale, prin ridicarea de mărfuri, plata urmând să o facă cu file cec, fără disponibil în cont, iar banii rezultați din vânzarea mărfurilor să fie împărțiți între membrii grupării.

Pentru a face mențiunile necesare la Oficiul Registrului Comerțului (schimbarea numelui administratorului), inculpatul B.I.N. i-a făcut cunoștință învinuitului P.R.V. cu numitul C.Ș., arhivar la Oficiul Registrului Comerțului Iași, acesta ajutându-l să facă mențiunile necesare în Registru. În aceste condiții, la data de 28 august 2003, învinuitul P.R.V. a devenit asociat unic și administrator al SC R.G.I. SRL Iași, sediul social al firmei fiind stabilit în lași, adresa unde domiciliază mama inculpatului B.I.N.

Folosindu-se de documentele de înregistrare, precum și alte documente ce aparțineau SC R.G.I. SRL lași, membrii grupării infracționale (C.M.S., B.I.N., P.R.V., M.R.D., D.Ș.C. și P.V.D.) au înșelat un număr de 4 societăți comerciale, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 502.740.113 ROL.

În luna septembrie 2003, învinuitul P.V.D., la solicitarea învinuitului C.M.S., s-a deplasat la SC C. SA Bacău, unde a discutat cu reprezentanții acestei societăți, convenind să achiziționeze, în numele SC R.G.I. SRL Iași, marfă - contactori electrici, plata urmând să se facă cu file cec. În urma acestor discuții, la data de 23 septembrie 2003, inculpatul B.I.N. i-a remis învinuitului M.R.D. delegația pentru ridicare de mărfuri, ordin de deplasare și comanda de ridicare mărfuri, toate datate 23 septembrie 2003, completate de către inculpați și ștampilate cu ștampila societății, care se afla în posesia sa. El i-a mai înmânat învinuitului M.R.D. și fila cec Z598, ștampilată și semnată de către învinuitul P.R.V. Cu aceste documente, învinuitul M.R.D. s-a prezentat la sediul părții vătămate SC C. SA Bacău de unde a ridicat contactori electrici în valoare totală de 120.490.125 ROL, plata făcând-o cu fila cec respectivă, care a fost completată de către reprezentanții părții vătămate, conform înțelegerii cu învinuitul M.R.D. cu data de 30 septembrie 2003. Marfa a fost adusă la Iași și preluată efectiv de inculpatul B.I.N., care a vândut-o unor persoane ce nu au putut fi identificate. Sumele obținute au fost împărțite între învinuitul C.M.S. (care suportase costurile legate de transport, masă etc.), inculpatul B.I.N. și învinuiții P.V.D., M.R.D. și P.R.V. Inculpatul B.I.N. a plăsmuit un proces-verbal semnat de către M.R.D. și P.R.V. prin care atesta că marfa a fost predată către administratorul SC R.G.I. SRL lași.

La data de 30 septembrie 2003 reprezentanții părții vătămate, SC C. SA Bacău, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala lași, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă parțială de disponibil (nu există decât suma de 2.832.000 ROL). La data de 01 octombrie 2003, SC R.G.I. SRL Iași a fost introdusă în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți, fiind declarată în interdicție bancară, învinuitul P.R.V. a fost înștiințat de către bancă cu privire la faptul că la 01 octombrie 2003 SC R.G.I. SRL a intrat în interdicție bancară. El a comunicat imediat acest aspect inculpatului B.I.N., solicitându-i să îi înapoieze mai multe file cec pe care el deja le semnase, acesta din urmă spunându-i că le-a pierdut.

Partea vătămată SC C. SA Bacău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 117.588.195 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- plângerea și declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC C. SA Bacău;

- delegația pentru ridicare de mărfuri și ordinul de deplasare din 23 septembrie 2003, falsificate de către inculpat pe numele învinuitului M.R.D.;

- documentele de înregistrare fiscală, în xerocopie, ale SC R.G.I. SRL Iași și copiile de pe cărțile de identitate ale administratorului societății și delegatului acesteia, lăsate de către învinuitului M.R.D. reprezentanților părții vătămate;

- facturile fiscale, emise de către partea vătămată către SC R.G.I. SRL lași;

- fila cec Z598 datată 30 septembrie 2003;

- refuzul decontării sumei înscrisă pe fila cec pe motivul lipsei totale de disponibil bănesc în cont, de către Banca R.D. Iași;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. din data de 01 octombrie 2003;

- adresa Băncii R.D. - Sucursala Iași prin care se aduce la cunoștința „organelor de cercetare penală faptul că fila cec din data de 30 septembrie 2003 a fost refuzată pe motiv lipsă parțială de disponibil, titularul dreptului de semnătură în bancă este administratorul SC R.G.I. SRL Iași, P.R.V., iar fila cec a fost semnată de către acesta; societatea a intrat în Centrala Incidentelor de Plăți la data de 01 octombrie 2003;

- raportul de constatare tehnico-științifică grafică din 18 martie 2004, efectuat de către Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Bacău din care rezultă că semnătura de pe fila cec în cauză aparține, la rubrica „trăgător”, numitului P.R.V.;

- procesele-verbale de recunoaștere după fotografie a învinuitului M.R.D. de către martorele N.M. și S.D., angajatele SC C. SA Bacău;

- declarațiile martorilor S.D., V.T., C.C.C., C.M., N.M.;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- declarațiile învinuitului M.R.D.;

- declarațiile învinuitului P.V.D.;

În luna septembrie 2003, învinuitul M.D. a fost contactat, pe rând, de inculpatul B.I.N. și de învinuitul D.Ș.C., care i-au propus sa meargă la SC D.E. SRL Iași, pentru a discuta posibilitatea ridicării unor scule, plata urmând a se face cu file cec.

Învinuitul a fost de acord, s-a deplasat la sediul respectivei societăți comerciale, de aici luând un catalog de prezentare publicitară a mărfurilor acesteia. La data de 22 septembrie 2003, învinuitul D.Ș.C. s-a prezentat la sediul SC D.E. SRL cu comanda din 22 septembrie 2003, cu delegația de ridicare mărfuri din 22 septembrie 2003 și ordinul de deplasare din data de 22 septembrie 2003, aceste documente fiind completate pe numele său de către inculpatul B.I.N. Învinuitul a ridicat împreună cu învinuitul O.I. cu mașina proprietate a acestuia din urmă, în 2 rânduri, pe 22 septembrie 2003 și 01 octombrie 2003 marfa în valoare totală de 313.121.021 ROL. Pentru plata acesteia, învinuitul D.Ș.C. a remis reprezentanților părții vătămate 2 file cec, respectiv Z585 în valoare de 194.778.261 ROL și Z576, în valoare de 101.042.760 ROL, pe care le primise de la inculpatul B.I.N. Aceste file au fost completate de către angajații părții vătămate, conform înțelegerii cu învinuitul D.Ș.C., cu date ulterioare, respectiv 16 octombrie 2003 și 22 octombrie 2003.

La datele respective, reprezentanții părții vătămate, SC D.E. SRL Iași, au introdus spre decontare la F. Bank România SA - Sucursala Iași filele cec, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară, cecul aparținând unui set de instrumente retras din.circulație.

La discuția inițială, legată de această înșelăciune, au participat învinuiții D.Ș.C. (care obținuse și informația), C.M.S. (care a suportat costurile logistice), P.R.V. și M.R.D. O.I. a fost ulterior contactat de către învinuitul C.M.S., care l-a trimis să ridice marfa și să îl controleze pe învinuitul D.Ș.C. Marfa ridicată de la partea vătămată a fost transportată de către învinuitul O.I. la domiciliul învinuitului S.V. (beneficiarul probabil al mărfii), iar apoi a fost vândută de către acesta și de către învinuitul P.V.D. către diferite persoane, care nu au putut fi identificate.

Inculpatul a plăsmuit un proces-verbal de predare-primire a mărfii, între învinuiții D.Ș.C. și P.R.V., prin care se atestă, în fals, remiterea mărfii și a certificatului de garanție aferent produselor către administratorul SC R.G.I. SRL.

Partea vătămată SC D.E. SRL Iași s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 313.121.021 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC D.E. SRL lași;

- delegația pentru ridicare de mărfuri și ordinul de deplasare din 22 septembrie 2003, falsificate de către inculpat pe numele învinuitului D.Ș.C.;

- comanda de ridicare mărfuri din 22 septembrie 2003;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC R.G.I. SRL lași;

- filele cec Z585 datată 22 octombrie 2003 și Z576 datată 16 octombrie 2003, împreună cu borderourile de depunere în bancă și justificările refuzurilor la plată pe motivul lipsei totale de disponibil bănesc în cont, cecuri emise de un trăgător aflat în interdicție bancară, cecurile aparțin unor instrumente de plată retrase din circulație;

- contractul de comisionare dintre SC R.G.I. SRL lași și D.Ș.C., plăsmuit de către acesta din urmă și de către învinuitul P.R.V., prin care se atesta, calitatea de delegat a primului dintre aceștia;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. din data de 01 octombrie 2003;

- procesul-verbal de predare-primire a mărfii, nedatat, prin care se atesta nereal primirea de către P.R.V., în calitate de administrator al societății, a mărfii ridicate de la partea vătămată de către învinuitul D.Ș.C. Prin această plăsmuire, cei doi învinuiți au încercat, prin fals, să acrediteze ideea că marfa ar fi intrat în custodia cumpărătorului pe 04 septembrie;

- procesul-verbal de recunoaștere după fotografie a învinuitului M.R.D. și a inculpatului B.I.N., de către învinuitul D.Ș.C.;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- declarațiile învinuitului D.Ș.C.;

- declarațiile învinuitului M.R.D.;

- declarațiile învinuitului C.M.S.;

- declarațiile învinuitului O.I.;

- declarațiile învinuitului S.V.;

În luna septembrie 2003, învinuitul M.R.D. a aflat că partea vătămată SC D. SRL Vaslui comercializează microcentrale termice, acceptând ca mijloace de plată file cec, despre aceste aspecte povestindu-i inculpatului B.I.N. Acesta din urmă a discutat cu învinuitul S.V. să cumpere microcentrale în cauză, pe care i le va aduce ulterior, acesta fiind de acord.

La data de 08 septembrie 2003 învinuitul M.R.D. și inculpatul B.I.N. s-au deplasat în municipiul Vaslui, la sediul părții vătămate unde au văzut marfa, inculpatul hotărând să le procure. După ce a plecat inculpatul, învinuitul M.R.D. a prezentat reprezentanților părții vătămate comanda de ridicare mărfuri din 08 septembrie 2003 pe care o primise de la inculpați, după plăsmuirea ei a ridicat marfa (2 microcentrale și 200 metri tub pexal) în valoare totală de 48.799.898 ROL, pentru care a dat fila cec Z580 semnată de către învinuitul P.R.V. și ștampilată cu ștampila SC R.G.I. SRL Iași de către inculpatul B.I.N.

Data cecului a fost trecută de către reprezentanții părții vătămate, conform înțelegerii cu învinuitul M.R.D., 08 octombrie 2003, la 30 zile după ridicarea mărfii, el asigurându-i că cecul va avea acoperire bancară suficientă.

La data respectivă, reprezentanții părții vătămate, SC D. SRL Vaslui, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Vaslui fila cec, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară.

Marfa ridicată de către învinuitul M.R.D. a fost transportată de inculpatul B.I.N. la domiciliul învinuitului S.V. și vândută acestuia, contra unei sume modice - 5.000.000 ROL.

Inculpatul a plăsmuit un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 08 septembrie 2003, între învinuiții M.R.D. și P.R.V., prin care se atesta, în fals, remiterea mărfii către administratorul SC R.G.I. SRL.

Partea vătămată SC D. SRL Vaslui s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 48.799.898 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de probă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC D. SRL Vaslui;

- delegația pentru ridicare de mărfuri și ordinul de deplasare din 08 septembrie 2003, falsificate de către inculpat pe numele învinuitului M.R.D.;

- comanda de ridicare mărfuri din 08 septembrie 2003;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC R.G.I. SRL lași;

- fila cec Z580 datată 08 octombrie 2003, împreună cu borderourile de depunere în bancă și justificările refuzului la plată pe motivul lipsei totale de disponibil bănesc în cont, cec emis de un trăgător aflat în interdicție bancară;

- contractul de comisionare dintre SC R.G.I. SRL lași și D.Ș.C., plăsmuit de către acesta din urmă și de către învinuitul P.R.V., prin care se atesta calitatea de delegat a primului dintre aceștia;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. din data de 01 octombrie 2003;

- procesul-verbal de predare-primire a mărfii din data de 08 septembrie 2003, prin care se atesta nereal primirea de către P.R.V., în calitate de administrator al societății, a mărfii ridicate de la partea vătămată de către învinuitul M.R.D. Prin aceasta plăsmuire, cei doi învinuiți au încercat, prin fals, să acrediteze ideea că marfa ar fi intrat în custodia cumpărătorului de drept, SC R.G.I. SRL și au încercat să confere o tentă de legalitate tranzacției;

- declarațiile martorului C.D.;

- procesul-verbal de recunoaștere după fotografie a învinuitului M.R.D. și a inculpatului B.I.N., de către martorul C.D.;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- declarațiile învinuitului D.Ș.C.;

- declarațiile învinuitului M.R.D.;

- declarațiile învinuitului S.V.;

- procesele-verbale de confruntare dintre inculpatul B.I.N. și învinuitul M.R.D.;

- procesul-verbal de confruntare dintre inculpatul B.I.N. și învinuitul P.R.V.

În luna septembrie 2003, în urma unei informații primite de către inculpatul B.I.N. învinuitul M.R.D., la data de 19 septembrie 2003 s-a deplasat la sediul părții vătămate SC E.M.T. SRL lași, discutând posibilitatea achiziționării unor scule, plata urmând a se face cu file cec. În aceeași zi învinuitul M.R.D. și inculpatul B.I.N. s-au deplasat la sediul părții vătămate unde au văzut marfa, inculpatul hotărând să o procure. Pentru a capta atenția reprezentanților părții vătămate, învinuitul M.R.D. le-a comunicat acestora că SC R.G.I. SRL Iași este o firmă serioasă care are în derulare mai multe contracte de subantrepriză în domeniul construcțiilor cu diferite societăți comerciale.

Pentru a fi mai convingător, învinuitul M.R.D. a prezentat 2 contracte de subantrepriză, plăsmuite de către inculpatul B.I.N. și semnate de către învinuitul P.R.V. El a mai prezentat, de asemenea, și un certificat de bonitate plăsmuit de către inculpat în numele Băncii R.D. - Sucursala Iași, o balanță de verificare fiscală a SC R.G.I. SRL lași din luna iulie 2003, falsificată, de asemenea, de inculpat. Învinuitul M.R.D. a ridicat în 3 rânduri scule electrice marca B., în valoare totală de 2.721.172.630 ROL. Învinuitul M.R.D. a achitat, în numerar, suma de 40.000.000 ROL, primită de la inculpatul B.I.N. și care îi fusese dată acestuia, la rândul său, de către învinuitul S.V. și a lăsat 4 file cec, semnate și stampilate, Z581, Z588, Z584 și Z583, având trecute ca date ale emiterii, conform înțelegerii verbale, 20 octombrie 2003, 24 octombrie 2003, 20 noiembrie 2003 și 04 noiembrie 2003 el asigurând angajații părții vătămate că cecurile vor avea acoperire bancară suficientă.

La data de 02 octombrie 2003, respectiv la 10 noiembrie 2003, reprezentanții părții vătămate, SC E.M.T. SRL Iași, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Iași, filele cec, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară, cecul anulat.

Marfa ridicată de către învinuitul M.R.D. a fost transportată de inculpatul B.I.N. la domiciliul învinuitului S.V. și vândută acestuia, contra unei sume modice - 40.000.000 ROL.

Inculpatul a plăsmuit un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 26 septembrie 2003, între învinuiții M.R.D. și P.R.V., prin care se atesta, în fals, remiterea mărfii către administratorul SC R.G.I. SRL lași.

Partea vătămată SC E.M.T. SRL Iași s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 232.117.260 ROL.

Fapta mai sus expusă se probează cu ajutorul următoarelor mijloace de dovadă:

- declarația reprezentantului legal al părții vătămate SC E.M.T. SRL lași;

- delegația pentru ridicare de mărfuri și ordinul de deplasare din 08 septembrie 2003, falsificate de către inculpat pe numele învinuitului M.R.D.;

- facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC R.G.I. SRL Iași;

- filele cec Z581 datată 20 octombrie 2003, Z588 datată 24 octombrie 2003, Z584 datată 20 noiembrie 2003 și Z583 datată 04 noiembrie 2003 împreună cu borderourile de depunere în bancă și justificările refuzului la plată pe motivul lipsei totale de disponibil bănesc în cont, cecuri emise de un trăgător aflat în interdicție bancară, cecuri anulate;

- cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.C. din data de 01 octombrie 2003;

- procesul-verbal de predare-primire a mărfii în data de 26 septembrie 2003, prin care se atesta nereal primirea de către P.R.V., în calitate de administrator al societății, a mărfii ridicate de la partea vătămată de către învinuitul M.R.D. Prin această plăsmuire, cei doi învinuiți au încercat, prin fals, să acrediteze ideea că marfa ar fi intrat în custodia cumpărătorului de drept, SC R.G.I. SRL și au încercat să confere o tentă de legalitate tranzacției;

- declarațiile martorilor A.R., M.G.C.;

- procesul-verbal de recunoaștere după fotografie a învinuitului M.R.D., de către martorii C.M., M.C.G.;

- declarațiile de recunoaștere ale inculpatului B.I.N.;

- declarațiile învinuitului P.R.V.;

- declarațiile învinuitului M.R.D.;

- declarațiile învinuitului S.V.;

- procesele-verbale de confruntare dintre inculpatul B.I.N. și C.M.;

- procesul-verbal de confruntare dintre inculpatul B.I.N. și învinuitul M.R.D.;

- procesul-verbal de confruntare dintre inculpatul B.I.N. și învinuitul P.R.V.

În drept,

Fapta inculpatului B.I.N. și a învinuiților O.I., D.Ș.C., C.M.S., P.V.D., S.V., P.R.V., care în perioada iunie 2003 - decembrie 2003 a înființat o grupare criminală organizată, cu structuri determinate, care a acționat în mod concertat în scopul obținerii de foloase materiale injuste prin inducerea în eroare a mai multor părți vătămate de la care au ridicat, prin folosirea interpusă a SC C. SRL lași, SC F.C. SRL lași și SC R.G.I. SRL Iași marfa prin folosire de calități mincinoase, de mijloace de plată false sau prin emitere de cecuri fără acoperire bancară cauzând un prejudiciu total în valoare totală de 3.032.092.436 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înființare a unui grup organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpatului B.I.N., care, în perioada iunie-decembrie 2003 a plăsmuit, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în numele SC C. SRL Iași, SC F.C. SRL Iași și SC R.G.I. SRL lași, pe numele său și pe numele învinuiților D.Ș.C., M.R.D., D.N. și P.R.V. mai multe înscrisuri sub semnătură privată (delegații ce atestau în mod mincinos calitatea de reprezentant al celor 3 societăți mai sus menționate, procese-verbale de predare-primire a mărfurilor, facturi prin care disimula proveniența malurilor, note de comandă, ordine de deplasare, precum și ordine de plată ce purtau în mod fals viza băncii R. Bank - Sucursala Iași) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N., care, în perioada mai sus arătată, în baza aceleiași rezoluții infracționale a acționat personal în sensul inducerii în eroare a părților vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, Iași, SC H. SA București - Punctul de lucru Turda, SC R. România SRL Turda de la care a ridicat marfa, în numele SC C. SRL Iași pe care a plătit-o cu ordine de plată ce purtau în mod fals viza băncii R. Bank - Sucursala Iași, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 454.011.384 ROL întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N., care, la data de 23 iulie 2003, l-a instigat pe învinuitul D.N. să inducă în eroare partea vătămată SC C. SA Iași de la care a ridicat marfa, în numele SC C. SRL lași pe care a plătit-o cu ordin de plată ce purta în mod fals viza băncii R. Bank - Sucursala lași, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 85.584.920 ROL întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la înșelăciune, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N., care, la data de 24 iunie 2003 l-a instigat pe învinuitul D.Ș.C., în calitate de fals delegat al SC C. SRL Iași să remită reprezentanților legali ai părții vătămate SC G.D. SRL Iași o filă cec emisă de către SC L.I. SRL Ciurea (firmă fantomă), ce avea semnătura și ștampila falsificate, ridicând în numele SC C. SRL lași marfă în valoare de 475.380.094 ROL, inducând în eroare partea vătămată prin prezentarea ca valabilă a acestui instrument de plată, prin această manevră prejudiciind partea vătămată cu suma mai sus menționată, întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de instigare la înșelăciune - art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N., care la data de 24 iunie 2005 a remis reprezentanților legali ai părții vătămate SC M. SA Bicaz o filă cec semnată în fals cu un specimen de semnătură ce imita semnătura administratorului SC C. SRL Iași, cunoscând că aceasta nu are disponibil bănesc în cont, trăgătorul fiind în interdicție bancară, ridicând marfă în valoare de 102.560.924 ROL, cu care partea vătămată a fost prejudiciată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N. care la data de 23 octombrie 2003 a indus în eroare reprezentanții SC D.I.C. SRL Bârlad de la care a ridicat marfă în valoare de 84.762.579 ROL lăsând 2 file cec emise în numele SC F.C. SRL lași care aparțineau, în fapt, SC F. SRL lași, creând aparența valabilității acestor instrumente de plată (care erau în fapt retrase din circulație), prejudiciind partea vătămată cu suma respectivă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N. care în perioada octombrie - noiembrie 2003 i-a instigat pe învinuiții M.R.D. și P.R.V. să inducă în eroare pe reprezentanții SC I.C. SRL Bârlad și SC H.X. SRL lași de la care au ridicat marfă în valoare de 97.800.003 ROL, respectiv 273.000.000 ROL, lăsând 2 file cec emise în numele SC F.C. SRL lași care aparțineau în fapt SC F. SRL lași, creând aparența valabilității acestor instrumente de plată (care erau în fapt retrase din circulație), prejudiciind părțile vătămate cu sumele respective, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N. care în perioada septembrie 2003 i-a instigat pe învinuiții M.R.D., D.Ș.C. să inducă în eroare reprezentanții SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iași, SC D. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași de la care au ridicat marfă în valoare de 117.588.195 ROL, 313.121.021 ROL, 48.799.898 ROL și 232.117.260 ROL, lăsând file cec emise în numele SC R.G.I. SRL lași, cunoscând că trăgătorii se află în interdicție bancară, iar societatea nu are disponibil bănesc în conturi, prejudiciind părțile vătămate cu sumele respective, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

De remarcat este că, prin activitatea sa infracțională, în calitate de autor sau instigator, inculpatul B.I.N. a acționat în mod concertat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, contribuind în mod nemijlocit la crearea unui prejudiciu total în valoare de 3 032.092.436 ROL (toate actele materiale de inducere în eroare a părților vătămate, în numele SC C. SRL Iași, SC F.C. SRL Iași și SC R.G.I. SRL Iași) acest prejudiciu global atrăgând incidența disp. art. 1461 C. pen. (consecințe deosebit de grave) și implicit a disp. art. 215 alin. (5) C. pen., încadrare juridică ce a fost reținută în sarcina inculpatului.

Fapta învinuitului D.Ș.C., care, la data de 21 iunie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iași, delegat al „domnului T.” (D.N.) a ridicat de la partea vătămată SC G.D. SRL Iași faianță, gresie și adezivi, în valoare de 475.380.094 ROL, lăsând ca instrument de plată, inițial o fila cec emisă de SC C. SRL Iași (ce nu avea disponibil în cont), iar ulterior, pentru ca societatea să nu intre în interdicție bancară, a schimbat cecul cu un bilet la ordin emis de către SC L.I. SRL Ciurea (societate fantomă), inducând în eroare reprezentanții părții vătămate prin crearea aparenței valabilității acestui mijloc de plată, prin această operațiune cauzând un prejudiciu părții vătămate, echivalentul contravalorii mărfii ridicate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ș.C., care, la data de 11 iunie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL lași, a ridicat, de la partea vătămată SC P. SRL Iași cantitatea de 25.000 cărămizi, în valoare de 150.000.000 ROL lăsând ca instrument de plată o filă cec emisă de SC C. SRL lași (ce nu avea disponibil în cont, cecul fiind retras din circulație), inducând în eroare reprezentanții părții vătămate prin crearea aparenței valabilității acestui mijloc de plată, prin această operațiune cauzând un prejudiciu părții vătămate, echivalent contravalorii mărfii ridicate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ș.C., care, în luna noiembrie 2003 a identificat și a purtat discuții telefonice cu reprezentanții SC H.X. SRL lași, cu care s-a înțeles să ridice în numele SC F.C. SRL planetare auto, plata urmând a se face cu fila cec emisă de către SC F.C. SRL (deși aceasta aparținea SC F. SRL) și l-a însoțit pe învinuitul P.R.V. la sediul părții vătămate de unde au ridicat marfă în valoare de 273.700.000 ROL, cunoscând nevalabilitatea instrumentului de plată și inducând în eroare partea vătămată, prin aceasta cauzând un prejudiciu echivalent contravalorii mărfii ridicate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ș.C., care, la data de 22 septembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC F.C. SRL, a ridicat de la partea vătămată SC D.E. SRL lași scule pentru construcții în valoare de 313.121.021 ROL, lăsând ca instrument de plată 2 file cec emise de SC F.C. SRL Iași (care, în realitate aparțineau SC F. SRL. Iași) inducând în eroare reprezentanții părții vătămate cu privire la valabilitatea acestui instrument de plată, prin aceasta cauzând un prejudiciu părții vătămate, echivalent contravalorii mărfii ridicate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ș.C., care în perioada iunie - noiembrie 2003 a plăsmuit un număr de 4 procese-verbale (pe care le-a semnat în calitate de comisionar) prin care atesta în mod fals ca predate marfa ridicată de la SC G.D. SRL Iași, SC P. SA Iași, SC H.X. SRL Iași și SC D.E. SRL Iași administratorilor SC C. SRL Iași, respectiv SC F.C. SRL și SC R.G.I. SRL lași prin aceste operațiuni urmărind să creeze aparența legalității raporturilor sale juridice cu respectivele societăți și împiedicarea identificării destinației mărfurilor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului D.Ș.C. care în perioada iunie - noiembrie 2003 a folosit mai multe comenzi de ridicare mărfuri, delegații și ordine de deplasare, plăsmuite de către inculpatul B.I.N., cunoscând caracterul fals al acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului P.R.V., care, în calitate de administrator al SC R.G.I. SRL a ștampilat un număr 8 file cec (cunoscând că societatea este în interdicție bancară) și a remis respectivele instrumente de plată inculpatului B.I.N. și învinuiților P.V.D., D.Ș.C. și M.R.D., aceștia inducând în eroare, prin crearea aparenței valabilității instrumentelor de plată (cecurile fiind, în toate cazurile, postdatate), părțile vătămate SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași, de la care au ridicat marfa în valoare totală de 711.626.374 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului P.R.V., care, în ziua de 03 noiembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC F.C. SRL lași a ridicat de la partea vătămată SC H.X. SRL Iași mărfuri în valoare de 273.700.000 ROL, pe care a plătit-o cu o fila cec ce făcea parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulație care aparțineau SC F. SRL, prin aceasta cauzând un prejudiciu, echivalent contravalorii mărfii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului P.R.V. care la data de 03 noiembrie 2003 a folosit delegația de ridicare mărfuri care atesta în fals calitatea sa de delegat al SC F.C. SRL Iași, cu ajutorul căreia a indus în eroare partea vătămată SC H.X. SRL Iași de la care a ridicat marfă în valoare de 273.700.000 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen.

Faptele învinuitului O.I., care, în perioada iunie 2003, aflându-se în posesia documentelor de înregistrare ale SC C. SRL lași a aplicat pe un număr de 8 delegațiile de ridicare marfă, pe contrafacerile ordinelor de plată prin care s-au ridicat mărfuri de la SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava și SC C. SA lași, precum și pe filele cec cu ajutorul cărora inculpatul B.I.N. și învinuiții C.M. D.Ș.C. și D.N. au ridicat marfa de la părțile vătămate SC P. SA lași, SC K.R. SA Slobozia, SC H. SA București - Sucursala Turda, SC R. România SRL Turda și SC M. SA Bicaz, ștampila plăsmuită care imita semnătura administratorului SC C. SRL Iași, numita G.C., ajutându-i pe inculpat și pe învinuiții mai sus menționați să inducă în eroare toate părțile vătămate precizate, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 1.933.943.744 ROL, o parte din banii rezultați din comiterea faptelor revenindu-i, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, respectiv fals material în înscrisuri sub semnătură privată, fiecare dintre ele în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Fapta învinuitului P.V.D., care, în calitatea sa de membru al grupării infracționale ce face obiectul cauzei i-a ajutat pe inculpatul B.I.N. și pe ceilalți învinuiți să prejudicieze în mod nemijlocit părțile vătămate SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, pe care le-a identificat ca potențiale victime, a discutat personal cu reprezentanții acestora și și-a însușit o parte din banii rezultați din comiterea înșelăciunilor, precum și de a-i racola, în grupul infracțional pe învinuiții P.R.V. și M.R.D., totodată având inițiativa preluării de către învinuitul P.R.V. a SC R.G.I. SRL lași, intermediind preluarea SC C. SRL Iași de către inculpatul B.I.N., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului P.V.D. care, folosind fără drept calitatea de delegat al SC F. SRL Iași a ridicat de la partea vătămată SC V. SRL Mizil un motostivuitor, în valoare de 139.846.000 ROL, pentru plata căruia a lăsat o filă cec nevalabilă, (ce făcea parte dintre cele aparținând SC F. SRL), bunul vânzându-l fără documente de proveniență numitului D.V., contra sumei de 2.500 dolari S.U.A., pe care și i-a însușit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Fapta învinuitului C.M.S., care, în perioada iunie - noiembrie 2003, în calitatea sa de membru al grupării infracționale ce face obiectul prezentei cauze a susținut material cheltuielile logistice, de transport, avans marfă și plată a delegaților, în vederea săvârșirii de înșelăciuni de către B.I.N., M.R.D., D.Ș.C., D.N., P.R.V. și P.V.D., de cele mai multe ori având inițiativa comiterii actelor infracționale, preluând marfa rezultată pe care o vindea fără documente legale, în mod nemijlocit și dovedit, participând în maniera mai sus descrisă la comiterea infracțiunilor împotriva părților vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, SC G.D. SRL lași, SC P. SRL lași, SC C. SA Bacău și SC M. SA Bicaz întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuitului S.V., care, în calitatea sa de membru al grupării infracționale ce face obiectul prezentei cauze a susținut logistic cheltuielile de avans marfă, transport și plată a delegaților la comiterea, de către învinuiții P.R.V., D.Ș.C. și inculpatul B.I.N., a înșelăciunilor comise în dauna părților vătămate SC H.X. SRL Iași, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași din care a rezultat un prejudiciu total în valoare de 867.038.179 ROL, marfa preluând-o personal, cea mai mare parte a sumelor rezultate revenindu-i sieși întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta învinuiților M.D.R., D.N. și C.M., care în perioada iunie - decembrie 2003, racolați fiind de B.I.N., au aderat la o grupare criminală organizată, cu structuri determinate, care a acționat, în mod concertat în scopul obținerii de foloase materiale injuste prin inducerea în eroare a mai multor părți vătămate de la care au ridicat, prin folosirea interpusă a SC C. SRL lași, SC F.C. SRL Iași și SC R.G.I. SRL Iași marfa prin folosire de calități mincinoase, de mijloace de plată false sau prin emitere de cecuri fără acoperire bancară, contribuind la cauzarea unui prejudiciu în valoare totală de 2.395.954.026 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpatului M.D.R., care, în perioada septembrie - decembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC R.G.I. SRL Iași și SC F.C. SRL Iași a ridicat de la părțile vătămate SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL Iași mărfuri în valoare de 809.426.277 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise de către cele două societăți (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare reprezentanții părților vătămate prin crearea aparenței valabilității acestor mijloace de plată, prin această operațiune cauzând un prejudiciu părților vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului D.N., care, în perioada iunie - iulie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iași a ridicat de la părțile vătămate SC C. SA Iași, SC G.D. SRL Iași mărfuri în valoare de 560.965.014 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise de către cele două societăți (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare pe reprezentanții părților vătămate prin crearea aparenței valabilității acestor mijloace de plata prin această operațiune cauzând un prejudiciu părților vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului C.M., care, în perioada mai 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iași, a ridicat de la partea vătămată SC K.R. SA Slobozia mărfuri în valoare de 667.800.056 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise de SC C. SRL Iași (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare pe reprezentanții părții vătămate prin crearea aparenței valabilității acestor mijloace de plată prin această operațiune cauzând un prejudiciu părților vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului C.M., care, în calitate de asociat unic la SC F. SRL a remis inculpatului B.I.N. 4 file cec, în alb, semnate și ștampilate de către el, pentru ca acestea să fie folosite în numele SC F.C. SRL Iași de membrii grupării infracționale, care face obiectul cauzei, pentru ridicare de mărfuri, contribuind la crearea unui prejudiciu de 455.562.582 ROL, în dauna părților vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune (în calitatea de autor, latura subiectivă fiind constituită din intenția indirectă) prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Pe parcursul cercetării judecătorești efectuate în cauză:

SC R. România SRL s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 13.420, 37 RON daune materiale din care 9.937, 93 RON contravaloarea produselor livrate, iar suma de 3.482, 44 RON actualizarea prejudiciului creat cu rata inflației.

SC D.I.C. SRL s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 12.933, 16 RON daune materiale din care 8.476, 25 RON contravaloarea produselor livrate, 4.456, 91 RON daune ca urmare a imposibilității utilizării sumei reprezentând contravaloarea produselor livrate.

SC E.M.T. SRL Iași și-a menținut constituirea de parte civilă pentru suma de 23.211, 72 RON ce reprezintă contravaloarea mărfii livrate și penalitățile legale de întârziere calculate până la achitarea debitului.

SC P. SA Iași și-a menținut constituirea de parte civilă pentru suma de 150.000.000 ROL, respectiv 15.000 RON ce reprezintă contravaloarea prejudiciului suferit.

SC C. SA Iași și-a menținut constituirea de parte civilă pentru suma de 13.583, 37 RON din care 8.585, 89 RON contravaloarea facturii din 23 iulie 2003 și 4.997, 48 RON dobândă legală.

SC C. SA Bacău s-a constituit parte civilă cu suma de 16.333 RON din care 11.758, 82 RON ce reprezintă contravaloarea prejudiciului suferit și 4.574, 18 RON ce reprezintă actualizarea cu rata inflației conform indicilor de consum calculat pe perioada 01 octombrie 2003 - 29 noiembrie 2007. La data 16 februarie 2010 partea civilă a depus precizări prin care a învederat că la data de 23 septembrie 2009, societatea SC R.G.I. SRL a achiziționat marfă în sumă de 12.041, 82 RON conform facturilor fiscale, pentru plată emițându-se fila cec Z498. La termenul de prezentare a filei cec, banca a refuzat-o parțial ca urmare a lipsei de disponibil, decontând suma de 283 RON, rămânând un prejudiciu de 11.758, 82 RON neachitat nici în prezent. Această sumă se actualizează cu rata inflației în perioada octombrie 2003 - decembrie 2009 ajungând la 18.645, 96 RON.

SC C.H. SA București, succesoare prin absorbție a SC M. Bicaz, conform relațiilor comunicate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București s-a constituit parte civilă cu suma de 35.251, 10 RON reprezentând contravaloarea mărfii livrate și neachitate.

SC G.D. SRL Iași și-a menținut constituirea de parte civilă, solicitând actualizarea sumei indicate la urmărire penală cu rata de inflație la data punerii în executare a hotărârii ce se va pronunța.

La termenul din 17 februarie 2009, cu ocazia verificării regularității actului de sesizare al instanței, în baza art. 30 alin. (2) C. proc. pen. s-a acordat termen pentru acoperirea neregularităților actului de sesizare al instanței în sensul:

- pentru inculpatul P.V.D., trimis în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. fără raportare la faptele descrise în partea expozitivă a rechizitoriului urmând a se preciza în concret pentru ce acte materiale de înșelăciune s-a dispus trimiterea în judecată, în dauna căror părți vătămate prin raportare, la conținutul rechizitoriului;

- pentru inculpatul C.M.S. față de contradicțiile existente între partea expozitivă, încadrarea juridică și dispoziția de trimitere în judecată, urmând a se preciza dacă trimiterea în judecată privește și reținerea contribuției materiale a acestui inculpat sub forma complicității la înșelăciune în formă continuată - art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 C. pen. în dauna părții vătămate SC M. SA Bicaz;

- pentru inculpatul O.I., față de contradicțiile existente între încadrarea juridică a faptei dată prin rechizitoriu și dispoziția de trimitere în judecată, urmând a se preciza dacă trimiterea în judecată a acestui inculpat privește infracțiunea de complicitate la înșelăciune în formă continuată - art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. sau infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- a se preciza în raport de fapta descrisă în rechizitoriu față de care dintre inculpați s-a dispus trimiterea în judecată și încadrarea juridică pentru fiecare din aceștia.

Prin adresa D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iași a precizat în legătură cu rechizitoriul nr. 14D/P/2007 următoarele:

- pentru inculpatul P.V.D. s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen. reținându-se în sarcina lui comiterea faptei în dauna părților vătămate SC I.C. SRL Bacău și SC C. SA Bacău, folosindu-se de SC F.C. SRL Iași, precum și pentru săvârșirea faptei în dauna părții vătămate SC V. SRL Mizil, folosindu-se de SC R.G.I. SRL Iași;

- pentru inculpatul C.M.S. s-a reținut contribuția sa materială, în forma complicității la înșelăciune - art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 C. pen. în dauna părții vătămate SC M. SA Bicaz;

- pentru inculpatul O.I. s-a produs o eroare materială la dispoziția de trimitere în judecată, stipulându-se greșit trimiterea în judecată în calitate.de autor, el fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată în modalitatea de participație a complicității - art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- în ceea ce privește fapta descrisă la pct. 1 lit. e) din rechizitoriu, răspunderea penală revine conform rechizitoriului inculpaților B.I.N. și O.I., celălalt participant la comiterea faptei în dauna părții vătămate SC K.R. SA Slobozia, respectiv C.M. fiind trimis în judecată prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iași nr. 9D/P/2008 din 06 mai 2008.

Fața de precizările depuse de D.I.I.C.O.T., prin încheierea de ședință din 27 octombrie 2009 s-a constatat în baza art. 300 C. proc. pen. regularitatea actului de sesizare - rechizitoriul nr. 14D/P/2007 și, totodată, constatându-se și regularitatea actului de sesizare rechizitoriul nr. 9/D/P/2008 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iași, s-a dispus în baza art. 32 C. proc. pen. conexarea cauzei nr. 645/99/2008 la Dosar nr. 7517/99/2007.

Inculpații D.Ș.C., O.I., S.V., C.M. au fost audiați în fața instanței, la termenul din 27 octombrie 2009, declarațiile acestora fiind consemnate în procese-verbale separate și atașate la dosarul cauzei.

Inculpații B.I.N., P.R.V., C.M.S. (fost S.), P.V.D., s-au prelevat de dreptul la tăcere potrivit dispozițiilor art. 70 C. proc. pen.

Inculpații M.D.R. și D.N. nu s-au prezentat în fața instanței, deși pe numele acestora au fost emise multiple mandate de aducere.

Pe parcursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii V.R.O., V.C.E., A.E., P.M., C.M., M.I., C.R., F.I.C., D.V., E.C.M., M.C., B.L., C.V., P.C., A.L.A., P.A., T.D., R.R.O., M.E.T., T.M., C.D., M.D., P.G., N.M., T.G.P., N.V., B.V., M.G.C., B.C., A.R., S.D., S.D., C.M., V.T., D.P.L., constatându-se imposibilitatea audierii celorlalți martori indicați în actul de sesizare al instanței.

Pe parcursul judecării cauzei inculpatul O.I. a decedat, deces înscris în 29 septembrie 2010 la Primăria Municipiului Iași.

Prin încheierea de ședință din 19 octombrie 2010 s-au pus în discuție din oficiu schimbarea încadrărilor juridice ale faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată în sensul:

- pentru inculpatul B.I.N. din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în reținerea unei singure infracțiuni prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. raportat la toate actele materiale cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., incluzând și fapta din rechizitoriu;

- pentru inculpatul C.M. față de descrierea faptei din actul de sesizare al instanței „fapta inculpatului C.M. care în mai 2003, folosindu-se de calitatea de delegat la SC C. SRL Iași, a ridicat de la partea vătămată SC K.R. SA, mărfuri în valoare 667.800.056 ROL, lăsând ca instrumente de plată file cec cunoscând că nu avea disponibil în cont, întrunește elemente constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.”, reținerea disp. art. 41 alin. (2) C. pen. întrucât se arată că inculpatul a ridicat marfă în trei rânduri consecutiv; sub aspectul faptei descrise în rechizitoriu în sensul că a remis inculpatului B.I.N. 4 file cec, în alb, semnate și ștampilate pentru a fi utilizate”, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. schimbarea încadrării juridice din această infracțiune în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și reținerea art. 37 lit. b) C. pen. însă, având în vedere că la dispoziția de trimitere în judecată se reține o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., schimbarea încadrării juridice vizând stabilirea corectă a încadrării juridice a faptelor ce intră în componenta unității legale a infracțiunii;

- pentru inculpatul C.M.S., având în vedere și precizările depuse la actul de sesizare la solicitarea instanței în sensul de se include în actele materiale și fapta prevăzută în rechizitoriu la pct. 1 lit. h), Parchetul specificând că s-a reținut și această faptă;

- pentru inculpatul O.I. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea reținută prin rechizitoriu prev. și ped. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în sensul reținerii „complicității”;

- pentru inculpatul D.Ș.C. din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv din infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din rechizitoriu și reținerea unei infracțiuni distincte prev. de art. 291 C. pen.;

- pentru inculpatul P.V.D. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- pentru inculpatul P.R.V. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41. alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., cu menținerea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. pentru toți inculpați.

La termenul din 16 noiembrie 2010 instanța a pus în discuție aceste schimbări de încadrări, precum schimbarea încadrării juridice, pentru toți inculpații, din infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003; pentru inculpații S.V. și C.M.S. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., urmând ca asupra celor discutate instanța să se pronunțe o data cu fondul.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 24 iunie 1993 G.C. (asociat și unic administrator) a înființat SC C. SRL, având ca obiect de activitate, printre altele, comerț cu amănuntul în magazine nespecializate (istoricul societar fiind furnizat de Oficiul Registrului Comerțului). Societatea a funcționat legal până în data de 15 iunie 2002. Ca urmare a transformărilor intervenite în structura acționariatului, la data de 15 iunie 2002 s-a încheiat act adițional la statul și contractul de societate prin care asociata majoritară G.C. a cesionat toate cele 62 de părți sociale deținute în favoarea lui C.Ș., care a devenit acționar majoritar la SC C. SRL și totodată administrator al societății. Numita G.C. a arătat că a părăsit teritoriul României la data de 30 august 2002, plecând în Italia, fără a reveni în țară, fapt ce rezultă și din copia pașaportului aflat la dosarul de urmărire penală. Martorul C.Ș., în declarația sa din cursul urmăririi penale a arătat că el era cel ce urma să facă mențiunile la Oficiul Registrului Comerțului privind schimbarea structurii acționariatului și a administratorului, fapt ce nu a fost posibil deoarece SC C. SRL figura cu datorii la bugetul statului. Martorul a indicat că a primit totodată toate documente SC C. SRL, precum și o ștampilă rotundă și o ștampilă pătrată aparținând SC C. SRL, un carnet de cec-uri, din care lipsea o singură filă, cec-uri ce erau neștampilaie și nesemnate. Martorul a susținut că toate aceste documente au fost depozitate la familia E., care ulterior a refuzat restituirea bunurilor. Conform sentinței civile nr. 8116 din 30 iulie 2003 emisă de către Judecătoria Iași în Dosarul nr. 4846/2003, cererea în chemare în judecată a numitei E.P., formulată de către C.Ș. având ca obiect obligarea acesteia de a restitui bunurile a fost respinsa ca nedovedită. Martorii E.P. și E.A. au atestat că în fapt martorul C.Ș. și-a redobândit toate bunurile depozitate la ei.

Inculpatul P.R.V. a indicat că a înțeles din discuțiile purtate cu B.I.N., C.M.S., D.N. și O.I. că actele societății SC C. SRL au fost lăsate de fosta administratoră lui C.Ș., care, la rândul său, le-a dat lui O.I. și C.M.S., C.Ș. urmând a primi un comision. Tot din discuții a arătat inculpatul că a aflat că metoda de lucru era similară: inculpații C.M.S. și O.I. avansau banii necesari operațiunii, anumiți inculpați mergeau ca delegați ai SC C. SRL la diverse societăți comerciale contractând diverse mărfuri, lăsând pentru plata ordine de plată sau cec-uri fără acoperire, marfa fiind înstrăinată către terțe persoane, iar banii obținuți erau împărțiți între C.M.S., O.I. și C.Ș. De asemenea, inculpatul a precizat că exista o înțelegere ca în cazul existenței unei investigații a poliției, inculpații să declare că documentele le au de la o persoană numita Z. și o femeie grasă și blondă.

În cursul urmăririi penale, inculpatul B.I.N., audiat fiind a arătat că a fost abordat de o persoană pe care o cunoaște ca fiind R.C., persoana ce lucrase anterior la firma vărului său P.D.. Respectiva persoana i-a propus să lucreze pentru SC C. SRL, firmă luată de la C.Ș. cu intenția de a induce în eroare societățile comerciale partenere. Inculpatul a arătat că a văzut la R.C. o ștampilă cu specimen de semnătura a administratorului real al societății G.C. Conform înțelegerii, sarcina sa era de a se deplasa la diverse societăți comerciale de unde trebuia să ridice marfa, urmând ca aceasta să fie dusă în locurile indicate de R.C. și C.M.S. Distinct de activitatea sa pe SC C. SRL, lucrau C.M.S. și C.M.

Pentru a da o aparență de legalitate activității infracționale, s-a plăsmuit un contract de comisionare între B. și SC C. SRL din 07 aprilie 2003 prin care comisionarul era autorizat să ridice mărfuri pe seama comitentului, urmând a beneficia de un comision de 3%.

a) La data de 23 iunie 2003, inculpatul B.N. s-a prezentat la depozitul SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, prezentându-se drept delegat al SC C. SRL Iași și solicitând livrarea a 2.500 plăci azbociment și grinzi în valoare totală de 236.403.704 ROL. În vederea perfectării tranzacției inculpatul a prezentat comanda din 23 iunie 2003 emisă aparent de SC C. SRL. Marfa a fost livrată, fiind emisă factura fiscală din 23 iunie 2003, pentru suma de 236.403.704 ROL și avizele de însoțire a mărfii din 23 iunie 2003, marfa fiind transportată în trei mașini. Martorul C.M.A. a indicat că îl recunoaște pe B.I.N. ca fiind delegatul SC C. SRL care a ridicat marfa de la SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava. Inculpatul a achitat parțial suma de 1.403.704 ROL, iar pentru diferența a lăsat copia a ordinului de plată din 23 iunie 2003, pe contul SC C. SRL pentru suma de 235.000.000 ROL, vizat de R. Bank Iași. În data de 27 iunie 2003, reprezentanții SC R.I. SRL București s-au sesizat de faptul că plata nu a fost onorată, formulând plângere penală. Inculpatul B.I.N. a întocmit, în fals un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava către administratorul societății, G.C., deși aceasta nu mai deținea în cadrul SC C. SRL nici o calitate din 15 iunie 2002.

Inculpatul B.I.N. a recunoscut că a ridicat marfa de la SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, arătând că atât ordinul de plată, cât și celelalte documente le-a primit de la Z.C. Marfa a fost preluată, de la Z., el urmând a beneficia de comisionul stabilit, însă nu a fost plătit, primind doar 500.000 ROL de la C.S. A indicat totodată inculpatul că prin intermediul lui Z.C. a primit un proces-verbal de la R. care atesta nereal că marfa a fost predată lui G.C. Inculpatul a negat că ar fi scris vreun act legat de aceasta operațiune.

b) În cursul lunii iulie 2003, P.M., angajată a SC C. SA Iași, a fost contactată telefonic de o persoană care s-a prezentat drept reprezentant al SC C. SRL interesându-se despre condițiile necesare contractării unei cantități de 20 tone ciment. La data de 23 iulie 2003, inculpatul D.N. s-a prezentat la SC C. SA Iași, prezentându-se drept delegat al SC C. SRL Iași și solicitând livrarea unei cantități de ciment. În vederea perfectării tranzacției inculpatul a prezentat delegația din 23 iulie 2003, comanda din 22 iulie 2003 și copia ordinului de plată din 23 iunie 2003 pentru suma de 85.584.990 RON emis de SC C. SRL, vizat de R. Bank SA - Sucursala Iași. Pentru marfa livrata emisă, SC C. SA Iași și a emis factura din 23 iulie 2003 pentru suma de 85.584.977, 00 ROL. Depunându-se spre decontare, ordinul de plată din 23 iunie 2003, banca a comunicat că ordinul de plată nu a fost vizat de bancă, fiind un fals grosolan. Transportul mărfii ridicate de D.N. a fost realizat cu autocamioanele. Martorul A.E. a indicat că lucrând în transport cu autoturismul proprietate personală, în data de 22 iulie 2003, a fost contactat de o persoană care s-a prezentat ca fiind N., fiind interesat de transportul unei cantități de ciment. A indicat martorul că a fost de acord să efectueze transportul împreună cu fratele său și un alt șofer. Martorul a indicat că după preluarea mărfii de la SC C. SA Iași, numitul N. i-a condus unde marfa a fost descărcată la un depozit aparținând unei persoane ce nu părea de naționalitate română. În același sens au declarat și martorii C.V. și A.I.

Inculpatul B.I.N. a declarat că ideea de a înșela această societate comercială a aparținut inculpatului lui Z.C., care l-a trimis să se intereseze despre modalitățile de achiziționare a unei cantități de marfă de la SC C. SA. Inculpatul B.I.N. a arătat că într-adevăr s-a deplasat la sediul social și a discutat cu o angajata, însă tranzacția nu a putut fi încheiată întrucât marfa dorită (ciment și fier beton) nu se afla în stoc. Ulterior a mai discutat cu angajații SC C. SA telefonic, atât el, cât și inculpatul D.Ș.C. și Z.C. Inculpatul B.I.N. a susținut că ulterior nu a mai avut nici o legătură cu aceasta afacere, dar a aflat că inculpatul D.N. s-a deplasat ulterior la SC C. SA de unde a încărcat 3 camioane de ciment, marfa fiind dusă la un depozit al unui turc sau arab. Inculpatul B.I.N. a recunoscut că scrisul de pe comanda din 22 iulie 2003 îi aparține, însă nu a completat alte documente din cele lăsate în posesia părții vătămate SC C. SA.

Inculpatul D.Ș.C. a declarat în cursul urmării penale că nu a sunat niciodată la SC C. SA Bacău și nu a vorbit niciodată cu reprezentanții acestei societăți.

Inculpatul D.N., în cursul urmăririi penale a arătat că prin intermediul unei cunoștințe l-a cunoscut pe Z.R. care împreună cu P.R.V., i-a propus să lucreze pentru SC C. SRL în calitate de delegat. După două zile s-a întâlnit cu Z.R. care i-a dat de față cu P.R.V. o delegație pe numele său, o notă de comandă a SC C. SRL și o copie după un ordin de plată. Z. l-a asigurat că este în regulă și l-a trimis la SC C. SA unde trebuia să se întâlnească cu o angajată a acestei societăți, d-na P., și să ridice cantitatea de 30 tone ciment. Inculpatul a arătat că s-a deplasat la sediul societății, iar d-na P. a verificat actele. La fața locului erau ajunse deja 3 camioane, dar nu cunoaște cine a aranjat transportul. D-na P. i-a spus că poate lua marfa și i-a întocmit factura. După ce a luat marfa, a mers la locul pe care i-l indicase anterior P.R.V., respectiv lângă un depozit. Acolo P.R.V. le-a spus șoferilor să aștepte, iar pe el l-a dus la o terasă în apropiere, unde Z.R. i-a dat un proces-verbal de predare-primire a mărfii. Inculpatul a precizat că nu cunoaște ce s-a întâmplat cu marfa, nu a mai fost niciodată delegat al SC C. SRL, iar pentru serviciul prestat a primit suma de 200.000 ROL.

Ulterior inculpatul D.N., fiind audiat în cursul urmăririi penale în dosarul disjuns nr. 9/D/P/2008 a precizat că în cursul anului 2003 a fost racolat de frații B., care i-au spus că dețin o societate comercială și să lucreze pentru ei în calitate de delegat. Neavând bani, a fost de acord, iar inculpatul B.I.N. a contactat reprezentanții SC C. SA Iași pentru achiziționarea unei cantități de ciment, plata urmând a se face cu ordin de plată. Reprezentanții SC C. SA Iași au fost de acord cu condițiile stipulate, iar el a primit documentația necesară ridicării mărfurilor de la inculpatul B.I.N. Marfa a fost încărcată și dusă la un depozit cu materiale de construcții. Pentru această activitate a arătat inculpatul că a primit suma de 200.000 ROL, inculpatul B.I.N. punându-l ulterior să semneze procesul-verbal de predare-primire a mărfii din 23 iulie 2003 (depus la dosar) prin care se atesta că a predat cantitatea de 30 tone ciment către G.C., dar pe această persoană nu a văzut-o niciodată. Inculpatul a indicat că întrucât și-a dat seama că frații B. comit înșelăciuni a refuzat să mai colaboreze cu aceștia. Inculpatul a recunoscut și a repetat fapta comisă.

c) În luna iunie 2003, reprezentanții părții vătămate SC G.D. SRL Iași au fost contactați de o persoana prezentându-se ca fiind „Domnul T.”, reprezentant al unei societăți comerciale, interesându-se de condițiile în care poate achiziționa o cantitate de gresie și faianță. A doua zi, „d-l T.” a luat legătura cu angajatul SC G.D. SRL Iași, V.R.O., și i-a comunicat că va trimite un delegat pentru ridicarea mărfurile. În data de 21 iunie 2003 la sediul SC G.D. SRL Iași s-a prezentat inculpatul D.Ș.C. recomandându-se ca fiind delegatul „Domnului T.”, prezentând delegația de ridicare de mărfuri din 21 iunie 2003 emisă de SC C.

SRL și o filă cec în alb. SC G.D. SRL Iași a livrat marfa (gresie, faianță și adezivi) în valoare de 465.380.094 ROL, întocmindu-se avizele de însoțire a mărfii din 21 iunie 2003, respectiv din 21 iunie 2003 având ca pe beneficiar pe SC C. SRL, prin delegat D.Ș. Marfa a fost transportată în localitatea Ciurea, unde a fost descărcată de către martorul S.A. Ulterior martorul V.R.O. a fost contact de o persoană spunându-i ca va veni ulterior pentru a prelua factura și că va proceda la înlocuirea mijlocului de plată inițial predat (fila cec emisă pe numele SC C.

SRL Iași). Martorul V.C.E. l-a identificat pe D.Ș.C. ca fiind delegatul SC C. SRL care a preluat marfa. Ulterior, potrivit declarațiilor martorului V.R.O. la sediul SC G.D. SRL Iași s-a prezentat un tânăr care a indicat că este trimis de domnul „T.”, înmânându-i un bilet la ordin emis de SC L.I. SRL Ciurea, ștampilat, semnat și completat la rubrica emitent, cât și la data emiterii, locul emiterii și scadent la 30 iulie 2003. Împreună cu biletul la ordinul, în același timp, au fost predate reprezentantului SC G.D. SRL Iași o xerocopie de pe certificatul de înmatriculare, certificatul de înregistrare, adeverință de plătitor de TVA pe numele SC L.I.

SRL. În aceste condiții, SC G.D. SRL Iași a emis factura fiscală din 24 iunie 2003 pe numele cumpărătorului SC L.I. SRL. Prezentându-se la decontare biletul la ordin s-a constat că SC L.I. SRL. nu avea disponibil în contul bancar Bank P. SA Iași”, deconțându-se parțial doar suma de 100.000 RON. O parte din marfă a fost dusă de către cetățenii de etnie rromă la SC E.M. SRL Iași căreia i-a fost remisă o factură emisă de către SC F.C. SRL Iași (societate implicată în comiterea unor alte înșelăciuni ce fac obiectul prezentului dosar).

Administratorul SC E.M. SRL Iași, numitul C.R., audiat fiind, a declarat că la depozitul său au venit doi cetățeni de etnie rromă care i-au oferit gresie porțelanată și faianță, el fiind de acord cu condițiile vânzării. În aceste condiții a primit marfa, aceasta fiind însoțită de documente respectiv factura fiscală din 05 iulie 2003 emisă de SC F.C. SRL către SC E.M. SRL Iași și chitanța emisă de SC F.C. SRL la data de 08 iulie 2003 pentru suma de 17.849.989 ROL, în original. În cursul urmăririi penale, martorul C.R. a indicat că îi recunoaște după fotografie pe învinuiții D.Ș.C.

și D.N., aceștia „lucrând” în mod obișnuit, în calitate de delegați ai unor societăți comerciale controlate de cetățeni de origine rromă.

Martorul V.R.O. a indicat la urmărirea penală că prezentându-i-se de organele de urmărire penală fotografia unei persoane a recunoscut cu exactitate că persoana care s-a recomandat ca „d-l T.” este D.N.

Martorul C.R. a indicat că D.N. a lucrat ca delegat al SC C. SRL, desfășurând operațiuni comerciale cu acesta, aducându-i ciment și ipsos alb în iunie 2003.

Inculpatul P.Ș.C. a semnat un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC G.D. SRL Iași prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societății, G.C. Acest proces-verbal a fost stampilat cu ștampila societății și cu ștampila ce imită semnătura administratorului acesteia.

Inculpatul B.I.N. a susținut că nu a participat la săvârșirea faptei în dauna SC G.D. SRL Iași și cunoaște că de ridicarea mărfurilor s-a ocupat inculpatul D.Ș.C., care ulterior s-a lăudat că a primit suma de 13.000.000 ROL. Din relatările acestuia cunoaște că marfa a fost predată unor persoane de etnie rromă care ulterior nu au dorit sa plătească marfa, intervenind C.M.S. care a solicitat ori banii, ori fila cec aparținând SC C. SRL.

Inculpatul D.Ș.C. a arătat că în calitate de delegat al SC C. SRL a fost trimis la SC G.D. SRL, primind o filă cec de la Z.R. și încărcând două camioane de gresie și faianță. Inculpatul aprecizat că nu a fost întocmită factură, ci doar aviz de expediție a mărfii. Marfa a fost dusă la locul unde s-a întâlnit cu Z.R. căruia i-a predat marfa. La un moment dat, Z.R. i-a arătat fila cec pe care o lăsase la SC G.D. SRL, spunându-i că nu îi dă comision deoarece marfa a fost returnată.

Inculpatul D.N., în cursul urmăririi penale, a arătat că nu a desfășurat nici un fel de relații comerciale cu SC G.D. SRL, nu a sunat niciodată la firmă și nu a fost delegat al SC C. SRL pentru această societate și nu cunoaște de ce este indicat ca delegat al acestei societăți și ca fiind persoana ce a dat fila cec reprezentanților societății SC G.D. SRL.

d) În luna iunie 2003, B.N. și și Z.D. au discutat telefonic cu reprezentanții părții vătămate SC P. SRL Iași despre posibilitatea achiziționării unei cantități de cărămizi. Potrivit declarațiilor martorului M.C., din faza de urmărire penală, declarații menținute în fața instanței, inculpatul B.I.N. și Z.D. s-au deplasat la sediul SC P. SRL Iași pentru discuții referitoare la achiziționarea unei cantități de cărămidă și modalități de plată. Stabilind de principiu elementele contractului, inculpatul.B.I.N. a completat în numele SC C. SRL Iași, comanda din 09 iunie 2003 și delegație pentru ridicare de mărfuri din 10 iunie 2003, respectiv din 11 iunie 2003 pe numele inculpatului D.Ș.C. stampilate cu ștampila societății și cu specimenul de semnătură al administratorului G.C., eliberând totodată cec-ul din data de 11 iunie 2003 emis de către SC C. SRL Iași. Totodată între SC C. SRL Iași și inculpatul D.Ș.C. s-a încheiat aparent contractul de comisionare din 01 iunie 2003 prin care inculpatul se obliga la căutarea de furnizori pentru aprovizionarea cu diverse materiale în vederea desfacerii acestora și creșterii cifrei de afaceri a SC C. SRL, urmând a beneficia de un comision de 0, 5% calculat la valoarea facturilor. Potrivit declarațiilor martorului M.C. inculpatul B.I.N. a închiriat un camion mare și împreună cu D.Ș.C. s-au deplasat să încarce cărămida de la punctul de lucru al SC P. SRL, urmând ca inculpatul B.I.N. să-i aștepte.

La data de 11 iunie 2003, inculpatul D.Ș.C. s-a prezentat la punctul de lucru al părții vătămate SC P. SRL Iași, din localitatea Ciurea, predând reprezentanților acesteia documentele arătate anterior precum și o filă cec. SC P. SRL a emis factura fiscală din 11 iunie 2003 pentru valoarea de 150.000.000 ROL. Martorul M.C. a indicat la urmărire penală că transportul s-a realizat în două zile succesive, de fiecare dată camioanele fiind preluate de inculpatul B.I.N. Față de multitudinea de detalii coroborate din declarația martorului M.C. din cursul urmăririi, instanța a înlăturat parțial declarația acestuia din cursul judecății conform căreia nu știe ca B. să fi avut vreun amestec în afacerea cu cărămidă, având în vedere că nici un element nu justifică modificarea poziției procesuale, mai ales în condițiile în care martorul și-a menținut integral declarațiile date în cursul urmării penale.

La datade 14 iulie 2003, reprezentanții părții vătămate SC P. SRL Iași au introdus spre decontare fila cec X323 la W. Bank - Sucursala Iași, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă disponibil, cec retras din circulație. Prin raportul de constatare tehnico-științific din 27 aprilie 2004 s-a concluzionat că semnătura trăgătorului de pe fila cec X323 din 11 iunie 2003 nu a fost executată cu un instrument scris, fiind făcută probabil cu o ștampilă.

Inculpatul D.Ș.C. a semnat un proces-verbal de predare a mărfii ridicată de la SC P. SA Iași prin care atesta, în fals, predarea mărfii către administratorul societății, G.C. Acest proces-verbal a fost ștampilat cu ștampila societății și cu ștampila ce imita semnătura administratorului acesteia.

Inculpatul B.I.N. a declarat că ideea de a înșela această societate comercială a aparținut inculpatului D.Ș.C., care a fost însoțit de Z.C., iar D.Ș.C. i-a solicitat să se intereseze despre posibilitatea preluării unei cantități de marfă, întrucât el este cunoscut în zonă. Inculpatul B.I.N. a arătat că într-adevăr s-a deplasat în zonă și a discutat cu o angajată, însă tranzacția nu a putut fi încheiată întrucât administratorul SC P. SA Iași era plecat în străinătate. Inculpatul B.I.N. a susținut că ulterior nu a mai avut nici o legătură cu această afacere, dar a aflat că inculpatul D.Ș.C. s-a deplasat ulterior la SC P. SA Iași de unde a încărcat 10 camioane de cărămidă și nu cunoaște unde a fost dusă aceasta, însă D.Ș.C. i-a spus că banii au fost împărțiți între C.M.S. și Z.C., el luând doar un milion și bătaie. Inculpatul B.I.N. a recunoscut că scrisul de pe comanda din 09 iunie 2003 îi aparține, însă a precizat că aceasta a fost dată în alb, nefiind completat numele, societății furnizoare. Inculpatul .B.I.N. a negat că ar fi completat alte documente din cele lăsate în posesia părții vătămate SC P. SRL Iași.

Declarația inculpatului B.N. va fi înlăturată parțial în condițiile în care prin raportul de constatare tehnico-științifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că nu numai scrisul de pe comanda din 09 iunie 2003, aparține inculpatului B.I.N., ci și scrisul de pe contractul de comisionare încheiat la 01 iunie 2003 între SC C. SRL Iași și D.Ș.

Inculpatul D.Ș.C. a arătat că l-a cunoscut pe Z.R. într-o pizzerie, iar acesta s-a prezentat ca împuternicit al SC C. SRL oferindu-i să lucreze pentru această societate în calitate de comisionar. În aceste condiții a încheiat un contract de comisionare pe durată nedeterminată cu SC C. SRL. Inculpatul a arătat că a fost trimis la SC P. SA Iași pentru a ridica marfa, actele primindu-le de la Z. (delegație, fila cec). Inculpatul a precizat că s-a deplasat singur, iar fila cec a fost lăsată în alb reprezentanților vânzătorului. Marfa a fost încărcată într-un camion, pe baza avizului de expediție, urmând ca factura să fie întocmită ulterior. Marfa a fost dusă în curte la SC S. SRL, la indicațiile lui Z., și nu l-a văzut pe B.I.N. la acel moment. Ulterior s-a încheiat procesul-verbal de predare-primire a mărfii.

e) În luna mai 2003 inculpatul C.M. s-a prezentat la sediul SC K.R. SA Slobozia, indicând că este reprezentantul SC C. SRL Iași și a solicitat să cumpere fibre textile, plata urmând a se realiza la 45 de zile cu file cec. Martora N.V., director al SC K.R. SA Slobozia, a atestat că inculpatul s-a înțeles cu reprezentantul societății asupra mărfii, condițiilor de livrare și modalității de plată. Ulterior, inculpatul C.M. a prezentat nota de comandă din 29 mai 2003 ștampilată cu ștampila unei alte societăți comerciale. SC K.R. SA a eliberat pentru SC C. SRL factura fiscală din 30 mai 2003 pentru suma de 198.812.077 ROL, inculpatul C.M. lăsând fila cec seria X308 cu ștampila SC C. SRL. Ulterior inculpatul C.M. a contactat telefonic alte două transporturi de fibre textile de la aceeași societate comercială, lăsând file cec pentru sumele de 248.004.710 ROL, respectiv 220.983.239, 00 ROL, fiind emise facturile fiscale din 08 iulie 2003, respectiv din 03 iulie 2003. Martorii P.G., E.C.M., A.A. și B.L. au declarat că au participat la transportarea mărfii - fibre textile de la Slobozia la Iași, fiind angajați prin intermediul firmei SC A.T. SRL Slobozia. Martorii au precizat că de fiecare data marfa a fost dusă la periferia orașului Iași, de acolo fiind încărcata în alte mijloace de transport, fără a cunoaște destinația finală a mărfii. La datele de 14 iulie 2003, 06 august 2003 și 20 august 2003, reprezentanții părții vătămate au depus filele cec la Banca C.R. - Sucursala Slobozia, acestea fiind refuzate din lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară, cecuri retrase din circulație.

Din verificările efectuate de organele de poliție a reieșit că o parte din marfa achiziționată de SC C. SRL prin intermediul inculpatului C.M. a fost vândută ulterior către SC M.P. SNC Ț. (factura fiscală din 30 mai 2003 în valoare de 198.812.077 ROL, respectiv factura fiscală din iulie 2003 pentru suma de 174.573.000 ROL).

Administratorul societății cumpărătoare M.I. a declarat că inculpatul C.M. s-a deplasat la sediul societății sale și l-a întrebat dacă este interesat de achiziționarea unor fibre textile. Fiind de acord cu termenii contractuali stipulați, a arătat martorul M.I. că achiziționat marfa, ce a fost achitată integral conform chitanțelor fiscale prezentate. O altă parte marfa achiziționată de SC C. SRL prin intermediul inculpatului C.M. a fost vândută ulterior către SC I.T. SRL Iași (factura fiscală din august 2003 în valoare de 117.572.000 ROL, respectiv factura fiscală din iunie 2003 pentru suma de 117.908.175 ROL). Administratorul societății cumpărătoare D.V. a declarat că îl cunoștea pe inculpatul C.M. anterior, iar în luna iunie 2003 acesta l-a contactat și l-a întrebat dacă este interesat de achiziționarea unor fibre textile. Fiind de acord cu prețul propus de inculpat a achiziționat marfa conform facturilor fiscale existente la dosar, marfa pe care a achitat-o integral conform chitanțelor fiscale prezentate. Ambii martori au indicat că inculpatul „C.M. a emis facturile și chitanțele dintr-un carnet ce-l avea asupra sa, actele fiind deja ștampilate și semnate. Marfa a fost vândută către SC M.P. SNC și SC I.T. SRL Iași la prețul de achiziție.”

Inițial, inculpatul C.M. a susținut că a fost contactat de către administratorul SC C. SRL, o doamnă, care i-a propus să lucreze ca delegat al acestei societăți comerciale, urmând să primească un comision de 5-7% în funcție de valoare, iar după o perioadă de probă i se va încheia contract de muncă. În aceste condiții a identificat firma SC K.R. SA Slobozia, cumpărând fibre textile pentru SC C. SRL, primind un comision 10 milioane ROL. Inculpatul a susținut inițial că nu cunoștea nimic despre bonitatea financiară a SC C. SRL, iar în momentul când reprezentanții SC K.R. SA Slobozia l-au contactat și i-au comunicat că filele cec nu au acoperire bancară, a încercat să ia legătura cu patroana SC C. SRL, dar nu a mai găsit-o.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică din 10 mai 2004 s-a concluzionat că pentru răspunsurile subiectului C.M. la întrebările relevante ale testului s-au evidențiat modificări psihofiziologice semnificativ caracteristice reactivității emoționale, care conduc la concluzia detecției comportamentului simulat al subiectului.

Ulterior, în cursul urmăririi penale inculpatul C.M. a indicat că prin intermediul inculpatului B.I.N. l-a cunoscut pe O.R. care s-a recomandat ca V., aflând numele real al acestuia de la organele de poliție.

Inculpatul C.M. l-a recunoscut din planșe fotografice pe O.I. ca fiind persoana ce i s-a prezentat ca O.R.

Inculpatul B.I.N. i-a spus că O. are o societate numită SC C. SRL și are nevoie de delegați care să se deplaseze la diverse societăți comerciale să ridice marfa. Ulterior s-a întâlnit la o pizzerie cu O.R. care era însoțit de o doamnă care s-a recomandat ca fiind patroana de la SC C. SRL, dar a precizat că este ocupată și pentru ea va lucra numitul O. Inculpatul a arătat că s-au înțeles pentru un comision de 5-7% din valoarea mărfii și întrucât el lucrase anterior în domeniul textilelor s-a orientat spre acest domeniu.

În consecință a sunat la SC K.R. SA și a discutat despre livrarea unor cantități mari de marfă către SC C. SRL. D-na N. i-a solicitat actele de înregistrare a firmei, iar el i-a comunicat că va merge personal la Slobzia cu actele SC C. SRL, cu fila cec și delegație de ridicare de mărfuri din partea SC C., fapt ce s-a și întâmplat. Inculpatul a precizat că s-au înțeles asupra vânzării de către SC K.R. SA a unor fibre textile în valoare de 600-700 milioane ROL, plata urmând a se realiza cu file cec. Inculpatul a indicat că fila cec a lăsat-o reprezentanților SC K.R. SA în alb, așa cum fusese primită de la O.R. A doua zi, când a ajuns la Iași, d-na N. l-a contactat telefonic și i-a comunicat că a verificat societatea și îi va trimite un microbuz de marfă, dându-i numărul de telefon al șoferului. Luând legătura cu acesta, inculpatul a stabilit ca punct de întâlnire la intrarea în Iași, SC P.P. SRL Bucium. Între timp a aranjat vânzarea mărfii către SC M.P. SNC. Marfa a fost descărcată, iar cel ce a venit din Slobozia i-a dat factura. Între timp O.R. i-a adus factura și chitanța emise de SC C. SRL pe care le-a dat la SC M.P. SNC. Marfa a fost vândută către SC M.P. SNC pe același preț ca acela de la SC K. SRL, mai puțin transportul. O.R. i-a dat banii de comision. Ulterior cu d-na N. a stabilit să nu se mai deplaseze la Slobozia, ea urmând a-i livra marfa direct la Iași, fila cec urmând a fi transmisă prin șofer. Pentru alte trei transporturi marfa a fost vândută tot la SC M.P. SNC, iar un transport a fost vândut la SC I.T. SRL. Sumele de bani erau predate lui O.R., care îi plătea comisionul de 7%. Inculpatul a arătat că nu a cunoscut ca SC C. SRL să fi avut dificultăți financiare, convingere ce i-a fost întărită și de verificările efectuate de d-na N. Inculpatul a precizat că în afară de O.R. și B.I.N. nu cunoaște alte persoane care să fi lucrat pentru SC C. SRL.

În fața instanței inculpatul a retractat recunoașterea efectuată în cursul urmăririi penale, în sensul că O.R. e este aceeași persoană cu O.I. întrucât „acea persoană era mai grasă, avea mustață și un alt timbru vocal. Inculpatul a negat că ar fi predat suma de bani încasată cu titlu de preț în urma vânzării mărfurilor SC K.R. SA lui O.I. și a precizat că nu cunoaște nimic legat de activitatea SC F.C. SRL”.

f) La data de 20 iunie 2003, inculpatul B.I.N. s-a prezentat la sediul SC H. SA București, punctul de lucru Turda, județul Cluj, cu reprezentanții cărora el discutase anterior telefonic, în vederea achiziționării unei cantități de ciment și ipsos.

El a prezentat o notă de comandă (din 19 iunie 2003) și o delegație (din 19 iunie 2003) din partea SC C. SRL Iași, semnate și stampilate, precum și o copie a unui ordin de plată (din 20 iunie 2003) ce purta în fals viza R. Bank SA ștampilat în fals cu ștampila acestei unități. Aceste plăsmuiri fuseseră anterior realizate de către inculpat. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 23 tone ciment în valoare de 118.238.400. ROL, fiind emisă factura fiscală din 20 iunie 2003, emisa de către SC H. SA București către SC C. SRL Iași.

Martora M.E.T. a arătat că B.I.N. a prezentat toate documentele solicitate în mod obișnuit pentru vânzarea mărfurilor, ea întocmind doar factura de achiziție. Martora T.M. a declarat că a verificat documentele prezentate de reprezentantul SC C. SRL, pe care le-a xeroxat, sarcina întocmirii facturii revenind martorei M.E.T.

Reprezentanții SC H. SA București, Filiala Turda au efectuat ulterior, verificări la sediul R. Bank - Sucursala Iași, constatând ca viza băncii și ștampila acesteia sunt aplicate în fals.

Partea vătămată a comunicat prin adresa din 30 aprilie 2004, faptul ca xerocopia ordinului de plata, plăsmuită de către inculpat nu se mai afla în posesia unității întrucât s-a pierdut.

g) La aceeași dată, 20 iunie 2003, inculpatul B.I.N. s-a prezentat la sediul SC R. România SRL Turda, județul Cluj, cu reprezentanții cărora el discutase anterior telefonic, în vederea achiziționării unei cantități de ipsos.

El a prezentat nota de comandă (din 19 iunie 2003) și o delegație (din 19 iunie 2003) din partea SC C. SRL Iași, precum și o copie a unui ordin de plată (din 20 iunie 2003) ce purta în fals viza R. Bank SA. Cu ajutorul acestor documente, inculpatul B.I.N. a ridicat cantitatea de 22 tone ipsos modelaj și 22 tone ipsos construcții în valoare de 99.379.280 ROL, fiind emise facturile fiscale din 20 iunie 2003 de partea vătămată SC R. România.

Martora R.R.O. a arătat că B.I.N. a venit la punctul de desfacere al SC R. România SRL Turda, județul Cluj, în calitate de delegat al SC C. SRL, prezentând toate documentele solicitate în mod obișnuit pentru vânzarea mărfurilor (certificat de înmatriculare a firmei, certificat de înregistrare fiscală, delegație, comandă, ordin de plată), iar pe documentelor a întocmit dispozițiile de livrare. Martorul L.V.A. a indicat că pe baza dispozițiilor de livrare a întocmit facturile fiscale în cauză. Martorii N.V., N.G. și T.S. au participat la operațiunile de încărcare a mărfurilor.

Reprezentanții SC R. România SRL Turda au efectuat, la rândul lor, ulterior, verificări la sediul R. Bank - Sucursala Iași, constatând ca viza băncii și stampila acesteia sunt aplicate în fals.

Inculpatul B.I.N. a arătat că la pontul lui Z., a plecat la Turda pentru a ridica ciment și ipsos, cu două camioane închiriate de Z. În vederea încheierii tranzacțiilor inculpatul a arătat că a primit un ordin de plată în copie și delegație întocmite pe numele său. Marfa a fost predată lui Z.C., care i-a predat procesul-verbal conform căruia marfa a fost luată în custodie de administratorul SC C. SRL, G.C. Inculpatul a arătat că pentru serviciile prestate a primit suma de 4.000.000 ROL.

h) Pe data de 24 iunie 2003, inculpatul B.I.N. a contactat reprezentanții SC M. SA Bicaz, înțelegându-se asupra condițiilor vânzării unei cantități de ciment, plata urmând a fi făcută cu filă cec. Inculpatul a întocmit în numele SC C. SRL Iași nota de comandă din 23 iunie 2003 prin care solicita de la SC M. SA Bicaz cantitatea de 40 tone ciment, precum și comanda din 24 iunie 2003 prin care solicita de la aceeași societate cantitatea de 50 tone ciment.

În continuare, inculpatul a închiriat de la SC I. SA lași 4 camioane și a întocmit 6 delegații pentru ridicare de mărfuri (din 24 iunie 2003), pe numele T.A., A.C., M.C., P.C., B.P. și C.D., șoferii camioanelor (angajați ai SC I. SA lași). Inculpatul B.I.N. a înmânat numitului P.C. fila cec X311 pentru suma de 102.560.994.00 ROL, completată la toate rubricile, stampilată și semnată cu specimenul de semnătură al administratorului de drept al SC C. SRL Iași, G.C. pe care acesta din urmă a înmânat-o reprezentanților SC M. SA Bicaz, în momentul ridicării mărfii. Partea vătămată a emis pentru marfa livrată facturile din 25 iunie 2003, din 24 iunie 2003, din 25 iunie 2003, din 25 iunie 2005 și avizele de însoțire a mărfii din 25 iunie 2003, din 24 iunie 2002, din 24 iunie 2003.

Martorul P.C. a indicat că a fost contactat de reprezentantul SC C. SRL și solicitat să realizeze mai multe transporturi de marfa. Fiind de acord cu condițiile stipulate, a indicat martorul că a realizat transportul unor plăci de azbociment de la SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava la Iași, respectiv o cantitate de ciment de la SC M. SA Bicaz, cantitatea de ciment fiind descărcată în Tătărași. Martorul a identificat din planșele foto pe reprezentantul SC C. SRL, ca fiind inculpatul B.I.N.

La data de 30 iunie 2003 reprezentanții SC M. SA Bicaz au depus fila cec spre decontare, la Banca R. SA - Sucursala Iași, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară. Prin raportul de constatare tehnico-științifică din 27 aprilie 2004 s-a concluzionat că semnătura trăgătorului de pe fila cec X311 din 24 iunie 2003 nu a fost executată cu un instrument scris, fiind făcută probabil cu o ștampilă.

Inculpatul B.I.N. a declarat că ideea de a înșela această societate comercială a aparținut lui Z.C. și la solicitarea acestuia a sunat la SC M. SA Bicaz interesându-se despre posibilitățile de a achita o cantitate de ciment. De asemenea, tot la solicitarea lui Z.C. s-a deplasat la SC I. SRL de unde a închiriat mașinile necesare transportului. Inculpatul a indicat că nu cunoaște cine a ridicat marfa, dar beneficiarul acesteia a fost C.M.S. Inculpatul a negat că ar fi scris vreun act sau că s-ar fi deplasat pentru ridicarea cimentului.

Declarația inculpatului a fost înlăturata parțial în condițiile în care martorul P.C. l-a identificat ca fiind persoana ce i-a înmânat fila cec X311 pentru suma de 102.560.994.00 ROL, completată la toate rubricile, ștampilată și semnată cu specimenul de semnătură al administratorului de drept al SC C. SRL Iași.

SC C. SRL a fost declarată în interdicție bancară de a emite cec-uri în perioada 23 iunie 2003-21 august 2004, fiind înregistrată cu 9 incidente de plată cu cec-uri și 1 incident la plată cu bilet la ordin transmis de R. Bank SA - Sucursala Iași, în calitate de bancă a subscriitorului.

În ceea ce privește activitatea infracțională desfășurată în numele SC F.C. SRL Iași:

Societatea SC F.C. SRL a fost înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului în 1994. Societatea a fost dobândită în anul 2002 de către numitul B.C., asociat unic și administrator, având ca obiect principal de activitate principal CAEN 5119 - intermedieri în comerțul cu produse diverse. Din verificările Gărzii Financiare Iași a reieșit că în decembrie 2003 la adresele existente înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului nu a putut fi identificat sediul societății și nici nu a putut fi identificat administratorul societății. Audiat în cursul urmăririi penale, administratorul B.C. a indicat că în luna august 2003 a încercat să reia activitatea comercială a SC F.C. SRL, însă în luna septembrie 2003 societatea a fost declarată în interdicție bancară, fapt pentru care a predat toate filele cec ale societății la Banca R.D. - Sucursala Iași. B.C. a indicat că toate documentele financiar contabile au rămas la fosta sa concubină. Din adresa din 06 octombrie 2003 emisă de Banca R.D. reiese că în data de 10 iulie 2002 carnetul cec Y476 - 500 a fost eliberat societății SC F. SRL, iar în data de 03 septembrie 2003 în urma înscrierii în F.N.C. a societății SC F. SRL, filele cec Y477 - 500 au fost anulate, dar în urma somației carnetul cec a fost recuperat, ulterior înregistrându-se eliberate file cec emise de o altă societate decât cea căreia i s-a eliberat carnetul.

Inculpatul B.I.N. a arătat că în toamna anului 2003 a fost sunat de vărul său, P.V., care i-a spus că va cumpăra o firmă, de la o persoană din Ciurea, G.C. S-au deplasat împreună la persoana respectivă care le-a arătat actele SC F.C. aparținând lui B.C. G.C. le-a spus că le vinde actele societății, precum și un carnet de cec-uri și ștampila solicitând suma de 20.000.000 ROL. Pentru a face rost de bani s-a apelat la R., care în prezența sa l-a împrumutat pe P. cu suma solicitată, acesta preluând actele firmei prin plata prețului solicitat.

În cursul urmăririi penale, inculpatul C.M. a arătat că a fost administrator al SC F. SRL, societate pe care a preluat-o în anul 2001 și care a avut activitate circa 3 luni de zile, după care nu a mai desfășurat vreo operațiune comercială, însă a rămas în posesia carnetului cec emis de Banca R.D. În august sau septembrie 2003, în timp ce se afla la restaurantul M. împreună cu B.N., P.D. și alte două persoane pe care nu le cunoaște, B.N. l-a întrebat dacă nu are niște file cec tip Banca R.D. în alb. B.N. i-a spus că are nevoie de astfel de file cec pentru a le lăsa drept garanție la un prieten pe care îl cunoaște de mult și de la care vrea să ridice niște marfă. Inculpatul a indicat că a fost de acord să-i dea filele cec, fără a negocia vreun avantaj material. Filele cec au fost date lui B.N. în alb, fără a fi ștampilate sau semnate. Ulterior, inculpatul a arătat că înțelegerea a fost în sensul primirii unui comision pentru mărfurile achiziționate de B.I.N. în baza filelor cec, însă acest fapt nu s-a întâmplat. Inculpatul a arătat că după predarea filelor cec nu l-a mai văzut pe B., dar l-a contactat telefonic, acesta comunicându-i că nu poate să-i plătească comisionul deoarece deși a achiziționat planetare auto pe baza filelor cec nu le poate vinde, marfa fiind căutată de poliție.

În fața instanței, inculpatul C.M. a declarat că știe învinuirea ce i se aduce, recunoaște faptele, menține declarațiile date, dar în mod parțial. Inculpatul a precizat că știa că nu era legal să predea filele cec SC F. SRL, dar i s-a promis un comision și nici nu știa că acestea vor fi folosite pentru a comite ilegalități.

Inculpatul P.R.V. a arătat că a asistat în cursul lunii septembrie 2003 la o întâlnire între inculpatul C.M. și inculpatul B.I.N., ocazie în care C.M. a remis inculpatului inculpatul B.I.N. și învinuitului P.V.D. un număr de 8 file cec, emise de către Banca R.D. - Sucursala Iași societății administrate de către C.M., SC F. SRL, ștampilate și semnate pentru ca aceștia din urmă să comită înșelăciuni folosindu-se de numele SC F.C. SRL sau a altor societăți.

a) Inculpatul B.I.N. a luat legătura cu reprezentanții părții vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad cu care s-au înțeles să ridice în numele SC F.C. SRL marfa (pulpe de pui) pe care să o plătească parțial în numerar, parțial cu fila cec.

În data de 23 octombrie 2003 inculpatul s-a prezentat la depozitul SC D.I.C. SRL, având asupra sa documentele solicitate pentru încheierea tranzacției (certificat de înmatriculare a firmei, certificat de înregistrare fiscală, copie buletin identitate, delegație, comanda din 23 octombrie 2003 de ridicare mărfuri ștampilată SC F.C. SRL Iași, documente pe care le-a remis martorului T.D., reprezentant al părții vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad. Întrucât documentele prezentate satisfăceau condițiile uzanței comerciale, inculpatul a ridicat mărfuri în valoare totală de 94.762.579 ROL, fiind întocmită factura din 23 octombrie 2003. Inculpatul a achitat în numerar suma de 10.000.000 ROL, iar pentru diferența de plată a lăsat filele cec Y485 și Y486, postdatate, ștampilate în fals cu ștampila SC F.C. SRL și semnate în fals de către inculpat. În fapt, aceste file cec făceau parte dintre cele emise de către Banca R.D. Iași pe numele SC F. SRL Iași. Pentru transportul mărfurilor, inculpatul B.I.N. a apelat la serviciile martorului M.D., autorizat să efectueze transport de marfă. Martorul a indicat că a fost contractat pentru un transport de marfă în Iași, marfă ce a fost încărcată de la SC D.I.C. SRL Bârlad. Ulterior, a arătat martorul că i s-a spus să aștepte plecarea spre Iași întrucât sunt de lămurit unele chestiuni legate de documente. După ce a așteptat un interval de 30-40 minute, a venit același domn cu care stabilise detalii de transport și i-a comunicat că nu mai merg la Iași, marfa trebuind transportată la magazinul SC B. SRL din Bârlad. Marfa a fost descărcată integrală la SC B. SRL, martorul indicând că ulterior a anunțat reprezentanții SC D.I.C. SRL Bârlad.

Marfa ridicată de la partea vătămată SC D.I.C. SRL Bârlad a fost vândută de către inculpatul B.I.N. către SC B. SRL Bârlad, prin emiterea facturii fiscale din 23 octombrie 2003, respectiv completării chitanțelor din 23 octombrie 2003, în numele SC M.C. SRL Galați. Potrivit adresei din 03 decembrie 2003, Banca C.R. SA a procedat la data de 15 septembrie 2003 la închiderea contului SC M.C. SRL Galați, ca urmare a incidentelor de plată. Conform notei de constatare din 08 decembrie 2003, întocmită de către Garda Financiară Galați, aceasta este o societate „fantomă”, documentele contabile folosite de către inculpat fiind, probabil, procurate de către acesta din bazar.

La datele de 04 noiembrie 2003 și 07 noiembrie 2003, reprezentanții părții vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad au introdus spre decontare la Banca C.R. - sucursala Bârlad cele 2 file cec lăsate de către inculpat, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, plătitor aflat în interdicție bancară; cec-urile aparțin unui set de instrumente de plată retrase din circulație, vicii de completare - nu corespunde semnătura cu specimenul de semnătură al administratorului SC F.C. SRL. Din adresa din 06 octombrie 2003 emisă de Banca R.D. reiese că în data de 10 iulie 2002 carnetul cec Y476 - 500 a fost eliberat societății SC F. SRL, iar în data de 03 septembrie 2003 în urma înscrierii în F.N.C. a societății SC F. SRL, filele cec Y477 - 500 au fost anulate, dar în urma somației carnetul cec nu a fost recuperat. În data de 06 noiembrie 2003 s-a primit spre decontare de la Banca C.R. Iași filele cec Y487, Y485 emise de SC F. SRL Company (altă societate decât cea căreia i s-a eliberat carnetul).

Inculpatul B.I.N. a arătat că în legătură cu această tranzacție a fost contactat de un anume M. din Bârlad care i-a dat și fila cec, celelalte documente fiind completate de el. S-a dus la SC D.I.C. SRL Bârlad unde a încheiat tranzacția, achiziționând pulpe de pui, marfa fiind predata lui M. și N., primind suma de 1500.000 RON.

b) În luna octombrie 2003, I.C., administratorul SC I.C. SRL Bârlad, a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat ca fiind administratorul SC F.C. SRL și s-a arătat interesat de achiziționarea unor anvelope, urmând ca plata să se realizeze prin achitarea unui avans în numerar, respectiv prin cec plătibil la 7 zile. La sediul SC I.C. SRL s-a deplasat și inculpatul P.V.D., însă tranzacția nu a putut fi realizată. În data de 28 octombrie 2003 la sediul firmei s-a prezentat M.D.R. care a indicat că este delegatul SC F.C. SRL. În vederea perfectării tranzacției, inculpatul M.D.R. a prezentat în xerocopie certificatul de înregistrare fiscală a SC F.C. SRL, delegație de ridicare de mărfuri în numele SC F.C. SRL din 28 octombrie 2003 semnată și ștampilată, comanda din 28 octombrie 2003. În baza documentelor prezentate și a comenzii scrise, SC I.C. SRL Bârlad a vândut SC F.C. SRL marfă în valoare de 107.800.003 ROL, fiind emisă factura fiscală din 28 octombrie 2003. Inculpatul M.R.D. a plătit potrivit înțelegerii un avans în sumă de 10.000.000 ROL, iar pentru diferența a lăsat fila cec Y487 din 07 noiembrie 2003, ștampilată și semnată în prealabil. Inculpatul M.R.D. închiriase, dintr-o piață din municipiul Bârlad un autocamion, condus de către numitul T.G., cu ajutorul căruia a transportat anvelopele ridicate de la partea vătămată SC I.C. SRL Bârlad, către Iași. Potrivit martorului T.G., în localitatea Poieni, inculpatul M.R.D. i-a solicitat să descarce anvelopele într-un alt mijloc de transport (tractor) venit la fața locului.

Inculpatul M.R.D. a semnat un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 08 septembrie 2003 prin care se atesta remiterea mărfii către administratorul SC F.C. SRL.

La data de 01 noiembrie 2003, reprezentanții părții vătămate SC I.C. SRL Bârlad au introdus spre decontare la Banca C.R. - Sucursala Bârlad fila cec lăsată de către învinuitul M.R.D. (care completase personal rubricile acestuia, cu excepția ștampilei și semnăturii) aceasta fiind refuzată la plată pe motiv că aparține unui set de instrumente de plată retrase din circulație.

Inculpatul B.I.N. a indicat că inițiativa afacerii a avut-o P.D., la cererea lui V.D. Împreună cu P.V.D. și T.P. s-au deplasat în Bârlad, însă tranzacția nu a putut fi perfectată întrucât partea vătămată nu avea marfa pe stoc. După o săptămână P.V.D. i-a comunicat că urmează a se perfecta tranzacția, însă ca delegat va merge M.R.D. Inculpatul a atestat că V. i-a dat bani de avans lui M. și tot cei din Bârlad au scris o delegație pe numele lui M., fila cec fiind cea inițială de la P.V.D. Inculpatul a indicat că marfa a fost cumpărată de V., el primind 3.000.000 ROL, iar M. a primit 5.000.000 ROL.

Inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că inculpatul B.I.N. a discutat cu reprezentanții SC I.C. SRL Bârlad și împreună cu acesta s-a deplasat în municipiul Bârlad, închiriind un autocamion. Inculpatul a arătat că s-a deplasat la depozitul societății având un avans de 10.000.000 ROL și documentele înmânate de inculpatul B.I.N. Inculpatul a indicat că a prezentat documentele în calitate de delegat al SC F.C. SRL, marfa fiind achitată parțial avans, parțial filă cec. Inculpatul a arătat că a predat marfa lui B.I.N. care i-a înmânat un proces-verbal de predare-primire pe care figura numele B.C., persoană pe care nu o cunoștea.

c) Într-o zi de la începutul lunii noiembrie 2003, P.V., administratorul SC V.C. SRL Mizil a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat ca fiind administratorul SC F.C. SRL și s-a arătat interesat de achiziționarea unui motostivuitor, spunându-i că tranzacția se va efectua la Iași, urmând ca plata mărfii și a transportului să se facă cu filă cec. Întrucât administratorul SC V.C. SRL Mizil a fost de acord cu condițiile stipulate, l-a delegat pe E.L. să realizeze transportul motostivuitorului la Iași, cu autocamionul. Martorul E.L. a indicat ca în data de 16 noiembrie 2003 ajungând la Iași a fost îndrumat către complexul S., unde a lăsat motostivuitorul reprezentantului SC F.C. SRL, înmânând factura fiscală din 15 noiembrie 2003, primind fila cec X495 ce purta o dată ulterioară - 17 noiembrie 2003 pentru suma de 139.846.000 ROL și suma de 10.000.000 ROL contravaloare transport.

La data de 20 noiembrie 2003, reprezentanții părții vătămate SC V.C. SRL Mizil au introdus spre decontare la R. Bank - Sucursala Iași fila cec, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv că aparține unui set de instrumentele de plată retrase din circulație. Din adresa din 20 noiembrie 2003 emisă de Banca R.D. reiese că în data de 20 noiembrie 2003 s-a primit spre decontare fila cec barată X495 în valoare de 139.846.000 ROL plătitor SC F.C. SRL și beneficiar SC V.C. SRL. Fila cec a fost anulată din 03 septembrie 2002 și aparține altei societăți SC F. SRL care a intrat în interdicție bancară la acea dată. În consecință SC F.C. SRL s-a folosit fraudulos de fila cec a societății SC F. SRL.

Motostivuitorul în cauză a fost cumpărat din complexul comercial S. de numitul V.D. administratorul SC V.C. SRL, fără documente legale, pentru suma de 2.500 dolari S.U.A. Martorul D.V. a atestat că a cumpărat motostivuitorul respectiv de la o persoană (care are semnalmentele învinuitului P.V.D.) din complexul comercial S. din Iași, fără documente legale. Martorului E.G.L., delegatul părții vătămate SC V. SRL Mizil, a atestat unei persoane care are semnalmentele învinuitului P.V.D. - „înalt, atletic, blond, cu părul lung”.

Inculpatul B.I.N. a arătat că nu cunoaște nimic despre afacerea cu SC V.C. SRL, dar știe că V.D. administrator la SC V.C. SRL face afaceri cu T.P.

În urma plângerii reprezentanților părții vătămate și a demersurilor efectuate de către organele de cercetare penală, motostivuitorul a fost predat părții vătămate SC V. SRL Mizil, potrivit procesului-verbal de predare și partea vătămată nu se mai constituie parte civilă în cauză.

d) Într-o zi de la începutul lunii noiembrie 2003, inculpatul D.Ș.C. i-a solicitat inculpatului B.I.N. să îi ceară lui P.V.D. o filă cec, întrucât aflase de o societate ce vindea planetare auto. M.C., administratorul SC H.X. SRL Iași, a contactat telefonic o persoană numită „L.”, despre care aflase de la numitul D.P.L. că ar fi interesat în achiziționarea unor planetare auto. Inculpatul D.Ș.C. a luat de la inculpatul S.V. suma de 40.000.000 ROL pentru avans, inculpatul S.V. cunoscând despre întreaga afacere. În urma convorbirii telefonice, la sediul său s-a prezentat P.R.V., pe care l-a legitimat pentru completarea facturii, acesta prezentând delegația pentru ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003. Acesta a încărcat cele 200 de planetare într-o dubiță, fiind emisă de SC H.X. SRL Iași factura fiscală din 03 noiembrie 2003, emisă de către partea vătămată către SC F. SRL Iași pentru suma de 273.700.000 ROL. Inculpatul P.R.V. a lăsat reprezentantului părții vătămate fila cec Y93 postdatată 17 noiembrie 2003 semnată în fals (care aparținea în realitate SC F. SRL).

La data de 21 noiembrie 2003 reprezentanții părții vătămate SC H.X. SRL Iași au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Iași fila cec remisă de către învinuitul P.R.V. aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară, cec anulat, vicii de completare.

Inculpatul B.I.N. a atestat în cursul urmăririi penale că a venit la el inculpatul D.Ș.C. care i-a solicitat să îi ceară lui P.V.D. o filă cec, întrucât aflase de o societate ce vindea planetare auto. Inculpatul D.Ș.C. a luat de la inculpatul S.V. suma de 40.000.000 ROL pentru avans, inculpatul S.V. cunoscând despre întreaga afacere. Inculpatul B.I.N. a arătat că el a făcut rost de o filă cec ștampilată de SC F.C. SRL și o delegație de ridicare de mărfuri pe care a completat-o cu numele inculpatului P.R., celelalte mențiuni necunoscând cine le-a inserat. Întrucât inculpatul S.V. se temea că va fi înșelat, inculpatul B.I.N. a mers la rândul său pentru a-i supraveghea pe D.Ș.C. și P.R. Marfa a fost dusă la inculpatul S.V., însă B.I.N. a atestat că din câte cunoaște marfa a fost luată de R. și C.B., care i-a dat-o lui T.P.

Inculpatul P.R.V. a arătat în cursul urmăririi penale că în noiembrie 2003 la apartamentul său a venit B.I.N. care i-a propus să meargă ca delegat pentru a ridica niște planetare. Deși inițial a refuzat, întrucât inculpatul D.Ș.C. a refuzat să meargă spunând că este în vizorul poliției, a acceptat în condițiile în care B.I.N. i-a promis 10% din valoarea mărfii pe care o va ridica. Inculpatul a atestat că inculpatul D.Ș.C. a sunat la SC H.X. SRL Iași, prezentându-se drept „L.”, administrator al SC F. SRL, stabilind termenii achiziționării mărfurilor. Inculpatul B.I.N. i-a dat o filă cec ștampilată și semnată și o delegație pe care a scris-o personal, împuternicindu-l să ridice marfa în numele SC F.C. SRL. Tot inculpatul B.I.N. l-a sunat pe S.V. comunicându-i că „poate da o țeapă”, însă are nevoie de banii de avans. Inculpatul S.V. a dat banii de avans, stabilindu-se ca marfa să fie transportată la el în garaj. Inculpatul P.R. a indicat că împreună cu B.I.N. și S.V. s-au deplasat la sediul SC H.X. SRL Iași, S.V. a oprit mașina astfel încât să nu fie văzut, iar el singur a mers la societate. Inculpatul B.I.N. s-a ocupat și de transport închiriind o furgonetă. Marfa a fost ridicată și dusă acasă la S.V. Inculpatul P.R.V. a arătat că a primit suma de 1.500.000 ROL. Inculpatul P.R.V. a arătat că o parte din planetare au fost date de inculpatul B.I.N. lui O.I., iar o altă parte au fost vândute de O.I. și P.D.

Inculpatul D.Ș.C. a indicat că nu a fost decât cu P.R.V. să-l ajute la încărcarea unor planetare auto și nu a avut contract de comisionare încheiat cu SC F.C. SRL.

Inculpatul S.V., în cursul urmăririi penale a arătat că este administrator la SC D.C. SRL, care are în obiectul de activitate printre altele și comerțul cu piese auto. La începutul lunii noiembrie 2003, inculpatul B.I.N., pe care îl cunoștea din anii 90, l-a contactat și i-a spus că are de vânzare planetare auto sub prețul pieței, dar are nevoie de 40.000.000 ROL pentru un avans. Întrucât a fost interesat de afacere a acceptat să-i dea suma cerută drept avans, întâlnindu-se cu inculpatul, acesta fiind însoțit de un tânăr cu chelie și mustață. În continuare s-au deplasat cu toții în zona Piața D., unde inculpatul B.I.N. i-a cerut să oprească mașina. Acolo au așteptat, iar după circa o jumătate de oră a venit o dubiță în care se afla și tânărul cu mustață.

Persoanele din dubiță i-au comunicat că nu este patronul pentru a vinde planetarele auto, motiv pentru care el a plecat, așteptând telefonul inculpatului B.I.N. Ulterior acesta l-a sunat și i-a spus să-l aștepte acasă să-i aducă marfa. S-a dus acasă, unde s-a întâlnit cu B.I.N. și tânărul cu mustață, fiind descărcate în garaj 200 de planetare auto. Ulterior i-a cerut lui B.I.N. actele de proveniență a mărfii, acesta comunicându-i că nu le are asupra lui și i le va aduce a doua zi. A doua zi, inculpatul B.I.N. i-a comunicat că nu are documente și că îi va returna avansul și va trimite pe cineva să ridice marfa. În aceeași zi, seara, au venit două persoane care nu s-au recomandat și au ridicat marfa, dându-i și avansul de 40.000.000 ROL. Inculpatul a precizat că nu a primit vreo altă marfă de la inculpatul B.I.N. Inculpatul S.V. l-a recunoscut pe inculpatul P.R.V. ca fiind persoana ce-l însoțea pe B.I.N.

În fața instanței, inculpatul și-a menținut integral declarațiile date, prezentând aceeași situație de fapt.

În ceea ce privește activitatea desfășurată prin folosirea SC R.G.I. SRL Iași.

Până la data de 28 august 2003, această societate a fost administrată de către numitul M.C., asociat fiind numita M.T. Inculpatul P.R.V. a acceptat să preia SC R.G.I. SRL Iași, cu scopul de a înșela societăți comerciale, prin ridicarea de mărfuri, plata urmând să o facă cu file cec, fără disponibil în cont, iar banii rezultați din vânzarea mărfurilor să fie împărțiți între membrii grupării.

Pentru a face mențiunile necesare la Oficiul Registrului Comerțului (schimbarea numelui administratorului), P.R.V. a făcut cunoștință cu numitul C.Ș., arhivar la Oficiul Registrului Comerțului Iași, acesta ajutându-l să facă mențiunile necesare în Registru. În aceste condiții, la data de 28 august 2003, inculpatul P.R.V. a devenit asociat unic și administrator al SC R.G.I. SRL Iași, sediul social al firmei fiind stabilit în lași, str. C., adresă unde domiciliază mama inculpatului B.I.N.

Inculpatul B.I.N. a atestat că în fapt M.I. (soțul numitei M.T.) a fost cel ce a avut inițiativa înstrăinării firmei, urmând a beneficia de un procent din sumele obținute prin tranzacții ilicite. În acest sens acesta a luat legătura cu P.V.D. care l-a pus în legătură cu P.R.V., de mențiunile la Oficiul Registrului Comerțului ocupându-se C.Ș., arhivar la Oficiul Registrului Comerțului Iași. M.I. l-a ajutat pe inculpatul P.R.V. să obțină de la Banca R.D. un carnet de cec-uri.

Inculpatul P.R.V. a arătat că a fost contactat de P.V. și B.I.N. care i-au propus să devină administrator la o societate comercială, care urma să se folosească fraudulos de instrumentele de plată societare pentru a achiziționa diverse mărfuri, urmând ca la scadența sa nu mai existe disponibil în cont. Inculpatul P.R.V. a arătat că din cauza dificultăților financiare în care se afla - nu avea casă, dormea pe scări - a acceptat propunerea acestuia, preluând SC R.G.I. SRL Iași. Întrucât fusese condamnat anterior, pentru a se opera mențiunile la Oficiul Registrului Comerțului, inculpatul P.R.V. a arătat că a achitat suma de 100 dolari S.U.A. lui C.Ș. care s-a ocupat de formalitățile necesare prin intermediul unei alte angajate de la Camera de Comerț. Inculpatul P.R.V. a arătat că a luat legătura cu fostul administrator care i-a dat actele firmei. Inculpatul a atestat că s-a prezentat la Banca R.D., unde a depus specimen de semnătură și s-a dus la SC L. SRL de unde a ridicat 4 seturi de facturi și chitanțiere. Inculpatul a arătat că nu cunoaște suma plătită pentru achiziționarea firmei SC R.G.I. SRL Iași. Ulterior încheierii tranzacției, a arătat inculpatul că i-a dat toate documentele inculpatului B.I.N., acesta cerându-i să semneze în alb mai multe file în alb. Inculpatul P.R.V. a indicat că nu a desfășurat nici un fel de activitate pe SC R.G.I. SRL, doar semnând actele pe care i le dădea B.I.N. Inculpatul a arătat că știe că banii necesari angajării diverselor operațiuni frauduloase proveneau de C.M.S., care a primit și trei file cec semnate și ștampilate de el pe SC R.G.I. SRL. Inculpatul a declarat că la un moment dat și-a dat seama pe deplin de activitatea grupului infracțional și a vrut să renunțe, însă a fost amenințat de numitul C.M.S.

a) În luna septembrie 2003 o persoană s-a prezentat la sediul SC C. SA Bacău, recomandându-se ca administrator al SC R.G.I. SRL Iași și a solicitat relații despre existența anumitor sortimente de marfă și posibilități de plată, ulterior păstrându-se legătura telefonic. În urma acestor discuții, la data de 23 septembrie 2003, la sediul SC C. SA s-a prezentat inculpatul M.R.D. care a solicitat achiziționarea unor contactori pentru SC R.G.I. SRL Iași. Inculpatul a remis reprezentanților părții vătămate ordin de deplasare, delegația pentru ridicare de mărfuri, semnată și ștampilată pentru SC R.G.I. SRL Iași și comanda de ridicare mărfuri, toate datate 23 septembrie 2003, copie certificat înregistrare SC R.G.I. SRL Iași, copie cărți identitate. Martorele S.D. și N.M. l-au recunoscut pe inculpatul M.R.D. ca fiind persoana care s-a prezentat ca delegat al SC R.G.I. SRL Iași și au atestat că întrucât actele prezentate corespundeau uzanțelor comerciale, au emis dispoziția de livrare și facturile fiscale din 23 septembrie 2003, în valoare de 120.420.195 ROL. Inculpatul M.R.D. a înmânat reprezentanților părții vătămate fila cec Z598, pentru suma de 120.420.195 ROL, postdatată 30 septembrie 2003. Martora C.M. angajată a SC C. SA Bacău a verificat telefonic realitatea filei cec predate, Banca R.D. - Sucursala Iași comunicând că SC R.I. SRL are cont deschis la această bancă, având eliberat un carnet de cec-uri, iar societatea nu este înscrisă cu incidente de plată. Marfa a fost transportată de martorul C.C.C. într-o parcare din Iași.

La data de 30 septembrie 2003 reprezentanții părții vătămate SC C. SA Bacău au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala lași, aceasta fiind refuzată parțial la plată pe motiv de lipsă parțială de disponibil (nu exista decât suma de 2.832.000 ROL). La data de 01 octombriem 2003, SC R.G.I. SRL Iași a fost introdusă în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți, fiind declarată în interdicție bancară, învinuitul P.R.V. a fost înștiințat de către bancă cu privire la faptul că la 01 octombrie 2003 SC R.G.I. SRL a intrat în interdicție bancară.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică grafică din 18 martie 2004 emis de I.P.J. Bacău - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că semnătura de pe fila cec Z598 de la semnătura trăgătorului a fost executată de numitul P.R.V.

Inculpatul B.I.N. a arătat că pontul cu privire la SC C. SA Bacău l-a primit P.R. de la un vecin al inculpatului D.Ș. Deși inițial înțelegerea a fost ca P.V.D. să meargă ca delegat, acesta a refuzat de teamă că va fi prins, întrucât utiliza o carte de identitate falsă. În consecință, marfa a fost ridicată de P.R.V. și a fost vândută de C.M.S. lui T. Declarația inculpatului este eronată față de datele faptice reținute (la SC C. SA Bacău deplasându-se inculpatul M.D.R.) motiv pentru care va fi înlăturată.

Inculpatul P.R.V. a arătat că știe că la SC C. SA Bacău a fost inculpatul M.D.R. În acea perioadă a arătat inculpatul P.R.V. a fost internat în spital și au venit M.D.R. și B.V., fratele inculpatului B.I.N. și i-au cerut să semneze mai multe documente în alb. După această dată a fost sunat de Banca R.D., comunicându-i-se că a intrat în interdicție bancară și i-a cerut inculpatului B.I.N. filele cec, însă acesta a refuzat.

Inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că înainte de a ridica contactori de la SC C. SA Bacău întrucât P.R.V. era internat la spital a mers împreună cu B.V. la secția maxilo-faciale de la spitalul, unde P.R.V. a semnat 4-5 coli în alb și a scris un angajament de plată pentru SC C. SA Bacău și a semnat o filă cec. Inculpatul B.I.N. i-a dat o delegație de ridicare de mărfuri, o comandă și o filă cec pe R.G.I., iar baza acestor documente a mers la Bacău de unde a ridicat contactori electrici în valoare de 120.000.000 ROL, pe care i-a achitat cu fila cec semnată și ștampilată de P.R.V. Marfa a fost adusă în Iași cu un taxi închiriat din Iași de B.N. și i-a predat acestuia marfa în fața barului R.

Inculpatul P.V.D. a arătat că s-a deplasat la SC C. SA Bacău și a discutat reprezentanții părții vătămate, dar afacerea nu a putut fi încheiată, ulterior mergând la sediul părții vătămate inculpatul M.D.R.

b) În luna septembrie 2003, C.G. administrator al SC D.E. SRL, a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat ca fiind administrator SC R.G.I. SRL și s-a interesat despre anumite utilaje și posibilitățile de plată. Stabilind în principiu detaliile de achiziție, la data de 22 septembrie 2003, la punctul de lucru al SC D.E. SRL a venit inculpatul D.Ș.C. prezentând comanda din 22 septembrie 2003, delegația de ridicare mărfuri din 22 septembrie 2003 și ordinul de deplasare din data de 22 septembrie 2003, toate aceste documente fiind completate pe numele sau purtând ștampila SC R.G.I. SRL. Potrivit înțelegerii telefonice, inculpatul a prezentat administratorului SC D.E. SRL o filă cec Z585 semnată și ștampilată, fără alte date completate. SC D.E. SRL a întocmit factura fiscală din 22 septembrie 2003 atestând vânzarea de mărfuri în valoare de 194.778.261 ROL către SC R.G.I. SRL, delegat D.Ș.C., iar ulterior administratorul SC D.E. SRL a completat fila cec înscriind suma facturată și data cecului, postdatându-l conform înțelegerii 22 octombrie 2003. Ulterior în data de 01 octombrie 2003, inculpatul D.Ș.C. s-a prezentat din nou la sediul SC D.E. SRL, fiind convenită din nou telefonic vânzarea unui hidrofor și a unui generator de curent. Marfa a fost facturată prin factura fiscală din 01 octombrie 2003 pentru suma de 101.042.760 ROL, inculpatul D.Ș.C. lăsând fila cec Z576 semnată și ștampilată, fără alte date completate. Din nou, conform înțelegerii telefonice fila cec a fost completată cu suma facturată, iar data a fost trecută 16 octombrie 2003.

La datele respective, reprezentanții părții vătămate, SC D.E. SRL Iași, au introdus spre decontare la F. Bank România SA - Sucursala Iași filele cec, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară, cecul aparținând unui set de instrumente retras din circulație.

Inculpatul D.Ș.C. a semnat un contract de comision, respectiv un proces-verbal de predare-primire a mărfii, prin care se atesta remiterea mărfii și a certificatului de garanție aferent produselor către administratorul SC R.G.I. SRL, P.R.V.

Inculpatul B.I.N. a atestat că inițiativa acestei tranzacții a avut-o inculpatul D.Ș.C., care a primit de la P.R. toate documentele necesare, costurile fiind suportate de C.M.S., iar marfa fiind dusă la S.V. Declarația inculpatului B.I.N. va fi parțial înlăturată întrucât implicarea sa în săvârșirea acestei fapte este probată prin raportul de constatare tehnico-științifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic care a concluzionat că scrisul de pe procesul-verbal de predare-primire încheiat între P.R.V. și D.Ș.C. și contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat între SC R.I. SRL și D.Ș.C. aparține inculpatului B.I.N.

Inculpatul P.R.V. a atestat că știe că această fapta a fost săvârșită de inculpatul D.Ș.C. și M.D.R., care s-au folosit de documentele semnate de el. Inculpatul P.R.V. a arătat că nu a sunat niciodată la SC D.E. SRL și și-a recunoscut semnătura de pe filele cec, contractul de comision, respectiv un proces-verbal de predare-primire a mărfii încheiate cu D.Ș.C., însă a arătat că nu a scris textul de pe aceste documente. De asemenea, nu îi aparține nici scrisul de comandă din 22 septembrie 2003 către SC D.E. SRL. Inculpatul a arătat că știe că marfa a fost dusă unui cetățean care îl cheamă V. (S.V.). Inculpatul M.R.D. arătat că de la SC D.E. SRL Iași a ridicat doar un catalog de prezentare pe care i l-a dat lui B.I.N. și nu cunoaște alte detalii.

Inculpatul D.Ș.C. a arătat că a încheiat un contract de comisionare cu SC R.G.I. SRL, prin administrator P.R., iar M.R.D. s-a recomandat ca director general la SC R.G.I. SRL. În baza contractului a indicat inculpatul că a primit delegație de ridicare de mărfuri, scrisoare de bonitate bancară și trei contracte cu trei societăți ce aveau relații comerciale cu SC R.G.I. SRL. Inculpatul M.D.R. i-a dat o comandă și l-a trimis să ridice marfa de la SC D. SRL. Tot el i-a dat un cec. Inculpatul D.Ș.C. a precizat că în fapt comanda a fost realizată de P.R.V., iar fila cec era semnată și ștampilată de acesta. Marfa a ridicat-o singur fiind transportată de un individ pe nume R., marfa fiind predată lui M.D.R., iar din câte cunoaște aceasta a fost dusă de P.R.V. la Vatra Dornei. După două zile împreună cu M.D.R. s-au deplasat la sediul SC D.E. SRL să aleagă produse în valoare de 10 milioane ROL reprezentând discount-ul la marfa achiziționată. M.D.R. a ales o betonieră în valoare de 13 milioane. Acest fapt i-a fost comunicat lui P.R.V. care a fost de acord să o achiziționeze, înmânându-i suma de 5 milioane, din care suma de 3 milioane a fost predată SC D.E. SRL pe bază de chitanța, iar 2 milioane i-au rămas lui. Betoniera a fost predată tot lui P.R.V. care a dus-o tot la Vatra Dornei. Inculpatul a precizat că știe că după circa două luni P.R.V. a sunat la reprezentanții SC D.E. SRL reclamând că i s-a stricat un generator și două bucăți de hidrofor, solicitând să-i livreze produse noi. În consecință, primind o filă cec de la P.R.V., a arătat inculpatul D.Ș.C. că s-a deplasat la sediul SC D.E. SRL, ridicând generatorul de curent cu sudură și două hidrofoare. Transportul s-a realizat cu o autoutilitară marca D., care a plecat direct către Vatra Dornei, iar la circa 7 zile inculpatul P.R.V. i-a înmânat un proces-verbal de predare-primire a mărfii.

c) În data de 08 septembrie 2003 inculpatul M.R.D. s-a prezentat la partea vătămată SC D. SRL Vaslui cu nota de comandă din 08 septembrie 2003 din partea SC R.I. SRL solicitând achiziționarea produselor trecute pe comandă.

Întrucât societatea nu avea toate produsele pe stoc, inculpatul M.R.D. a fost de acord să achiziționeze doar două centrale termice și 200 metri tub pexal 20.

Sub aspectul condițiilor de plată, administratorul părții vătămate a acceptat ca plata să se facă în baza unui instrument de plată (cec), cu data scadenței ulterioară. În consecință, inculpatul M.R.D. a fost îndrumat spre depozitul firmei pentru ridicarea mărfii și întocmirea actelor. Martorul C.D., angajat al părții vătămate a indicat că întrucât condițiile achiziționării mărfii fuseseră deja discutate cu administratorul firmei, el nu a făcut decât să încarce marfa și să o factureze, întocmind factura fiscală seria din 09 septembrie 2003 pentru suma de 48.799.898 ROL. Totodată, inculpatul M.D.R. a înmânat fila cec Z580 semnată de către învinuitul P.R.V. și stampilată cu ștampila SC R.G.I. SRL Iași. Data cecului a fost trecută de către reprezentanții părții vătămate, conform înțelegerii cu învinuitul M.R.D., 08 octombrie 2003, la 30 zile după ridicarea mărfii, el asigurându-i că cecul va avea acoperire bancară suficientă. Martorul C.D. l-a identificat pe M.D.R. ca fiind delegatul SC R.G.I. SRL Iași, acesta fiind însoțit de B.I.N.

La 08 octombrie 2003, reprezentanții părții vătămate, SC D. SRL Vaslui, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Vaslui fila cec, aceasta fiind refuzată la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară.

Inculpatul M.R.D. a semnat un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 08 septembrie 2003 prin care se atesta remiterea mărfii către administratorul SC R.G.I. SRL, P.R.V.

Inculpatul B.I.N. a atestat că a fost solicitat de M.D.R. pentru a merge la Vaslui în vederea cumpărării unor produse. Inculpatul a indicat că M.D.R. avea documentele de la P.R., discutându-se ca marfa să fie cumpărată de S.V. Inculpatul B.I.N. a arătat că de la autogara din Vaslui a închiriat o autoutilitară, marfa fiind dusă la S.V. și vândută acestuia, contra sumei de 5.000.000 ROL.

Inculpatul P.R.V. a atestat că știe că la această faptă au participat B.I.N. și M.R., folosindu-se de o filă cec semnată anterior de el.

Inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că personal a discutat cu reprezentanții SC D. SRL Vaslui pentru a achiziționa centrale termice, negociind prețul și modalitatea de plată. Inculpatul a arătat că s-a deplasat la societate având și documentele înmânate de inculpatul B.I.N. Inculpatul a indicat că a prezentat documentele în calitate de delegat al SC R.G.I. SRL, lăsând pentru plata o filă cec semnată și ștampilată de P.R.V., pe care a completat-o cu celelalte mențiuni.

Inculpatul a arătat că s-a întâlnit cu B.I.N. în Vaslui și împreună au dus marfa achiziționată la S.V.

d) În data de 19 septembrie 2003, inculpații M.R.D. și P.R. s-au prezentat la partea vătămată SC E.M.T. SRL Iași, arătându-se interesați de achiziționarea produselor expuse la vânzare. Fiind îndrumați către agentul de vânzări C.M., inculpatul M.R.D. a discutat despre condițiile achiziționării unor produse de către societatea SC R.G.I. SRL. Martora C.M. a indicat că a verificat bonitatea financiară a firmei la Banca R.D., angajatul societății bancare confirmându-i telefonic că SC R.G.I. SRL se bucură de bonitate. Pentru a fi mai convingător, învinuitul M.R.D. a prezentat 2 contracte de subantrepriză, plăsmuite de către inculpatul B.I.N. și semnate de către învinuitul P.R.V. El a mai prezentat, de asemenea, și un certificat de bonitate plăsmuit de către inculpat în numele Băncii R.D. - Sucursala Iași, o balanță de verificare fiscală a SC R.G.I. SRL Iași din luna iulie 2003 falsificată, de asemenea, de inculpat. În final, în urma discuțiilor purtate s-a stabilit achiziționarea de marfă în valoare totală de 272.117.260 RON, plata urmând să fie parțial în numerar (40.000.000 ROL), restul prin cec-uri postdatate pentru a avea acoperire bancară. De altfel, tranzacția a primit și acceptul administratorului societății vânzătoare SC E.M.T. SRL Iași, numita A.R. Inculpatul M.R.D. a ridicat în 3 rânduri scule electrice marca B., în valoare totală de 2.721.172.630 ROL. Inculpatul M.R.D. a achitat, în numerar, suma de 40.000.000 ROL, primită de la inculpatul B.I.N. și a lăsat 4 file cec, semnate și ștampilate, Z581, Z588, Z584 și Z583, având trecute ca date ale emiterii, conform înțelegerii verbale, 20 octombrie 2003, 24 octombrie 2003, 20 noiembrie 2003 și 04 noiembrie 2003 el asigurând angajații părții vătămate că cecurile vor avea acoperire bancară suficientă.

La data de 02 octombrie 2003 respectiv la 10 noiembrie 2003 reprezentanții părții vătămate SC E.M.T. SRL Iași, au introdus spre decontare la Banca R.D. - Sucursala Iași filele cec, acestea fiind refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicție bancară, cecul anulat.

Inculpatul a semnat un proces-verbal de predare-primire a mărfii din 26 septembrie 2003, prin care se atestă remiterea mărfii către administratorul SC R.G.I. SRL Iași, P.R.V.

Inculpatul B.I.N. a atestat că în fapt M.T. a fost cel ce i-a comunicat lui P.R.V. că are un pont cu SC E.M.T. SRL Iași, M.D.R. fiind de acord să meargă în calitate de delegat. Inculpatul a indicat că din câte cunoaște banii de avans și preluarea mărfii a fost realizată de S.V.

Deși inculpatul B.I.N. neagă orice implicare sub aspectul săvârșirii acestei fapte, contribuția sa este atestată de ceilalți coinculpați, declarații care se coroborează între ele. Astfel, inculpatul P.R.V. a atestat că știe că această fapta a fost săvârșită de inculpatul M.R., având documente semnate de el și primite de la B.N., marfa ridicată fiind dusă la inculpatul S.V. Inculpatul a negat că ar fi fost vreodată la SC E.M.T. SRL Iași.

Inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că împreună cu M.I. a discutat cu reprezentanții SC E.M.T. SRL Iași pentru achiziționarea unor scule electrice necesare unor lucrări pe care B.N. urma să le efectueze ca antreprenor de lucrări de construcții și instalații la Vatra Dornei. Reprezentanții SC E.M.T. SRL Iași au solicitat un avans de 40.000 RON, diferența urmând a se achita cu file cec. Ulterior s-a deplasat la sediul SC E.M.T. SRL Iași de unde a ridicat în trei rânduri marfa, predând filele cec semnate și ștampilate de P.R.V. Sculele au rămas la B.I.N. care le-a primit în fața blocului și nu cunoaște ce s-a întâmplat cu ele.

În cursul urmăririi penale, inculpatul M.D.R., audiat fiind, a arătat că prin intermediul lui P.V.D. și M.I., în luna martie 2003, l-a cunoscut pe B.I.N. care i-a spus că este șef la SC R.G.I. SRL și SC F.C. SRL ce aveau ca obiect de activitate comerțul, amenajări interioare, construcții. A susținut inculpatul că a fost angajat imediat de probă, lucrând la cele două societăți 3-4 luni, sediul acestora aflându-se în Iași, el urmând să încaseze 10 milioane ROL pe lună, ceea ce nu s-a întâmplat. Inculpatul a arătat că a fost angajat pe funcția de merceolog de calitate, făcând diverse deplasări în țară, achiziționând marfă de la mai multe societăți. Inculpatul a arătat că i se întocmeau ordine de deplasare și de ridicare de mărfuri ce i se înmânau de B.I.N., file cec semnate și ștampilate ce i se înmânau de P.R.V. Inculpatul a relatat că B.I.N. i-a spus că deține o societate SC F.C. SRL și i-a propus să meargă ca delegat pentru ridicarea unor mărfuri, de la SC I. SRL, indicat că știa că administratorul SC R.G.I. SRL era P.R.V., dar întrucât acesta avea probleme cu consumul de alcool, cel care se ocupa efectiv de afaceri era B.I.N. Inculpatul a indicat că pe postul de merceolog mai lucra P.Ș.C. Modul de operare stabilit era următorul: inculpatul B.I.N. făcea comenzile de marfă telefonic sau prin comandă scrisă și îi trimitea pe merceologi să ridice mărfurile; de obicei se plăteau avansuri în numerar de circa 20% din valoarea comenzii, diferența achitându-se prin file cec fără acoperire bancară. Inculpatul a arătat că după ce s-a certat cu B.I.N. a aflat că filele cec sunt fără acoperire bancară. Inculpatul a indicat că marfa o preda lui B.I.N. cu excepția centralelor de la SC D. SRL Vaslui care împreună cu B.I.N. le-a predat lui S.V.

Inculpatul a arătat că nu cunoaște nimic despre C.M.S., acesta din urmă cunoscându-se cu B.I.N. De asemenea, inculpatul a indicat că nu cunoaște nimic despre activitatea SC C. SRL și nu cunoaște nimic despre vreo societate din Mizil pe nume SC V. SRL. Inculpatul a precizat că nu se consideră vinovat întrucât a acționat doar ca delegat al societăților menționate, predând marfa conform proceselor-verbale de predare-primire.

Inculpatul O.I., audiat în cursul urmăririi penale, a atestat că nu a preluat de la C.Ș. file cec ale SC C. SRL, dar îl cunoaște pe C.Ș. de la o terasă, iar pe B.I.N. îl cunoaște întrucât acesta a avut o firmă de deratizare. Totodată, inculpatul a indicat că a lucrat ca șofer la P.V.D., care era director la SC D.C. SRL Iași. Inculpatul a precizat că nu i-a făcut cunoștință lui B.I.N. cu nici o persoană Z.C. și nu cunoaște nici o persoană cu numele de C.M., iar pe C.M.S. îl cunoaște doar din vedere. Inculpatul a arătat că nu a avut nici un fel de relații cu SC F.C. SRL. Întrucât B.I.N. îi datora o sumă de bani, într-o zi din anul 2003 i-a spus că are niște planetare pe care i le va da pentru a compensa datoria. La indicațiile lui B.I.N. s-a deplasat la o casă de unde a ridicat 150 de planetare care au fost evaluate la suma de 500.000 ROL/bucata, dându-i diferența de bani lui B.I.N. Într-o zi din anul 2003 B.I.N. și D.Ș.C. l-au întrebat dacă nu vrea să facă un ciubuc, respectiv să meargă cu ei la un magazin să transporte niște marfă. Inculpatul a arătat că a fost de acord și a mers la un magazin de unde s-a ridicat o betonieră și niște bormașini care au fost încărcate în autoturismul său. Inculpatul a precizat că nu a văzut cum au fost plătite sculele, el rămânând în mașină. Aceste scule au fost duse de B.I.N. la o casă în Tătărași, de unde luase planetarele. Inculpatul a indicat că nu s-a deplasat niciodată în Hunedoara pentru a vinde planetare auto, planetarele primite vânzându-le în târguri. Inculpatul a precizat că nu a emis niciodată delegații sau comenzi în numele SC C. SRL și nu cunoaște nimic despre activitatea acestei societăți.

În fața instanței de judecată inculpatul O.I. și-a menținut aceeași poziție procesuală, prezentând aceeași situație de fapt.

Inculpatul P.V.D. a arătat că începând cu anul 2001, din cauza dificultăților financiare cu care se confrunta la SC D.C. SA Iași a început să împrumute bani de la membrii familiei C., dobânda fiind de 10-20% pe lună. Din cauza faptului că a avut probleme cu returnarea acestor bani a suferit repercusiuni în sensul că membrii familiei C., în special C.P. l-a amenințat și violentat ajungându-se până la a-l îngropa în pământ. În acest context, a fost determinat să devină „săgeată” în sensul de a lucra pentru ei în domeniul înșelării unor societăți comerciale.

În vara anului 2003, C.M.S. împreună cu M.Z. (nașul lui C.M.S.) i-au propus să-i întocmească o carte de identitate falsă în scopul de a înșela mai multe societăți comerciale. În acest scop a făcut 4 fotografii pe care i le-a dat lui C.M.S., iar după câteva zile acesta i-a adus o carte de identitate având fotografia sa, pe numele C.V. La solicitarea lui C.M.S. s-a deplasat la SC C. SA Bacău și la SC I.C. SRL pentru a ridica marfa comandată prin telefon de C.M.S. și B.N., însă demersurile au rămas fără finalitate. Inculpatul a precizat că știe că ulterior marfa a fost ridicată de M.D.R.

Inculpatul a precizat că actul de identitate fals nu a fost niciodată folosit de el și chiar l-a distrus, păstrând o copie depusă la dosar. Inculpatul a arătat că cunoaște că a fost o înțelegere între C.M.S. și inculpatul B.I.N., înțelegere în baza căreia inculpatul B.I.N. trebuia să cumpere sau să înființeze societăți comerciale cu scopul de a da „țepe”, iar C.M.S. să dea banii de avans pentru mărfurile ce vor fi ridicate. Inculpatul a precizat că știe că în cercul celor doi au fost atrași D.Ș.C., M.D.R., C.M., P.A.

și S.V. care cumpărau mărfurile luate. Inculpatul a arătat că el personal a vorbit cu d-l G. pentru vinderea unor scule care au fost ridicate de la SC D.E. SRL. Contactorii de la SC C. SA au fost ridicați de M.D.R. care i-a predat lui C.M.S. Inculpatul a susținut că aflând că un rrom are de vânzare o firmă respectiv SC F.C. SRL, i-a spus lui B.I.N., acesta cumpărând-o cu suma de 20.000.000 ROL. Numitul M.I. avea de vânzare SC R.G.I. SRL Iași și cunoscând pe numitul P.R.V. a discutat cu inculpații C.M.S. și B.I.N. să-l pună adrninistrator.

Cei doi au discutat cu P.R.V. să-l facă administrator și să-i dea 200-300 milioane ROL, după înșelarea unor societăți comerciale, după care să plece din țară, fapt acceptat de inculpatul P.R.V.

În cursul urmăririi penale, inculpatul D.Ș.C., audiat fiind, a arătat că într-o zi din vara anului 2003 aflându-se singur la o pizzerie, a auzit o discuție la o masă alăturată între doi bărbați și o femeie care să angajeze niște agenți comerciali pentru derularea unor afaceri. În acest context s-a prezentat, făcând cunoștință cu un bărbat care s-a prezentat Z.R., dându-și întâlnire a doua zi. În consecință, a doua zi s-a deplasat pe Aleea R., ocazie cu care l-a condus la un birou, la parterul unui bloc, unde l-a cunoscut pe B.I.N. Z.R. i-a comunicat că este administratorul SC C. SRL Iași, înmânându-i un contract de comisionare pe durată nedeterminată, urmând să efectueze pentru această societate aprovizionarea cu diverse mărfuri. A arătat inculpatul că după câteva luni s-a angajat în aceeași modalitate, descrisă anterior, într-o relație de colaborare cu P.R.V. care era administrator la SC R.G.I. SRL. Pentru această societate a ridicat o singură dată marfa „scule” de la o societate din Iași - SC D.E. SRL. Inculpatul a arătat că actele semnate cu SC C. SRL i-au fost aduse de Z.R. Inculpatul D.Ș.C. a indicat că nu cunoaște nici o persoană O.I. și nici P.A. și deși îi cunoaște pe C.M.S. și P.D. nu a avut relații comerciale cu aceștia.

În fața instanței inculpatul și a menținut poziția procesuală indicând că știa că firma SC C. SRL aparține numitei G.C. Inculpatul a precizat că în virtutea contractului de comision trebuia să găsească marfa și eventual un client căruia să o vândă mai departe. Deși documentele i-au fost date de Z.R., aceasta erau semnate de G.C. Inculpatul D.Ș.C. a indicat că nu cunoaște nici o persoană D.N., nefiind însoțit de nici o persoană în momentul ridicării gresiei și faianței. A arătat inculpatul că în iarna anului 2004 aflat că filele cec ar fi fost fără acoperire, ulterior revenind și indicând că după circa 2 luni de zile a fost chemat la Poliția din Ciurea și i s-a spus că în fapt cărămida preluată din Ciurea nu a fost achitată. Inculpatul a precizat că B.I.N. l-a pus în legătură cu P.R. Întrucât avusese neînțelegeri cu B.I.N., întrucât acesta nu-i plătise comisionul datorat pentru afacerile realizate pentru SC C. SRL, a fost destul de reticent, dar i s-au prezentat două contracte încheiate de firma lui P.R. cu A.N.L., fapt ce l-a convins să încheie contractul de comisionare cu SC R.G.I. SRL. Inculpatul a indicat că în cadrul SC R.G.I. SRL lucrau P.R.V., B.I.N. și M.D.R., iar inculpatul O.I. l-a ajutat o singură dată la transport. Inculpatul a precizat că nu a negociat niciodată termenii contractuali, acționând exclusiv în baza împuternicirilor.

Inculpatul C.M.S. a declarat, în cursul urmăriri penale, că îl cunoaște pe inculpatul B.I.N. din barurile situate în zona Nicolina. De asemenea îl cunoaște pe inculpatul P.R.V. deoarece a dobândit de la acesta un teren. De asemenea, îl cunoaște pe inculpatul O.I. întrucât acesta comercializa carne de porc, precum și pe inculpatul P.D. deoarece acesta se afla în anturajul lui B.I.N. Inculpatul a arătat că nu a avut societate comercială și nu a primit de la nimeni file cec. De asemenea, nu a auzit de SC C. SRL, SC R.G.I. SRL sau SC F.C. SRL și nu cunoaște cine deținea aceste societăți. Inculpatul a atestat că nu a primit mărfuri niciodată de la cei în cauză, nu a contactat vreo firmă dintre cele înșelate și nu a pus pe nimeni să o facă și nu i-a făcut lui P.D. carte de identitate falsă.

În drept,

A. Cu privire la schimbările de încadrări juridice puse în discuție, Tribunalul a considerat următoarele:

Prin actul de sesizare al instanței s-a dispus trimiterea în judecată:

- a inculpatului B.I.N. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- a inculpatului D.Ș.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 213 alin. (2), (3) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003 toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- a inculpatului P.R.V. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 291 C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

- a inculpatului O.I., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 21.5 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- a inculpatului C.M.S. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- a inculpatului P.V.D. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Pe de o parte, din modul de redactare a dispozitivului rechizitoriului, ar reieși că acuzarea a dispus trimiterea în judecată a unor inculpați pentru o pluralitate infracțională (concurs real) compusă din mai multe infracțiuni de înșelăciune de sine stătătoare (unitate naturală și unitate legală), iar pentru alți inculpați s-a reținut unitatea legală de infracțiune, sub forma infracțiunii continuate.

Pe de altă parte, pentru inculpatul B.I.N. s-au reținut dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. doar pentru o parte din infracțiunile de înșelăciune, dar și caracterul de sine stătător al prevederilor art. 215 alin. (5) C. pen., teză ce nu poate fi susținută legal, în condițiile în care dispozițiile alin. (5) reprezintă doar o formă agravată a infracțiunii de înșelăciune. De asemenea, cu privire la inculpatul B.I.N., deși prin actul de sesizare a instanței s-a reținut participarea acestuia la fapta descrisă în rechizitoriu, fapta nu a fost menționată în dispoziția de trimitere în judecată; totodată sub aspectul faptei prevăzute în rechizitoriu, doar prin lămuririle suplimentare solicitate de instanța în temeiul art. 300 C. proc. pen. s-a precizat că răspunderea penală pentru această faptă revine conform rechizitoriului inculpaților B.I.N. și O.I., celălalt participant la comiterea faptei în dauna părții vătămate SC K.R. SA Slobozia, respectiv C.M. fiind trimis în judecată prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iași nr. 9D/P/2008 din 06 mai 2008.

De asemenea, prin adresa D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iași în legătură cu rechizitoriul nr. 14D/P/2007 s-au precizat următoarele:

- pentru inculpatul P.V.D. s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen. reținându-se în sarcina lui comiterea faptei în dauna părților vătămate SC I.C. SRL Bacău și SC C. SA Bacău, folosindu-se de SC F.C. SRL Iași, precum și pentru săvârșirea faptei în duna părții vătămate SC V.C. SRL Mizil folosindu-se de SC R.G.I. SRL Iași;

- pentru inculpatul C.M.S. s-a reținut contribuția sa materială, în forma complicității la înșelăciune - art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 C. pen. în dauna părții vătămate SC M. SA Bicaz;

- pentru inculpatul O.I. s-a produs o eroare materială la dispoziția de trimitere în judecată, stipulându-se greșit trimiterea în judecată în calitate de autor, el fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată în modalitatea de participație a complicității, art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul infracțiunilor de înșelăciune, instanța a pus în discuție schimbarea încadrărilor juridice în sensul - pentru inculpatul B.I.N. din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. raportat la toate actele materiale cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., incluzând și fapta din rechizitoriu;

- pentru inculpatul D.Ș.C. din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- pentru inculpatul P.V.D. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- pentru inculpatul P.R.V. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

Sub aspectul schimbării încadrării juridice, în sensul reținerii pentru toți inculpații a unei singure infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, instanța a reținut următoarele:

Deși în cauză se impută inculpaților o pluralitate de acțiuni, în cauză s-a contestat existența unității de rezoluție, caracteristică de esența unității legale infracționale.

Tribunalul a reținut că în sensul art. 41 alin. (2) C. pen., cerința unității de rezoluție este realizată atunci când autorul a prevăzut, chiar și în linii mari, activitatea ori inactivitatea ce va făptui și rezultatele ei, cunoscând mai mult sau mai puțin generic condițiile în care se vor săvârși acțiunile-inacțiunile componente. Deși unitatea obiectului, a locului și a persoanei vătămate, precum și intervalul de timp pot constitui criterii pe baza cărora să se deducă unicitatea de rezoluție, acestea nu au caracter peremptoriu, atunci când din alte elemente de fapt rezultă că, în momentul luării hotărârii infracționale, făptuitorul a avut reprezentarea acțiunilor pe care urma să le săvârșească.

Or, din întreaga situație de fapt reținută prin actul de sesizare al instanței și stabilită și în urma cercetării judecătorești, reiese că inculpații au acționat coordonat în vederea dobândirii unor bunuri materiale fără plata contravalorii acestora. Este real că pe parcursul activității infracționale au intervenit modificări cu privire la anumite elemente ale modalității de acțiune (modificarea societăților comerciale, a delegaților), însă aceste modificări nu au fost de esență, de natură a aprecia că s-a schimbat rezoluția infracțională.

Modalitatea concretă de comitere a faptelor în materialitatea lor, repetabilitatea acestora într-un interval scurt de timp, modalitatea de valorificare a mărfurilor, asociate cu motivația psihologică a comiterii acestora - dobândirea de foloase materiale injuste - obiectivează în plan material rezoluția unică a inculpaților în săvârșirea faptelor ilicite, chiar dacă aceștia nu au avut o reprezentare exactă și amănunțită asupra tuturor împrejurărilor comiterii acestora. Elementele probatorii administrate în cauză reflectă că inculpații au luat hotărârea infracțională de a „da țepe” la societăți comerciale, stabilind ca modalitate de acțiune utilizarea unor documente societare aparent valabile, pentru a fi mai greu de descoperit.

În consecință, Tribunalul a apreciat că păgubirea, prin inducere în eroare, a mai multor părți vătămate, în perioade diferite de timp, nu exclude existența unei singure rezoluții infracționale. De altfel, juridic ar fi impropriu a se considera că unii inculpați au acționat în baza unei rezoluții infracționale unice, iar alți inculpați, dintre care și inițiatorul B.I.N. și-a schimbat rezoluția infracțională cu fiecare act material comis, deși chiar probele cauzei reflectă că însăși scopul grupării infracționale a fost acela de a înșela diverse societăți comerciale.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei s-a reținut că deși înșelăciunea în convenții este o formă specială a infracțiunii de înșelăciune, aceasta se grefează pe dispozițiile formei de bază a infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) C. pen., particularizându-le. În acest sens, înșelăciunea în convenții [art. 215 alin. (3) C. pen.], ca infracțiune împotriva patrimoniului, nu se poate reține decât în măsura în care s-a produs o pagubă materială, condiție impusă tocmai de prevederile art. 215 alin. (1) C. pen.

În consecință, s-a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 215 alin. (1), (3) C. pen. și, totodată, și incidența prevederilor alin. (2) al aceluiași text, în condițiile în care pentru inducerea și menținerea în eroare a părților vătămate, inculpații au uzitat de atribuirea unei calități mincinoase (reprezentanți/delegați ai unor societăți comerciale), precum și de instrumente apte de a inspira încredere părților vătămate referitoare la buna credință a părții cocontractante (acte societare, delegații de ridicare a mărfurilor, comenzii scrise, instrumente de plată ce nu aparțineau emitenților). Mijloacele ce intră sub incidența dispozițiilor legale - art. 215 alin. (2) C. pen. - sunt cele care prin natura lor intrinsecă creează aparența de veridicitate, inspirând încredere și înlăturând orice bănuială, de natură a crea convingerea părții vătămate asupra realității situației de fapt prezentate de făptuitor.

În cauză nu s-a reținut incidența dispozițiilor art. 215 alin. (4) C. pen., fiind corectă dispoziția organului de urmărire penală de scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților B.I.N., P.V.D., P.R.V-, O.I., D.Ș.C., S.V. și C.M.S., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., întrucât faptele reținute în sarcina lor nu întrunesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Tribunalul a reținut că pentru a fi incidentă agravanta indicată, este necesar ca cecul să fie emis de o persoană care să aibă calitatea cerută de lege, adică să fie legal împuternicită de o societate comercială având deschis un cont la tras, să semneze un astfel de instrument de plată, iar sub aspect subiectiv făptuitorul să aibă reprezentarea că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară. Or, în cauză, tocmai ceea ce se impută inculpaților este utilizarea frauduloasă a unor instrumente de plată în relația cu părțile vătămate (în condițiile în care cecurile nu erau emise de administratorul legal al societăților în numele cărora au fost emise, mijloace prin care, în mod fraudulos, au obținut încheierea contractelor cu părțile vătămate.

Având în vedere și dimensiunea prejudiciul produs, față de dispozițiile art. 146 C. pen. în cauză sunt incidente și prevederile art. 215 alin. (5) C. pen. cu privire la inculpatul B.I.N., în raport și de decizia nr. 14 din 22 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite.

În consecința s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus sesizarea instanței astfel:

- pentru inculpatul B.I.N. din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. și art. 215 alin. (5) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpatul D.Ș.C. din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpatul P.V.D. din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (2), (3) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpatul P.R.V. din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. într-o singură infracțiune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

Având în vedere actele în materialitatea lor imputate inculpatului O.I., precum și poziția acuzării adoptată prin adresa D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iași s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea reținută prin rechizitoriu prev. și ped. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Având în vedere actele în materialitatea lor imputate inculpatului D.Ș.C. sub aspectul faptei prevăzute în rechizitoriu și contribuția materială a acestuia, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului D.Ș.C. din infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și reținerea unei infracțiuni distincte prev. de art. 291 C. pen.

Cu privire la inculpatul C.M.S. acuzarea a susținut că fapta învinuitului C.M.S. care, în perioada iunie - noiembrie 2003, în calitatea sa de membru al grupării infracționale, a susținut material cheltuielile logistice, de transport, avans marfă și plată a delegaților, în vederea săvârșirii de înșelăciuni de către B.I.N., M.R.D., D.Ș.C., D.N., P.R.V. și P.V.D., de cele mai multe ori având inițiativa comiterii actelor infracționale, preluând marfa rezultată pe care o vindea fără documente legale, în mod nemijlocit și dovedit participând la comiterea infracțiunilor împotriva părților vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, SC G.D. SRL Iași, SC P. SRL Iași, SC C. SA Bacău și SC M. SA Bicaz întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., acuzarea indicând la solicitarea instanței că prin actul de sesizare s-a reținut contribuția materială a acestui inculpat sub forma complicității și pentru fapta trecută în rechizitoriu (în dauna SC M. Bicaz).

Or, față de materialitatea faptelor de care este acuzat, în condițiile în care se impută inculpatului rolul diriguitor în organizarea și finanțarea activității infracționale, acuzele aduse se circumscriu sferei participației penale sub forma instigării și nu sub forma complicității.

În consecință, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.M.S. din infracțiunea de complicitate la înșelăciune art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 C. pen. în infracțiunea prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru inculpatul C.M. se reține prin rechizitoriu că „fapta inculpatului C.M. care în mai 2003, folosindu-se de calitatea de delegat la SC C. SRL Iași, a ridicat de la partea vătămată SC K.R. SA, mărfuri în valoare 667.800.056 ROL, lăsând ca instrumente de plată file cec cunoscând că nu avea disponibil în cont, întrunește elemente constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Având în vedere că din actele de urmărire penală rezultă că inculpatul C.M. a procedat în trei rânduri consecutiv la ridicarea de mărfuri de la partea vătămată SC K.R. SA Slobozia, folosind 3 file cec emise, fără drept, în numele SC C. SRL Iași, prezentându-se o dată la reprezentanții părții vătămate și negociind telefonic alte două livrări, în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. referitoare la o pluralitate de acte materiale, care săvârșite la diferite intervale de timp, în baza aceleiași rezoluții infracționale, întrunesc elementele unei infracțiuni unice (unitate legală) de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.

În ceea ce privește fapta de a remite inculpatului B.I.N. 8 file cec, în alb, semnate și ștampilate de către el, pentru ca acestea să fie folosite în numele SC F.C. SRL Iași de membrii grupării infracționale, deși acuzarea reține încadrarea juridică în dispozițiile art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. (intenție indirectă), Tribunalul a apreciat că se circumscriu sferei materiale a actelor de autorat doar acțiunile sau inacțiunile ce pot constitui elementul material al infracțiunii încriminate. În consecință, predarea unor file cec, chiar în condițiile în care inculpatul ar fi cunoscut că acestea vor fi folosite la inducerea în eroare a părților vătămate, nu poate fi calificată juridic decât ca participație secundară - complicitate - prin acțiunea sa inculpatul sprijinind săvârșirea infracțiunii, fără ca în sarcina inculpatului să se poată reține acte materiale de inducere directă în eroare a părților vătămate.

De asemenea, față de antecedența penală a inculpatului C.M., în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 37 lit. c) C. pen., referitoare la recidiva mică post executorie.

În consecință, instanța a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C.M. din infracțiunea de înșelăciune în convenții în formă calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b), lit. c) C. pen. [două acte materiale prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.] în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., respectiv art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) - fapta de a preda filele cec în alb aparținând SC F. SRL inculpatului B.N. (sprijinirea activității infracționale săvârșite prin intermediul SC F.C. SRL).

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul S.V., Tribunalul a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi și judecății nu susține ipoteza conform căreia inculpatul ar fi avut inițiativa comiterii faptelor de înșelăciune în dauna SC H.X. SRL, SC D.E. SRL, SC D. SRL, SC E.M.T. SRL, acesta fiind contactat de ceilalți inculpați ulterior descoperirii societăților comerciale și fiind încunoștiințat despre planul infracțional, motiv pentru care actele materiale ale acestuia nu pot fi circumscrise sferei materiale a instigării, în sensul art. 25 C. pen. În consecință, instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul S.V.

Sub aspectul infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 instanța a pus în discuție schimbarea de încadrare juridică, pentru toți inculpații, din infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev. de art 8 din Legea nr. 39/2003, aspecte asupra cărora instanța a reținut următoarele:

Din analiza probelor administrate în cauză, față de situația de fapt astfel cum a fost reținută, reiese că pe fondul plecării administratorei G.C. din țară, C.Ș. a preluat de facto SC C. SRL. Pe fondul relațiilor anterioare dintre el și inculpatul O.I. i-a dat acestuia din urmă actele firmei. Deși atât martorul C.Ș., cât și inculpatul O.I. au negat existența unei înțelegeri în acest sens, este indubitabil că probele cauzei relevă atât preluarea actelor societății de către C.Ș., cât și folosirea ulterioară a acestor acte de către O.I. și B.I.N. Or, în condițiile în care acuzarea a probat această succesiune a posesiunii actelor SC C. SRL, simpla negare de către inculpatul O.I. a preluării actelor SC C. SRL, nu are rol exonerător de răspundere. Mai mult, în procesul-verbal de confruntare dintre B.I.N. și C.Ș., C.Ș. recunoaște că îl știa pe O.I. întrucât cumpărase de la acesta mașina, fără însă a întocmi actele, mașina figurând înmatriculată pe numele C. Or, inculpatul O.I. neagă orice relație contractuală cu martorul C.Ș., indicând că îl cunoaște exclusiv incidental de la o terasă.

În condițiile în care nu s-a dovedit vreun alt act intermediar privind preluarea actelor SC C. SRL, juridic trebuie considerat ca fiind probat că actele au fost date de martorul C.Ș. inculpatului O.I., așa cum susține și inculpatul B.I.N., fiind fără relevanță procesuală modalitatea concretă a acestei tranzacții, avându-se în vedere că instanța nu a fost sesizată cu privire la vreo faptă imputată martorului C.Ș.

Fiind în posesia documentelor societare (certificat de înregistrare, certificat fiscal, carnet cec-uri) inculpatul O.I. s-a înțeles cu inculpatul B.I.N. să le utilizeze pentru contractarea de diverse mărfuri în numele SC C. SRL, prin utilizarea de instrumente de plată fără acoperire de plată, urmând a beneficia de valoarea mărfurilor prin înstrăinarea acestora fără documente legale. De altfel, inclusiv acuzarea susține prin actul de sesizare că „începând cu luna iunie 2003, învinuiții O.I. și B.I.N. au pus la punct un plan infracțional elaborat prin care au indus în eroare, în numele SC C. SRL Iași, mai multe părți vătămate. Gruparea infracțională inițiată de către inculpatul B.I.N. și învinuitul O.I. a fost lărgită prin participarea învinuiților C.M.S., Z.D., D.N. și D.Ș.C.”. Cu toate acestea prin actul de sesizare al instanței s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fără a face distincție dintre modalitățile alternative de săvârșire a acestei infracțiuni.

Potrivit textului încriminator, inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 grupul infracțional organizat este definit ca fiind - grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

În condițiile în care s-a reținut că gruparea infracțională a fost inițiată și constituită de O.I. și B.I.N. nu este îndeplinită condiția esențială premisă - asocierea a trei sau multe persoane. Mai mult, deși modalitatea de inducere în eroare a părților vătămate apare ca fiind similară, trebuie subliniat că însăși acuzarea reține eterogenitatea grupului, precum și permutările permanente ale membrilor acestuia, aspecte ce nu sunt de natură a susține teza juridică constitutivă prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 referitoare la „grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane”.

De asemenea, fiind stabilită faptic situația constituirii inițiale a grupului, orice act ulterior este circumscris ipotezelor alternative de „aderare sau sprijinire”, neputându-se reține juridic teza multiplelor constituiri/inițieri de grupări infracționale organizate (sub forma unității legale de infracțiune sau pluralității infracționale) ori de câte ori în componența grupări este atrasă, o nouă persoană. Nu în ultimul rând, probele cauzei nu susțin concluzia unei acțiuni unitare și prestabilite, ci dimpotrivă probele administrate susțin o acțiune coordonată, determinată de circumstanțe și de informațiile obținute, atât finanțatorii, executanții sau coordonatorii fiind diferiți în funcție de actele materiale determinate.

Or, în condițiile în care ipotezele premise ale încriminării din art. 7 alin. (1) și (3) în referire la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 nu sunt realizate, activitatea infracțională dedusă judecății trebuie analizată din perspectiva dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 39/2003, potrivit cărora inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, se pedepsește, după caz, potrivit art. 167 sau art. 323 C. pen.

Art. 8 din Legea nr. 39/2003 apare în reglementarea actuală (fiind prevăzută într-o lege care reglementează măsuri specifice de prevenire și combatere, a criminalității organizate la nivel național și internațional - conform art. 1 din Legea nr. 39/2003) ca o infracțiune prevăzută într-o lege specială (cu caracter derogator așadar față de încriminarea faptei prev. de art. 323 C. pen.). Potrivit art. 323 C. pen. fapta de a se asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă „a unei astfel de asocieri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce intră în scopul asocierii.

Infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 are caracter de normă penală specială și deci are caracter prioritar în raport cu norma penală cu caracter general reprezentând infracțiunea încriminată în art. 323 C. pen.

De altfel, prin dispoziția specială nu s-a realizat o dublă încriminare a acelorași acțiuni în materialitatea lor, conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 fiind diferit de încriminarea prevăzută de art. 323 C. pen. Astfel, dacă ambele infracțiunii se săvârșesc prin același modalități alternative (inițierea, constituirea ori aderarea sau sprijinirea), distincția dintre încriminări se realizează sub aspectul rezultatului acțiunii, precum și sub aspectul finalității urmărite. Astfel, art. 8 din Legea nr. 39/2003 impune cerința constitutivă legală ca acțiunile de inițiere, constituire, aderare sau sprijinire să se refere la un grup care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, cerința ce nu este prevăzută de legea generală. Or, față de definirea legală prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003, trebuie apreciat că lipsa unei cerințe constitutive a grupului infracțional organizat, atrage incidența dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 39/2003, excluzând aplicabilitatea art. 323 C. pen. Mai mult, din finalitatea Legii nr. 39/2003 și din interpretarea art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 rezultă că legea specială intervine doar pentru sancționarea grupării infracționale care există pentru o perioadă și acționează în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru celelalte infracțiuni fiind aplicabilă încriminarea generală. Referirea din conținutul art. 8 din Legea nr. 39/2003 la dispozițiile art. 323 C. pen. nu este o referire care să țină de substanța conținutului constitutiv al infracțiunii în discuție, ci doar o referire la tratamentul sancționator aplicabil acestei infracțiuni.

În consecință, față de aceste considerente, instanța a dispus în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a tuturor inculpaților din infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

B. În ceea ce privește răspunderea penală a inculpaților:

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, instanța a reținut că pluralitatea constituită se caracterizează prin gruparea mai multor persoane în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave, indiferent de realizarea scopului asocierii. În sensul art. 8 din Legea nr. 39/2003 nu este suficientă doar participarea mai multor subiecți activi la comiterea uneia sau mai multor fapte de același fel sau de natură diferită prevăzute de legea penală, ci trebuie probat consensul neechivoc intervenit între subiecții activi atât în privința existenței asocierii, cât și sub aspectul scopului urmărit, adică săvârșirea de infracțiuni. Aceasta înseamnă că poate fi reținută infracțiunea prevăzută art. 8 din Legea nr. 39/2003 și poate fi angajată răspunderea penală numai atunci când probatoriul administrat denotă, fără echivoc, că mai multe persoane au înființat o grupare sau asociere pentru a comite în viitor infracțiuni, după o prealabilă organizare. Existența unei înțelegeri spontane, concomitent cu săvârșirea infracțiunii exclude incidența infracțiunii autonome prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, în acest caz fiind aplicabile dispozițiile legale referitoare la participația ocazională concomitentă.

Rezultă că de esența distincției dintre participația penală constituită și participația penală ocazională este caracterul organizat al activității ilicite preconizate.

Pornind de la aceste considerente pur teoretice, față de situația de fapt astfel cum a fost expusă anterior, în cauză s-a probat că a existat inițial o înțelegere între inculpații O.I. și B.I. referitoare la folosirea actelor SC C. SRL în vederea înșelării diverselor societăți comerciale, asociere, ce a fost extinsă ulterior fie prin cooptarea altor persoane - inculpații D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M., M.R.D., fie prin utilizarea actelor societare și contabile ale altor societăți comerciale. Gruparea a avut caracter de durată, neputând fi asimilată noțiunii de „spontan”, „ocazional”. Activitatea infracțională desfășurată nu a fost rezultatul unei înțelegeri întâmplătoare, spontane, ci s-a desfășurat în timp, în mod repetat, respectându-se, în principiu, aceeași modalitate de săvârșire a faptelor, iar grupul infracțional a fost lărgit, în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în convenții, în forma continuată.

Durata în timp a planificării, atragerea terților și determinarea acestora să acționeze ca delegați ai diverselor societăți comerciale, colaborarea dintre inculpați, pregătirea prin contrafacere a înscrisurilor necesare realizării tranzacții comerciale, menținerea permanentă a legăturii dintre inculpați, denotă existența unei asocieri reflectată la nivel obiectiv, cât și subiectiv între inculpați privind obținerea: de venituri ilicite prin fraudarea diverselor societăți comerciale. Nu se poate, aprecia că reunirea inculpaților a avut la baza exclusiv contextul favorabil sau o hotărâre spontană, imediată, ci actele materiale realizate denotă reflecția anterioară și asocierea acestora, în scop ilicit.

Faptul că inculpații nu au acționat unanim la săvârșirea tuturor infracțiunilor în dauna tuturor părților vătămate nu neagă teza unei asocieri unice, permutările din cadrul grupului fiind impuse de necesitatea ștergerii urmelor infracțiunii. De asemenea, faptul, că unii dintre inculpați, atrași în asocierea infracțională, nu au cunoscut întreaga dimensiune a rețelei, nu este de natură a înlătura răspunderea penală, în condițiile în care s-a dovedit că măcar parțial aceștia cunoșteau că societățile aparente (SC C. SRL, SC R.G.I. SRL, SC F.C. SRL) erau utilizate pentru înșelarea partenerilor comerciali.

În consecință, instanța a reținut că fapta inculpaților O.I. și B.I.N. de a constitui o asociere infracțională, ce nu îndeplinește condițiile impuse de art. 7 din Legea nr. 39/2003, precum și fapta inculpaților D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M., M.R.D. de a adera la gruparea infracțională inițială întrunește elementele constitutive ale art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Reținând că inculpații au acționat cu vinovăție sub forma intenției directe, instanța a dispus condamnarea inculpaților B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M., M.R.D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.

Având în vedere că inculpatul O.I. a decedat, instanța a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. pen. încetarea procesului penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la celelalte fapte, pentru care s-a dispus sesizarea instanței: față de probele administrate, s-a reținut că frauda specifică dreptului penal trebuie să ia în considerare elementele esențiale ale contractului, loialitatea specifică dreptului comercial, intenția și manoperele viclene și este determinată de orice viclenie, manoperă frauduloasă sau inducere în eroare, comisă cu intenție directă sau indirectă, fără de care subiectul pasiv nu ar fi acceptat derularea convenției.

Încheierea convențiilor de vânzare a bunurilor, anterior expuse pe larg, nu s-ar fi realizat în lipsa încredințării reprezentanților părților vătămate cu privire la calitatea inculpaților de reprezentanți/delegați ai unor societăți comerciale ce se bucură de bonitate financiară, calitate probată în mod fictiv prin prezentarea unor documente deținute în mod nelegal, așa cum s-a expus anterior. Este de necontestat în cauză că dacă părțile vătămate ar fi cunoscut situația reală cu privire la posesiunea documentelor financiar contabile, vânzările de mărfuri nu ar mai fi fost încheiate.

1. Cu privire la inculpatul B.I.N., Tribunalul a reținut că:

Actele materiale ale inculpatului B.I.N. care, în iunie 2003, în baza aceleiași rezoluții infracționale a acționat personal în sensul inducerii în eroare a părților vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, SC M. SA Bicaz, SC H. SA București, punctul de lucru Turda, SC R. România SRL Turda de la care a ridicat mărfuri, în numele SC C. SRL Iași în valoare de 555.178.674 ROL pentru care a lăsat ordine de plată ce purtau în mod fals viza băncii R. Bank - sucursala Iași, respectiv filă cec emisă în numele SC C. SRL Iași, fără acoperire bancară, precum și fapta aceluiași inculpat care la data de 23 octombrie 2003 a indus în eroare reprezentanții SC D.I.C. SRL Bârlad de la care a ridicat marfa în valoare de 84.762.579 ROL lăsând 2 file cec emise în numele SC F.C. SRL Iași care aparțineau, în fapt SC F. SRL lași, creând aparenta valabilității acestor instrumente de plată (care erau în fapt retrase din circulație), prejudiciind partea vătămată cu valoarea mărfii se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., actele materiale fiind comise în calitate de autor.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea acestor fapte, recunoaștere ce se coroborează cu probele administrate în cauză, astfel cum au fost reținute de instanță. În ceea ce privește fapta comisă în dauna SC M. SA Bicaz, declarația inculpatului a fost înlăturată, având în vedere declarația martorului P.C.

Inculpatul a acționat cu intenție directă, urmărind inducerea în eroare a părților vătămate în scopul de a obține foloase materiale injuste.

Actele materiale ale inculpatului B.I.N. care, în perioada iunie-iulie 2003, i-a sprijinit, prin emiterea de documente reprezentative în fals (delegații de ridicare marfă, comenzi scrise) în numele SC C. SRL pe numele inculpaților D.S.C. și D.N., inculpați care au acționat pentru inducerea în eroare a părților vătămate SC C. SA Iași, SC G.D. SRL Iași și SC P. SRL Iași de la care au ridicat marfa, în numele SC C. SRL Iași, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 710.965.014 ROL se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Instanța a pus în discuție reținerea contribuției materiale a inculpatului, și la fapta din rechizitoriu, în condițiile în care contribuția inculpatului reiese din actul de sesizare al instanței.

De asemenea, actele materiale ale inculpatului B.I.N. care în perioada septembrie 2003 i-a ajutat prin înmânarea unor documente falsificate pe inculpații M.R.D., D.Ș.C. să inducă în eroare reprezentanții SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL, SC D. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași de la care au ridicat marfa lăsând file cec emise în numele SC R.G.I. SRL Iași, creând un prejudiciu total în valoare, de 711.626.374 ROL, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe delegația de ridicare de mărfuri din 23 iulie 2003, comanda din 09 iunie 2003, contractul de comisionare încheiat la 01 iunie 2003 încheiat între SC C. SRL Iași și D.Ș. aparține inculpatului B.I.N. De altfel, inculpatul a recunoscut că a scris și comanda din 22 iulie 2003, folosită de inculpatul D.N. Totodată, prin raportul de constatare tehnico-științifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe procesul-verbal de predare-primire încheiat între P.R.V. și D.Ș.C. și contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat între SC R.G.I. SRL și D.Ș.C. aparține inculpatului B.I.N.

Chiar dacă inculpatul a negat implicarea sa în anumite fapte, poziția procesuală a acestuia este contrazisă de declarațiile coinculpaților din cauză, precum și de concluziile raportului de constatare tehnico-științifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic.

Deși prin actul de sesizare s-a reținut că răspunderea inculpatului este antrenată sub aspectul acestor acte materiale ca instigator [art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.], probele administrate în cauză nu susțin această ipoteză, neputându-se stabili în mod univoc că inculpatul B.I.N. ar fi acționat în sensul determinării și luării hotărârii infracționale de către inculpații D.Ș.C., D.N. și M.R.D., ci că acesta doar i-a sprijinit prin furnizarea documentelor necesare. De altfel, încadrarea juridică a acestor acte materiale ține mai mult de rigurozitate procesuală, în condițiile în care pentru considerentele deja arătate actele materiale ale participației secundare se absorb în infracțiunea unică continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen.

Inculpatul a indicat că actele erau deja completate, trecându-se doar de ceilalți numele furnizorului. Însă din punct de vedere juridic această teză defensivă este lipsită de orice efect, în condițiile în care prin completarea documentelor în numele SC C. SRL, societate în care nu deținea nici o calitate, inculpatul a acceptat (intenție indirectă) că va contribui la inducerea în eroare a mai multor societăți comerciale.

Actele materiale ale inculpatului B.I.N. care, în perioada octombrie 2003, i-a determinat pe inculpații M.R.D. și P.R.V. să inducă în eroare reprezentanții SC I.C. SRL Bârlad și SC H.X. SRL lași de la care au ridicat marfă în valoare de 370.800.000 ROL, lăsând 2 file cec emise, în numele SC F.C. SRL Iași care aparțineau în fapt SC F. SRL lași, creând aparența valabilității acestor instrumente de plată (care erau în fapt retrase din circulație), prejudiciind părțile vătămate cu sumele respective, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de instigare la înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Din probele administrate în cauză, astfel cum au fost reținute în situația de fapt, rezultă că inculpatul a fost cel ce a făcut rost de documentele necesare încheierii tranzacției, s-a interesat de condițiile impuse de vânzători și a supravegheat delegații trimiși.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică din 15 aprilie 2004, întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe delegația de ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003 emisă în numele SC F.C. SRL Iași, folosită de inculpatul P.R.V. aparține inculpatului B.I.N.

Inculpatul a acționat cu intenție directă, urmărind determinarea inculpaților să acționeze pentru inducerea în eroare a părților vătămate în scopul de a obține foloase materiale injuste.

Reținând considerentele anterioare referitoare la unitatea de rezoluție infracțională, având în vedere și faptul că toate actele materiale specifice participației penale secundare se absorb în conținutul constitutiv al infracțiunii comise ca autor, și reținând că prin actele materiale comise în calitate de autor sau complice s-a cauzat un prejudiciu total de 2.433.332.641 ROL (243.333 RON), față de prevederile art. 215 alin. (5) C. pen. cu și în raport și de decizia nr. 14 din 22 mai 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, s-a dispus condamnarea inculpatului B.I.N. pentru săvârșirea infracțiunii unice prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin adresa D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iași în legătură cu rechizitoriul nr. 14D/P/2007 s-a precizat că sub aspectul faptei prevăzute în rechizitoriu, răspunderea penală pentru această faptă revine conform rechizitoriului inculpaților B.I.N. și O.I., celălalt participant la comiterea faptei în dauna părții vătămate SC K.R. SA Slobozia, respectiv C.M., fiind trimis în judecată prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Iași nr. 9D/P/2008 din 06 mai 2008.

Or, din analiza probelor administrate și situației de fapt reținute de instanța nici o dovadă nu este de natură a susține acuzația adusă inculpatului B.I.N. care nu a participat nici direct, nici indirect la săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna SC K.R. SRL. În consecință, instanța, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului B.I.N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.I.N. care, în perioada iunie-decembrie 2003 a plăsmuit, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în numele SC C. SRL Iași, SC F.C. SRL Iași și SC R.G.I. SRL Iași, pe numele său și pe numele altor inculpați mai multe înscrisuri sub semnătură privată (delegații de ridicare marfă, note de comandă, procese-verbale de predare-primire a mărfurilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În acest sens s-a reținut că prin raportul de constatare tehnico-științifică din 15 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe delegația de ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003 emisă în numele SC F.C. SRL Iași aparține inculpatului B.I.N.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe delegația de ridicare a mărfurilor din 11 iunie 2003 emisă de SC C. SRL, comanda din 09 iunie 2003, delegația de ridicare de mărfuri din 23 iulie 2003, comanda din 22 iulie 2003 emise de SC C. SRL, contractul de comisionare încheiat la 01 iunie 2003 încheiat între SC C. SRL Iași și D.Ș., delegație pentru ridicarea de mărfuri din 24 iunie 2003 emisă de SC C. SRL procesul-verbal de predare-primire încheiat între P.R.V. și D.Ș.C. și contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat între SC R.G.I. SRL și D.Ș.C. aparține inculpatului B.I.N.

Inculpatul a acționat cu intenție directă, cunoscând că nu deține nici o calitate pentru întocmirea documentelor în numele celor 3 societăți comerciale.

În ceea ce privește termenul de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, instanța a reținut că acesta se va împlini, potrivit art. 122 alin. (1) lit. e) C. pen. cu referire la art. 123, art. 124 C. pen. în anul 2011.

Prin sentința penală nr. 771 din 22 iunie 2004 a Judecătoriei Rădăuți s-a dispus condamnarea inculpatului B.I.N. la o pedeapsă rezultantă de 1 an închisoare, dispunându-se suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani în baza art. 81 C. pen. Având în vedere că sunt necesare lămuriri și clarificări cu privire la natura antecedenței penale, în sensul de a se stabili dacă faptele pentru care s-a dispus condamnarea prin sentința penală nr. 771 din 22 iunie 2004 a Judecătoriei Rădăuți reprezintă infracțiuni concurente cu prezentele fapte, sau reprezintă acte materiale ale infracțiunii unice continuate, ținând cont și că aspectele menționate nu au fost discutate în prezenta cauză, instanța a apreciat că este necesară uzitarea căii speciale prevăzute de art. 447 și 449 C. proc. pen. doar în condițiile în care și prezenta sentință va rămâne definitivă. De altfel, însăși rațiunea instituirii dispozițiilor art. 449 C. proc. pen. este de a se lămuri situația condamnărilor definitive, iar realizarea unui concurs infracțional în prezenta cauză nu ar fi benefică inculpatului, în condițiile în care acesta s-ar putea prevala de dispozițiile art. 449 lit. e) C. proc. pen.

2. Cu privire la inculpatul D.Ș.C., Tribunalul a reținut că:

Actele materiale ale inculpatului D.Ș.C. care în luna iunie 2003 s-a prezentat în mod mincinos ca fiind delegat al SC C. SRL Iași și a ridicat de la părțile vătămate SC G.D. SRL Iași, SC P. SRL Iași mărfuri în valoare de 625.380.094 ROL, lăsând instrumente de plată care nu erau emise de trăgător și care nu aveau acoperire bancară, inducând în eroare reprezentanții părților vătămate prin crearea aparenței valabilității împuternicirii primite și a mijloacelor de plată, prin aceasta cauzând un prejudiciu părților vătămate, precum și fapta aceluiași inculpat care, la data de 22 septembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC R.G.I. SRL Iași a ridicat, de la partea vătămată SC D.E. SRL Iași mărfuri în valoare de 313.121.021 ROL, lăsând ca instrument de plată 2 file cec care nu erau emise de trăgător inducând în eroare reprezentanții părții vătămate cu privire la valabilitatea acestui instrument de plată, prin aceasta cauzând un prejudiciu părții vătămate, echivalent contravalorii mărfii ridicate, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Actele materiale ale inculpatului D.Ș.C. care, în luna noiembrie 2003 a discutat cu reprezentanții SC H.X. SRL Iași despre posibilitatea achiziționării unor mărfuri, a solicitat inculpatului B.I.N. sprijinul în obținerea unei file cec necesară pentru a crea aparența de bonitate financiară și l-a însoțit pe învinuitul P.R.V. la sediul părții vătămate de unde au ridicat marfă în valoare de 273.700.000 ROL, cunoscând nevalabilitatea instrumentului de plată cauzând părții vătămate un prejudiciu echivalent contravalorii mărfii ridicate, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

Deși inculpatul D.Ș.C. se prevalează în apărare de contractul de comisionare din 01 iunie 2003 încheiat între el și SC C. SRL, respectiv contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat cu SC R.G.I. SRL Iași, indicând că a acționat exclusiv în calitate de comisionar, fără a cunoaște bonitatea financiară a firmelor, aceste apărări nu pot fi reținute.

Chiar reținând teza defensivă a inocenței inculpatului, prin prevalența prezumției de nevinovăție, Tribunalul a constatat că obligația contractuală asumată era aceea de căutare și descoperire a unor furnizori pentru aprovizionarea cu diverse materiale în vederea desfacerii. Or, probele administrate în cauză îl plasează pe inculpatul D.Ș.C. ca delegat al SC C. SRL și SC R.G.I. SRL Iași, desemnat în vederea ridicării mărfurilor și nu în calitate de comisionar, în sensul convențional stabilit. Mai mult, contractul de comision comercial este definit ca fiind contract prin care o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părți (comitent), iar aceasta să plătească o remunerație (comision). Or, toate actele încheiate sunt în numele SC C. SRL și SC R.G.I. SRL Iași, iar inculpatul nu poate invoca în favoarea sa necunoașterea legii.

Probele administrate reliefează că relații contractuale dintre C. SRL SRL și SC G.D. SRL Iași, SC P. SRL au fost inițiate de alți inculpați din cauză, inculpatul D. fiind însărcinat exclusiv cu ridicarea mărfurilor, astfel încât contractul de comisionare nu poate valora mijloc de dovadă în favoarea inculpatului, acesta fiind preconstituit exclusiv în vederea derogării de orice răspundere. De altfel, multitudinea tranzacțiilor comerciale la care a participat inculpatul D.Ș.C., reluarea activității infracționale și în cadrul SC R.G.I. SRL Iași (deși afirmă că în cadrul SC C. SRL nu a primit comision, motiv pentru care a plecat) denotă obiectiv că acesta cunoștea întregul sistem infracțional creat în scopul inducerii în eroare a părților vătămate. Din perspectiva participației penale este nerelevantă întinderea participării la beneficii a inculpatului D.Ș.C., fiind exclusiv necesar a se reține că inculpatul a desfășurat activități de natură a induce sau menține. În eroare părțile vătămate cu privire la elementele esențiale ale contractului. Astfel, inculpatul și-a arogat calitatea de delegat a SC C. SRL (deși conform propriilor declarații nu a cunoscut-o niciodată pe G.C.) semnând însă diverse acte, inclusiv procese-verbale prin care atesta predarea mărfurilor către aceasta. Inculpatul nu poate justifica în mod coerent reluarea activității în cadrul SC R.G.I. SRL Iași, deși afirmă că s-a certat cu inculpatul B.I.N. De altfel, inculpatul pendulează între a susține că acționa în calitate de comisionar sau în calitate de delegat al societăților comerciale, pentru a invoca în legătură cu fapta imputată în dauna SC H.X. SRL simplu ajutor material, dezinteresat implicarea inculpatului D.Ș.C. este pe larg expusă de coinculpații din cauză (B.I.N., P.V.D., P.R., declarațiile acestora fiind evidențiate anterior), dar și de martorii audiați.

Astfel, martorul B.C. a declarat că îl cunoaște pe D.Ș.C. cu care s-a întâlnit la poliție și acesta a recunoscut în fața sa că a sunat la diferite societăți comerciale pentru achiziționarea de marfă în numele SC F.C. SRL.

De asemenea, martorul C.R. a indicat în cursul urmăririi penale că îi recunoaște după fotografie pe învinuiții D.Ș.C. și D.N., aceștia „lucrând” în mod obișnuit, în calitate de delegați ai unor societăți comerciale controlate de cetățeni de origine rromă. Chiar dacă martorul a retractat această declarație în fața instanței, retractarea declarației nu a fost susținută de nici o motivație plauzibilă, astfel că aceasta va fi înlăturată.

Inculpatul a invocat totodată că s-a prezentat din proprie inițiativă la organele de poliție la momentul când a aflat despre cercetările efectuate, însă prezentarea la organele de poliție nu poate fi apreciată ca fiind dovada univocă a bunei credințe a inculpatului, în condițiile în care inculpatul P.R.V. a indicat că se stabilise în cadrul grupării ca în cazul cercetării faptelor comise, să se declare organelor judiciare că se acționa exclusiv pe baza contractelor de comision încheiate. În acest context, instanța a apreciat că demersurile inculpatului se subscriu aceleiași finalități de a-și preconstitui apărările făcute.

În consecință, instanța a apreciat că prezumția de nevinovăție a inculpatului a fost răsturnată prin probele administrate în cursul urmăririi penale și judecății, care îl plasează implicat în mod activ în săvârșirea faptelor de înșelăciune prin intermediul societăților SC C. SRL și SC R.G.I. SRL Iași. De altfel, apărarea inculpatului este eronată în condițiile în care se susține achitarea acestuia în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. Probele administrate în cauză dovedesc fără echivoc că faptele de înșelăciune în dauna SC G.D. SRL Iași, SC P. SRL Iași, SC D.E. SRL Iași și SC H.X. SRL există. De fapt, ceea ce se invocă juridic este cauza de neresponsabilitate prevăzută de art. 51 C. pen., referitoare la eroarea de fapt. Or, nici un element factual nu este de natură a susține totala inocență a inculpatului și necunoașterea de către acesta a situației reale din cadrul SC C. SRL, SC F.C. SRL sau SC R.G.I. SRL. Dincolo de declarațiile coinculpaților care îl plasează pe inculpatul D.Ș.C. în centrul asocierii infracționale și datele faptice converg în a susține cunoașterea de către inculpat a finalității urmărite prin tranzacțiile efectuate în numele SC C. SRL, SC F.C. SRL și SC R.G.I. SRL Iași. Astfel, s-a remarcat, pe de o parte, că inculpatul a acționat la nivelul tuturor celor trei societăți comerciale ce fac obiectul prezentei cauze, acțiunile sale neavând caracter izolat. Pe de altă parte, dincolo de înscrisurile preconstituite prin falsificare (contractele de comision) inculpatul nu a putut prezenta vreo dovadă concretă cu privire la realitatea activității prestate - aceea de comisionar, actele materiale imputate vizând acțiuni de execuție (ridicarea mărfurilor) și nu negocieri contractuale. În contextul în care înscrisurile depuse nu sunt susținute de alte probe, pe fondul acuzelor aduse - de folosire a unor înscrisuri falsificate pentru reușita activității infracționale, apărarea inculpatului nu poate fi reținută. În ceea ce privește calitatea de delegat, inculpatul nu a putut proba vreun raport juridic contractual de muncă cu vreuna din societățile comerciale în discuție, motiv pentru care trebuie considerat că s-a probat caracterul fictiv al împuternicirilor primite, precum și intenția directă a inculpatului de a induce în eroare societățile comerciale partenere.

Reținând considerentele anterioare referitoare la unitatea de rezoluție infracțională, având în vedere și faptul că toate actele materiale specifice participației penale secundare se absorb în conținutul constitutiv al infracțiunii comise ca autor, s-a dispus condamnarea inculpatului D.Ș.C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Având în vedere considerentele anterioare, din care rezultă că inculpatul a cunoscut situația reală din cadrul celor trei societăți comerciale și a acționat cu intenție directă în sensul inducerii în eroare a părților vătămate, Tribunalul a reținut că în drept fapta inculpatului D.Ș.C. care în perioada iunie - noiembrie 2003 a folosit în relația contractuală cu părțile vătămate SC G.D. SRL Iași, SC P. SRL Iași, SC D.E. SRL, SC H.X. SRL mai multe comenzi de ridicare mărfuri, delegații și ordine de deplasare, plăsmuite de către inculpatul B.I.N., cunoscând caracterul fals al acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul faptei din rechizitoriu, deși prin actul de sesizarea s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.Ș.C. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen., din analiza situației de fapt stabilite reiese că acest inculpat nu a acționat ca delegat al SC F.C. SRL, în relația contractuală cu SC H.X. SRL acționând inculpatul P.R.V., inculpatul D.Ș.C. doar sprijinindu-l pe acesta. În consecință, prima instanță a constatat că nu se poate reține în sarcina inculpatului D.Ș.C. săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. în relația cu SC H.X. SRL, motiv pentru care în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 291 C. pen.

Sub aspectul acuzelor aduse acestui inculpat privitoare la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că a plăsmuit un număr de 4 procese-verbale (pe care le-a semnat în calitate de comisionar) prin care atesta în mod fals ca predată marfa ridicată de la SC G.D. SRL Iași, SC P. SA Iași, SC H.X. SRL Iași și SC D.E. SRL Iași administratorilor SC C. SRL Iași, respectiv SC F.C. SRL și SC R.G.I. SRL Iași, Tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art. 290 C. pen. falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art. 288, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. De asemenea, conform art. 288 C. pen., falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

Coroborând dispozițiile încriminatoare reiese că pentru a reține existența infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, sub aspectul laturii obiective, este necesar a fi în prezența unei acțiuni de falsificare prin contrafacerea scrierii sau subscrierii ori alterarea, în orice mod, a unui înscris. Ipoteza alterării unui înscris nu este incidentă în speță, deoarece ar fi necesar să existe deja un înscris asupra căruia să se producă acțiunea de alterare, ori procesele-verbale la care se referă actul de acuzare nu erau preexistente, ci au fost concepute tocmai pentru a acoperi urmele infracțiunii. Totodată, nici ipoteza falsificării prin contrafacerea semnăturii inculpatului D.Ș.C. nu este incidentă, în condițiile în care însuși inculpatul a semnat acele procese-verbale, cu propria semnătură. Ipoteza falsificării prin contrafacerea scrierii presupune reproducerea conținutului unui înscris. Contrafacerea înseamnă conceperea unui înscris care să nu reflecte o stare de fapt reală, conținutul său fiind fictiv.

Deși probele administrate în cauză susțin caracterul fictiv al proceselor-verbale de predare-primire a mărfurilor, mărfuri ce nu au intrat în contabilitatea societăților comerciale și nu au fost evidențiate financiar contabil, totuși acțiunea de contrafacere a conținutului acestora nu poate fi imputată inculpatului D.Ș.C. Astfel, prin raportul de constatare tehnico-științifică din 27 aprilie 2004 întocmit de I.P.J. - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că scrisul de pe documentele contrafăcute, inclusiv procese-verbale de predare-primire a mărfurilor aparține inculpatului B.I.N. Or, în lipsa unor probe certe privind contrafacerea vreunui înscris de către inculpatul D.Ș.C., în sarcina sa nu poate fi reținută infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. în vreuna din modalitățile alternative la care trimite textul încriminator.

În consecință, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Cu privire la inculpatul P.R.V., Tribunalul a reținut că:

Actele materiale ale inculpatului P.R.V. care, în ziua de 03 noiembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC F.C. SRL Iași s-a prezentat și a ridicat de la partea vătămată SC H.X. SRL Iași mărfuri în valoare de 273.700.000 ROL, pentru contravaloarea mărfurilor lăsând o filă cec ce făcea parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulație care aparțineau SC F. SRL, prin aceasta cauzând un prejudiciu, echivalent contravalorii mărfii, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Actele materiale ale inculpatului P.R.V. care, în calitate de administrator al SC R.G.I. SRL a ștampilat și semnat, în calitate de împuternicit legal un număr 8 file cec și a remis respectivele instrumente de plată inculpatului B.I.N., filele cec fiind ulterior utilizate de alți inculpați pentru inducerea în eroare a părților vătămate SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. Deși prin dispoziția de trimitere în judecată faptele au fost încadrate în dispozițiile art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în cauză este o simplă eroare materială, în condițiile în care la încadrarea în drept din rechizitoriu se indică expres încadrarea juridică ca fiind „complicitate la înșelăciune în formă continuată”. De altfel, încadrarea juridică a acestor acte materiale ține mai mult de rigurozitate procesuală, în condițiile în care pentru considerentele deja arătate actele materiale ale participației secundare se absorb în infracțiunea unică continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen.

Inculpatul a acționat cu intenție directă, cunoscând și urmărind scopul infracțional, inculpatul indicând că deși a încercat să părăsească gruparea infracțională nu a mai putut. De altfel, instanța a remarcat conduita sinceră a acestui inculpat în cursul urmăririi penale, inculpat ce a recunoscut întreaga sa implicare și mai mult a indicat tot ce cunoștea legat de faptele deduse judecății și autorii acestora, atitudine procesuală ce va fi avută în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei.

Reținând considerentele anterioare referitoare la unitatea de rezoluție infracțională, având în vedere și faptul că toate actele materiale specifice participației penale secundare se absorb în conținutul constitutiv al infracțiunii comise ca autor, s-a dispus condamnarea inculpatului P.R.V. pentru săvârșirea unei singure infracțiuni prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În drept, fapta inculpatului P.R.V. care la data de 03 noiembrie 2003 a folosit delegația de ridicare mărfuri care atesta în fals calitatea sa de delegat al SC F.C. SRL Iași, cu ajutorul căreia a indus în eroare partea vătămată SC H.X. SRL Iași de la care a ridicat marfă în valoare de 273.700.000 ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., inculpatul acționând cu intenție directă astfel cum rezultă și din declarațiile date de acesta în cursul urmăririi penale.

Inculpatul P.R.V. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare prin sentința penală nr. 150 din 24 iunie 1997 a Tribunalului Iași, definitivă prin neapelare la 14 iulie 1997. Inculpatul a fost arestat la 12 iulie 1996 și a fost liberat condiționat la 20 august 1998, cu un rest neexecutat de 783 de zile. Având în vedere că pedeapsa a fost considerată executată în luna octombrie 2000, s-a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen., referitoare la săvârșirea noii infracțiuni în stare de recidivă mare postcondamnatorie.

4. Cu privire la inculpatul O.I., Tribunalul a reținut că:

Deși probele cauzei dovedesc faptul că inculpatul O.I. a preluat actele societare ale SC C. SRL de la martorul C.Ș. și a sprijinit gruparea infracțională, actele societare fiind folosite de ceilalți inculpați pentru a contracta diverse mărfuri de la părțile vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, SC C. SA Iași, SC P. SA lași, SC K.R. SA Slobozia, SC H. SA București - Sucursala Turda, SC R. România SRL Turda și SC M. SA Bicaz, faptele întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., având în vedere că pe parcursul judecării cauzei inculpatul O.I. a decedat, deces înscris în 29 septembrie 2010 la Primăria Municipiului Iași, instanța a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva acestuia.

Totodată, în temeiul acelorași dispoziții legale, instanța a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului O.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

5. Cu privire la inculpatul C.M.S., Tribunalul a reținut că:

Acuzarea a susținut că învinuitul C.M.S. în perioada iunie - noiembrie 2003, în calitatea sa de membru al grupării infracționale ce face obiectul prezentei cauze a susținut material cheltuielile logistice, de transport, avans marfă și plată a delegaților, în vederea săvârșirii de înșelăciuni de către B.I.N., M.R.D., D.Ș.C., D.M., P.R.V. și P.V.D., de cele mai multe ori având inițiativa comiterii actelor infracționale, preluând marfa rezultată pe care o vindea fără documente legale, în mod nemijlocit și dovedit participând în maniera mai sus descrisă la comiterea infracțiunilor împotriva părților vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, SC G.D. SRL Iași, SC P. SRL Iași, SC C. SA Bacău și SC M. SA Bicaz (așa cum s-a indicat prin precizările la rechizitoriu).

Cu privire la faptele imputate instanța a reținut că probele administrate în cauză converg a susține rolul principal diriguitor al inculpatului C.M.S. în cadrul grupului infracțional. Inculpații B.I., P.R.V., cât și P.V.D. îl indică pe inculpat ea fiind membru activ al grupării infracționale, finanțator sau beneficiar al actelor de înșelăciune.

Astfel, inculpatul P.R.V. a arătat că din discuții a aflat că metoda de lucru era similară: inculpații C.M.S. și O.I. avansau banii necesari operațiunii, anumiți inculpați mergeau ca delegați ai SC C. SRL la diverse societăți comerciale contractând diverse mărfuri, lăsând pentru plată ordine de plată sau cec-uri fără acoperire, marfa fiind înstrăinată către terțe persoane, iar banii obținuți erau împărțiți între C.M.S., O.I. și C.Ș. Inculpatul a arătat că dintre toți, C.M.S. își oprea cea mai mare parte din bani. De asemenea, inculpatul a indicat că știe că banii necesari angajării diverselor operațiuni frauduloase proveneau de la C.M.S., care a primit și trei file cec semnate și ștampilate de el pe SC R.G.I. SRL. Inculpatul P.V.D. a atestat că știe că a fost o înțelegere între C.M.S. și inculpatul B.I., înțelegere în baza căreia inculpatul B.I. trebuia să cumpere sau să înființeze societăți comerciale cu scopul de a da „țepe”, iar C.M.S. să dea banii de avans pentru mărfurile ce vor fi ridicate. Inculpatul a precizat că știe că în cercul celor doi au fost atrași D.Ș.C., M.D.R., Z.C., C.M., P.A. și S.V. care cumpăra mărfurile luate. Inculpatul a indicat că știe că filele cec se aflau la C.M.S. și B.I.N. lua filele de la acesta în momentul când se „dădeau țepe”.

Cu privire la faptele în materialitatea lor imputate inculpatului C.M.S. s-au reținut următoarele:

- cu privire la fapta de înșelăciune comisă în dauna SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, inculpatul B.I.N. a susținut că marfa a fost preluata de Z.C., C.M.S. achitând transportul și achitându-i pentru serviciile prestate suma de 500.000 ROL;

- cu privire la fapta de înșelăciune comisă în dauna SC G.D. SRL Iași, inculpatul B.I.N. a susținut că „ a intervenit C.M.S. care a solicitat ori banii, ori fila cec aparținând SC C. SRL”;

- cu privire la fapta de înșelăciune comisă în dauna SC P. SRL Iași, inculpatul B.I.N. a susținut că „inculpatul D.Ș.C. i-a spus că banii au fost împărțiți între C.M.S. și Z.C., el luând doar un milion și bătaie, marfa fiind descărcată la o vilă;

- cu privire la fapta de înșelăciune comisă în dauna SC M. SA Bicaz, inculpatul B.I.N. a indicat că „nu cunoaște cine a ridicat marfa, dar beneficiarul a fost C.M.S.”, marfa fiind dusă la socrii săi”; de asemenea, inculpatul P.R.V. a arătat că știe că B.I.N. a dat „țeapă” la această societate fără a-i spune lui C.M.S., însă acesta din urmă a aflat și l-a obligat să-i dea toți banii pe care îi încasase.

- cu privire la fapta de înșelăciune comisă în dauna SC C. SA Bacău, inculpatul B.I.N. a indicat că „marfa a fost vândută de C.M.S. lui T.”; inculpatul P.R.V. a arătat că „inculpatul C.M.S. a fost cel care l-a trimis pe M.R.D. să dea țeapă la SC C. SA Bacău”; inculpatul P.V.D. a indicat că știe că „contactorii de la SC C. SA Bacău au fost ridicați de M.R.D. și au fost predați lui C.M.S.”.

Deși singurele probe directe în legătură cu activitatea infracțională a inculpatului C.M.S. sunt cele expuse anterior, Tribunalul a reținut că însăși natura faptelor imputate inculpatului determină o limitare a probatorului judiciar. În materia finanțării activităților ilicite, nivelul de clandestinitate este unul ridicat și doar persoanele din interior pot releva detalii esențiale ale activității infracționale. Caracterul limitat al probatoriului judiciar nu echivalează cu lipsa acestuia, iar situația de fapt stabilită de organele judiciare poate avea în vedere chiar o singură probă în condițiile în care aceasta este concludentă și utilă. Din datele cauzei reiese că inculpatul C.M.S. s-a plasat încă de la început în spatele organizației infracționale „acționând” din umbră ca finanțator și diriguitor al operațiunilor comerciale frauduloase. Specificitatea criminalității organizate împiedica administrarea de probe directe și nemijlocite cu privire la operațiunile de finanțare și ștergere a urmelor infracționale. Anonimitatea oferită de crearea unei rețele infracționale în care doar anumite persoane acționează în mod public determină o putere doveditoare precumpănitoare declarațiilor celor implicați în mod direct în activitatea infracțională. Nici un element nu permite instanței de a considera că declarațiile coinculpaților din cursul urmăririi penale ar fi date exclusiv „pro causa”, mai ales în condițiile în care conținutul informativ al acestora se coroborează. Declarațiile coinculpaților apar ca fiind sincere, ele fiind susținute inclusiv prin detalii oferite. De altfel, instanța a reținut că inculpatul și-a făcut o apărare strict negativă, indicând că îi cunoaște pe parte din inculpați din circumstanțe conjuncturale și nu cunoaște nimic despre obiectul cauzei penale. Este adevărat că inculpatul beneficiază de „prezumția de nevinovăție”, nefiind obligat să-și dovedească nevinovăția [art. 66 alin. (1) C. proc. pen.], revenind organelor judiciare (acuzării) obligația administrării de probe în vederea dovedirii vinovăției acestuia [art. 4, art. 62 și art. 65 alin. (1) C. proc. pen.]. Este însă deopotrivă adevărat că potrivit art. 66 C. proc. pen. inculpatul, în cazul în care există probe de vinovăție, are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.

În înțelesul legii „are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie” este un drept și o obligație procesuală care nu se rezumă la negarea vinovăției, la negarea conținutului informativ al unei probe ori la negarea evaluării corecte a probelor de către instanță. Apărarea inculpatului s-a limitat doar la negarea faptelor imputate, indicându-se că perceperea unor dobânzi cămătărești nu poate constitui instigare, fără a combate declarațiile coinculpaților din cauză referitoare la avansarea cheltuielilor de transport, preluarea mărfurilor sau „disciplinarea” executanților. Măi mult, prin susținerea neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii, apărarea recunoaște implicit că inculpatul a săvârșit o faptă, însă susține că aceasta nu se încadrează în dispozițiile legale, fără a detalia această aserțiune.

Din punct de vedere al participației penale, instigarea presupune determinarea, cu intenție, de către o persoană a unei alte persoane la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Situându-se în sfera acțiunilor cognitiv-persuasive, activitatea de determinare nu poate produce, în plan material, urme probatorii, dar aceasta poate fi exhibată tocmai prin conduita participanților la săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală.

Or, deși inculpatul a negat orice implicare în faptele de care este acuzat, probele cauzei îl plasează ca având rol diriguitor, finanțator al faptelor ilicite. Chiar dacă unele acte materiale ale inculpatului C.M.S. s-ar circumscrie sferei materiale a complicității, ca formă secundară a participației penale, complicitatea este absorbită de sfera actelor instigării.

În consecință, reținând că inculpatul a acționat cu intenție directă, cunoscând și urmărind rezultatul prejudiciabil, instanța a dispus condamnarea inculpatului C.M.S. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la înșelăciune în formă calificată prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., neputând fi reținută teza defensivă referitoare la neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii.

6. Cu privire la inculpatul S.V., Tribunalul a reținut că:

Acuzarea a susținut că fapta învinuitului S.V. care, în calitatea sa de membru al grupării infracționale ce face obiectul prezentei cauze a susținut logistic cheltuielile de avans marfă, transport și plată a delegaților la comiterea, de către învinuiții P.R.V., D.Ș.C. și inculpatul B.I.N. a înșelăciunilor comise în dauna părților vătămate SC H.X. SRL Iași, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași din care a rezultat un prejudiciu total în valoare de 867.038.179 ROL, marfa preluând-o personal, cea mai mare parte a sumelor rezultate revenindu-i sieși, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la faptele în materialitatea lor imputate, Tribunalul a reținut următoarele:

- cu privire la fapta de înșelăciune comisă în dauna SC H.X. SRL, inculpatul B.I.N. a indicat că „inculpatul D. a luat de la S.V. suma de 40 milioane pe care trebuia să-i dea avans pentru marfa ridicată, S.V. cunoscând despre ce este vorba „țeapă” (...) la cererea lui S.V. care se temea că D. îl înșela l-a rugat să meargă cu dânsul (...) ulterior eu m-am văzut la garajul lui S.V. unde s-a descărcat marfa; ulterior a înțeles că din marfa a luat R. care a vândut-o în județul Hunedoara și nu știu cum și C.B., care a adus-o înapoi de unde a luat-o T.P. care a vândut-o la Pitești”; inculpatul P.R. a indicat că „împreună cu B.I.N. și S.V. s-au deplasat la sediul SC H.X. SRL Iași, S.V. a oprit mașina astfel încât să nu fie văzut, iar el singur a mers la societate. Inculpatul B.I.N. s-a ocupat și de transport închiriind o furgonetă. Marfa a fost ridicată și dusă acasă la S.V.”. Inculpatul P.R.V. a arătat că o parte din planetare au fost date de inculpatul B.I.N. lui O.I., iar o altă parte au fost vândute de O.I. și P.D.; coinculpatul O.I. a declarat că întrucât B.I.N. îi datora suma de 40.000.000 ROL i-a propus și el a acceptat să primească niște planetare. În acest context „a mers cu B.V. la o casă, unde a dus și trusele de scule și a luat 100 de planetare și ceva pe care le-a vândut la mai multe persoane prin târguri”. Martorul B.V. a declarat în cursul urmăririi penale că „inculpatul D.S.C. i-a spus că în urmă cu o lună a venit la ușa sa S.V. și l-a rugat sa nu spună că planetarele au ajuns la el”.

- cu privire la fapta de înșelăciune comisă în dauna SC D.E. SRL, inculpatul B.I.N. a atestat că „inițiativa acestei tranzacții a avut-o inculpatul D.Ș.C., marfa fiind dusă la S.V.”; inculpatul P.R.V. a atestat că știe că această faptă „a fost săvârșită de inculpatul D.Ș.C. și M.D.R., care s-au folosit de documentele semnate de el. Inculpatul a arătat că știe că marfa a fost dusă unui cetățean care îl cheamă V. (S.V.). Deși inculpatul D.Ș.C. a susținut că marfa a ridicat-o singur fiind transportată de un individ pe nume R., marfa fiind predată lui M.D.R., iar din câte cunoaște aceasta a fost dusă de P.R.V. la Vatra Dornei, declarația acestuia va fi înlăturată față de celelalte probe. Inculpatul O.I. a declarat că într-o zi din anul 2003 B.I.N. și D.Ș.C. „l-au întrebat dacă nu vrea să facă un ciubuc, respectiv să meargă cu ei la un magazin să transporte niște marfă. Inculpatul a arătat că a fost de acord și a mers la un magazin de unde s-a ridicat o betonieră și niște bormașini care au fost încărcate în autoturismul său. Aceste scule au fost duse la o casă, de unde luase planetarele”. Martorul B.V. a declarat în cursul urmăririi penale că „inculpatul D.S.C. i-a spus că la numitul S.V. au dus și scule și alte aparate de la firmele din Iași, dar i-a fost frică să declare”;

- cu privire la fapta de înșelăciune comisă în dauna SC D. SRL, inculpatul B.I.N. a atestat că a fost solicitat de M.D.R. pentru a merge la Vaslui în vederea cumpărării unor produse. Inculpatul B.I.N. a arătat că de la autogara din Vaslui a închiriat o autoutilitară, marfa fiind dusă la S.V. și vândută acestuia, contra unei sume modice - 5.000.000 ROL; inculpatul M.D.R. a declarat în cursul urmăririi penale că personal a discutat cu reprezentanții SC D. SRL Vaslui pentru a achiziționa centrale termice, negociind prețul și modalitatea de plată. Inculpatul a arătat că s-a întâlnit cu B.I.N. în Vaslui și împreună au dus marfa achiziționată la S.V.;

- cu privire la fapta de înșelăciune comisă în dauna părții vătămate SC E.M.T. SRL Iași inculpatul B.I.N. a atestat că în fapt M.I. a fost cel ce i-a comunicat lui P.R.V. că are un pont cu SC E.M.T. SRL Iași, M.D.R. fiind de acord să meargă în calitate de delegat. Inculpatul a indicat că din câte cunoaște banii de avans și preluarea mărfii a fost realizată de S.V.; inculpatul P.R.V. a atestat că știe că această faptă a fost săvârșită de inculpatul M.R., având documente semnate de el și primite de la B.N., marfa ridicată fiind dusă la inculpatul S.V. Inculpatul M.D.R. a declarat că sculele au rămas la B.I.N. care le-a primit în fața blocului și nu cunoaște ce s-a întâmplat cu ele.

De asemenea, în procesul-verbal de confruntare din 14 mai 2004 inculpatul B.I.N. atestă (în mod coroborat cu declarația inculpatului P.R.V.) că atât centrale termice de la SC D. SRL, cât și sculele de la SC E.M.T. SRL Iași au fost duse la S.V.

Deși inculpatul S.V. recunoaște că a fost implicat în tranzacția cu planetare auto de la SC H.X. SRL, dând chiar banii de avans, acesta susține că a fost de bună credință și a returnat marfa atunci când a aflat că B.I.N. nu avea documentația necesară punerii în circulație a bunurilor. În ceea ce privește celelalte fapte, inculpatul neagă orice implicare.

Or, probele administrate în cauză sunt convergente în a susține acuzația formulată în sensul implicării active a inculpatului în preluarea mărfurilor obținute prin înșelarea părților vătămate și chiar prin avansarea sumelor necesare achiziționării acestora. În condițiile în care declarațiile coinculpaților se coroborează deplin în ceea ce privește implicarea inculpatului S.V. în faptele de înșelăciune comise în dauna părților vătămate SC H.X. SRL, SC D.E. SRL, SC D. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL Iași, declarația inculpatului S.V. apare singulară și necoroborată cu alte probe, motiv pentru care a fost înlăturată în temeiul art. 69 C. proc. pen. De asemenea, instanța a reținut că rămân pe deplin aplicabile considerentele anterioare referitoare la caracterul limitat al probatorului judiciar în materia finanțării activităților ilicite, caracter determinat de nivelul ridicat de clandestinitate.

În ceea ce privește susținerile apărării referitoare al faptul că unii din coinculpați au indicat că în fapt planetarele auto au fost vândute de inculpatul O.I., instanța a reținut că sub aspectul infracțiunii cercetate de „complicitate” la înșelăciune este lipsită de relevanță modalitatea ulterioară de valorificare a bunurilor obținute, esențială fiind contribuția materială a inculpatului la săvârșirea faptei. Or, coinculpații B.I.N., P.R. și martorul B.V. au declarat în cursul urmăririi penale că banii de avans au fost dați de inculpatul S.V., acesta primind și bunurile.

De altfel, repetabilitatea conduitei infracționale, utilizarea rețelei infracționale pentru procurarea diverselor bunuri reflectă în mod obiectiv că inculpatul S.V. a cunoscut și a urmărit rezultatul infracțional. Teza „inocenței” inculpatului nu este susținută probator, în condițiile în care inculpatul nu a înțeles să administreze nicio probă în contra dovezilor administrate de acuzare, ce au răsturnat prezumția de nevinovăție. Astfel, construindu-și apărarea pe teza unei relații contractuale efemere și de bună credință cu inculpatul B.I.N., inculpatul putea să facă dovada celor susținute (documente contabile pentru avans, atestările angajaților) probe ce nu au fost solicitate nici în cursul urmăririi penale, nici în cursul judecății.

În consecință, instanța a apreciat că poziția procesuală a inculpatului S.V. este nesinceră, iar actele materiale ale acestuia de a avansa banii necesari săvârșirii faptelor de înșelăciune și de a primi, în baza unor înțelegeri anterioare, bunurile obținute prin săvârșirea faptelor în dauna SC H.X. SRL, SC D.E. SRL, SC D. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL lași întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

7. Cu privire la inculpatul P.V.D., Tribunalul a reținut următoarele:

Actele materiale ale inculpatului P.V.D. care i-a ajutat pe inculpatul B.I.N. și pe ceilalți învinuiți să prejudicieze în mod nemijlocit părțile vătămate SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, discutând personal cu reprezentanții acestora, a intermediat preluarea SC F.C. SRL de către grupul infracțional și desemnarea inculpatul P.R.V. ca administrator al SC R.G.I. SRL Iași, precum și fapta aceluiași inculpat care, folosind fără drept calitatea de delegat al SC F. SRL Iași a ridicat de la partea vătămată, bunul vânzându-l fără documente de proveniență numitului D.V., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea 41 alin. (2) C. pen., actele tentate (SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău) și formele secundare de participație (intermedierea preluării societăților comerciale) fiind absorbite în forma unică continuată a infracțiunii săvârșite în calitatea de autor.

Inculpatul a recunoscut faptele imputate, indicând doar că a fost angrenat în grupul infracțional ca urmare a presiunilor exercitate de familia C., recunoaștere ce se coroborează cu celelalte probe, astfel cum au fost reținute de instanță în situația de fapt, însă apărările acestuia nu sunt de natură a-l exonera de răspundere penală.

În consecință, instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea 41 alin. (2) C. pen.

8. Cu privire la inculpatul M.D.R., Tribunalul a reținut că:

Actele materiale ale inculpatului M.D.R. care în perioada septembrie - octombrie 2003 folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC R.G.I. SRL Iași și SC F.C. SRL Iași a ridicat de la părțile vătămate SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL Iași mărfuri în valoare de 809.426.277 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise de către cele două societăți (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare reprezentanții părților vătămate prin crearea aparenței valabilității acestor mijloace de plată prin această operațiune cauzând un prejudiciu părților vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul a recunoscut că s-a prezentat ca delegat la SC I.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iași, SC D. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL Iași și a ridicat mărfuri de la aceste societăți, dar a susținut că a acționat exclusiv în calitate de delegat al SC R.G.I. SRL, fiind angajat de probă de numitul B.I.N. Inculpatul a arătat că nu cunoștea bonitatea financiară a firmelor, iar pentru toate mărfurile a primit procese-verbale de predare-primire.

Deși inculpatul invocă în apărarea sa presupuse relații contractuale, invocând și procesele-verbale de predare-primire a mărfurilor, în cauză nu s-a făcut dovada realității raporturilor juridice invocate. Astfel, chiar în ipoteza „angajării de probă” era necesar a se face dovada nașterii raportului juridic de muncă. Nici un element al cauzei nu este de natură a releva buna credință a inculpatului, în condițiile în care orice faptă ilicită presupunea un anumit nivel de organizare, inclusiv cunoașterea relațiilor din cadrul firmei, a reprezentantului legal, respectiv a modalității de ținere a gestiunii afacerii. Or, în condițiile în care acțiunile inculpatului au avut caracter de durată acesta putea cel puțin realiza că firmele în cadrul cărora acționa nu dispuneau de logistica necesară achiziționării, respectiv gestionării unor importante cantități de marfă. Mai mult, declarațiile coinculpaților îl plasează pe inculpatul M.D.R. ca membru activ al grupării infracționale, chiar inculpatul D.Ș.C. (care nu a colaborat cu organele de urmărire penală) indicând că M.D.R. se prezenta ca „director în SC R.G.I. SRL”. Nu în ultimul rând, relevant sub aspectul poziției psihice a inculpatului M.D.R. este faptul că, deși acesta recunoaște în legătură cu tranzacția de la SC C. SA Bacău că P.R.V. era internat la spital și a mers împreună cu B.V. la secția maxilo-faciale de la spital, unde P.R.V. a semnat 4-5 coli în alb și a scris un angajament de plată pentru SC C. Bacău SA și o filă cec, nimic din elementele faptice nu i-au trezit cel puțin suspiciuni referitoare la legalitatea operațiunilor.

De altfel, multitudinea tranzacțiilor comerciale la care a participat inculpatul M.R., susținerile acestuia conform cărora nu a primit salariul stabilit denotă obiectiv că acesta cunoștea întregul sistem infracțional creat în scopul inducerii în eroare a părților vătămate. Astfel, inculpatul și-a arogat calitatea de delegat a SC R.G.I. SRL și SC F.C. SRL (deși nici un raport juridic nu îl îndreptățea la o astfel de calitate), a negociat condițiile contractuale (SC E.M.T. SRL) semnând și diverse acte, inclusiv procese-verbale prin care atesta predarea mărfurilor către persoane necunoscute (B.C.).

În consecință, invocarea de către inculpat a necunoașterii unor elemente esențiale faptice ce înlătură caracterul infracțional al faptelor, nu a putut fi reținută de instanță.

Apreciind că inculpatul a acționat în cunoștință de cauză, urmărind inducerea în eroare a părților vătămate, instanța a dispus condamnarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

9. Cu privire la inculpatul D.N., Tribunalul a reținut că:

Actele inculpatului D.N. care, în perioada iunie - iulie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iași a ridicat de la părțile vătămate SC C. SA Iași SC G.D. SRL Iași mărfuri în valoare de 560.965.014 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise fără drept în numele SC C. SRL Iași (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare reprezentanții părților vătămate prin crearea aparenței valabilității acestor mijloace de plată prin această operațiune cauzând un prejudiciu părților vătămate, echivalent al contravalorii mărfii ridicate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul a acționat cu intenție directă urmărind rezultantul prejudiciabil produs. Inculpatul a recunoscut integral fapta comisă în dauna părții vătămate SC C. SA Iași, indicând că a acționat la instigarea inculpatului B.N. Deși inculpatul a negat implicarea sa în săvârșirea infracțiunii comise în dauna SC G.D. SRL, implicarea sa este dovedită prin declarațiile martorilor V.R.O. și C.R., astfel cum au fost reținute de instanță. Astfel, martorului V.R.O. l-a recunoscut pe inculpatul D.N. ca persoana ce s-a prezentat la SC G.D. SRL ca fiind „d-l T.”, solicitând livrare de marfă în numele SC C. SRL.

În consecință, întrucât dovezile administrate în cauză converg în a susține acuzarea formulată împotriva inculpatului, instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen.

10. Cu privire la inculpatul C.M., Tribunalul a reținut că:

Actele materiale ale inculpatului C.M. care, în luna mai 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iași a ridicat de la partea vătămată SC K.R. SA Slobozia în trei rânduri mărfuri în valoare de 667.800.056 ROL, lăsând ca instrumente de plată 3 file cec emise de SC C. SRL Iași (cunoscând că nu aveau disponibil în cont) inducând în eroare reprezentanții părții vătămate prin crearea aparenței valabilității acestor mijloace de plată prin această operațiune cauzând un prejudiciu părților vătămate, echivalent a contravalorii mărfii ridicate, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., (având în vedere și considerentele expuse la schimbarea încadrării juridice a faptei).

Actele materiale inculpatului C.M. care, în calitate de asociat unic la SC Tanitex Ț. a remis inculpatului B.I.N. 8 file cec, în alb, semnate și ștampilate de către el, pentru ca acestea să fie folosite în numele SC F.C. SRL și de membrii grupării infracționale, care face obiectul cauzei, pentru ridicare de mărfuri, contribuind la crearea unui prejudiciu de 455.562.582 ROL, în dauna părților vătămate se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în convenții prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Faptele au fost săvârșite de inculpat în stare de recidivă mare postexecutorie față de condamnarea dispusă sentința penală nr. 691 din 20 februarie 1997 a Judecătoriei Iași (pedeapsa rezultantă de un an și 10 luni închisoare, liberat la 26 februarie 1999, cu rest de 130 de zile), termenul de reabilitare nefiind împlinit ca urmare a condamnărilor multiple și succesive a inculpatului prin numeroase sentințe penale, expuse ulterior.

Inculpatul a acționat cu vinovăție, sub forma intenției directe, acesta urmărind producerea rezultatului prejudiciatei. Inculpatul a recunoscut că a predat filele cec inculpatului B.I.N., că știa că potrivit legislației nu avea acest drept și că s-au înțeles să îi revină un comision, elemente de natură să obiectiveze poziția psihică volitivă a inculpatului cu privire la sprijinire asocierii infracționale în săvârșirea faptelor de înșelăciune. Deși inculpatul a susținut în legătură cu faptele comise în dauna SC K.R. SA Slobozia că a acționat cu bună credință, necunoscând că SC C. SRL nu are disponibil în cont, Tribunalul a reținut că apărările inculpatului sunt contrazise de probele administrate. Astfel, inculpatul a acționat în numele SC C. SRL susținând în fața reprezentanților părții vătămate deși nu avea nici o calitate în această societate, a negociat condițiile contractuale, solicitând acceptarea unor cec-uri postdatate, susținând că societatea urmează de a beneficia de disponibil în cont ulterior. Or, printr-o astfel de aserțiune inculpatul, personal, garanta lichiditatea financiară a SC C. SRL, inducând partea vătămată în eroare cu privire la condițiile contractuale. Aceste manopere coroborate cu înstrăinarea imediată a mărfurilor de către inculpat către terți de bună credință denotă că inculpatul a acționat cu intenție, în fraudarea intereselor patrimoniale ale părții vătămate SC K.R. SA Slobozia.

Reținând considerentele anterioare referitoare la unitatea de rezoluție infracțională, având în vedere și faptul că toate actele materiale specifice participației penale secundare se absorb în conținutul constitutiv al infracțiunii comise ca autor, s-a dispus condamnarea inculpatului C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina lor s-a ținut seama conform dispozițiilor art. 72 C. pen. de limitele de pedeapsă, de gradul de pericol social concret al fiecăreia dintre infracțiuni, de modalitatea și împrejurările concrete în care acestea au fost comise, cum au fost reținute de instanță. Astfel, instanța a reținut gradul ridicat de pericol social al faptelor, grad ce rezultă din planificarea actelor ilicite, utilizarea fără drept a actelor societare, folosirea de înscrisuri falsificate, caracterul interjudețean și caracterul continuat al faptelor, gravitatea prejudiciului produs, care nu a fost recuperat.

Deși datele reale ale cauzei reflectă periculozitatea socială a faptelor, totuși sub aspectul tratamentului sancționator, prima instanță a reținut că trebuie făcută distincție între circumstanțele personale ale fiecărui inculpat.

Astfel, cu privire la inculpații B.I.N., P.R.V., P.V.D. și D.N., instanța a reținut la individualizarea judiciară a pedepselor atitudinea sinceră din cursul urmăririi penale, atitudine ce a contribuit esențial la descoperirea întregii rețele infracționale. Deși acuzarea a solicitat prin actul de sesizare a instanței ca inculpatului B.I.N. să îi fie aplicabile dispozițiile favorabile conținute în cuprinsul Legii nr. 39/2003, cu privire la înjumătățirea pedepsei, Tribunalul a apreciat că dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 nu sunt incidente în cauză, avându-se în vedere că prin prezenta sentință s-a dispus schimbarea încadrării juridice din dispozițiile art. 7 din Legea nr. 39/2003 în prevederile art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Totuși atitudinea procesuală de cooperare trebuie reflectată judiciar sub aspectul cuantumului concret al pedepselor aplicate și nu numai în privința inculpatului B.I.N., echitatea procedurii judiciare obligând la același tratament în raport de toți inculpații care au indicat prin declarațiile date, detalii semnificative cu privire la activitatea infracțională. În consecință, instanța a reținut în favoarea inculpaților B.I.N., P.R.V., P.V.D. și D.N. circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit.

c) C. pen. Tribunalul a reținut că orice inculpat nu este obligat să se autoacuze, în acest scop existând posibilitatea refuzului de a da declarații în procesul penal. Optarea însă pentru acordarea de declarații și prezentarea, în acest fel a unor situații faptice nereale constituie o atitudine care nu poate rămâne fără efect, iar acest efect, în cazul de față, constă în agravarea periculozității sociale a inculpaților (a se vedea în acest sens declarațiile inculpaților D.Ș.C., S.V., M.D.R.). De asemenea, instanța a avut în vedere la stabilirea în concret a pedepsei aplicate fiecărui, inculpat rolul jucat în comiterea faptelor, astfel cum a fost expus pe larg în situația de fapt, numărul actelor materiale și valoarea prejudiciului produs.

Totuși, reținând și circumstanțele favorabile ce caracterizează persoana unor inculpați necunoscuți cu antecedente penale, făcând parte din familii stabile, instanța s-a orientat în stabilirea pedepselor către minimul special, însă cu executare în regim de detenție pentru toți inculpații, apreciind că în raport de gravitatea faptelor doar o astfel, de modalitate de individualizare a executării asigură scopul educativ și preventiv a sancțiunii penale. În ceea ce îl privește pe inculpatul C.M. instanța a reținut că acesta a fost condamnat, așa cum s-a expus anterior pentru o pluralitate de infracțiuni, denotând specializarea în infracțiuni contra patrimoniului și reluarea, la intervale scurte de timp a conduitei infracționale, în ciuda pedepselor aplicate și parțial executate.

Din această perspectivă, pedeapsa aplicată acestui inculpat reflectă deopotrivă periculozitatea socială a faptelor, dar și periculozitatea infractorului, reținându-se totuși că inculpatul a cooperat cu organele judiciare.

Deși nu este obligatorie aplicarea pedepsei complementare decât în raport de infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. reținută în sarcina inculpatului B.I.N., totuși instanța a apreciat că aplicarea acestora este necesară în raport de dispozițiile art. 65 C. pen. și în raport de gravitatea faptelor săvârșite. Față de condamnarea dispusă, sub aspectul pedepsei complementare, instanța a reținut că prin Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului Hirst contra Marii Britanii din 06 octombrie 2005, s-a hotărât că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 Protocolul 1, considerându-se că este necesară o apreciere individuală, de la caz la caz, cu privire la oportunitatea interzicerii drepturilor prev. de art. 64 C. pen. În cauză, avându-se în vedere gravitatea faptelor săvârșite, instanța în baza disp. art. 65 alin. (1) și art. 66 C. pen. a interzis inculpaților exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.

a) teza a II-a, b) C. pen. - dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prezenta condamnare fiind incompatibilă cu exercițiul drepturilor enunțate. Totodată față de inculpații B.I.N., P.R.V. și C.M., instanța a dispus interzicerea și a dreptului prev. de art. 64 lit.

c) C. pen. (dreptul de a fi administrator sau asociat la societăți comerciale) întrucât inculpații s-au folosit la săvârșirea faptei de calitatea reală sau aparentă (B.I.N.) de administrator la societăți comerciale. Condamnarea inculpaților la pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi administrator al unei societăți comerciale, care îl face nedemn de a exercita această profesie, atrage, potrivit art. 7 din Legea nr. 26/1990, obligația instanței de a comunica Oficiului registrului comerțului dispozitivul hotărârii de condamnare. Potrivit textului legal, instanțele judecătorești sunt obligate să trimită oficiului registrului comerțului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte și mențiuni a căror înregistrare în registrul comerțului o dispun, conform legii. Conform art. 21 lit.

g) din aceeași lege, în registrul comerțului se vor înregistra mențiuni referitoare, între altele, la hotărârea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care îl fac nedemn de a exercita această profesie.

Instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., contopind pedepsele aplicate prin prezenta sentință și dând spre executare pedeapsa cea mai grea, alături de care va fi aplicată pedeapsa complementară, cea mai grea conform art. 35 alin. (1) și (3) C. pen.

Față de împrejurarea condamnării inculpaților la pedepse privative de libertate cu închisoare, instanța a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi în condițiile prev. de art. 71 C. pen. și a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. Interzicerea: drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, satisface finalitatea legală a pedepselor accesorii, drepturile menționate fiind incompatibile cu condamnarea pentru infracțiuni legate de criminalitatea organizată. Tribunalul a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege, ca drept democratic universal, în condițiile în care simpla condamnare nu poate conduce la o incapacitate deplină referitoare la drepturile cetățenești

D. Cu privire la antecedența penală a inculpaților, Tribunalul a reținut:

Inculpatul P.V.D. a fost condamnat anterior prin sentința penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005 la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen., dispunându-se în baza art. 81 C. pen. suspendarea executării pedepsei pe durata de 3 ani.

Având în vedere că fapta dedusă judecății a fost săvârșita la data de noiembrie 2003 (data ultimului act material) mai înainte de a se pronunța condamnarea definitivă prin sentința penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005, faptele săvârșite în prezenta cauză sunt în concurs real, potrivit art. 33 lit. a).

Conform art. 85 C. pen. dacă se descoperă că cel condamnat mai săvârșise o infracțiune înainte de pronunțarea hotărârii prin care s-a dispus suspendarea sau până la rămânerea definitivă a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea termenului de încercare, suspendarea condiționată a executării pedepsei, se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni sau recidivă.

În consecință, instanța a dispus în baza art. 85 C. pen. anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, dispusă prin sentința penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. a constatat că faptele deduse judecății în prezenta cauză au fost săvârșite în stare de concurs real cu infracțiunea prevăzută de art. 305 alin. (1) lit. c) C. pen. pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului P.V.D. prin sentința penală nr. 1078 din 08 iunie 2005 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 25 iunie 2005.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen. instanța a dispus contopirea pedepselor aplicate prin prezenta sentință cu pedeapsa de 1 an închisoare, în pedeapsa cea mai grea și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Cu privire la antecedența penală a inculpatului C.M., instanța de fond a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, s-a dispus condamnarea inculpatului C.M. la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare.

Judecătoria Piatra-Neamț a procedat la condamnarea inculpatului pentru un concurs de infracțiuni, la următoarele pedepse componente:

- la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune”, în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934;

- la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „emitere a unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale cerute de alin. (1), (2), (3) și (5) ale art. 1 și art. 11”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Prin aceeași sentință penală, în baza art. 36 alin. (1) C. pen., s-a procedat la descontopirea pedepsei rezultante de 6 ani închisoare, ce i-a fost aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galați, pronunțată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiași instanțe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galați, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiași instanțe, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală, în pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 37 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 725 din 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 37 lit. b) C. pen. și a art. 39 alin. (4) C. pen.;

- a fost înlăturat sporul de pedeapsă de 1 an închisoare, ce i-a fost aplicat condamnatului prin sentința penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galați, pronunțată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiași instanțe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galați, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiași instanțe, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Prin hotărârea judecătorească sus-referită, în baza art. 36 alin. (1) C. pen., s-a procedat la descontopirea pedepsei rezultante de 4 ani și 5 luni închisoare, ce i-a fost aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași, în pedepsele componente, după cum urmează:

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 37 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. și art. 39 alin. (4) C. pen.; s-a înlăturat aplicarea sporului de pedeapsă de 5 luni închisoare ce i-a fost aplicat condamnatului prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen., raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate condamnatului prin sentința penală respectivă cu pedepsele aplicate acestuia prin sentința penală nr. 5232 din data de 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași, prin sentința penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galați, pronunțată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiași instanțe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galați, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiași instanțe, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală, prin sentința penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă, prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, și prin sentința penală nr. 725 din 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă, condamnatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare, ca pedeapsă rezultantă, care a fost sporită cu 1 an închisoare urmând ca, în final, condamnatul să execute o pedeapsă de 6 ani închisoare.

Prin sentința penală nr. 3069 din 08 octombrie 2009 a Judecătoriei Iași definitivă prin nerecurare la 26 octombrie 2009 s-a admis, în baza dispozițiilor art. 461 alin. (1) lit. d) și alin. (2) C. proc. pen., rap. la art. 460 alin. (1) C. proc. pen., contestația la executare formulată de către petentul-condamnat C.M., împotriva sentințelor penale nr. 1345 din data de 26 iunie 2008 a Judecătoriei Bacău, pronunțată în dosarul penal nr. 6845/180/2008 al Judecătoriei Bacău, rămasă definitivă la data de 12 august 2008, prin decizia penală nr. 580/R/2008 din data de 12 august 2008 a Tribunalului Bacău (mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1517 din data de 13 august 2008 emis de Judecătoria Bacău în baza sentinței penale sus-menționate) și, respectiv, nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, în baza căreia s-a emis de Judecătoria Piatra-Neamț, la data de 28 ianuarie 2009, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1 din data de 28 ianuarie 2009.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1517 din data de 13 august 2008 emis de Judecătoria Bacău în baza sentinței penale nr. 1345 din data de 26 iunie 2008 a Judecătoriei Bacău, pronunțată în dosarul penal nr. 6845/180/2008 al Judecătoriei Bacău, rămasă definitivă la data de 12 august 2008, prin decizia penală nr. 580/R/2008 din data de 12 august 2008 a Tribunalului Bacău.

S-a constatat că petentul-condamnat C.M., are de executat pedeapsa unică de 6 ani închisoare ce i-a fost aplicată acestuia prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, în baza căreia s-a emis de Judecătoria Piatra-Neamț, la data de 28 ianuarie 2009, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1 din data de 28 ianuarie 2009.

S-a dedus din pedeapsa unică de 6 ani închisoare ce i-a fost aplicată petentului-condamnat C.M., prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, în baza căreia s-a emis de Judecătoria Piatra-Neamț, la data de 28 ianuarie 2009, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1 din data de 28 ianuarie 2009, perioada deja executată de către acesta, respectiv perioada 16 noiembrie 2001 - 27 noiembrie 2001, perioada 11 decembrie 2003 - 01 august 2006, precum și perioada începând cu data de 10 martie 2008 la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1 din data de 28 ianuarie 2009 emis de Judecătoria Piatra Neamț în baza sentinței penale nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, precum și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, în baza prezentei sentințe penale, la rămânerea definitivă a acesteia din urmă.

Având în vedere că întreaga antecedență a inculpatului C.M. a fost rezolvată prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009, sentință ce a intrat în autoritatea de lucru judecat și care a fost menținută prin sentința penală nr. 3069 din 08 octombrie 2009 a Judecătoriei Iași, definitivă prin nerecurare la 26 octombrie 2009, instanța a repus în individualitatea lor doar pedepsele componente ale pedepsei rezultante de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, cu înlăturarea sporului aplicat de 1 an închisoare, astfel:

1. pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune”, în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009;

2. pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, aplicată prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009;

3. pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „emitere a unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale cerute de alin. (1), (2), (3) și (5) ale art. 1 și art. 11”, în baza art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009 (fapte reținute a fi fost săvârșite în luna martie 2007);

4. pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă, definitivă prin decizia penală nr. 559 din 03 iulie 2003, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 37 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapta din 23/24 septembrie 2001);

5. pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

6. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

7. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

8. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 266 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapte reținute a fi fost săvârșite în luna august 2002);

9. pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă prin neapelare la 05 ianuarie 2004, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. și art. 39 alin. (4) C. pen. (fapte din cursul anului 2001);

10. pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galați, pronunțată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiași instanțe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galați, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiași instanțe, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală (fapte din 28 iulie 2001 - 01 septembrie 2001);

11. pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași;

12. pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 37 lit. b).) C. pen., aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași;

13. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași;

14. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași;

15. pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 11 lit. c) din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași (faptele fiind reținute a fi fost săvârșite în perioada august 2002 - noiembrie 2003).

Instanța a reținut că sporurile anterioare aplicate prin sentințe succesive au fost înlăturate, cu autoritate de lucru judecat prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, obiectul prezentei contopiri fiind doar pedepsele în materialitatea lor, contopite prin sentința penală menționată.

De asemenea, instanța a reținut că deși Judecătoria Piatra-Neamț a reținut că infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., pentru care a dispus condamnarea inculpatului C.M. a fost săvârșită în stare de recidivă mare postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a) C. pen., a aplicat totuși tratamentul sancționator prev. de art. 36 C. pen., dispunând „contopirea pedepselor aplicate prin prezenta sentință cu pedepsele aplicate prin toate sentințele de condamnare anterioare” (sentința penală nr. 5232 din data de 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași, prin sentința penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galați, pronunțată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiași instanțe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galați, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiași instanțe, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală, prin sentința penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă, prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă, și prin sentința penală nr. 725 din 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă). Însă întrucât sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, se bucură de autoritate de lucru judecat, instanța nu a putut proceda în prezenta cauză la refacerea tratamentului sancționator.

Constatând că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin sentință au fost săvârșite de inculpatul C.M. mai înainte de a se dispune condamnarea sa definitivă, instanța a constatat în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. că infracțiunile săvârșite de inculpatul C.M. și pentru care a fost condamnat prin prezenta hotărâre judecătorească sunt în concurs real (material) cu infracțiunile pentru care același inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 3695 din data de 27 iunie 2002 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 559 din 03 iulie 2003 a Curții de Apel Iași, prin sentința penală nr. 1506 din data de 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Bârlad, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 289 din 18 august 2004 a Tribunalului Vaslui, prin sentința penală nr. 725 din data de 15 decembrie 2003 a Judecătoriei Mediaș, rămasă definitivă prin neapelare la 05 ianuarie 2004, prin sentința penală nr. 2475 din data de 07 decembrie 2005 a Judecătoriei Galați, pronunțată în dosarul penal nr. 1837/P/2004 al aceleiași instanțe, modificată prin decizia penală nr. 631 din data de 08 decembrie 2006 a Tribunalului Galați, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 264/121/2006 al aceleiași instanțe, menținută și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 496/R din data de 02 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția penală, prin sentința penală nr. 5232 din 14 decembrie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 97 din 19 februarie 2008 a Curții de Apel Iași și prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 46.17/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 ianuarie 2009.

În bază art. 36 alin. (1) cu referire la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. a contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință cu pedepsele evidențiate în rechizitoriu în pedeapsa cea mai grea, pe care a sporit-o cu 1 an și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator la societăți comerciale) pe o durată de 4 ani. Sporul aplicat este de natură a reflecta judiciar necesitatea unei reacții sancționatorii mai severe în raport de întreaga pluralitate infracțională săvârșită de inculpat.

În final inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (interzicerea dreptului de a fi administrator la societăți comerciale) pe o durată de 4 ani.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 3416/2009 emis de Judecătoria Iași în baza sentinței penale nr. 3069 din data de 08 octombrie 2009 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 10855/245/2009 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin nerecurare la 26 octombrie 2009, precum și emiterea uni nou mandat de executare a pedepsei închisorii, în baza sentinței penale, la rămânerea definitivă a acesteia din urmă.

S-a dedus din pedeapsa unică rezultantă de 8 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului C.M., prin sentința penală, perioada deja executată de către acesta, respectiv perioada 16 noiembrie 2001 - 27 noiembrie 2001, perioada 11 decembrie 2003 - 07 august 2006, precum și perioada de la 10 martie 2008 la 05 decembrie 2009.

E. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a reținut următoarele:

Sub aspectul laturii civile instanța a reținut că răspunderea civilă este antrenată; doar în condițiile art. 998 și urm C. civ., prin întrunirea elementelor răspunderii civile referitoare la fapta ilicită care a cauzat un prejudiciu cert, nereparat, faptă săvârșită cu vinovăție. Apreciind ca probate așa cum s-a arătat anterior, elementele faptice referitoare la săvârșirea cu vinovăție de către inculpați fie în calitate de autori, fie în calitate de participanți a unor infracțiuni prin care s-a creat un prejudiciu cert, nereparat încă, Tribunalul a reținut că răspunderea civilă este solidară când delictul a fost săvârșit de mai multe persoane (art. 1003 C. civ.). Deși în cauză a intervenit decesul inculpatului O.I. și acesta nu poate fi obligat la despăgubiri, răspunderea participanților este solidară, rămânând dreptul celorlalți inculpați obligați la plată să se regreseze împotriva unor eventuali moștenitori ai inculpatului. De asemenea, instanța a reținut că răspunderea civilă decurge din săvârșirea unei fapte cauzatoare de prejudicii (art. 998 C. civ.), fiind indiferent sub aspectul angajării responsabilității patrimoniale gradul de participare la beneficii, astfel că apărările inculpaților-persoane interpuse sub acest aspect, au fost înlăturate ca nefondate.

1.a) Partea vătămată SC R.I. SRL București s-a constituit parte civilă cu suma de 235.000.000 ROL.

Deși prin actul de sesizare al instanței s-a reținut că inculpatul B.I.N. a achitat ulterior printr-un ordin de plată contravaloarea mărfurilor ridicate, o astfel de dovadă nu există la dosarul cauzei.

Reținând că s-a probat existența și întinderea prejudiciului, precum și că acesta a fost produs prin participația penală a inculpaților B.I.N. și C.M.S., care au acționat cu vinovăție instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC R.I. SRL București și a obligat inculpații B.I.N. și C.M.S. să achite părții civile suma de 23.500 RON cu titlu de daune materiale.

1.b) SC C. SA Iași și-a menținut constituirea de parte civilă pentru suma de 13.583,37 RON din care 8.585,89 RON contravaloarea facturii din 23 iulie 2003 și 4.997,48 RON dobândă legală.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, reținând că prin sentință s-a stabilit răspunderea inculpaților D.N. și B.I.N. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna acestei părți vătămate, instanța a admis acțiunea civilă formulată de SC C. SA Iași și a obligat în solidar pe inculpații D.N. și B.I.N., la plata sumei de 8.585,89 RON reprezentând daune materiale, precum și dobânda comercială legală la această sumă de la data de 23 iulie 2003 până la achitarea integrală a debitului.

1.c) Partea vătămată SC G.D. SRL Iași s-a constituit în cursul urmăririi penale parte civilă în cauză cu suma de 475.380.094 ROL, iar în fața instanței SC G.D. SRL Iași și-a menținut constituirea de parte civilă, solicitând actualizarea sumei indicată la urmărirea penală cu rata de inflație la data punerii în executare a hotărârii ce se va pronunța.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, reținând că prin sentință s-a stabilit răspunderea inculpaților D.N., D.Ș.C., B.I.N. și C.M.S. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna acestei părți vătămate, instanța a admis acțiunea civilă formulată de SC G.D. SRL Iași și a obligat inculpații D.N., .D.Ș.C., B.I.N. și C.M.S., în solidar, la plata sumei de 47.528,00 RON reprezentând daune materiale (reținând că s-a decontat parțial suma de 100.000 RON), sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data de 21 iunie 2003 până la data plății efective.

1.d) Partea vătămată SC P. SRL Iași s-a constituit parte civilă în cauză cu sumă de 15.000 RON.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, reținând că prin sentință s-a stabilit răspunderea inculpaților, D.Ș.C., B.I.N. și C.M.S. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna acestei părți vătămate, instanța a admis acțiunea civilă formulată de SC P. SRL Iași și a obligat inculpații D.S.C., B.I.N. și C.M.S., în solidar, la plata sumei de 15.000 RON reprezentând daune materiale (în favoarea acestei părți civile).

1.e) Partea vătămată SC K.R. SA Slobozia se constituie parte civilă în cauză cu suma de 667.800.056 ROL.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, reținând că prin sentință s-a stabilit răspunderea inculpaților O.I. și C.M. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna acestei părți vătămate, însă a intervenit decesul inculpatului O.I., instanța a admis acțiunea civilă formulată de SC K.R. SA Slobozia și a obligat inculpatul C.M., la plata sumei de 66.780 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

1.f) Partea vătămată SC H. SA București se constituie parte civilă în cauză cu suma de 118.238.400 ROL.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, reținând că prin prezenta sentință s-a stabilit răspunderea inculpatului B.I.N. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna acestei părți vătămate, instanța a admis acțiunea civilă formulată de SC H. SA București și a obligat inculpatul B.I.N. la plata sumei de 11.823 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

1.g) Partea vătămată SC R. România SRL Turda s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaților Ia plata sumei de 13.420,37 RON daune materiale din care 9.937,93 RON contravaloarea produselor livrate, 3.482,44 RON actualizarea prejudiciului creat cu rata inflației. SC R. România SRL Turda a fost absorbită de SC S.G.C.P. România SRL București.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, reținând că prin sentință s-a stabilit răspunderea inculpatului B.I.N. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna acestei părți vătămate, instanța a admis acțiunea civilă formulată de SC S.G.C.P. România SRL București, și a obligat inculpatul B.I.N., la plata sumei de 9.937,93 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data de 20 iunie 2003 până la data plății efective.

1.h) SC C.H. SA București, succesoare prin absorbție a SC M. SA Bicaz, conform relațiilor comunicate de O.R.C. de pe lângă Tribunalul București s-a constituit parte civilă cu suma de 35.251,10 RON reprezentând contravaloarea mărfii livrate și neachitate.

Instanța a reținut că în cauza s-a probat doar realizarea unei tranzacții în valoare de 102.560.994 ROL.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale doar în limita prejudiciului dovedit, reținând că prin sentință s-a stabilit răspunderea inculpaților B.I.N. și C.M.S. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna SC M. SA Bicaz, instanța a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de SC C.H. SA București, succesoare prin absorbție a SC M. SA Bicaz, și a obligat pe inculpații B.I.N. și C.M.S., la plata sumei de 10.256 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

2.a) Partea vătămată SC D.I.C. SRL s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpaților la plata sumei de 12.933,16 RON daune materiale din care 8.476,25 RON contravaloarea produselor livrate, 4.456,91 RON, daune ca urmare a imposibilității utilizării sumei reprezentând contravaloarea produselor livrate.

Reținând că s-a probat existența și întinderea prejudiciului, precum și că acesta a fost produs prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de inculpatul B.I.N. sprijinit de inculpatul C.M., care au acționat cu vinovăție, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC D.I.C. SRL Bârlad și a obligat pe inculpații B.I.N. și C.M. să achite, în solidar, părții civile suma de 8.476,25 RON cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data de 20 iunie 2003 până la data plății efective.

2.b) Partea vătămată SC I.C. SRL Bârlad se constituie parte civilă în cauză cu suma de 97.800.003 ROL.

Reținând că s-a probat existența și întinderea prejudiciului, precum și că acesta a fost produs prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de inculpatul M.D.R., sprijinit de către inculpații B.I.N., C.M. și P.V.D. care au acționat cu vinovăție, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC I.C. SRL Bârlad și a obligat pe inculpații M.D.R. și B.I.N., C.M. și P.V.D. să achite, în solidar, părții civile suma de 9.780 RON cu titlu de daune materiale.

2.c) Instanța a luat act că partea vătămată SC V. SRL Mizil nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Deși partea vătămată SC V. SRL Mizil nu s-a constituit parte civilă în cauză, potrivit dispozițiilor art. 118 lit. e) C. pen. sunt supuse confiscării bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia. În consecință, instanța a dispus confiscarea de la inculpatul P.V.D. a sumei de 2.500 dolari S.U.A., obținute prin valorificarea bunului luat de la partea vătămată, prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

2.d) Partea vătămată SC H.X. SRL Iași s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 273.000.000 ROL.

Reținând că s-a probat existența și întinderea prejudiciului, precum și că acesta a fost produs prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de inculpatul P.R.V., sprijinit de către inculpații B.I.N., C.M., D.Ș.C. și S.V. care au acționat cu vinovăție, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC H.X. SRL Iași și a obligat pe inculpații P.R.V., B.I.N., C.M., D.Ș.C. și S.V. să achite, în solidar, părții civile suma de 27.300 RON cu titlu de daune materiale.

3.a) SC C. SA Bacău s-a constituit parte civilă cu suma de 16.333 RON din care 11.758,82 RON ce reprezintă contravaloarea prejudiciului suferit și 4.574,18 RON ce reprezintă actualizarea cu rata inflației conform indicilor de consum calculat pe perioada 01 octombrie 2003 - 29 noiembrie 2007. La data 16 februarie 2010 partea civilă a depus precizări prin care a învederat că la data de 23 septembrie 2009, societatea SC R.G.I. SRL a achiziționat marfă în sumă de 12.041,82 RON conform facturilor fiscale, pentru plată emițându-se fila cec Z498. La termenul de prezentare a filei cec, banca a refuzat-o parțial ca urmare a lipsei de disponibil, decontând suma de 283 RON, rămânând un prejudiciu de 11.758,82 RON neachitat nici în prezent. Această sumă se actualizează cu rata inflației în perioada octombrie 2003 - decembrie 2009 ajungând la 18.645,96 RON.

Reținând că s-a probat existența și întinderea prejudiciului, precum și că acesta a fost produs prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de inculpatul M.D.R., sprijinit de către inculpații B.I.N., P.R.V., C.M.S. și P.V.D. care au acționat cu vinovăție, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC C. SA Bacău și a obligat pe inculpații M.D.R., B.I.N., P.R.V., C.M.S. și P.V.D. să achite, în solidar, părții civile suma de 11.758,82 RON cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data de 20 iunie 2003 până la data plății efective.

3.b) Partea vătămată SC D.E. SRL Iași s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 313.121.021 ROL.

Instanța a reținut că în cauză s-a probat doar realizarea unei tranzacțiilor în valoare de 295.821.021 ROL (factura fiscală din 22 septembrie 2003 pentru vânzarea de mărfuri în valoare de 194.778.261 ROL, respectiv din 01 octombrie 2003 pentru suma de 101.042.760 ROL).

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale doar în limita prejudiciului dovedit, reținând că prin sentință s-a stabilit răspunderea inculpaților B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., S.V. și M.D.R. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna SC D.E. SRL Iași, instanța a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de SC D.E. SRL Iași, și a obligat, în solidar, pe inculpații B.I.N., D.S.C., P.R.V., S.V. și M.D.R., la plata sumei de 29.582 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

3.c) Partea vătămată SC D. SRL Vaslui s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 48.799.898 ROL.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, reținând că prin sentință s-a stabilit răspunderea inculpaților B.I.N., P.R.V., S.V. și M.D.R. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna SC D. SRL Vaslui, instanța a admis acțiunea civilă formulată de SC D. SRL Vaslui și a obligat, în solidar, pe inculpații B.I.N., P.R.V., S.V. și M.D.R., la plata sumei de 4.879,98 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

3.d) Partea vătămată SC E.M.T. SRL Iași și-a menținut constituirea de parte civilă pentru suma de 23.211,72 RON ce reprezintă contravaloarea mărfii livrate și penalitățile legale de întârziere calculate până la achitarea debitului.

Fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, reținând că prin o sentință s-a stabilit răspunderea inculpaților B.I.N., P.R.V., S.V. și M.D.R. în săvârșirea faptei de înșelăciune în dauna SC SC E.M.T. SRL Iași, instanța a admis acțiunea civilă formulată de SC E.M.T. SRL Iași și a obligat, în solidar, pe inculpații B.I.N., P.R.V., S.V. și M.D.R., la plata sumei de 23.211,72 RON reprezentând daune materiale, în favoarea acestei părți civile.

Având în vedere considerentele anterioare referitoare la caracterul fals al înscrisurilor folosite de inculpații, dar apreciind că în cauză nu se poate dispune decât anularea înscrisurilor aflate în original la dosarul cauzei, instanța a dispus în baza art. 348 C. proc. pen. desființarea integrală a următoarele înscrisuri:

- comanda către SC R.I. SRL din 23 iunie 2003;

- proces-verbal predare-primire din 24 iunie 2003;

- comanda către SC P. SRL din 09 iunie 2003;

- contract de comision din 01 iunie 2003;

- comanda către SC K.R. SRL Slobozia din 29 mai 2003;

- delegație pentru ridicarea de mărfuri din 23 octombrie 2003;

- comanda din 23 octombrie 2003;

- comanda din 28 ianuarie 2003;

- delegație ridicare mărfuri din 03 noiembrie 2003;

- fila cec X323 din 11 iunie 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC P. SA Iași;

- fila cec X311 din 24 iunie 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC M. SA Bicaz;

- fila cec X316 din 18 august 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC K.R. SA Slobozia;

- fila cec X325 din 04 august 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC K.R. SA Slobozia;

- fila cec X308 din 10 iulie 2003 emitent SC C. SRL, beneficiar SC K.R. SA Slobozia;

- fila cec Y485 din 06 noiembrie 2003 emitent SC F.C. SRL, beneficiar SC D.I.C. SRL Bârlad;

- fila cec Y486 din 12 noiembrie 2003 emitent SC F.C. SRL, beneficiar SC D.I.C. SRL Bârlad;

- fila cec Y487 din 07 noiembrie 2003 emitent SC F.C. SRL, beneficiar SC I.C. SRL;

- fila cec X449 din 17 noiembrie 2003 în valoare de 139.846.000 RON plătitor SC F.C. SRL și beneficiar SC V. SRL;

- fila cec Y493 plătitor SC F.C. SRL și beneficiar SC H.X. SRL;

- fila cec Z598 din 30 septembrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC C. SA Bacău;

- fila cec Z585 datată 22 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC D.E. SRL;

- fila cec Z576 datată 16 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC D.E. SRL;

- fila cec Z580 datată 08 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC D. SRL;

- fila cec Z581 datată 20 octombrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC E.M.T. SRL Iași;

- fila cec Z583 datată 04 noiembrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC E.M.T. SRL Iași;

- fila cec Z588 datată 24 octombrie 2003 plătitor SG R.G.I. SRL și beneficiar SC E.M.T. SRL Iași;

- fila cec Z584 datată 20 noiembrie 2003 plătitor SC R.G.I. SRL și beneficiar SC E.M.T. SRL Iași.

În baza art. 5 alin. (1) lit. c) din Protocolul nr. 113928 din 26 noiembrie 2008 încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România instanța a stabilit onorariile avocaților din oficiu G.B., S.C., P.R., P.I., C.C., R.R. la suma de 400 RON fiecare.

În baza art. 189 C. proc. pen. onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpați vor fi avansate către Baroul de Avocați Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, urmând a fi incluse în cuantumul cheltuielilor judiciare.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., instanța a obligat pe fiecare dintre inculpații B.I.N., P.R.V., P.V.D., D.N., C.M. și M.D.R. la plata sumei de 4.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în care se include și onorariile apărătorilor din oficiu.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpații C.M.S., D.Ș.C., S.V. la plata sumei de 4.100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. celelalte cheltuieli judiciare privind acțiunea penală, exercitată împotriva inculpatului O.I. au rămas în sarcina statului.

În termenul prev. de art. 363 alin. (1) C. proc. pen. hotărârea primei instanțe a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, de avocat A.M., în nume propriu, și de inculpații B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N. și C.M.

Prin apelul declarat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași a formulat următoarele critici:

- nelegalitatea sentinței sub aspectul schimbării încadrării juridice din art. 7 din Legea nr. 39/2003 în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., susținând că în speță s-a dovedit dincolo de orice putință de tăgadă că inculpații, au format un grup structurat, format nu din trei persoane, ci din mai multe, grup care a ființat, funcționat și acționat în mod coordonat în scopul comiterii de infracțiuni grave, pentru a obține, direct sau indirect, beneficii financiare, astfel că sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

- greșita achitare dispusă de prima instanță față de inculpatul B.I.N. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 25 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în dauna părții vătămate SC K.R. SA Slobozia, în condițiile în care probele administrate în cauză, respectiv: plângerea și declarația reprezentantului legal al părții vătămate, comanda de ridicare din data de 29 mai 2003 emisă de către SC C. SRL Iași, facturile fiscale emise de către partea vătămată către SC C. SRL Iași, filele cec emise de către SC C. SRL Iași, semnate în fals cu specimenul de semnătură al administratorului societății pe care sunt menționate datele ulterioare momentului perfectării tranzacției, borderoul de încasare și justificarea refuzului decontării de către Banca C.R. - Sucursala Ialomița a filelor cec, xerocopii ale documentelor de înregistrare ale SC C. SRL Iași, adresa R. Bank Iași privind lipsa disponibilului de cont, somațiile de înștiințare a reprezentanților SC C. SRL Iași vizând intrarea în interdicție bancară și în Centrala Incidentelor de Plăți a B.N.R., declarațiile martorilor P.G., E.C.M., A.A. și B.L., declarația numitului M.V.I., administrator al SC M.C.P. SRL și a numitului D.V., administrator la SC I.T. SRL Iași, raportul de constatare tehnico-științifică privind testarea cu tehnica poligraf a numitului C.M., declarațiile învinuiților O.I. și P.R.V., procesele-verbale de confruntare între B.I.N. și C.M., între O.I. și C.M., declarațiile de recunoaștere ale învinuitului C.M., dovedesc existența faptei și vinovăția inculpatului B.I.N.

- nelegala achitare a inculpatului D.Ș.C. pentru comiterea infracțiunilor de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deși probatoriul administrat în cauză a demonstrat existența faptelor și vinovăția inculpatului în comiterea lor, inclusiv declarațiile de recunoaștere date de inculpat;

- netemeinicia sentinței în raport de pedepsele prea blânde aplicate inculpaților fără a se ține seama de gradul extrem de ridicat de pericol social al activității infracționale desfășurate de inculpați, în mod organizat, conjugat, continuat, ce a prejudiciat mai multe firme și de antecedența infracțională a unora dintre inculpați.

A susținut apelantul că în ce privește infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave o pedeapsă de 6 ani închisoare excede cu mult aplicarea oricăror circumstanțe atenuante în cauză.

- constatarea intervenirii prescripției speciale în ceea ce privește infracțiunile de fals și uz de fals reținute în sarcina inculpaților B.I.N., D.Ș.C. și P.R.V.

Motivându-și apelul promovat, doamna avocat A.M. a susținut că în mod nelegal, prin încheierea de ședință din 27 octombrie 2009, Tribunalul Iași a respins ca tardivă cererea sa de scutire de la plata amenzii judiciare în sumă de 1.500 RON ce i-a fost aplicată la termenul de judecată din 28 aprilie 2009.

Susține apelanta că încheierea din 28 aprilie 2009 nu i-a fost comunicată legal, la sediul Cabinetului de avocat, la Baroul de Avocați sau la Secretariatul Baroului și că lipsa la termenul din 28 aprilie 2009 a fost determinată de împrejurarea că a fost prezentă într-o altă cauză la Judecătoria Iași și ulterior i s-a făcut rău, împrejurare dovedită cu adeverința medicală din 28 aprilie 2009.

Prin apelul declarat, inculpatul B.I.N. a criticat modul de individualizare a pedepsei și a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Cu ocazia dezbaterilor judiciare pe fondul apelului, apărătorul inculpatului a solicitat admiterea apelului și achitarea inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia, susținând că probele administrate nu au dovedit vinovăția sa.

Criticile formulate de inculpatul D.Ș.C., au vizat următoarele aspecte:

- constatarea intervenirii prescripției speciale în ceea ce privește infracțiunile de fals și uz de fals, reținute în sarcina sa;

- greșita soluție de condamnare dispusă în cauză împotriva sa prin ignorarea probelor administrate ce atestă lipsa laturii subiective a infracțiunilor.

Consideră apelantul că a dovedit bună-credință în activitatea desfășurată în virtutea unui contract de comisionare încheiat cu SC C. SRL, a verificat situația societății comerciale și nu a cunoscut dacă avea sau nu acoperire în conturile bancare sau dacă instrumentele de plată erau valabile.

În mod greșit se reține de către prima instanță că ar fi cunoscut situația reală a societăților comerciale și că ar fi acționat cu intenție directă, în sensul de a înșela, în lipsa unor probe directe care să ateste implicarea sa în derularea unei activități infracționale, ci doar pe baza declarațiilor coinculpaților.

În raport de motivele invocate, apelantul a solicitat pronunțarea unei soluții de achitare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

În subsidiar, a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate de prima instanță și schimbarea modalității de executare a pedepsei prin aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen., în raport de elementele ce caracterizează persoana sa - lipa antecedentelor penale și poziția procesuală corectă.

Apelul declarat de inculpatul P.R.V. a vizat modul de individualizare a pedepsei aplicate de prima instanță.

Critica invocată de inculpatul-apelant P.V.D. a vizat greșita soluție de condamnare pronunțată de prima instanță, susținând că nu este vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

Prin apelul declarat inculpatul C.M.S. a criticat sentința instanței de fond sub următoarele aspecte:

- soluția de condamnare a fost pronunțată de prima instanță fără a analiza declarațiile sale sau probele din dosar, bazându-se fără nicio justificare, exclusiv pe declarațiile coinculpaților, persoane cunoscute cu antecedente penale, în lipsa unor alte probe care să îl culpabilizeze și să formeze convingerea că ar fi fost implicat în activitatea infracțională reținută în sarcina sa.

Împrejurarea că a împrumutat bani cu dobândă unora dintre coinculpați și le-a solicitat acestora restituirea sumelor nu confirmă că ar fi avut cunoștință de activitățile desfășurate de ceilalți coinculpați.

În raport de aceste elemente, se impune pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

În subsidiar, a solicitat a se constata că nu se impune reținerea unei participații sub forma instigări, ci sub forma complicității, activitatea sa infracțională fiind una redusă și de o periculozitate socială scăzută, împrejurare care, coroborată cu circumstanțele personale - lipsa antecedențelor penale, atitudinea conștiincioasă față de muncă, de societate și situația familială dificilă, având în întreținere un minor grav bolnav, cu grad de handicap avansat, justifică reținerea în favoarea sa de circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii pedepselor sub limitele stabilite de prima instanță.

Inculpatul S.V. a invocat următoarele aspecte de nelegalitate și netemeinicie:

- instanța de fond nu a respectat dispozițiile art. 334 C. proc. pen. cu ocazia stabilirii încadrării juridice a faptelor, dispunând în mod direct condamnarea sa și pentru varianta tipică a infracțiunii de înșelăciune - respectiv art. 215 alin. (1) C. pen., ce nu a format obiectul urmăririi penale și ulterior al trimiterii în judecată -, fără a avea posibilitatea efectivă și concretă a exercitării dreptului la apărare în raport cu noua încadrare;

- în adoptarea soluției de condamnare s-a acordat credit doar „interpretării” probelor în acuzare strânse. În faza de urmărire penală, fără ca instanța să aprecieze fiecare probă în contextul întregului ansamblu probator administrat în cauză, fiind încălcat astfel dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea principiului egalității de arme promovat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

- în faza cercetării judecătorești, prima instanță a constatat imposibilitatea audierii martorilor L.V.A., D.V. și C.Ș., însă nu a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen., în sensul de a le aduce la cunoștință inculpaților, prin citirea în ședință publică a depoziției martorilor ascultați în cursul urmăririi penale, și nici nu a pus în discuția părților solicitarea procurorului de renunțare la audierea martorului C.Ș., fiind încălcate dispozițiile art. 329 alin. (2) și (3) C. proc. pen.;

- soluția de condamnare este întemeiată exclusiv pe declarațiile celorlalți coinculpați date în faza urmăririi penale și care au fost retractate ulterior, în fața instanței de fond, ce nu a ținut seama de faptul că niciunul dintre martorii audiați în cauză nu a relatat aspecte care să demonstreze implicarea în activitatea infracțională reținută în sarcina sa, singura declarație incriminatorie fiind cea a martorului B.V. - fratele inculpatului B.I.N. - din cursul urmăririi penale, în faza cercetării judecătorești, prevalându-se de dispozițiile art. 80 alin. (1) C. proc. pen.

În raport de aceste motive, consideră că se impune, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, ori, pronunțarea unei soluții de achitare.

În subsidiar, a solicitat a se da eficiență circumstanțelor personale cu consecința reducerii limitelor pedepselor stabilite de prima instanță și acordarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării conform art. 861 C. pen.

În sprijinul solicitării făcute, inculpatul a invocat că situația familială dificilă, întreținător al unui copil minor, starea de sănătate precară, ce a dus la pensionarea pe motive medicale - conform înscrisurilor prezentate în faza apelului -, constituie împrejurări ce justifică individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia.

Inculpatul D.N. a susținut că din probatoriul administrat în cauză nu se conturează intenția sa de a săvârși infracțiunea de înșelăciune, întrucât activitatea sa a constat doar în transportul unei cantități de marfa de la SC C. SA în schimbul promisiunii că i se va încheia un contract de muncă, fără să fi cunoscut că era în posesia unui ordin de plată falsificat și fără să fi obținut vreun folos material.

În aceste condiții, consideră că se impune achitarea sa în temeiul art. art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Prin apelul declarat, inculpatul C.M. a susținut că scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic, cu executarea suspendată sub supraveghere conform art. 861 C. pen., în raport de atitudinea procesuală adoptată, caracterizată prin recunoaștere și colaborare cu organele judiciare și de situația sa familială, fiind singurul întreținător al celor 3 copii și al mamei sale.

A solicitat și verificarea antecedenței sale penale, susținând că s-a reținut greșit starea sa de recidivă postcondamnatorie, iar sporul aplicat la pedeapsă nu este legal, acesta fiind deja executat în pedepsele anterioare.

Prin decizia penală nr. 28 din 09 februarie 2012, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și de inculpații B.I.N. (deținut în Penitenciarul Iași - arestat în altă cauză), D.Ș.C. și P.R.V. împotriva sentinței penale nr. 643 din 10 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care a desființat-o în parte în latură penală, numai cu privire la acești inculpați.

Rejudecând cauza Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a descontopit pedepsele rezultante aplicate inculpaților B.I.N., D.Ș.C. și P.R.V. în pedepsele componente după cum urmează:

1. Pentru inculpatul B.I.N. în pedepsele:

a) 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea 74 lit. c) C. pen. și art. 76 lit. c) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăți comerciale) pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăți comerciale) pe durata de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune în convenții”, în forma agravată și continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen.

c) 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen.

A înlăturat condamnarea la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) și art. 10 lit. g) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B.I.N. pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., constatând intervenită prescripția specială.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele stabilite la pct. a) și b) în pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 5 ani.

2. Pentru inculpatul D.Ș.C. în pedepsele:

a) 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

b) 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în forma calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.

c) 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. A înlăturat condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) și art. 10 lit. g) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D.Ș.C. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constatând intervenită prescripția specială.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele stabilite la pct. a) și b) în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 3 ani.

3. Pentru inculpatul P.R.V. în pedepsele:

a) 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată în baza art. 65 C. pen.;

b) 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă calificată și continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen. și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. (dreptul de a fi asociat sau administrator la societăți comerciale) pe o durată de 3 ani.

c) 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) teza I C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen.

A înlăturat condamnarea la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) teza I C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) și art. 10 lit. g) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului P.R.V. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. e) teza I C. pen. și art. 80 alin. (2) C. pen., constatând intervenită prescripția specială.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele stabilite la pct. a) și b) în pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata de 3 ani.

A menținut toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

II. A respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații C.M.S., S.V., P.V.D., D.N. și C.M. împotriva aceleiași sentințe penale.

III. A respins ca nefondat apelul declarat de apelanta avocat A.M. împotriva încheierilor de ședință din data de 28 aprilie 2009, respectiv din data de 27 octombrie 2009.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat apelanții inculpați P.V.D. și D.N. să plătească statului câte 800 RON cheltuieli judiciare, în care s-au inclus și onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu în cuantum de câte 400 RON, C.M.S., S.V. și C.M. câte 400 RON, iar apelanta avocat A.M. la plata sumei de 50 RON cu același titlu.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelurilor declarate de procuror și de inculpații B.I.N., D.Ș.C. și P.R.V., au rămas în sarcina statului, inclusiv onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu inculpaților B.I.N., P.R.V., O.I. și M.D.R.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, a reținut următoarele:

Ansamblul probator administrat în cauză a relevat, fără dubiu, implicarea fiecărui inculpat în activitatea de inducere în eroare a părților vătămate, participația sub forma autoratului, a complicității ori a instigării la infracțiunea de înșelăciune în convenții. Vinovăția fiecărui inculpat în săvârșirea faptelor a fost determinată printr-o evaluare a activității desfășurate, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, și o analiză a tuturor probelor și argumentarea soluției de condamnare pronunțate, pe acele probe care, coroborate susțin situația de fapt reținută.

Astfel, interpretarea și analiza judicioasă și amănunțită a probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești a dovedit activitatea infracțională desfășurată de inculpatul B.I.N., constând în acte materiale de inducere în eroare, comise în calitate de autor, - în baza aceleiași rezoluții infracționale în luna iunie 2003, în dauna părților vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, SC M. SA Bicaz, SC H. SA București - punctul de lucru Turda, SC R. România SRL Turda, de la care a ridicat mărfuri în numele SC C. SRL Iași în valoare de 555.178.674 ROL pentru care a lăsat ordine de plată ce purtau în mod fals viza băncii R. Bank - Sucursala Iași, respectiv fila cec emisă în numele SC C. SRL Iași, fără acoperire bancară, precum și fapta de inducere în eroare comisă la data de 23 octombrie 2003, în dauna părții vătămate SC D.I.C. SRL Bârlad de la care a ridicat marfă în valoare de 84.762.579 ROL prin folosirea a două file cec emise în numele SC F.C. SRL Iași care aparțineau în fapt SC F. SRL Iași, au creat aparența valabilității instrumentelor de plată ce erau în fapt retrase din circulație.

Probatoriul analizat a relevat și acțiunile inculpatului B.I.N. de sprijinire a inculpaților D.Ș.C. și D.N. în vederea inducerii în eroare a părților vătămate SC C. SA Iași, SC G.D. SRL Iași și SC P. SRL Iași, prin emiterea de delegații de ridicare marfă, comenzi scrise în fals, cauzând societăților comerciale menționate un prejudiciu în valoare totală de 710.965.014 ROL, actele materiale de complicitate la inducerea în eroare a părților vătămate SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL, SC D. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași, de la care inculpații M.R.D. și D.Ș.C. au ridicat mărfuri prin folosirea de file cec emise în numele SC R.G.I. SRL Iași, prejudiciul cauzat fiind în valoare totală de 711.626.374 ROL, precum și actele materiale de instigare la înșelăciune în formă continuată constând în determinarea inculpaților M.R.D. și P.R.V.sa inducă în eroare reprezentanții părților vătămate SC I.C. SRL Bârlad și SC H.X. SRL lași.

Edificatoare în reținerea vinovăției inculpatului B.I.N. pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată sunt concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică întocmite de I.P.J. - Serviciul Criminalistic, ce atestă că scrisul de pe delegația de ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003 emisă în numele SC F.C. SRL Iași, de pe delegația de ridicare a mărfurilor din 11 iunie 2003 emisă de SC C. SRL, comanda din 09 iunie 2003, delegația din 23 iulie 2003, comanda din 22 iulie 2003 emise de SC C. SRL, contractul de comisionare încheiat la 01 iunie 2003 între SC C. SRL Iași și D.Ș., delegația pentru ridicare de mărfuri din 24 iunie 2003 emisă de SC C. SRL, procesul-verbal de predare-primire încheiat între P.R.V. și D.Ș.C. și contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat între SC R.G.I. SRL și D.Ș.C. aparține inculpatului B.I.N., probe științifice care coroborate cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză dovedesc cu certitudine că inculpatul B.I.N. în perioada iunie - decembrie 2003 a plăsmuit, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în numele SC C. SRL Iași, SC F.C. SRL Iași și SC R.G.I. SRL, pe numele său și pe numele altor inculpați, mai multe înscrisuri sub semnătură privată.

Cu privire la această faptă reținută în sarcina inculpatului, față de dispozițiile art. 122 lit. d) C. pen. și art. 124 C. pen., termenul de prescripție specială este de 7 ani și 6 luni de la data săvârșirii faptei (iunie - decembrie 2003) și s-a împlinit în iunie 2011, astfel că instanța de apel a constatat intervenită prescripția specială a răspunderii penale, cu consecința încetării procesului penal pentru această faptă conform art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen.

Critica formulată în principal de inculpatul B.I.N. prin apelul promovat în sensul reținerii greșite a vinovăției sale nu a putut fi primită, câtă vreme întreaga probațiune administrată demonstrează fără putință de tăgadă existența faptelor reținute în sarcina sa și vinovăția inculpatului în comiterea lor, susținerile sale fiind lipsite de suport probator și mai mult, infirmate de probele existente la dosar.

Prin hotărârea pronunțată, prima instanță a constatat că nu poate fi antrenată răspunderea penală a inculpatului B.I.N., pentru comiterea faptei descrise în actul de sesizare constând în instigarea la înșelăciunea comisă în dauna părții vătămate SC K.R. SA Slobozia, dispunând achitarea acestuia, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Soluția de achitare dispusă de prima instanță a fost criticată de Parchet cu motivarea că probatoriul administrat în cauză dovedește implicarea inculpatului, sub forma instigării, la acțiunea de inducere în eroare a părții vătămate.

Instanța de fond a analizat probele administrate în cursul urmăririi penale ce au servit ca temei al trimiterii în judecată, și în urma verificărilor în faza cercetării judecătorești, corect a constatat că materialul probator nu furnizează date în sensul participării directe sau indirecte a inculpatului la comiterea acestei fapte.

Probele indicate de Parchet prin cererea de apel dovedesc înțelegerea intervenită între inculpații C.M. și O.I., în urma căreia inculpatul C.M. a identificat SC K.R. SA Slobozia, a contactat telefonic pe reprezentanții acestei societăți comerciale, a falsificat documentele pe care le-a prezentat în vederea ridicării mărfurilor și a lăsat un număr de 3 file cec semnate și stampilate anterior de inculpatul O.I. Aceleași probe relevă faptul că marfa a fost vândută ulterior de către inculpatul C.M., prin folosirea de facturi și chitanțe primite de la inculpatul O.I., sumele obținute fiind împărțite între cei doi.

Prin urmare, nu este conturată în nici un fel implicarea inculpatului B.I.N., împrejurarea că i-a adus la cunoștință inculpatului C.M. despre dorință inculpatului O.I. de a găsi delegați pentru ridicarea de mărfuri de la diverse societăți comerciale nu se circumscrie unei activități de instigare în sensul art. 25 C. pen., soluția de achitare dispusă de prima instanță fiind legală și temeinică.

Activitatea infracțională desfășurată de inculpatul D.Ș.C. a fost reținută corect de prima instanță, ce a făcut trimitere expresă la probele ce-l încriminează și a examinat apărările inculpatului, prin prisma probatoriului administrat, înlăturând motivat susținerile inculpatului ce a invocat calitatea de comisionar în care a acționat, fără a fi implicat în inducerea în eroare a părților vătămate. Prin apelul promovat, inculpatul a reiterat varianta asupra situației de fapt, expusă în fața primei instanțe, în sensul bunei credințe cu care și-a desfășurat activitatea în baza contractelor de comisionare încheiate, apărare ce nu a putut fi primită de instanța de apel, nefiind susținută de probatoriul administrat, ci, dimpotrivă, contrazisă.

Astfel, modalitatea în care s-au derulat acțiunile inculpatului D.Ș.C. în relațiile cu societățile comerciale - părți vătămate - delegat al celor două firme - SC C. SRL Iași și SC R.G.I. SRL Iași, în vederea ridicării mărfurilor și nu în calitate de comisionar, numărul mare al tranzacțiilor la care a participat și pentru care a semnat diverse acte, implicarea sa în cadrul celei de a doua societăți comerciale SC R.G.I. SRL Iași folosită de grupare pentru a-și atinge scopul infracțional - constituie elemente ce contrazic varianta susținută de inculpat, ce a fost de altfel indicat ca participant la activitatea infracțională, de coinculpații B.I.N., P.V.D., P.R.V., dar și de martorii B.C. și C.R.

În consecință, având în vedere, toate împrejurările și datele relevate de probatoriul administrat, Curtea de Apel a constatat că inculpatul a negat comiterea faptelor fără însă a dovedi lipsa de temeinicie a probelor în acuzare ce îl plasează în cadrul grupului infracțional, participant la tranzacțiile comerciale încheiate cu părțile vătămate, prin folosirea de înscrisuri falsificate ce i-au atribuit calitatea de delegat al societăților comerciale folosite, deși nu avea nici un raport de muncă cu aceste firme și prin săvârșirea de acte materiale de ridicare de mărfuri specifice unei activități de execuție și nu de comisionariat, lăsând părților vătămate instrumente de plată nevalabile. Modalitatea și împrejurările în care s-au desfășurat actele materiale săvârșite de inculpat, relevă fără echivoc că a acționat în mod cert fraudulos, cu intenția de a înșela firmele partenere de afaceri, având reprezentarea faptului că prin manoperele utilizate a determinat părțile vătămate să își dea consimțământul la încheierea și derularea relațiilor contractuale și a urmărit prin săvârșirea faptelor obținerea unui folos material constând în contravaloarea mărfurilor ridicate și neachitate. Față de maniera în care s-a desfășurat activitatea sa infracțională, solicitarea inculpatului de a constata inexistența infracțiunii de înșelăciune nu a putut fi primită.

În mod corect, având în vedere mijloacele frauduloase folosite de inculpatul D.Ș.C., în perioada iunie - noiembrie 2003 pentru inducerea în eroare a părților vătămate - comenzi de ridicare mărfuri, delegații și ordine de deplasare plăsmuite de către inculpatul B.I.N., cunoscând caracterul fals al acestora, prima instanță a reținut vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În raport, însă, de dispozițiile art. 122 lit. d) C. pen. și art. 124 C. pen., termenul de prescripție specială de 7 ani și 6 luni, calculat de la data săvârșirii faptei - iunie - noiembrie 2003 - s-a împlinit în mai 2011, astfel că instanța de apel a constatat intervenită prescripția specială a răspunderii penale, cu consecința încetării procesului penal pentru această faptă, conform art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen.

Prin hotărârea pronunțată, prima instanță a dispus achitarea inculpatului D.Ș.C. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen. și de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., soluție criticată de Parchet prin apelul declarat. Critica invocată de Parchet nu este fondată.

Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile reprezentantului părții vătămate, înscrisurile existente la dosar, dar și declarațiile inculpaților B.I.N., P.R.V., D.Ș.C. și S.V., analizate în detaliu de către prima instanță, rezultă că inculpatul P.R.V. este cel care s-a deplasat la sediul părții vătămate SC H.X. SRL Iași, după ce a primit de la inculpatul B.I.N. fila cec ștampilată de SC F.C. SRL și o delegație de ridicare de mărfuri completată cu numele inculpatului P.R.V., înscrisuri pe care le-a folosit pentru a ridica marfa de la partea vătămată - planetare auto - marfă transportată și descărcată în garajul inculpatului S.V.

Elementele probatorii menționare relevă faptul că implicarea inculpatului D.Ș.C. a constat în ajutorul acordat inculpatului P.R.V. la încărcarea mărfii, acesta din urmă fiind cel care s-a folosit de actele falsificate și a acționat în calitate de delegat al SC F.C. SRL pentru a obține marfa de la partea vătămată SC H.X. SRL Iași.

În raport de contextul faptic, conturat de probatoriu nu a putut fi reținută vinovăția inculpatului D.Ș.C. în comiterea faptei de uz de fals, soluția de achitare dispusă de prima instanță fiind corectă.

În ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, imputata inculpatului D.Ș.C. prin rechizitoriu, Curtea de Apel a constatat că prima instanță a făcut o analiză pertinentă a normelor de încriminare, respectiv art. 290 C. pen. și art. 288 C. pen., reținând corect că, în speță, acțiunea de falsificare a constat în contrafacerea celor 4 procese-verbale de predare-primire a mărfurilor.

Cum, însă, concluziile raportului de constatare tehnico-științifică întocmit la data de 27 aprilie 2004 de I.P.J. - Serviciul Criminalistic atestă că scrisul de pe aceste documente aparține inculpatului B.I.N., iar probele administrate în cauză nu au furnizat vreun element de ordin probator care să susțină acuzația adusă inculpatului D.Ș.C., instanța a concluzionat în sensul nevinovăției inculpatului și l-a achitat, astfel cum corect a procedat prima instanță.

Probatoriul administrat în cauză a dovedit și actele materiale comise de inculpatul P.R.V., care, în ziua de 03 noiembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC F.C. SRL Iași s-a prezentat și a ridicat de la partea vătămată SC H.X. SRL Iași, mărfuri în valoare de 273.700.000 ROL, pentru contravaloarea mărfurilor lăsând o filă cec ce făcea parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulație care aparțineau SC F. SRL, prin aceasta cauzând un prejudiciu echivalent contravalorii mărfii și în calitate de administrator al SC R.G.I. SRL a ștampilat și semnat, în calitate de împuternicit legal un număr 8 file cec și a remis respectivele instrumente de plată inculpatului B.I.N., filele cec fiind ulterior utilizate de alți inculpați pentru inducerea în eroare a părților vătămate SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași.

Același inculpat a folosit la data de 03 noiembrie 2003 delegația de ridicare mărfuri care atesta în fals calitatea sa de delegat al SC F.C. SRL Iași, cu ajutorul căreia a indus în eroare partea vătămată SC H.X. SRL Iași.

Plângerile și declarațiile reprezentanților legali ai părților vătămate, delegațiile pentru ridicarea de mărfuri, facturile fiscale emise de către părțile vătămate, filele cec emise, declarațiile martorilor, declarațiile date de coinculpați și declarațiile inculpatului P.R.V., ce a recunoscut în totalitate implicarea sa în activitatea infracțională se coroborează între ele și dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului P.R.V. în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată și a infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 C. pen.

În ce privește infracțiunea de „uz de fals” având în vedere dispozițiile art. 122 lit. d) C. pen. și art. 124 C. pen., termenul de prescripție specială de 7 ani și 6 luni, calculat de la data săvârșirii faptei - 03 noiembrie 2003 - s-a împlinit la 03 mai 2011, astfel că instanța de apel a constata intervenită prescripția specială a răspunderii penale, cu consecința încetării procesului penal pentru această faptă, conform art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. combinat cu art. 10 lit. g) C. proc. pen.

Cu privire la inculpatul C.M.S., instanța de control judiciar a constatat că în cauză sunt suficiente elemente de fapt care, analizate în conexiunea lor, servesc constatării existenței faptelor de instigare la înșelăciune și a săvârșirii acesteia de către inculpat.

Probatoriul administrat în cauză a fost corect interpretat și coroborat de prima instanță, avându-se în vedere toate împrejurările și datele ce rezultă din declarațiile celorlalți membri ai grupării infracționale - inculpații P.R.V., B.I.N., P.V.D. - ce l-au indicat pe inculpatul C.M.S. ca fiind membru activ al grupării, finanțator sau beneficiar al actelor de înșelăciune.

Invocarea nevinovăției de către inculpat contrazice nesusținut probatoriul administrat, simplele afirmații fără coroborarea lor cu alte mijloace de probă nu au putut fi acceptate ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, respectiv negarea realității nu poate influența convingerea bazată pe probele existente la dosar.

De altfel, prin apelul promovat, inculpatul a contestat, în principal, situația de fapt, însă, în subsidiar, a solicitat a se reține participația sa sub forma complicității și nu a instigării, precum și reindividualizarea pedepsei aplicate, ceea ce înseamnă că inculpatul, de fapt, recunoaște acuzațiile aduse, dar solicită o altă dimensiune a sancțiunii penale.

Sub aspectul participației penale a inculpatului C.M.S., în raport de situația de fapt reținută, prima instanță a statuat corespunzător asupra formei de participare a inculpatului la activitatea infracțională, respectiv cea de instigare, reținând corect că actele materiale ce se circumscriu complicității sunt absorbite de sfera actelor instigării.

Criticile formulate de inculpat pe planul individualizării pedepsei vor fi analizate cu ocazia verificării hotărârii apelate sub aspectul tratamentului sancționator, criticat și de ceilalți inculpați-apelanți, dar și de Parchet.

Vinovăția inculpatului S.V. în comiterea actelor de complicitate la înșelăciune a fost reținută de prima instanță în urma interpretării și coroborării declarațiilor date de coinculpații B.I.N., P.R.V., O.I., M.D.R., a relatărilor făcute de martorul B.V., a procesului-verbal de confruntare dintre inculpatul B.I.N. și inculpatul S.V., probe ce atestă implicarea inculpatului în activitatea infracțională comisă în dauna părților vătămate SC H.X. SRL Iași, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași.

Instanța de fond a examinat apărările inculpatului, a verificat probele administrate în cauză, înlăturând, motivat, susținerile inculpatului ce a negat comiterea faptei, susțineri lipsite de suport probator și mai mult, infirmate de probele menționate anterior ce relevă implicarea activă a inculpatului în preluarea mărfurilor obținute prin înșelarea părților vătămate și prin avansarea sumelor necesare achiziționării acestora.

Prin apelul promovat, inculpatul a criticat modul în care s-a desfășurat cercetarea judecătorească, susținând că au fost încălcate dispozițiile art. 327 alin. (3) C. proc. pen., respectiv art. 329 alin. (2) și (3) C. proc. pen., precum și dreptul la un proces echitabil.

Criticile nu sunt fondate.

Ținând seama de dispozițiile art. 289 C. proc. pen., instanța de fond și-a îndeplinit obligația de a readministra probele din cursul urmăririi penale ce au servit ca temei al trimiterii în judecată pentru a fi percepute prin filtrul punctelor de vedere exprimate de toate părțile și pentru a-și forma propria convingere cu privire la vinovăția ori nevinovăția inculpaților.

Din examinarea dosarului, rezultă că prima instanță a dispus audierea tuturor martorilor indicați în actul de sesizare și a constatat imposibilitatea audierii martorilor L.V.A., C.Ș. și D.V.

În cauză, instanța de fond a dispus audierea celor trei martori, persoane ce au fost chemate în fața instanței atât prin citații scrise, cât și prin emiterea de mandate de aducere, conform art. 183 C. proc. pen. pentru a oferi posibilitatea de a adresa întrebări autorilor depozițiilor respective, în ședință publică, în condiții de contradictorialitate.

În pofida demersurilor legale luate de prima instanță, audierea martorilor - nu a fost posibilă - martorul D.V. a decedat, iar ceilalți doi martori sunt plecați din țară - imposibilitatea audierii lor fiind pusă în discuția părților, în ședință publică, fără a exista obiecțiuni din partea inculpatului și constatată de prima instanță în mod corect, pe baza proceselor-verbale întocmite de organele de poliție ce au efectuat cercetări în vederea aducerii persoanelor respective.

La rândul ei, instanța de apel a dispus audierea martorului C.Ș., constatând imposibilitatea de a-l audia, întrucât este plecat din țară.

Solicitarea inculpatului S.V. de a fi audiat, în apel, martorul L.V.A., a fost respinsă de instanță, întrucât relatările martorului nu-l vizează pe inculpatul S.V., ci fac referire la activitatea infracțională desfășurată de inculpatul B.I.N. în dauna părții vătămate SC R. SRL, ce nu a contestat comiterea acestei fapte.

Împrejurarea că prima instanță nu a dat citire depozițiilor martorilor din prima fază a procesului penal, nu atrage înlăturarea valorii probatorii a acestor declarații ce au fost obținute în mod legal în cauză, fără exercitarea vreunor mijloace de constrângere, iar soluția de condamnare a inculpatului nu se bazează în mod exclusiv pe relatările martorilor, situația de fapt fiind reținută de instanță prin coroborarea cu celelalte probe analizate anterior.

În cauză nu există nici un element din care să rezulte că procesul a fost inechitabil, inculpatul având posibilitatea să exercite toate prerogativele dreptului la apărare și să-și expună cauza în condiții care nu l-au dezavantajat față de partea adversă.

Dând sens dispozițiilor art. 3 C. proc. pen. privind aflarea adevărului, instanța de fond a reținut și apreciat numai acele probe care reflectă adevărul, ținând seama de întregul material administrat în cauză.

Pe de altă parte, declarațiile inculpatului date în faza judecății și în faza de urmărire penală pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu alte probe.

Așa fiind, Curtea a constatat că probele administrate în cauză conduc la concluzia primei instanțe cu privire la situația de fapt și vinovăția inculpatului S.V. în comiterea infracțiunilor, susținerile sale privind nevinovăția fiind singulare și lipsite de suport probator, apărarea sa vizând achitarea nu poate fi primită.

Nefondată este și critica invocată în apel de inculpatul S.V. în sensul nerespectării de către prima instanță a dispozițiilor art. 334 C. proc. pen.

La termenul din 16 octombrie 2010 instanța de fond a pus în discuția părților, în ședință publică, pentru inculpatul S.V., schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen., fără a exista vreo solicitare din partea inculpatului și a apărătorului acestuia, față de chestiunea pusă în discuție.

Pe de altă parte, încălcarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., atrage nulitatea actului în condițiile art. 197 alin. (1) C. proc. pen. numai atunci când, prin omisiunea instanței de a pune în discuție noua încadrare s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

În speță, inculpatul a invocat faptul că s-a dispus condamnarea sa pentru varianta tipică a infracțiunii de înșelăciune - respectiv art. 215 alin. (1) C. pen. - fără a avea posibilitatea de a-și pregăti apărarea față de noua încadrare.

Reținerea variantei de bază a infracțiunii de înșelăciune nu constituie o schimbare a încadrării juridice, câtă vreme alin. (2) și (3) ale art. 215 C. pen. nu pot fi reținute decât prin raportare la încriminarea de bază a infracțiunii stipulată în alin. (1), iar pe de altă parte, nu-i deschidea inculpatului căi noi de apărare și ca atare nu i-a putut cauza nicio vătămare.

Cu privire. la inculpatul P.V.D., Curtea constată că plângerile și declarațiile reprezentanților părților vătămate SC I.C. SRL Bârlad, SC V. SRL Mizil și SC C. SA Bacău, comenzile de ridicare mărfuri, facturile fiscale emise, copii ale documentelor de înregistrare ale SC F.C. SRL Iași, filele cec folosite și refuzurile bancare, declarațiile martorilor T.G.P., B.C., D.V., E.G.L., documentele de înregistrare fiscală, în xerocopie, ale SC R.G.I. SRL Iași, declarațiile numitului P.A., declarațiile coinculpaților B.I.N., P.R.V., M.R.D., coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului P.V.D., dovedesc cu certitudine că inculpatul P.V.D. i-a ajutat pe ceilalți inculpați, să prejudicieze în mod nemijlocit părțile vătămate SC I.C. SRL Bârlad și SC C. SA Bacău, discutând personal cu reprezentanții acestora, a intermediat preluarea SC F.C. SRL Iași de către grupul infracțional și desemnarea inculpatului P.R.V. ca administrator al SC R.G.I. SRL Iași și a ridicat de la partea vătămată SC V. SRL Mizil un motostivuitor, în valoare de 139.846.000 ROL, prin folosirea, fără drept, a calității de delegat al SC F.C. SRL Iași și lăsarea unei file cec nevalabile.

Invocarea nevinovăției de către inculpatul P.V.D., prin apelul declarat, contrazice nesusținut probatoriul administrat în cauză; susținerile sale sunt vădit pro forma, neputând să răstoarne, potrivit art. 66 alin. (2) C. proc. pen., probele ce-l încriminează.

Cu privire la inculpatul D.N., prima instanță a reținut că în perioada iunie - iulie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC C. SRL Iași a ridicat de la părțile vătămate SC C. SA Iași și SC G.D. SRL Iași, mărfuri în valoare de 560.965.014 ROL lăsând ca instrumente de plată file cec emise fără drept în numele SC C. SRL Iași, cunoscând că nu aveau disponibil în cont, inducând în eroare reprezentanții părților vătămate prin crearea aparenței valabilității acestor mijloace de plată, prin această operațiune cauzând un prejudiciu părților vătămate.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei de inducere în eroare a SC C. SA, negând implicarea sa în comiterea celeilalte fapte.

Prin declarația dată, în fața instanței de apel, inculpatul a relatat condițiile în care s-a deplasat la sediul SC C. SA - în calitate de delegat al SC C. SRL Iași, a prezentat actele primite de la numitul Z.R. - o delegație și un ordin de plată - a ridicat marfa și a transportat-o la un depozit și, ulterior, a semnat un proces-verbal de predare-primire a mărfii ce i-a fost dat tot de Z.R.

A declarat că pentru activitatea prestată a primit suma de 200.000 ROL, însă a susținut că a acționat cu bună-credință, fără a cunoaște caracterul ilicit al activității, intenționând doar să obțină un loc de muncă, astfel cum i se promisese.

Deși, în faza urmăririi penale a recunoscut că a fost racolat de frații B. și a fost de acord să lucreze pentru ei în calitate de delegat, prezentându-se astfel la sediul SC C. SA, pentru ca ulterior că renunțe la colaborarea cu ei, întrucât și-a dat seama că aceștia comit înșelăciuni, inculpatul a declarat că relatările sale nu corespund realității și a semnat declarația fără a fi citit conținutul declarației date.

A negat implicarea sa în comiterea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții vătămate SC G.D. SRL Iași.

Aceste apărări ale inculpatului analizate și înlăturate în mod corect de prima instanță, sunt lipsite de suport probator și, mai mult, sunt infirmate de probatoriul administrat în cauză - declarațiile reprezentanților legali ai celor două părți vătămate, delegația falsificată prezentată de inculpat la sediul SC C. SA Iași, ordinul de plată fals ce purta avizul R. Bank și biletul la ordin emis de SC L.I. SRL Ciurea lăsate de inculpat ca mijloace de plată pentru mărfurile ridicate, declarațiile martorilor A.E., C.V., C.R. și V.R.O., declarațiile date de inculpatul B.I.N., dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului D.N. în comiterea activității de inducere în eroare a părților vătămate SC C. SA Iași și SC G.D. SRL Iași, solicitarea acestuia, prin apelul declarat, de a se pronunța achitarea sa fiind neîntemeiată.

În raport de situația de fapt relevată de probe, în cauză a fost reținută corect de către prima instanță participarea inculpatului C.M., la realizarea scopului grupării infracționale - înșelarea societății comerciale SC K.R. SA - de la care a ridicat în trei rânduri mărfuri în valoare de 667.800.056 ROL, lăsând ca instrumente de plată 3 file cec emise de SC C. SRL Iași, cunoscând că nu aveau disponibil în cont și a remis inculpatului B.I.N. 8 file cec, în alb, pe care le-a semnat și ștampilat, pentru a fi folosite în numele SC F.C. SRL Iași al cărei asociat unic era, în vederea ridicării de mărfuri.

De altfel, prin apelul promovat, inculpatul C.M. nu a contestat soluția de condamnare dispusă împotriva sa, ci a formulat critici pe planul individualizării pedepsei.

O analiză corectă și o justă evaluare a probelor administrate în cauză, au condus în mod întemeiat prima instanță la pronunțarea soluției de condamnare a inculpatului M.D.R., ce s-a folosit, în fals de calitatea de delegat al SC R.G.I. SRL Iași și SC F.C. SRL Iași, a ridicat de la părțile vătămate SC L.C. SRL Bârlad, SC C. SA Bacău, SC D.E. SRL Iași, SC D. SRL Vaslui, SC E.M.T. SRL Iași mărfuri în valoare de 809.426.277 ROL, lăsând ca instrumente de plată file cec emise de către cele două societăți, cunoscând că nu aveau disponibil în cont, inducând în eroare reprezentanții părților vătămate prin crearea aparenței valabilității acestor mijloace de plată, prin această operațiune cauzând un prejudiciu părților vătămate.

Probatoriul administrat a fost verificat prin prisma apărărilor formulate de inculpat, ce au fost înlăturate în mod justificat și temeinic argumentat de prima instanță, ce a statuat corespunzător asupra actelor materiale comise de către inculpat și a intenției cu care acesta a acționat.

Cu privire la inculpatul O.I., prima instanță a reținut corect faptele acestuia de a prelua actele societare ale SC C. SRL de la martorul C.Ș. și de a sprijini gruparea infracțională, actele societare fiind folosite de ceilalți inculpați pentru a contracta diverse mărfuri de la părțile vătămate SC R.I. SRL București - Sucursala Suceava, SC C. SA Iași, SC P. SA lași, SC K.R. SA Slobozia, SC H. SA București - Sucursala Turda, SC R. România SRL Turda și SC M. SA Bicaz, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în forma continuată, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Având în vedere că pe parcursul judecării cauzei inculpatul O.I. a decedat, deces înscris în 29 septembrie 2010 la Primăria Municipiului Iași, instanța, în mod corect, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestuia.

Pentru considerentele expuse anterior, instanța de control judiciar a constatat că în cauză a fost administrat un amplu probatoriu, corect interpretat și coroborat de prima instanță ce a reținut corect existența faptelor și vinovăția inculpaților B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M., M.D.R. și O.I., în comiterea lor, soluția de condamnare a inculpaților B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M. și M.D.R., fiind legală și temeinică.

Ca atare, criticile invocate de inculpații apelanți ce au susținut lipsa unui suport probator care să confirme vinovăția lor cu consecința antrenării greșite a răspunderii penale, sunt nefondate. Cu ocazia examinării soluțiilor de achitare dispuse de prima instanță, Curtea de Apel Iași a constatat ca neîntemeiate criticile formulate de parchet sub acest aspect.

În ce privește încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților, Curtea de Apel Iași constată că în raport de situația de fapt relevată de probele administrate, evaluarea juridică este legală, fiind stabilite în concordanță cu conținutul constitutiv al normelor de încriminare.

Activitatea desfășurată de fiecare inculpat a fost evaluată atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, prin raportare la cerințele impuse de textele sancționatorii.

Astfel, potrivit celor expuse anterior, prima instanță a încadrat corespunzător atât constituirea, respectiv aderarea la gruparea infracțională, în sensul art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen., cât și modul de implicare al fiecărui inculpat sub forma autoratului, a complicității sau a instigării, în activitatea desfășurată de asocierea infracțională, în vederea realizării scopului stabilit, respectiv înșelarea societăților comerciale.

Verificând hotărârea apelată și sub aspectul individualizării pedepselor, Curtea a constatat următoarele:

Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a inculpatului, în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul făptuitorului.

Prin urmare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea de fapte penale.

La stabilirea tratamentului sacționator aplicat inculpaților, instanța de fond a avut în vedere, prin prisma prevederilor art. 72 C. pen., gradul de pericol social al faptelor comise, condițiile concrete de săvârșire, contribuția și rolul avut de fiecare inculpat în desfășurarea activității infracționale, dar și datele ce caracterizează persoana acestora, procedând la o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate, atât sub aspectul cuantumului acestora, cât și ca modalitate de executare.

Au fost avute în vedere cauzele generale de agravare a pedepsei, referitoare la caracterul continuat al infracțiunilor și la pluralitatea de infracțiuni sub forma concursului prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., și în mod judicios, instanța de fond a apreciat ca având caracter atenuant poziția procesuală sinceră în cazul inculpaților B.I.N., P.R.V., P.V.D. și D.N., cu consecința coborârii pedepselor sub limitele minime prevăzute de lege conform prevederilor art. 76 C. pen., ținând seama în același timp, în cazul celorlalți inculpați și de situația familială, de lipsa antecedentelor penale ori persistența în activitatea infracțională.

Curtea de Apel Iași a constatat că în cauză nu există motive care să justifice acordarea unei mai largi eficiente acestei circumstanțe atenuante în cazul inculpaților B.I.N., P.R.V., P.V.D. și D.N. ori elemente care să determine aplicarea unor astfel de circumstanțe și inculpaților D.Ș.C., S.V., C.M.S., C.M., astfel cum se solicită prin apelurile declarate, în condițiile în care primii trei au avut o atitudine procesuală nesinceră, iar inculpatul C.M., deși a colaborat cu organele judiciare, a fost condamnat anterior pentru o multitudine de infracțiuni similare, dovedind perseverență în activitatea infracțională, neputându-se face abstracție și de contribuția materială individualizată a fiecăruia dintre inculpați, numărul actelor materiale săvârșite și valoarea pagubelor produse, astfel încât să se ajungă la o diminuare a pedepselor ce nu are acoperire în realitate a gradului de pericol social al faptelor săvârșite.

În legătură cu antecedența penală a inculpatului C.M., Curtea de Apel Iași a constatat că prima instanță a reținut corect statutul de recidivist postexcutoriu al inculpatului, în raport de condamnarea anterioară a acestuia dispusă prin sentința penală nr. 691 din 20 februarie 1997 a Judecătoriei Iași și pentru care termenul de reabilitare nu s-a împlinit întrucât față de inculpat s-au pronunțat ulterior condamnări multiple.

Instanța de fond a rezolvat corect situația antecedenței penale a inculpatului C.M. prin repunerea în individualitatea lor a pedepselor componente, ale pedepsei rezultante de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1 din data de 07 ianuarie 2009 a Judecătoriei Piatra-Neamț, pronunțată în dosarul penal nr. 4617/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamț, cu înlăturarea sporului aplicat de 1 an închisoare și contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiunile ce constituie obiectul judecății de față cu pedepsele aplicate inculpatului prin sentințele de condamnare anterioare indicate în considerente de către prima instanță, conform art. 36 alin. (1) C. pen., art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. cu aplicarea unui spor, ce trebuie să fie cel puțin egal cu cel anterior ce fusese aplicat definitiv, sporul în cuantum de 1 an și 6 luni închisoare, stabilit de prima instanță, fiind justificat de ansamblul activității infracționale desfășurate de inculpat.

Prin urmare, criticile formulate de inculpatul C.M., prin apelul declarat, în sensul inexistenței stării de recidivă și aplicării unui spor nelegal, nu au putut fi primite.

Sub aspectul modalității de executare, Curtea de Apel Iași apreciază că instanța de fond a considerat corect că privarea de libertate pe durata pedepselor aplicate inculpaților este de natură a realiza scopul și funcțiile pedepsei.

Cum datele dosarului nu generează aprecierea că reeducarea inculpaților ar putea avea loc și fără executarea pedepselor, prin aplicarea art. 81 C. pen. sau art. 861 C. pen., în mod judicios prima instanță nu a stabilit aceste modalități de executare a pedepsei închisorii.

În raport cu cele menționate mai sus, Curtea nu a reținut criticile inculpaților apelanți, precum și criticile Parchetului cu privire la greșita individualizare a pedepselor aplicate, deoarece instanța de fond a făcut un examen plural asupra tuturor criteriilor speciale și generale ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei, în contextul cauzei, cuantumul și modalitatea de executare fiind proporționale nu numai cu gravitatea faptelor, particularizată prin circumstanțele menționate, dar și cu persoana inculpaților și necesitățile procesului de reeducare șl resocializare.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanță de control judiciar a constatat că instanța de fond, în procesul de evaluare a probatoriului administrat în soluționarea laturii civile, a statuat în mod corect asupra limitelor în care trebuie angajată răspunderea civilă delictuală a inculpaților pentru repararea prejudiciilor cauzate.

Examinând apelul promovat de avocat A.M., prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel Iași a constatat că este nefondat.

Prin încheierea din 28 aprilie 2009, Tribunalul, constatând lipsa nejustificată a apelantei, în calitate de apărător al inculpatului D.N., i-a aplicat, în baza art. 198 alin. (3) C. proc. pen., amendă judiciară în cuantum de 1.500 RON.

După terminarea ședinței de judecată, apelanta s-a prezentat în fața instanței fiindu-i adusă la cunoștință dispoziția de sancționare, împrejurări ce rezultă din referatul cuprins în încheierea de ședință din 28 aprilie 2009.

Prin urmare, apelanta nu mai poate susține că încheierea menționată nu i-a fost comunicată și pe cale de consecință, nu poate critica soluția de respingere ca tardivă a cererii sale de scutire de la plata amenzii judiciare, dispusă corect de prima instanță prin încheierea din 27 octombrie 2009.

Cererea de scutire a fost formulată la data de 25 iunie 2009, după împlinirea termenului de 10 zile impus de dispozițiile art. 199 alin. (2) C. proc. pen., termen ce a început să curgă de la data de 28 aprilie 2009, când a luat cunoștință de faptul că a fost sancționată cu amendă judiciară pentru lipsă nejustificată.

În baza acestor considerente instanța de prim control judiciar a reținut ca întemeiat doar motivul de apel ce vizează împlinirea termenului de prescripție specială a răspunderii penale pentru inculpații B.I.N., D.Ș.C. și P.R.V., pentru infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv uz de fals, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., motiv pentru care a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și de inculpații B.I.N., D.Ș.C. și P.R.V. împotriva sentinței penale nr. 643 din 10 decembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Iași, hotârăre ce a fost desființată în parte, în latura penală, numai cu privire la acești inculpați, menținând celelalte dispozoții ale sentinței atacate.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpații B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M. și avocat A.M. în nume propriu, criticând decizia atât sub aspectul legalității, cât și sub aspectul netemeiniciei.

Primul termen a fost stabilit în cauză la data de 20 iunie 2012, iar motivele de recurs au fost depuse în termen de către următori recurenți:

- D.Ș.C., la data de 11 iunie 2012;

- B.I.N., la data de 12 iunie 2012;

- A.M., la data de 18 iunie 2012, iar după primul termen de judecată de către următorii recurenți;

- S.V., la data de 19 septembrie 2012.

Inculpatul B.I.N., în recursul declarat, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. considerând că pedeapsa aplicată este mult prea severă în raport de faptele reținute în sarcina sa, solicitând totodată să se facă aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. față de declarația dată în fața instanței de recurs.

Inculpatul D.Ș.C. a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 9, 10, 18 C. proc. pen. pe considerentul că instanța de apel nu a motivat decizia de respingere a apelului; inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., ca urmare a neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sub aspectul laturii subiective, acesta necunoscând aspecte relevante cu privire la valabilitatea instrumentelor de plată și neplăsmuind niciun înscris; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra criticilor aduse hotărârii instanței de fond. În subsidiar a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. apreciind că pedeapsa aplicată este mult prea severă față de faptele reținute în sarcina sa.

Inculpatul P.R.V., în recursul declarat a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. pe considerentul că s-a făcut o gravă eroare de fapt deoarece inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d), ca urmare a neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sub aspectul laturii subiective. În subsidiar, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. apreciind că pedeapsa aplicată este mult prea mare în raport de faptele reținute în sarcina sa.

Inculpatul C.M.S., în recursul declarat a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 9, 171 și 18 C. proc. pen. pe considerentul că s-a făcut o gravă eroare de fapt deoarece inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., ca urmare a neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sub aspectul laturii subiective. În subsidiar, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., apreciind că pedeapsa aplicată este mult prea severă față de faptele reținute în sarcina sa.

Inculpatul S.V., în recursul declarat a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 9 și 18 C. proc. pen. pe considerentul că instanța de fond și instanța de apel au motivat parțial aspecte utile situației juridice a acestuia și au comis o gravă eroare de fapt prin aprecierea greșită a probatoriului administrat în cauză și nu au administrat probe în vedrea aflării adevărului. Ca urmare, a solicitat constatarea faptului că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea vreunei infracțiuni, impunându-se achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., datorită neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sub aspectul laturii subiective. În subsidiar, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., apreciind că pedeapsa aplicată este mult prea severă față de faptele reținute în sarcina sa.

Inculpatul P.V.D., în recursul declarat a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. considerând că pedeapsa aplicată este mult prea mare în raport de faptele reținute în sarcina sa, solicitând totodată să se facă aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. în raport de declarația dată în fața instanței de recurs.

Inculpatul D.N., în recursul declarat a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. pe considerentul că s-a făcut o gravă eroare de fapt solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., ca urmare a neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune sub aspectul laturii subiective. În subsidiar, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. apreciind că pedeapsa aplicată este mult prea severă în raport de faptele reținute în sarcina sa.

Inculpatul C.M., în recursul declarat a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. considerând că pedeapsa aplicată este mult prea severă în raport de faptele reținute în sarcina sa, solicitând totodată să se facă aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. în raport de declarația dată în fața instanței de recurs.

Avocat A.M., în recursul declarat a invocat motivul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. pe considerentul că s-a făcut o greșită aplicare a legii, nefiind scutită de plata amenzii judiciare.

Motivele de recurs au fost susținute pe larg în ședința publică din data de 28 noiembrie 2012, și consemnte în încheierea de ședință.

Potrtivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., cazurile prevăzute în alin. (1) pct. 1-7, 10, 13, 19 și 20 se iau în considerare întotdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 17, 172 și 18 se iau în considerare din oficiu numai când au influențat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului.

Ca urmare instanța va avea în vedere toate motivele și cazurile de casare invocate de recurenții și cele tardiv formulate sau susținute oral ce pot fi luate în considerare din oficiu, cu excepția cazului de casare de la pct. 9, referitor la nemotivarea corespunzătoare a hotărârii atacate.

În cursul judecării căii de atac a recursului, inculpații B.I., C.M. și P.V. au declarat că recunosc în totalitate faptele descrise în actul de sesizare, achiesează la probele administrate în cursul urmăririi penale și nu au noi probe de administrat, solicitând aplicarea art. 3201 C. proc. pen., respectiv a cauzei legale de reducere a pedepsei. Anterior, în fața instanței de fond inculpații B.R., P.R.V., C.M.S., P.V.D., au invocat dreptul la tăcere precizând că nu doresc să dea declarații (încheierea din 07 decembrie 2009).

Inculpații C.M., S.V. și C.M.S. au depus înscrisuri în circumstanțiere.

Partea civilă SC C. SA Iași a înaintat un înscris în care a precizat că prejudiciul nu a fost acoperit și a solicitat respingerea recursurilor declarate de inculpați.

Înalta Curte, analizând hotărârea din perspectiva motivelor și cazurilor de casare invocate, precum și în conformitate cu art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., apreciază căile de atac declarate de către inculpați și de către avocat A.M. ca fiind nefondate pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 3859 C. proc. pen., cazurile de recurs menționate vizează următoarele aspecte:

9. hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

10. instanța nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului;

14. s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen.;

171, 172 hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut greșită aplicare a legii;

18. s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare.

Potrivit art. 3859 pct. 9 și 10 C. proc. pen., hotărârea poate fi supusă casării în cazul în care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.

Deși cazul de casare de la pct. 9, referitor la nemotivarea corespunzătoare a hotărârii atacate, nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege și nu poate fi luat în discuție din oficiu, astfel cum s-a arătat anterior, totuși instanța va face scurte observații referitoare la conținutul părții expozitive a hotărârii atacată, întrucât partea a înțeles să susțină acest caz în dezbateri.

Analizând structura și conținutul deciziei recurate se constată că aceasta cuprinde considerente proprii în fapt și în drept, face trimitere la probele administrate de instanța de fond și cele administrate nemijlocit în apel, analizează caracterizarea în drept a infracțiunilor și răspunde concis apărărilor invocate, astfel încât nu s-a mărginit a trimite la motivarea instanței fondului. De asemenea, sentința cuprinde pe larg aspectele ce au condus la pronunțarea hotărârii de condamnare.

În Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Boldea împotriva României se arată că art. 6 alin. (1) obligă instanțele să își motiveze hotărârile, și nu poate fi înțeles în sensul că impune un răspuns amănunțit pentru fiecare argument (Van de Hurk, citată mai sus, parag. 61). Dimensiunea acestei obligații poate să varieze în funcție de natura hotărârii. Mai mult, instanța trebuie să țină cont mai ales de diversitatea mijloacelor pe care un pledant le poate ridica în instanță. De aceea, problema de a ști dacă o instanță și-a încălcat obligația de motivare ce rezultă din art. 6 din Convenție nu se poate analiza decât în lumina circumstanțelor spetei (Ruiz Torija, citată mai sus, parag. 29). În plus, noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă care nu și-a motivat decât pe scurt hotărârea, prin preluarea motivării instanței inferioare sau altfel, să fi analizat în mod real chestiunile esențiale ce i-au fost supuse judecății și să nu se fi mulțumit cu a aproba pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle, citată mai sus, parag. 60).

Revenind la prezenta cauză, trebuie concluzionat în sensul că hotărârile anterioare au evidențiat argumentele ce au condus la aprecierea ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor. Analiza coroborată a ansamblului probator administrat de-a lungul procesului penal, în mod corect a condus la reținerea faptului că acesta este apt să răstoarne prezumția de nevinovăție și să facă dovada deplină a angajării răspunderii penale a inculpaților, stabilind fără dubiu, modul de operare și contribuțiile personale în activitatea ilicit penală. Prin sentința penală nr. 643 din 10 decembrie 2010 a Tribunalului Iași și prin decizia penală nr. 28 din 09 februarie 2012 a Curții de Apel Iași s-au stabilit în mod corect și motivat situația de fapt, forma de vinovăție a fiecărui inculpat, dându-se o corectă încadrare juridică faptelor.

În ceea ce privește lipsa pronunțării cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, legea prevede condiții suplimentare pentru a interveni în recurs soluția de casare cu trimitere spre rejudecare, respectiv că acestea să fie de natură să garanteze drepturile părților și să poată influența soluția procesului. Se constată că se invocă de către inculpatul D.Ș.C. audierea ca martor a unei persoane pe nume Z.C., însă fără să existe identitate fizică între martorul solicitat și cel audiat, deși a existat o indentitate de nume.

De asemenea, s-a solicitat a se constata că martorul D.P.L. nu îl cunoștea pe inculpatul D.Ș., aspect util sub aspectul excluderii angajării răspunderii penale.

Trebuie subliniat faptul că martorul Z.R. a fost solicitat de inculpat în apel, pe motiv că este un martor audiat în cursul urmăririi penale, probatoriul fiind admis prin încheierea din data de 17 noiembrie 2011. La termenul ulterior, același inculpat prin apărător a precizat că de fapt numele martorului este Z.D., acesta fiind audiat în ședința publică din 26 ianuarie 2012, declarația sa fiind complet nerelevantă pentru soluționarea cauzei, deși martorul a susținut că a fost audiat ca învinuit de organul de urmărire penală.

După acest moment apărarea a precizat că a identificat o altă persoană numită Z.D.C. ce ar avea și alt domiciliu și care ar putea fi martorul solicitat a fi audiat, însă instanța față de precizările anterioare ale părții și față de identitatea dintre datele de stare civilă ale martorului precizate și cele ale martorului deja audiat a respins noua solicitare. Înalta Curte constată în același sens că același martor este numit Z.C. în declarația olografă a inculpatului B.I.N., dar Z.D. în procesul-verbal de confruntare, mandatul de aducere, fișa de cazier. În cursul urmăririi penale s-a realizat recunoașterea de pe planșă foto de către inculpatul B.I.N., care l-a recunoscut pe numitul Z.D., ca fiind Z.C. cel ce a desfășurat activități specifice constând în contactarea societăților comerciale ce urmau a fi înșelate. Ca urmare, și Înalta Curte constată că există identitate între martorul audiat și cel față de care s-a susținut implicarea în activitatea desfășurată de inculpați prin identificarea societăților comerciale ce urmau a fi contactate de către aceștia din urmă.

Activitatea infracțională desfășurată de inculpatul D.Ș.C. a fost reținută corect de prima instanță și de instanța de apel, examinând apărările inculpatului, prin prisma probatoriului administrat, înlăturând motivat susținerile inculpatului ce a invocat calitatea de comisionar în care a acționat, fără a fi implicat în inducerea în eroare a părților vătămate.

Astfel, modalitatea în care s-au derulat acțiunile inculpatului D.Ș.C. în relațiile cu societățile comerciale-părți vătămate - delegat al celor două firme - SC C. SRL Iași și SC R.G.I. SRL Iași, în vederea ridicării mărfurilor și nu în calitate de comisionar, numărul mare al tranzacțiilor la care a participat și pentru care a semnat diverse acte, implicarea sa în cadrul celei de a doua societăți comerciale SC R.G.I. SRL Iași folosită de grupare pentru a-și atinge scopul infracțional - constituie elemente ce contrazic varianta susținută de inculpat.

Audiat în ședința publică din 08 decembrie 2009 martorul V.R.O. a arătat că inculpatul D.Ș.C. a fost cel care a ridicat marfa în valoarea de cea 12.000 dolari S.U.A. de la societatea martorului lăsând în schimb o filă cec ce a fost refuzată la plată din lipsa totală a disponibilului. Fila cec a fost remisă la sediul societății martorului pentru ca ulterior să fie înlocuită cu un ordin de plată remis de inculpatul D.Ș.C.

Martorul V.C.E. a evidențiat în declarația sa din fata instanței de fond același mod de operare al inculpatului D.Ș.C. Edificatoare în reținerea vinovăției inculpatului D.Ș.C. sunt declarațiile de recunoaștere ale coinculpaților B.I.N. și P.R.V. concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică întocmite de I.P.J. - Serviciul Criminalistic, ce atestă că scrisul de pe delegația de ridicare de mărfuri din 03 noiembrie 2003 emisă în numele SC F.C. SRL Iași, de pe delegația de ridicare a mărfurilor din 11 iunie 2003 emisă de SC C. SRL, comanda din 09 iunie 2003, delegația din 23 iulie 2003, comanda din 22 iulie 2003 emise de SC C. SRL, contractul de comisionare încheiat la 01 iunie 2003 între SC C. SRL Iași și D.Ș., delegația pentru ridicare de mărfuri din 24 iunie 2003 emisă de SC C. SRL, procesul-verbal de predare-primire încheiat între P.R.V. și D.Ș.C. și contractul de comisionare din 01 septembrie 2003 încheiat între SC R.G.I. SRL și D.Ș.C. aparține inculpatului B.I.N., declarațiile de martori B.C. și C.R.

Înalta Curte subliniază aspectul conținut în declarația olografă din data de 11 iunie 2005 a inculpatului P.R.V., care a susținut că inculpatul D.Ș.C. le-a spus coparticipanților că în cazul în care va fi cercetat de poliție le va spune acestora că în calitatea sa de simplu angajat delegat nu cunoștea ce s-a întâmplat cu marfa provenită din „țeapă”.

În ceea ce privește poziția inculpatului B. este de subliniat faptul că declarațiile acestuia evidențiază implicarea în cunoștință de cauză în activitatea infracțională a inculpaților D.Ș.C., D.N., C.M.S., S.V. și P.R., care intenționau să nu achite marfa achiziționată. Același inculpat, referindu-se la achiziția de planetare, a afirmat că inculpații D. și S.V. cunoșteau că aceasta este o „țeapă” și faptul că nu aveau încredere unul în celălalt, temându-se că se înșeală reciproc. Același inculpat a evidențiat și modalitatea de împărțire a sumelor de bani rezultate din activitatea infracțională și modalitatea în care se obțineau filele cec în alb.

Probatoriul administrat în cauză a dovedit actele materiale comise de inculpatul P.R.V. care, în ziua de 03 noiembrie 2003, folosindu-se în fals de calitatea de delegat al SC F.C. SRL Iași s-a prezentat și a ridicat de la partea vătămată SC.H.X. SRL Iași, mărfuri în valoare de 273.700.000 ROL, pentru contravaloarea mărfurilor lăsând o filă cec ce făcea parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulație care aparțineau SC F. SRL, prin aceasta cauzând un prejudiciu echivalent contravalorii mărfii și în calitate de administrator al SC R.G.I. SRL a ștampilat și semnat, în calitate de împuternicit legal un număr de 8 file cec și a remis respectivele instrumente de plată inculpatului B.I.N., filele cec fiind ulterior utilizate de alți inculpați pentru inducerea în eroare a părților vătămate SC C. SA. Bacău, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași.

Același inculpat a folosit la data de 03 noiembrie 2003 delegația de ridicare mărfuri care atesta în fals calitatea sa de delegat al SC F.C. SRL Iași, cu ajutorul căreia a indus în eroare partea vătămată SC H.X. SRL Iași.

Declarațiile inițiale de recunoaștere a acestui inculpat au condus la reținerea în favoarea sa a dispozițiilor referitoare la circumstanțele atenuante judiciare. Aceste declarații se coroborează cu declarația de recunoaștere a coinculpatului B.I.N., declarațiile reprezentanților legali ai părților vătămate, și ale celorlalți martori audiați, cu înscrisurile depuse la dosar (delegațiile pentru ridicarea de mărfuri, facturile fiscale emise de către părțile vătămate, filele cec emise, și dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului P.R.V. în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.

Cu privire la inculpatul C.M.S., Înalta Curte constată că acuzația în materie penală este susținută de întregul probatoriu administrat de primă instanță și de instanța de apel, avându-se în vedere toate împrejurările și datele ce rezultă din declarațiile celorlalți membri ai grupării infracționale - inculpații P.R.V., B.I.N., P.V.D. - ce l-au indicat pe inculpatul C.M.S. că fiind membru activ al grupării, finanțator sau beneficiar al actelor de înșelăciune.

Înalta Curte, fără a realiza o analiză exhaustivă a mijloacelor de probă ce au răsturnat prezumția de nevinovăție a acestui inculpat, amintește numai declarația olografă a inculpatul P.R.V., din data de 11 iunie 2005 în care acesta a susținut că cea mai mare parte din banii rezultați din activitatea infracțională erau obținuți de inculpatul C. și acesta era cel care dădea delegaților sumele ce erau plătite va avans și care a ales unele din societățile înșelate; declarația de recunoaștere a inculpatului B.N. care a evidențiat și contribuția infracțională susținută a inculpatului C.M.S. Astfel, inculpatului B.N. a evidențiat implicarea în cunoștință de cauză în activitatea infracțională a inculpaților D.Ș.C., D.N., C.M.S., S.V. și P.R., care intenționau să nu achite marfa achiziționată.

Sub aspectul participației penale a inculpatului C.M.S., în raport de situația de fapt reținută, prima instanță a statuat corespunzător asupra formei de participare a inculpatului la activitatea infracțională, respectiv cea de instigare, reținând corect că actele materiale ce se circumscriu complicității sunt absorbite de sfera actelor instigării, stare de fapt reținută și de instanța de apel, astfel că toate criticile aduse hotătâtii instanței de apel sunt nefondate. Instanța de fond a examinat, apărările inculpatului, a verificat probele administrate în cauză, înlăturând, motivat, susținerile inculpatului ce a negat comiterea faptei, susțineri lipsite de suport probator, și infirmate de probele menționate anterior ce relevă contribuția infracțională a acestuia.

Vinovăția inculpatului S.V. în comiterea actelor de complicitate la înșelăciune a fost reținută de prima instanță în urma interpretării și coroborării declarațiilor date de coinculpații B.I.N., P.R.V., O.I., M.D.R., a relatărilor făcute de martorul B.V., a procesului-verbal de confruntare dintre inculpatul B.I.N. și inculpatul S.V., probe ce atestă implicarea inculpatului în activitatea infracțională comisă în dauna părților vătămate SC H.X. SRL Iași, SC D.E. SRL Iași, SC D.V. SRL Vaslui și SC E.M.T. SRL Iași.

Instanța de fond a examinat apărările inculpatului, a verificat probele administrate în cauză, înlăturând, motivat, susținerile inculpatului ce a negat comiterea faptei, susțineri lipsite de suport probator și mai mult, infirmate de probele menționate anterior ce relevă implicarea activă a inculpatului în preluarea mărfurilor obținute prin înșelarea părților vătămate și prin avansarea sumelor necesare achiziționării acestora.

Ținând seama de dispozițiile art. 289 C. proc. pen., instanța de fond și-a îndeplinit obligația de a readministra probele din cursul urmăririi penale ce au servit ca temei al trimiterii în judecată pentru a fi percepute prin filtrul punctelor de vedere exprimate de toate părțile și pentru a-și forma propria convingere cu privire la vinovăția ori nevinovăția inculpaților.

Din examinarea dosarului, rezultă că prima instanță a dispus audierea tuturor martorilor indicați în actul de sesizare și a constatat imposibilitatea audierii martorilor L.V.A., C.Ș. și D.V.

În cauză, instanța de fond a dispus și audierea celor trei martori, persoane ce au fost chemate în fața instanței, atât prin citații scrise, cât și prin emiterea de mandate de aducere, conform art. 183 C. proc. pen. pentru a oferi posibilitatea de a adresa întrebări autorilor depozițiilor respective, în ședință publică, în condiții de contradictorialitate.

În pofida demersurilor legale luate de prima instanță audierea martorilor nu a fost posibilă - martorul D.V. a decedat, iar ceilalți martorul L.V.A. este plecat din țară, iar pentru martorul C.Ș. nu s-a putut identifica domiciliul real - imposibilitatea audierii acestora fiind pusă în discuția părților, în ședințele publice din datele de 27 aprilie 2010 și 25 mai 2010, în încheierea din aceste date precizându-se expres că instanța a făcut aplicarea art. 327 alin. (3) C. proc. pen., fără a exista obiecțiuni din partea inculpatului, care prin apărător a susținut, în consens cu reprezentantul Ministerului Public, imposibilitatea audierii martorilor. Constatarea primei instanțe în mod corect a rezultat din procesele-verbale întocmite de organele, de poliție ce au efectuat cercetări în vederea aducerii la judecată a celor citați.

La rândul său, instanța de apel a dispus audierea martorului C.Ș. și citarea acestuia cu mandat de aducere, constatând, potrivit încheierii de ședință din 26 ianuarie 2012, imposibilitatea audierii, întrucât era plecat din țară.

Solicitarea inculpatului S.V. de a fi audiat, în apel, martorul L.V.A., a fost respinsă de instanță, întrucât, relatările martorului nu-l vizează pe inculpatul S.V., ci fac referire la activitatea infracțională desfășurată de inculpatul B.I.N. în dauna părții vătămate SC R. SRL, ce nu a contestat comiterea acestei fapte.

Împrejurarea că prima instanță nu a dat citire depozițiilor martorilor ce nu au putut fi audiați nemijlocit, nu atrage înlăturarea valorii probatorii a acestor declarații ce au fost obținute în mod legal în cauză, fără exercitarea vreunor mijloace de constrângere, iar soluția de condamnare a inculpatului nu se bazează în mod exclusiv pe relatările acestora, situația de fapt fiind reținută de instanță prin coroborarea cu celelalte probe administrate oral, contradictoriu și nemijlocit.

În cauză nu există nici un element din care să rezulte că procesul a fost inechitabil față de acest inculpat ce a avut posibilitatea să exercite toate prerogativele dreptului la apărare și să-și expună cauza în condiții care nu l-au dezavantajat, dar care nu a putut furniza probatorii apte să îl exonereze de răspundere penală.

Nefondată este și critica invocată de inculpatul S.V. în apel și reiterată în recurs, în sensul nerespectării de către prima instanță a dispozițiilor art. 334 C. proc. pen.

La termenul din 16 octombrie 2010 instanța de fond a pus în discuția părților, în ședință publică, pentru inculpatul S.V., schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 25 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru ca prin sentința pronunțată să mențină încadrarea juridică. Încălcarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., atrage nulitatea actului în condițiile art. 197 alin. (1), (4) C. proc. pen. numai atunci când, prin omisiunea instanței de a pune în discuție noua încadrare, s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, or în ipoteza anterioară este evidentă lipsa vătămării din lipsa schimbării caracterizării în drept a infracțiunii.

Inculpatul a mai invocat faptul că s-a dispus condamnarea sa și pentru varianta tip a infracțiunii de înșelăciune, respectiv art. 215 alin. (1) C. pen., fără a avea posibilitatea de a-și pregăti apărarea față de noua încadrare, în condițiile în care actul de sesizare menționează doar alin. (2) și (3).

Înalta Curte constată că în actul de sesizare caracterizarea în drept a infracțiunii de înșelăciune este art. 26 rap. la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Reținerea alin. (1) alături de alin. (2) și (3), în cazul infracțiunii de înșelăciune nu constituie o schimbare a încadrării juridice, câtă vreme alin. (2) și (3) ale art. 215 C. pen. nu reglementează infracțiuni distincte, ci variante agravate ale infracțiunii tip reglementate în alin. (1). Variantele agravate nu pot fi reținute decât prin raportare la varianta tip a infracțiunii stipulată în alin. (1), iar, pe de altă parte, această operațiune, independent de faptul că nu echivalează cu o schimbare de încadrare juridică, nu-i deschidea inculpatului noi posibilități de apărare întrucât nu se schimbase caracterizarea în drept a faptei cercetate ori limitele de pedeapsă în care urma să se stabilească tratamentul sancționator și ca atare nu i-a cauzat părții nicio vătămare, prin urmare nu se susține existența vreunei nulități.

Cu privire la inculpatul D.N., acuzația în materie penală emisă față de acesta se referă la aceea că în perioada iunie-iulie 2003 a ridicat în calitate de delegat al SC C. SRL Iași a unor mărfuri în valoare de peste 560.965.014 ROL, de la SC C. SA Iași și SC G.D. SRL Iași, pentru care a lăsat file cec știind că nu au acoperire în cont inducând astfel în eroare reprezentanții părților vătămate prin crearea aparenței valabilității acestor mijloace de plată, prin această operațiune cauzând un prejudiciu părților vătămate.

În cursul urmăririi penale acesta a avut o atitudine sinceră recunoscând săvârșirea faptelor cercetate (Dosar nr. 3645/99/2008), pentru ca ulterior să revină asupra acestei poziții de recunoaștere fără o explicație plauzibilă.

Prin declarația dată în fața instanței de apel, inculpatul a relatat condițiile în care s-a deplasat la sediul SC C. SA, în calitate de delegat al SC C. SRL Iași, a prezentat actele primite de la numitul Z.R. o delegație și un ordin de plată, a ridicat marfa și a transportat-o la un depozit și, ulterior, a semnat un proces-verbal de predare-primire a mărfii ce i-a fost remis tot de numitul Z.R. A declarat că pentru activitatea prestată a primit suma de 200.000 ROL, însă a susținut că a acționat cu bună-credință, fără a cunoaște caracterul ilicit al activității, intenționând doar să obțină un loc de muncă, astfel cum i se promisese.

În faza urmăririi penale același inculpat recunoscuse că a fost racolat de frații B. și că a fost de acord să lucreze în calitate de delegat, prezentându-se astfel la sediul SC C. SA, pentru ca ulterior să renunțe la colaborare, întrucât și-a dat seama că aceștia comit înșelăciuni. Astfel cum s-a precizat deja, inculpatul a revenit asupra acestei poziții, în fazele următoare ale procesului penal, precizând că relatările sale din primele declarații nu corespund realității. Întrucât a semnat declarația fără să fi citit conținutul acesteia. În consecință, acesta a negat implicarea sa în comiterea infracțiunii de înșelăciune în dauna părții vătămate SC G.D. SRL Iași.

Aceste apărări ale inculpatului, analizate și înlăturate în mod corect atât de prima instanță, cât și de instanța de apel sunt lipsite de suport probator și, mai mult, sunt infirmate de probatoriul administrat în cauză - declarațiile reprezentanților legali, ai celor două părți vătămate, delegația falsificată prezentată de inculpat la sediul SC C. SA Iași, ordinul de plată fals ce purta avizul R. Bank și biletul la ordin emis de SC L.I. SRL Ciurea, lăsate de inculpat ca mijloace de plată pentru mărfurile ridicate, declarațiile martorilor A.E., C.V., C.R. și V.R.O., declarațiile de recunoaștere ale unora dintre participanți.

Astfel, fără a relua analiza exhaustivă a probatoriului ce sprijină acuzația formulată împotriva acestui participant, invocăm declarațiile date de inculpatul B.I.N., ce dovedesc vinovăția inculpatului D.N. în comiterea activității de inducere în eroare a părților vătămate SC C. SA Iași și SC G.D. SRL Iași, prin implicarea acestuia în cunoștință de cauză, voluntar alături de ceilalți participanți, D., C.M.S., S.V., P.R., în organizarea și derularea activității infracționale, toți aceștia intenționând ab initio să nu plătească prețul mărfurilor achiziționate. Declarația inculpatului B.I.N. se coroborează cu declarațiile de recunoaștere ale coinculpaților menționați, dar și cu declarația martorei P.M., audiată în ședința publică din data de 08 decembrie 2007 a învederat că inculpatul D.N. este cel ce s-a prezentat ca delegat la SC C. SRL, a predat ordinul de plată pentru cele 20 de tone de ciment, ordin de plată ce s-a dovedit a fi fals.

Au formulat recurs exclusiv pe aspectul individualizării pedepsei inculpații B.I.N., P.V.D. și C.M., iar toți ceilalți inculpați apelanți au vizat acest aspect în subsidiar.

Înalta Curte apreciază că instanța de fond la stabilirea cuantumurilor pedepselor a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege, natura și gradul de pericol social al faptelor comise de persoana inculpaților și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Conform dispozițiilor art. 52 C. pen., se constată că pedeapsa - ca măsură de constrângere - are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportarea făptuitorului.

Instanța de recurs adaugă considerentelor instanței de fond următoarele aspecte:

Pluralitatea de participanți a creat cadrul optim pentru atingerea scopului și obținerea beneficiului infracțional prin conjugarea eforturilor proprii.

Numărul actelor materiale demonstrează pentru fiecare inculpat în parte amploarea activității infracționale și perseverența înfracțională ce s-au reflectat într-o distincție în planul cuantumului pedepsei.

Activitatea instigatorilor și autorilor infracțiunii, contribuții pe care se inserează activitatea complicilor și fără de care nu ar fi fost posibilă intervenția acestora din urmă, a fost evaluată de prima instanță sub aspectul necesității departajării pedepselor în sensul stabilirii unor cuantumuri mai ridicate pentru primele forme de participație menționate.

Contribuția efectivă a fiecărui inculpat, distinctă de numărul actelor materiale săvârșite, este de asemenea un criteriu util aspectului analizat.

Cuantumul ridicat al prejudiciului relevă nu numai un grad sporit de pericol social al infracțiunilor, dar și un grad sporit de periculozitate al făptuitorilor care manifestau o desconsiderare evidentă a relațiilor oneste referitoare la patrimoniu.

Lipsa unui efort benevol în acoperirea prejudiciului evidențiază, de asemenea, pentru toți inculpații, lipsa unei căințe în legătură cu desfășurarea activității infracționale.

Conduita inculpaților ce nu au beneficiat de circumstanțe sau cauze de reducere a pedepsei s-a înscris în aceiași parametri de negare a acțiunilor ilicit penale sau de încercare de diminuare a contribuției infracționale ori a elementelor esențiale angajării răspunderii penale.

Durata procedurii calculată de la data epuizării activității infracționale (2003) sau a actului de începere a urmăririi penale (2007), a fost valorificată în favoarea tuturor inculpaților încă din faza judecății în fond și a generat o reducere a cuantumului pedepselor.

Circumstanțele personale cu accent pe lipsa antecedentelor penale, situația familială ori pregătirea profesională nu sunt eficiente pe aspectul individualizării judiciare și nu pot conduce la necesitatea reducerii cuantumului pedepselor deoarece acestea nu subliniază decât elemente de normalitate și, în plus, nici nu pot fi privite izolat, ci în contextul tuturor criterilor amintite. Ca urmare, Înalta Curte apreciază că pedepsele pentru infracțiunile cele mai grave ce intră în pluralitățile infracționale reținute în sarcina inculpaților, stabilite și orientate în jurul minimului special sau chiar în cuantumul acestui minim vor fi suficiente și eficiente pentru atingerea scopului preventiv și educativ al sancțiunii.

Cu privire la solicitările inculpaților B.I.N., P.V.D. și C.M. de aplicare a prevederilor art. 3201 C. proc. pen., Înalta Curte urmează a le respinge ca tardiv formulate întrucât invocarea acestora trebuia să se facă până la primul termen cu procedură completă, după evaluarea legislativă a Deciziilor Curții Constituționale nr. 1470 și nr. 1483/2011, prin O.U.G. nr. 121/2011. Potrivit art. XI din O.U.G. nr. 121/2011 în cauzele aflate în curs de judecată în care cercetarea judecătorească în primă instanță începuse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător la primul termen cu procedură completă imediat următor intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Primul termen ulterior datei de 29 decembrie 2011 a avut loc în faza căii de atac a apelului, în data de 26 ianuarie 2012, termen la care inculpații nu au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., judecarea procesului desfășurându-se, în continuare, după procedura de drept comun. Aceștia au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. abia în fața instanței de recurs, în ședința din data de 19 septembrie 2012, când declarațiile acestora au fost consemnate și atașate la dosar. Față de aceste considerente Înalta Curte constată că solicitarea este tardiv formulată, astfel că nu poate face aplicarea dispozițiilor, art. 3201 C. proc. pen. și, implicit, în acest temei nu pot fi reduse limitele pedepselor.

Trebuie subliniat însă faptul că instanța de fond a reținut; și aplicat dispozițiile referitoare la circumstanțele atenuante [art. 74 lit. c) C. pen.] în favoarea inculpaților B.I.N., P.R.V., P.V.D., D.N.

Potrivit jurisprudenței publicate a instanței supreme, cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. nu se poate cumula cu circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c). C. pen., relevant fiind însă faptul că marja reducerii pedepsei este mai largă ca urmare a incidenței circumstanțelor atenuante (de exemplu, pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, intervalul de pedeapsă în care se realizează individualizarea devenind 3 ani și 4 luni - 10 ani închisoare, pedeapsa aplicată fiind totuși orientată spre maximul acestui interval, 8 ani închisoare, pedeapsă ce se plasează cu 2 ani sub minimul prevăzut de norma de încriminare de 10 ani închisoare), față de ipoteza cauzei legale de reducere a pedepsei (pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, intervalul de pedeapsă în care se realizează individualizarea devenind 6 ani și 8 luni - 15 ani închisoare, iar o pedeapsă orientată spre maximul acestui interval, echivalentă celei de 8 ani menționată în exemplul anterior, ar fi de 13 ani închisoare). Deși în condițiile reținerii unei pluralități de cauze de reducere sau majorare a pedepsei (circumstanțe atenuante, infracțiune continuată și/sau recidivă), potrivit art. 80 C. pen., nu este obligatorie coborârea pedepsei sub minimul special, totuși instanța de fond a aplicat pentru înșelăciune prin mijloace frauduloase, fără reținerea de consecințe deosebit de grave [art. 215 alin. (1)-(3) C. pen.], pedepse orientate ușor sub minimul special de 3 ani închisoare, respectiv de 2 ani și 6 luni sau ușor peste minim, respectiv 4 ani închisoare.

Cu privire la recursul d-nei avocat A.M., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, întrucât cererea de scutire a fost formulată la data de 25 iunie 2009, după împlinirea termenului de 10 zile impus de dispozițiile art. 199 alin. (2) C. proc. pen., termen ce a început să curgă de la data de 28 aprilie 2009, când a luat cunoștință de faptul că a fost sancționată cu amendă judiciară pentru lipsă nejustificată, astfel încât soluția instanței de apel este temeinică și legală. Prin actele depuse la dosar recurenta nu a făcut dovada că data la care a luat cunoștință despre dispozițiile încheierii atacate ar fi alta decât cea reținută de instanța de apel, astfel încât cererii de reexaminare să poată fi socotită ca fiind depusă în termenul legal. În plus, aspectele au fost deja cenzurate într-o cale de atac, respectiv prin decizia pronunțată de instanța de apel și în această materie a aplicării și contestării amenzii judiciare legea, art. 199 C. proc. pen., reglementează numai două grade de jurisdicție, fond și o singură cale de atac.

De altfel în ceea ce privește conduita procesuală, se constată că părțile sau avocații, precum și martorii au lipsit la multiple termene de judecată, aspect ce a condus la tergiversarea soluționării cauzei (încheierile instanței de fond din 28 aprilie 2008, 14 octombrie 2008, 11 noiembrie 2008, 31 martie 2009, 09 iunie 2009, ș.a., încheierile instanței de apel din 16 august 2011, 22 septembrie 2011, 20 octombrie 2011).

Față de toate aceste aspecte, Înalta Curte, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează să respingă recursurile declarate de către inculpații B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M. și avocat A.M. ca nefondate.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., P.V.D., D.N. și C.M. la plata sumei de câte 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției, recurentul inculpat S.V. la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și recurenta A.M. la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., S.V., P.V.D., D.N., C.M. și de recurenta A.M. împotriva deciziei penale nr. 28 din 09 februarie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Constată că inculpații B.I.N., C.M.S. și C.M. sunt arestați în altă cauză.

Obligă recurenții inculpați B.I.N., D.Ș.C., P.R.V., C.M.S., P.V.D., D.N. și C.M. la plata sumei de câte 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul inculpat S.V. la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta A.M. la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 decembrie 2012.