Fraud and influence-peddling appeals rejected; 7-year sentence upheld as final.

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 531 din 03 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 16105/118/2011 s-a hotărât, astfel:

În baza art. 334 C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul P.M., prin apărător.

S-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunile prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen. și art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3(trei) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată

În baza art. 257 C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență,

În baza art. 257 C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență .

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, în final, inculpatul P.M. deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul Constanta, va executa pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., inculpatului i-a fost interzis exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpatul P.M.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, cu începere de la data de 04 noiembrie 2011 la zi.

În baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen. au fost admise, pretențiile civile formulate de partea civilă B.M. și a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 30.233,96 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă B.M.

Au fost admise, în parte, pretențiile civile formulate de partea civilă C.E.G. și a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă C.E.G.

Au fost admise, în parte, pretențiile civile formulate de partea civilă L.I.D. și a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă L.I.D.

Au fost admise, pretențiile civile formulate de partea civilă E.E. și a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 9.500 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă E.E.

Au fost admise pretențiile civile formulate de partea civilă S.V. și a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 12.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S.V.

Au fost admise pretențiile civile formulate de partea civilă Z.C. și a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 3.000 euro cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Z.C.

Au fost admise pretențiile civile formulate de partea civilă I.M. și a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumelor de 4.000 euro și 6.500 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă I.M.

Au fost admise, în parte, pretențiile civile formulate de partea civilă Z.C. și a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 13.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Z.C.

S-a constatat că partea vătămată Asociația de proprietari, prin reprezentant legal, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-a dispus desființarea următoarelor înscrisuri falsificate:

- dovada de luare în evidență din 2010 și chitanța din 2010 emise de Ordinul arhitecților din România - Filiala teritorială București; decizia pentru emiterea avizului de mediu din 2010;dovada de luare în evidență din 06 septembrie 2010 și chitanța din 2010 emise de Ordinul arhitecților din România - Filiala teritorială București; dovada de luare în evidență din 06 septembrie 2010 și chitanța din 2010 emise de Ordinul arhitecților din România - Filiala teritorială București; referatul din 28 februarie 2011 pentru verificarea de calitate la cerința A-Rezistență și stabilitate (Al) al proiectului construire locuință parter+etaj purtând ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă; certificatul de urbanismnr. Din 17 decembrie 2010; autorizația de construire din 29 decembrie 2010; fișa de calcul autorizație construire; factura din 13 septembrie 2010; chitanța din 13 septembrie 2010; factura din 13 decembrie 2010; chitanța din 13 decembrie 2010 (înscrisuri depuse in volumul I urmărire penală);

- autorizația taxi din 25 octombrie 2011; polița de asigurare din 01 noiembrie 2011 emisă de SC G.R.A. SA; contractul de prestări servicii mecanică și asistență în repararea autoturismelor tip taxi din 21 iunie 2011 încheiat între SC B.A. SRL și partea vătămată I.M.; autorizația din 07 septembrie 2011; certificatul de urbanism din 27 iunie 2011; chitanța din 28 iunie 2011; referatul pentru verificarea de calitate la cerința A - Rezistență și stabilitate (Al) al proiectului: supraetajare imobil existent purtând ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă; chitanța din 03 martie 2011; certificatul de urbanism din 12 martie 2010; Decizia nr. 109 din 05 septembrie 2011 emisă de Instituția Prefectului județul Constanța (înscrisuri depuse in vol. II urmărire penală);

- chitanța din 08 aprilie 2010 reprezentând contravaloare folosire domeniu public acces spălătorie auto; chitanța din 16 martie 2010 reprezentând taxă autorizație construire conform documentației Spălătorie auto; referat pentru verificarea de calitate la cerința A - Rezistență și stabilitate (Al) al proiectului construire spălătorie auto purtând ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă; dovada de luare în evidență la Ordinul arhitecților din România și chitanța din 17 martie 2010; memoriu tehnic de rezistență întocmit de ing.

M.P.; memoriu tehnic instalații electrice întocmit de ing. L.V.; memoriu tehnic instalații sanitare interioare întocmit de ing. S.S.; schița reprezentând plan încadrare în zonă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând plan învelitoare purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând fațadă principală-nord purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând fațadă est/vest purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând fațadă sud purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând plan săpături purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și stampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan fundație purtând mențiunile desenat și aprobat ing.

M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând detalii fundație purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și stampila ing. I.I.G.; schița reprezentând secțiune 1-1 purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând secțiune A-A purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând detalii structură învelitoare purtând mențiunile desenat și aprobat ing.

M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan de situație purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând plan parter purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL; contractul de prestări servicii fără număr și dată, în care figurează părți SC S.S.C. SRL Constanța și Asociația de proprietari AV2 Constanța (înscrisuri depuse în vol.

III urmărire penală);

- factura din 16 februarie 2009 încheiată între SC B.C. SRL - furnizor și SC I.V. SRL - cumpărător; contractul de prestări servicii din 2009, nedatat, încheiat între SC B.C. SRL și SC I.V. SRL; memoriu justificativ la finalizarea unei etape de construire, din august 2010 elaborat de arh. M.C.; referat din 10 octombrie 2008 pentru verificarea de calitate la cerința A - Rezistență și stabilitate (Al) al proiectului împrejmuire teren cu gard și soclu din beton, regim de înălțime: parter și mansardă purtând ștampila ing. I.I.G.

și o semnătură indescifrabilă; memoriu justificativ cu privire la prelungirea valabilității documentației tehnice de construire, din august 2010 elaborat de arh. M.C.; memoriu justificativ din ianuarie 2009 elaborat de arh. M.C.; deviz estimativ întocmit de SC B.C. SRL în valoare de 194.400 lei, referat privind verificarea de calitate la cerința Al din 08 ianuarie 2009 purtând ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă; memoriu tehnic de rezistență întocmit de ing. P.M.; memoriu tehnic instalații sanitare elaborat de ing.

L.V.V.; schița reprezentând plan situație propus purtând mențiunile desenat aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan parter purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța; schița reprezentând plan etaj purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța; schița reprezentând plan învelitoare purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța; schița reprezentând plan fațada principală purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța; schița reprezentând plan fațada V purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța; schița reprezentând plan fațada E purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța; schița reprezentând fațada N purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța; schița reprezentând plan săpături purtând mențiunile desenat și rezistență ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanța ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă; schița reprezentând plan fundație purtând mențiunile desenat și rezistență ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanța ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă; schița reprezentând grinda fundație purtând mențiunile desenat și rezistență ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanța, ștampila ing.

I.I.G. și o semnătură indescifrabilă; schița reprezentând plan secțiune A-A, purtând mențiunile desenat și rezistență ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanța și ștampila de SC B. SRL (înscrisuri depuse in vol. V urmărire penală);

- chitanța din 31 ianuarie 2011 emisă de Ordinul Arhitecților din România; referat pentru verificarea de calitate la cerința A - Rezistență și stabilitate (Al) al proiectului supraetajare imobil existent, din 01 octombrie 2010 purtând ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă; dovada de luare în evidența Ordinului Arhitecților din România din 10 octombrie 2010 și chitanța din 10 octombrie 2010; factura din 12 octombrie 2010 și chitanța din 12 octombrie 2010 reprezentând contravaloare verificare proiect D.T.A.C., supraetajare prin P.U.Z.; memoriu justificativ elaborat în noiembrie 2009 de arhitect M.C. purtând ștampila SC S.S.C.

SRL; memoriu tehnic de rezistență întocmit de ing. P.M., purtând ștampila ing. I.I.G.; memoriu tehnic instalații electrice întocmit de ing. L.V.; memoriu tehnic instalații sanitare interioare întocmit de ing. S.S.; schița reprezentând plan încadrare în zonă purtând mențiunile șef proiect M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și stampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând plan de situație purtând mențiunile șef proiect M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și stampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând plan parter existent purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan etaj 1 existent purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan etaj 2 existent purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C.; schița reprezentând etaj 3 propus purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând etaj 4 propus purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan învelitoare propusă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan fațada principală propusă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan fațada nord purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing.

M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând fațada sud purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând fațada vest purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan secțiune 1-1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan secțiune A-A purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând cofraj planșeu peste etaj 3 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.; schița reprezentând cofraj planșeu peste etaj 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.; schița reprezentând plan plasa inferioară etaj 3 și 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.; schița reprezentând plan plasa superioară etaj 3 și 4 purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.; chitanța din 27 noiembrie 2009; factura fiscală din 05 noiembrie 2009 și chitanța din 05 noiembrie 2009 (înscrisuri depuse in vol. V urmărire penală);

- schița reprezentând plan secțiune A-A corp 1 purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila ing. I.I.G. și stampila arh. M.C.; Decizia nr. 121 din 10 martie 2011 emisă de A.R.B. Delta Dunării; dovada de luare în evidență din 16 iunie 2010 emisă de Ordinul Arhitecților din România și chitanța din 16 iunie 2010; dovada de luare în evidență din data de 22 iulie 2010 emisă de Ordinul Arhitecților din România și chitanța din 22 iulie 2010; factura din 05 iulie 2010 și chitanța din 05 iulie 2010; factura din 05 iulie 2010; memoriu justificativ ștampilat cu stampila arh.

M.C.; memoriu justificativ ștampilat cu stampila arh. M.C.; schița reprezentând plan mansardă corp 2, 3, 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan parter corp 2, 3, 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan mansardă corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan parter corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație propusă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație existentă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan încadrare în zonă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan secțiune A-A corp 2,3, 4 purtând mențiunile desenat și aprobat ing.

M.P. ștampila arh. M.C. și stampila ing. I.I.G.; memoriu justificativ purtând semnătura și ștampila arh. M.C., semnătura ing. M.P. și ștampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând plan de situație purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL; schița reprezentând plan încadrare în zonă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL; memoriu justificativ purtând ștampila arh. M.C.; memoriu justificativ purtând ștampila arh.

M.C.; schița reprezentând plan încadrare în zonă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație existentă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație propusă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; planșă purtând ștampila arh. M.C.; planșă purtând ștampila arh. M.C.; schiță reprezentând plan secțiune A-A corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila ing. I.I.G.; cerere pentru emiterea autorizației de construire, nedatată și nesemnată, purtând ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.;anexa la cererea pentru emiterea autorizației de construire/desființare întocmită de ing. S.S., fără ștampilă; referat pentru verificarea de calitate la cerința A-Rezistentă și stabilitate (Al) al proiectului construire pensiune turistică corp CI, din 07 iulie 2010, purtând semnătură indescifrabilă și ștampila ing. I.I.G.; referat pentru verificarea de calitate la cerința A-Rezistentă și stabilitate (Al) al proiectului construire pensiune turistică corp C2, C3, C4 din 07 iulie 2010, purtând semnătură indescifrabilă și ștampila ing.

I.I.G.; memoriu justificativ purtând semnătură indescifrabilă și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan parter corp 2, 3, 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan mansardă corp 2, 3, 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan învelitoare corp 2, 3, 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan încadrare în zonă purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan împrejmuire purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație existentă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație propusă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan mansardă corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan învelitoare corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând fațadă principală corp l(nord) purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând fațada vest corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând fațada est corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând fațada sud corp 1 purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan fațadă principală corp 2, 3, 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan fațadă est și vest corp 2, 3, 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan fațadă sud corp 2, 3, 4 purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat și aprobat ing. M.P. și ștampila arh. M.C.; memoriu tehnic de rezistență întocmit de ing. M.P., purtând o semnătură indescifrabilă și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan secțiune A-A corp 2, 3, 4 purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă și ștampila arh. M.C., semnătură indescifrabilă și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan fundație corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă și ștampila ing.

I.I.G.; schița reprezentând plan detalii fundație corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan detalii stâlpi corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan secțiune A-A corp 1 purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă și ștampila arh. M.C., semnătură indescifrabilă și ștampila ing.

I.I.G.; schița reprezentând plan fundație corp 2, 3, 4, purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan detalii fundație corp 2, 3, 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă și ștampila ing. I.I.G.; memoriu tehnic instalații electrice întocmit de ing. L.V., purtând o semnătură indescifrabilă; schița reprezentând schema electrică de principiu corp 2, 3, 4 purtând mențiunile desenat și aprobat ing.

M.P.; schița reprezentând schema electrică de principiu corp 1 purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P.; memoriu tehnic instalații sanitare interioare întocmit de ing. S.S., purtând o semnătură indescifrabilă; schița reprezentând plan parter corp 1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă și ștampila arh. M.C.(înscrisuri depuse în vol. VI urmărire penală);

- raportul tehnic de expertizare având ca obiectiv locuința din Constanța, beneficiar L.I.D., expert tehnic atestat prof. dr. ing. V.B., purtând o semnătură indescifrabilă și ștampila ing. B.V.; studiu geotehnic din ianuarie 2010 întocmit de ing. M.R. purtând o semnătură indescifrabilă și ștampila SC D.S. SRL; fișa forajului, purtând semnătură indescifrabilă și ștampila SC D.S. SRL; studiu geotehnic - concluzii asupra sondajului efectuat purtând semnătură indescifrabilă și ștampila SC D.S. SRL; studiu geotehnic - sondaj deschis purtând semnătură indescifrabilă și ștampila SC D.S. SRL; factura din 11 mai 2010; lista facturi neachitate pe perioada 05 noiembrie 2010 - 05 noiembrie 2010 purtând o semnătură indescifrabilă și ștampila SC S.S.C.

SRL; chitanța din 11 mai 2010; chitanța din 14 mai 2010; chitanța din 17 mai 2010; chitanțanr. din 18 mai 2010; chitanța din 21 mai 2010; chitanța din 24 mai 2010; factura din 20 ianuarie 2010; chitanța din 20 ianuarie 2010; factura din 20 ianuarie 2010; memoriu justificativ din februarie 2010, purtând o semnătură indescifrabilă și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan încadrare în zonă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație existentă purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație propusă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; memoriu justificativ purtând o semnătură indescifrabilă și ștampila ing. I.I.G., o semnătură indescifrabilă și ștampila arh. M.C.; înscris reprezentând extindere locuință parter purtând două semnături indescifrabile și ștampila ing. I.I.G.; referat pentru verificarea de calitate la cerința A-rezistență și stabilitate (Al) al proiectului construire locuință, din 16 ianuarie 2010, purtând o semnătură indescifrabilă și ștampila I.I.G.; memoriu tehnic de rezistență întocmit de ing.

M.P., purtând două semnături indescifrabile și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan încadrare în zonă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație existentă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan situație propusă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing.

M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan parter purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan învelitoare purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan fațadă principală purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh.

M.C.; schița reprezentând plan fațadă nord purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan fațadă sud purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan fațadă vest purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila arh. M.C.; schița reprezentând plan săpături purtând mențiunile șef proiect arh.

M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan fundație purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan detalii fundație purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan detalii stâlpi purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing.

M.P., două semnături indescifrabile și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan secțiune A-A purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan șarpantă 1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila ing. I.I.G.; schița reprezentând plan șarpanta 2 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile și ștampila ing.

I.I.G.; memoriu tehnic instalații electrice întocmit de ing. L.V., purtând o semnătură indescifrabilă, fără ștampilă; memoriu tehnic instalații sanitare interioare întocmit de ing. S.S., purtând o semnătură indescifrabilă, fără ștampilă(înscrisuri depuse in vol. VII d. u. p.).

În baza art. 109 alin. (4) C. proc. pen. s-a admis, în parte, cererea formulata de inculpatul P.M. privind restituirea bunurilor ridicate cu ocazia percheziției domiciliare din data de 04 noiembrie 2011.

S-a dispus restituirea către inculpatul P.M. a următoarelor bunuri consemnate în cuprinsul procesului verbal de percheziție încheiat la data de 04 noiembrie 2011:

- stick de memorie, fără capac, de culoare alb;

- laptop, cu alimentator;

- trusă și instrumente de calcul;

- hartă, scara 1:500.000;

- carnet cu copertă culoare neagră necompletat;

- carnet cu copertă culoare neagră având în interior menționat numele P.M.;

- dosar cu copertă față transparentă și cea din spate de culoare portocalie care conține: o folie din plastic cu 8 file hârtie diferite dimensiuni; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 1 filă hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic goală; o folie din plastic cu 1 filă hârtie; o folie din plastic cu 9 file hârtie format A4; o folie din plastic goală; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; 3 file format A4; o folie din plastic cu 20 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 6 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 27 file hârtie diferite dimensiuni; o folie din plastic cu un suport optic și 3 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 6 file hârtie diferite dimensiuni;

- o filă hârtie A4 reprezentând detalii tranzacție pentru perioada 01 octombrie 2010-03 noiembrie 2011;

- caiet tipizat, cu titlul caiet Briefing;

- clipboard din material plastic care conține diferite tipizate format A4 -44 file și o hartă de navigație România;

- cârd bancar, pe numele de P.M.;

- cârd plastic emis pe numele P.M.

În baza art. 193 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile C.E.G. și Z.C. și la plata sumei de 500 euro cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă L.I.D.

În baza art. 189 C. proc. pen., suma de 400 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu la urmărire penală, în favoarea avocat C.E., se avansează din fondurile M.J.L.C. către Baroul Constanța.

În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

1 La data de 23 noiembrie 2007 partea vătămată B.M. a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanta cu privire la faptul că a fost indus în eroare de către inculpatul P.M. cu ocazia încheierii unui contract de execuție.

Partea vătămată a arătat că la data de 01 aprilie 2007 a încheiat un contract de execuție cu SC B.C. SRL, reprezentată de inculpatul P.M.

În baza acestui contract, societatea reprezentată de inculpat ar fi trebuit să execute o lucrare de construcție în beneficiul părții vătămate, termenul execuției fiind data de 01 septembrie 2007 iar prețul de 54.200 euro.

Odată cu încheierea contractului, inculpatul i-a remis părții vătămate un bilet la ordin în alb, dar semnat si stampilat cu scopul de a garanta executarea corectă a obligațiilor contractuale, iar partea vătămată a achitat un avans de 30.791,4 lei.

Partea vătămată a aflat apoi că inculpatul sub contractase lucrarea unei alte societăți comerciale, iar ulterior acesta i-a solicitat noi sume de bani pentru a aproviziona cu materialele necesare firma care executa activitatea.

În acest context, inculpatul a asigurat-o pe partea vătămată că suma primită ca avans a fost depusă în contul SC B.C. SRL pentru plata furnizorilor.

Cu toate acestea însă, inculpatul nu și-a executat obligația de a livra materialele de construcție pentru care el achitase suma arătată.

Cu scopul de a o menține în eroare pe partea vătămată B.M., inculpatul i-a prezentat acesteia copii ale ordinelor de plată din 04 aprilie 2007, din 05 aprilie 2007 și din 05 aprilie 2007 emise de către SC B.C. SRL în beneficiul SC R. SA București, SC M.S.S.P. SRL si respectiv SC C. SA, pentru a garanta astfel părții vătămate că prin contul societății sale deschis la Banca L. se efectuau plăti către diverși furnizori de materiale de construcții.

Prin adresa din 18 august 2010 SC R. SA a comunicat că în perioada 01 aprilie 2007 - 10 august 2007 între această societate și B.C. nu s-au derulat relații comerciale și nici nu s-a încasat contravaloarea vreunei livrări de material lemnos, respectiv cherestea. In anul 2007 a existat o singură operațiune de vânzare cherestea, conform facturii din 15 octombrie 2007 în valoare de 1.726,10 lei.

SC M.S.S.P. SRL și SC C. SA nu au răspuns solicitărilor formulate de organele de politie.

în continuare, cercetările efectuate de organele de politie au confirmat acuzațiile de înșelăciune formulate împotriva inculpatului.

Astfel, prin adresa din 06 septembrie 2011, SC L.B. SA a comunicat că în intervalul 28 noiembrie 2006 - 31 ianuarie 2008 SC B.C. SRL Constanta a avut contul curent blocat ca urmare a popririi instituite de B.E.J. M.A.

De asemenea, aceeași unitate bancară a comunicat că după data de 31 ianuarie 2008 contul societății comerciale amintite a devenit inactiv dar si că factura fiscală 1010 din 03 aprilie 2007 nu a fost achitată prin intermediul SC L.B. SA.

La reținerea celor expuse, s-a avut în vedere plângerea și declarația părții vătămate B.M. în cuprinsul căreia acesta a arătat că la data de 01 aprilie 2007 a încheiat un contract de execuție cu firma SC B.C. SRL, reprezentată de inculpatul P.M. pentru edificarea unui imobil, cu termen de finalizare 01 septembrie 2007. Partea vătămată i-a achitat inculpatului în avans suma de 3.0791,4 lei, precum și alte sume de bani, totalizând 68.649,9 lei. Partea vătămată a arătat că la data de 09 iulie 2007 subcontractantul a încetat colaborarea cu executantul, respectiv SC B.C.

SRL, reprezentată de inculpat, datorită nerespectării proiectului de execuție, a termenului de finalizare, precum și datorită faptului că executantul nu aducea materialele achitate. Astfel, la data de 03 mai 2007, la solicitarea sa numitul Salop Constantin, proiectantul clădirii, a mers pe șantier constatând că proiectul nu este respectat, în sensul că se turnase beton fără armătură și fără respectarea cotelor de fundare și lățime. Prin urmare, partea vătămată a arătat că l-a notificat pe inculpat, cerându-i să-i prezinte documentele de achiziție a materialelor, având în vedere că acesta motiva că nu le aduce pe șantier pentru a nu fi furate.

La data de 21 iunie 2007 reprezentanții I.S.C. Constanța au constatat nereguli constând în nerespectarea proiectului de execuție, astfel că împreună cu subcontractantul l-au notificat pe inculpat pentru a se întâlni în vederea rezolvării acestei situații, însă acesta a refuzat să se prezinte. Având în vedere această situație partea vătămată a arătat că la data de 09 iulie 2007 subcontractantul l-a notificat pe inculpat făcându-i cunoscut că din 21 iunie 2007 a încetat orice colaborare. Constatând că inculpatul nu mai arăta nici un interes pentru lucrare i-a solicitat să-i pună la dispoziție materialele pe care nu le adusese pe șantier, inculpatul fiind de acord cu condiția ca partea vătămată să achite suma de 5.746,10 lei.

Partea vătămată i-a sugerat inculpatului să încheie un contract de furnizare materiale, însă întrucât îi cerea plata unui avans nu a mai fost de acord cu încheierea acestuia. în aceste condiții, partea vătămată a arătat că a încheiat un alt contract pentru execuția lucrării, fostul executant refuzând să-i restituie materialele plătite, dar și documentele pentru achiziționarea acestora. în ceea ce privește biletul la ordin semnat în alb și pe care i 1-a emis cu titlu de garanție, partea vătămată a arătat că era insolvabil în condițiile în care SC B.C.

SRL avea deja înființată poprire la banca SC B.L. SA Constanta pentru o altă datorie.

În susținerea celor arătate partea vătămată B.M. a depus la dosar următoarele documente:

- contractul de execuție de lucrări din 01 aprilie 2007 încheiat între B.M. și SC B.C. SRL Constanta, reprezentată de inculpatul P.M., semnat și ștampilat de ambele părți;

- anexele la contract referitoare la graficul plăților pentru manoperă și pentru materiale;

- devizul estimativ al lucrării;

- procesul verbal din data de 01 aprilie 2007 încheiat cu ocazia emiterii de către SC B.C. SRL Constanta a biletului la ordin cu titlu de garanție;

- anexa la contractul de execuție din 01 aprilie 2007 referitoare la instalația termică și centrala termică murală Vitopend;

- contractul de execuție lucrări din 01 aprilie 2007 încheiat între SC B.C. SRL Constanta în calitate de achizitor și SC I. SRL Corbu în calitate de executant;

- chitanța privind avansul în valoare de 3.000 lei primit de SC B.C. SRL;

- factura proformă încheiată între SC C. SA, în calitate de furnizor și SC B.C. SRL în calitate de cumpărător, privind achiziționarea de B.C.A., în valoare de 1.471,36 lei;

- nota de constatare din data de 03 mai 2007 încheiată cu ocazia deplasării pe șantier, ocazie cu care s-au constatat următoarele: nu erau trasate axele construcției, lățimea tălpilor de fundație nu corespundea cu cea din proiectul autorizat, turnarea betonului simplu fără armătura prevăzută în proiect, în talpa de fundație și pereți afecta structura de rezistentă a construcției; dispoziția de șantier din data de 21 mai 2007, privind măsurile ce se impuneau urmare a neregulilor din nota de constatare din data de03 mai 2007;

- adresa din 21 mai 2007 emisă de biroul executor judecătoresc prin care partea vătămată solicita reprezentantului SC B.C. SRL relații referitoare la stadiul lucrărilor, la respectarea graficului de execuție;

- răspunsul SC B.C. SRL către partea vătămată B.M. prin care acestuia din urmă i se face cunoscut faptul că întârzierile în derularea contractului nu se datorează executantului, ci dimpotrivă sunt din vina achizitoriului, respectiv a părții vătămate,

- corespondența dintre partea vătămată și SC B.C. SRL,

- notificarea făcută de SC I. SRL către SC B.C. SRL prin care se solicita o întâlnire în vederea concilierii neînțelegerilor, motivul constând în faptul că din data de 29 mai 2007 SC B. SA nu mai aprovizionase lucrarea cu materialele necesare, fapt pentru care se lucrau doar 3 ore pe zi, nemaiputând fi onorate obligațiile contractuale;

- răspunsul formulat de SC B. SA prin inculpatul P.M. și adresat părții vătămate B.M., prin care îi face cunoscut acestuia refuzul său de a se prezenta la data de 05 iulie 2007 la biroul executorului judecătoresc în vederea concilierii cu privire la contractul de execuție încheiat, motivat de faptul că data finalizării construcției era 01 septembrie 2007 și prin urmare s-a considerat că partea vătămată dă dovadă de rea credință solicitând această întâlnire anterior datei finalizării;

- procesul verbal de control al calității lucrărilor în faze determinante din data de 21 iunie 2007 încheiat de I.S.C. Constanta, cu ocazia efectuării controlului la faza determinantă cofrare - armare talpă fundații, prin care nu s-a autorizat continuarea executării lucrărilor, urmare a neregulilor constatate și consemnate înprocesul verbal de inspecție din 21 iunie 2007 încheiat de I.S.C. Constanta;

- notificarea din 09 iulie 2007 prin care SC I. SRL, în calitate de subcontractant face cunoscut SC B.C. SRL că începând cu data de 29 iulie 2007 își rezervă dreptul de a rezilia unilateral contractul, precum și încetarea raporturilor, datorită faptului că nu au fost respectate, cu rea credință, clauzele contractuale de către SC B. SA, sub contractantul arătând că i s-a solicitat să nu respecte proiectul prin micșorarea cotelor de fundare atât în lățime, cât și în adâncime, să toarne zidurile la beciul subsolului fără armătură și fără a fi montate zidurile pe talpa de fundare, iar în zona beciului să se execute săpături fără trepte de fundare conform proiectului; astfel, în urma notei de constatare din data de 03 mai 2007 reprezentantul SC I. SA a arătat că a trebuit să remedieze cele constatate fără a fi plătit suplimentar; totodată, nerespectarea obligațiilor cu privire la partea de armătură, care nu a fost executată de personal calificat a dus la respingerea fazei determinante de către I.S.C. la data de 21 iunie 2007; s-a mai arătat că în urma deplasării împreună cu partea vătămată la șantier, la data de 09 iulie 2007, s-a constatat că nu fuseseră remediate deficientele constatate prin procesul verbal încheiat de I.S.C. Constanta la data de 21 iunie 2007, precum și faptul că lucrarea nu mai fusese aprovizionată cu materiale;

- contractul de furnizare materiale din 15 septembrie 200, în care figurează părți SC B.C. SRL Constanta și B.M., contract nesemnat de părți și în finalul căruia se consemnează olograf că acest contract a fost refuzat, fiind totodată dovada că SC B. SA mai are de restituit materiale conform contractului din 01 aprilie 2007;

- actul adițional la contractul din 01 aprilie 2007 încheiat la data de 10 august 2007 între SC B. SA prin reprezentant P.M. și partea vătămată B.M. prin care s-a convenit ca lucrările de edificare a imobilului să nu mai fie executate de către SC B. SA începând cu data de 01 august 2007, executantul urma să pună în continuare la dispoziția achizitoriului materialele pentru care acesta a achitat avans, încheierea contractului nu mai era obligatorie pentru executant la data de 01 septembrie 2007, contractul urma să se deruleze exclusiv prin furnizarea de materiale de construcții de către executant către beneficiar;

- ordinul de plată din 05 aprilie 2007 în valoare de 8.300 lei emis de SC B.C. SRL către beneficiar SC C. SA, reprezentând contravaloare fier beton;

- ordinul de plată din 05 aprilie 2007 în valoare de 7.500 lei emis de SC B.C. SRL către beneficiar SC M.S.S.P. SRL reprezentând contravaloare fier beton;

- ordinul de plată din de 04 aprilie 2007 în valoare de 6.500 lei emis de SC B.C. SRL către beneficiar SC R. SA București, reprezentând contravaloare avans material lemnos;

- facturile fiscale încheiate între SC B.C. SRL și partea vătămată B.M., precum și chitanțele care fac dovada sumelor de bani achitate de către partea vătămată către SC B. SA ( filele 73 - 103 din vol. XII urmărire penală);

Martorul T.I., audiat doar în cursul urmăririi penale, acesta, cu toate demersurile efectuate de instanță, neprezentându-se pentru a fi audiat și în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: a fost asociat și administrator al SC I. SRL, care avea ca obiect de activitate realizarea de construcții civile; între SC B. SA și SC I. SA s-a încheiat un contract de execuție de lucrări prin care societatea din urmă se angaja ca în calitate de subantreprenor să execute în întregime lucrările de construcție la imobilul părții vătămate B.M.; în perioada aprilie - iunie 2007, ajutat și de angajați ai inculpatului P.M., a executat mai multe lucrări: săparea fundației, turnarea betonului pentru fundație, lucrări care au fost executate conform dispozițiilor primite de la P.M. care venea zilnic pe șantier; deși i-a semnalat inculpatului P.M. că fundația nu era turnată conform proiectului, acesta l-a asigurat că ordinele sale sunt agreate de beneficiar; semnalându-i aceste deficiente și părții vătămate B.M., acesta din urmă a sesizat I.S.C. Constanta, reprezentanții acestei instituții constatând deficientele și sancționând antreprenorul SC B. SA; în perioada în care au lucrat pe șantier, până la momentul rezilierii contractului cu antreprenorul, martorul a arătat că nu erau aduse materiale în cantități suficiente pentru efectuarea lucrărilor, din comportamentul inculpatului P.M. trăgând concluzia că acesta nu era interesat să execute lucrări de calitate și în termen; numitul A.N. care a fost la un moment dat diriginte de șantier i-a spus că din cauza deficiențelor la lucrările executate dorea să se retragă de pe acel șantier; deși valoarea lucrărilor efectuate de SC I. SA s-a ridicat la suma de 8.000 lei s-a primit doar suma de 3.000 lei, nefiind formulate pretenții datorită lipsei actelor doveditoare.

Martorul C.V. a fost audiat atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească, declarând următoarele: în primăvara anului 2007 a fost solicitat de martorul T.I. și inculpatul P.M. ca, împreună cu alți muncitori, să lucreze pe un șantier la edificarea unui imobil aparținând părții vătămate B.M.; a acceptat să lucreze, chiar și în condițiile în care nu a fost încheiat un contract de muncă, arătând că atât el, cât și ceilalți muncitori au semnat, la cererea inculpatului o coală de hârtie în alb, martorul arătând că ar fi fost vorba despre o evidență a celor care lucrau pe șantier;

întreaga echipă condusă de T.I. a primit doar suma de 3.000 lei care s-a împărțit, motiv pentru care o parte dintre muncitori au și plecat; s-a lucrat o perioadă de aproximativ 3 luni pe șantier, lucrările efectuate constând în: săparea fundației, evacuare pământ, cofrare, turnare fundație, prelucrare și montare fier beton și armătură, toate aceste lucrări efectuându-se la ordinele lui P.M. și conform dispozițiilor acestuia, fiind primite indicații și de la T.I.; întrucât lucrările la talpa fundației, la turnarea beciului au fost greșite, acestea au fost reluate, martorul susținând că răspunderea pentru calitatea lucrărilor aparținea inculpatului care venea zilnic pe șantier și trasa sarcinile, în condițiile în care muncitorii realizaseră că nu se procedează corect; astfel, a precizat că din dispoziția inculpatului P.M. s-au turnat pereții beciului fără ca fundația să fi fost turnată și fără să fie folosită armătură, motiv pentru care după 2 săptămâni au cedat colturile beciului, în talpa fundației s-a turnat un strat de ciment mult mai gros; datorită acestor deficiențe perioada de aproximativ 3 luni s-a lucrat doar la fundația clădirii; referitor la aceste deficiențe ale lucrărilor martorul a precizat că T.I. i-a atras atenția inculpatului P.M., acesta însă susținând că are cunoștințe prin intermediul cărora îl va determina pe proiectant să-și dea avizul pozitiv pentru lucrări; cu toate acestea s-a arătat că proiectantul sesizând deficiențele grave a dispus remedierea acestora; au fost perioade în care martorul a arătat că lucrările au fost întrerupte întrucât inculpatul P.M. nu aducea toate materialele necesare construcției, respectiv fier beton, ciment, cherestea; ulterior, martorul a aflat că partea vătămată B.M. angajase o altă firmă pentru finalizarea lucrărilor.

Martorul L.C.G., audiat și în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: fiind autorizat de către I.C.S. să îndeplinească calitatea de diriginte de șantier, a fost contactat de partea vătămată B.M. să supravegheze lucrările executate la imobilul acestuia; la momentul angajării sale a constatat existența mai multor deficiențe întrucât nu fuseseră respectate prevederile proiectului; astfel, fundația fusese executată fără armătură ceea ce putea să afecteze structura de rezistență a construcției, nu fuseseră respectate dimensiunile tălpilor de fundație, care erau late de 80 cm în loc de 100 cm; luând legătura cu proiectantul i-a propus soluții de remediere a deficiențelor constatate în vederea continuării lucrărilor, fiind emisă dispoziția de șantier din 21 mai 2007, de care a luat cunoștință și executantul lucrărilor, SC B.C. SRL, care a continuat executarea lucrărilor; constatând că montarea armăturii se realizase defectuos i-a adus la cunoștință constructorului acest lucru, fiind însă ignorat; în urma controlului efectuat de către o echipă din cadrul I.C.S. Constanta s-au constatat grave deficiențe consemnate în procesele verbal încheiate cu acea ocazie, deficiențe care afectau însăși structura de rezistență, astfel că s-a dispus încetarea lucrărilor până la remedierea deficiențelor constatate; deși se stabilise un termen pentru remedierea acestor deficiențe, respectiv 27 iunie 2007, termenul nu a fost respectat deoarece SC B. SA a încetat să mai efectueze lucrări pe șantier după data de 21 iunie 2007; referitor la perioada în care SC B. SA era executantul martorul a arătat că lucrările se efectuau într-un ritm sporadic, fără continuitate, invocându-se lipsa materialelor ori a muncitorilor; întrucât între partea vătămată B.M. și constructor apăruseră mai multe neînțelegeri legate atât de partea financiară, cât și de respectarea contractului, s-a renunțat la constructorul inițial care era reprezentat de către inculpatul P.M. despre care știa că este inginer constructor, fiind angajat un alt executant, respectiv SC M.C. SRL, care a remediat deficiențele și a continuat executarea lucrărilor.

Martorul R.C.L. a fost audiat și în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească arătând următoarele: în perioada 2005 - noiembrie 2007 a fost angajat la SC M.C. SRL în funcția de inginer constructor; la data de 21 iulie 2007 societatea SC M.C. SRL a încheiat contract cu partea vătămată B.M., urmând ca în calitate de antreprenor să continue lucrările de edificare a imobilului aparținând familiei B., întrucât lucrările la acest imobil fuseseră abandonate de antreprenorul SC B.C. SRL, societate aparținând inculpatului P.M.; cu ocazia încheierii contractului s-a încheiat și o anexă în care s-a consemnat stadiul lucrărilor preluate, fiind constatate mai multe nereguli: săpăturile nu corespundeau proiectului, deși betonul turnat pentru egalizare trebuia să fie de doar 05 cm - 10 cm, acesta era de 50 cm, folosindu-se mult mai mult beton decât ar fi fost necesar, talpa fundației nu fusese făcută corect, lățimea egalizării nu respecta proiectul pe alocuri fiind de 80 cm în loc de 100 cm, armătura fusese aplicată defectuos peste egalizare; s-a mai constatat că deficiențele constatate la data de 13 iunie 2007 de către dirigintele de șantier L.C. nu fuseseră remediate nici până la data de 21 iulie 2007 când s-a încheiat contractul; în aceste condiții SC M.C. SRL a remediat toate deficientele constatate și a continuat efectuarea lucrărilor, procedându-se și la retrasarea axelor fundației care nu fuseseră trasate corespunzător de către SC B. SA; partea vătămată i-a spus că renunțase la prima societate întrucât deși plătise avans pentru materiale acestea nu erau aduse și cu toate astea i se solicitau în continuare sume de bani, fără ca lucrările să avanseze.

Referitor la colaborarea sa cu partea vătămată B.M. în declarația dată în cursul urmăririi penale, la data de 13 iulie 2009 inculpatul P.M. a susținut că termenul de finalizare a lucrării nu a putut fi respectat din următoarele motive: sub contractantul SC I. SRL nu ar fi înțeles planurile proiectului și a executat în mod defectuos săpăturile pentru fundație și turnarea betonului; s-a efectuat spargerea betonului, lățirea tălpii de fundație și returnarea acesteia, executarea fundațiilor în trepte conform dispoziției de șantier emisă de proiectant care a fost convocat de el și de partea vătămată pentru a vizualiza greșelile de execuție; a angajat o altă echipă de la o altă societate pentru a repara montarea armăturii. Referitor la armătură inculpatul a precizat că a achiziționat-o de la firma numitului S.S., constatând însă că muncitorii lui T.I. o montaseră greșit, astfel că le-a cerut să o remonteze. Fiind chemați de către partea vătămată reprezentanții ISC au constatat multe deficiențe, respingând faza determinată și întrucât T.I. și muncitorii săi nu s-au mai prezentat, inculpatul a arătat că a angajat o altă echipă pentru remedierea deficiențelor. Susține inculpatul că răspunderea pentru calitatea lucrărilor aparținea subcontractantului, reprezentat de T.I., care nu a pus în aplicare dispozițiile scrise și desenate care le-au fost transmise, aflând de abia după încetarea colaborării cu această societate că nu avea ca obiect de activitate efectuarea de lucrări de construcții. Pentru toate sumele de bani încasate de la partea vătămată B.M. inculpatul a arătat că au fost emise de către SC B.C. SRL chitanțe și deși partea vătămată susține că mai are de primit materiale de la inculpat, acesta din urmă, din contră, susține că partea vătămată este cea care are datorii fată de SC B. SA, pentru materialele de construcție livrate pe șantier și serviciile executate în plus fată de cele stabilite prin contract. Cu toate acestea inculpatul a arătat că a continuat să livreze materiale și după ce a încetat colaborarea cu partea vătămată, care și-a luat angajamentul că le va plăti după ce va contracta un credit.

În ceea ce privește cele 3 ordine de plată inculpatul a recunoscut că au fost completate de el și când s-a prezentat la banca Leumi pentru a le depune a aflat că fusese instituită poprire pe contul societății, astfel că cele 3 ordine nu au mai fost depuse și înregistrate la bancă, fiindu-i returnate. Din aceste motiv inculpatul a susținut că nu-și explică de ce pe copiile depuse la dosar figurează ștampila societății. Studiind aceste înscrisuri a mai susținut că ștampila aplicată diferă de cea folosită de bancă și bănuiește că partea vătămată a achiziționat o ștampilă pe care ar fi aplicat-o pe acele înscrisuri, deși ulterior face precizarea că nu i-a prezentat acele ordine de plată lui B.M.din

Referitor la cele 3 ordine de plată nu poate fi primită susținerea inculpatului că doar în momentul în care s-a prezentat la bancă a aflat că se instituise poprire pe contul SC B. SA, având în vedere că cele 3 ordine de plată au fost emise în aprilie 2007, iar la blocarea contului s-a procedat încă din data de 30 noiembrie 2006, potrivit adresei din 30 noiembrie 2006 emisă de SC B.L.R. SA - sucursala Constanta.

2 Partea vătămată C.E.G. a arătat că a formulat un denunț și ulterior a dat o declarație, prin care a învederat că l-a cunoscut pe inculpatul P.M. în anul 2006, acesta spunându-i că lucrează la Inspectoratul pentru disciplina în construcții, că are relații, că este de profesie proiectant, cerându-i chiar să-l recomande în acest sens.

Întrucât partea vătămată intenționa să construiască un atelier de lucru inculpatul s-a oferit să-i facă proiectul. în acest sens inculpatul i-a prezentat proiectul lucrării, spunându-i că se va ocupa și de procedura verificării, de depunerea și înregistrarea acestuia, pentru care i-au fost solicitate mai multe sume de bani.

Astfel, la data de 26 septembrie 2011 a sesizat D.G.A. - Serviciul Județean Constanta cu privire la faptul că începând cu luna septembrie a anului 2010, inculpatul P.M. i-a solicitat de mai multe ori sume bani pentru a întocmi proiectul și pentru a interveni pe lângă diverși funcționari publici din cadrul Primăriei mun. Constanta cu atribuții în domeniul eliberării autorizațiilor de construcție, pentru ca denunțătorul să obțină actele necesare construirii unui atelier mecanic.

Partea vătămată C.E.G. a mai arătat că inculpatul i s-a prezentat ca fiind inginer constructor, dar și pilot de avion.

De asemenea, partea vătămată a precizat că inculpatul i-a comunicat că va interveni pe lângă două funcționare din cadrul Primăriei, la care a făcut referire indicându-le prenumele, respectiv L. și E.B., cu care era în relații de prietenie și care ar fi urmat să îl ajute în obținerea autorizațiilor dorite.

Începând cu luna martie a anului 2010, învinuitul a început să îi aducă părții vătămate diverse documente - dovezi de luare în evidență, decizii ale mai multor autorități, referate, certificat de urbanism emis de Primăria Mun. Constanta, autorizație de construire emisă de Primăria mun.Constanta, facturi și chitanțe care atestau că partea vătămată achitase mai multe taxe.

Partea vătămată s-a deplasat însă la Primăria mun. Constanta unde a solicitat relații despre actele care îi fuseseră înmânate de către inculpat, ocazie cu care a aflat că la această instituție pe numele său nu fusese înregistrată nicio cerere pentru emiterea autorizației de construire și pe cale de consecință nu fuseseră emise decizii, certificate de urbanism sau autorizații.

Totodată, inculpatul i-a mai spus părții vătămate că are relații și la R.A.J.A. și că-i poate facilita racordarea la rețeaua de apă curentă, plătindu-i suma de 1.800 lei avans pentru lucrare.

Partea vătămată a mai arătat că i-a dat inculpatului suma de 20.500 lei, atât ca onorariul pentru el, cât și pentru plata taxelor și a funcționarilor din primărie.

Partea vătămată C.E.G. a depus la dosar mai multe înscrisuri pe care le-a primit de la inculpatul P.M., respectiv: Decizie pentru emiterea avizului de mediu din 22 octombrie 2010, emisă de Agenția pentru protecția mediului Constanta, Dovezile de luare in evidentă ambele din 06 septembrie 2010, flecare dintre aceste însoțite de câte o chitanță din care rezultă că partea vătămată a achitat sume de bani cu titlu de timbru arhitectură conform Legii nr. 184/2001, Referat pentru verificarea de calitate la cerința A, întocmit de ing.I.I.G. la data de 28 februarie 2011, Certificat de Urbanism din 27 decembrie 2010, Autorizație de construire din data de 29 decembrie 2010, factura din data de 13 septembrie 2010 emisă de M.L.P., delegat fiind G.I.I., pentru suma de 6197,52 lei, însoțită de chitanță din 13 septembrie 2010, factura din data de 13 decembrie 2010 emisă de M.L.P., însoțită de chitanța din 13 decembrie 2010. In legătură cu aceste acte se reține caprin adresa din 09 noiembrie 2011 A.P.M. Constanta a comunicat următoarele: nu există în bazele de date numărul de înregistrare din 22 octombrie 2011; nu s-a emis decizia cu acest număr încredințată de inculpat părții vătămate D.E.G.; dl S.Z. este Directorul Executiv al A.P.M. Constanta și nu șef serviciu autoriyări; de asemenea, numele corect este S.Z. și nu S.S., iar Serviciu se numește Reglementări; ștampila nu este a A.P.M. Constanta și nici semnătura a directorului executiv, domnul S.Z. (fila 5 vol. VII).

Prin adresa din 10 noiembrie 2011, Primăria C.D.U. a comunicat că certificatul de urbanism cu din 27 decembrie 2010 și autorizația de construire din 29 decembrie 2010 nu există în baza de date a instituției.

Prin adresa din 14 noiembrie 2011, M.D.R.T. a comunicat că nu a emis facturile din 13 decembrie 2010.

În continuare, partea vătămată C.E.G. a arătat că sumele de bani au fost pretinse de către inculpat atât cu titlu de onorariu pentru sine, cât și ca mită pentru angajatele Primăriei și a adăugat că inculpatul i-a arătat un laptop în care se aflau toate documentele pe care i le dăduse anterior, în format electronic, împrejurare care i-au confirmat suspiciunile de fals.

Nu în ultimul rând, partea vătămată C.E.G. a depus împreună cu denunțul un C.D. conținând două înregistrări audio-video făcute de ea care vizează două discuții purtate cu inculpatul (vol. I urmărire penală).

Aceste discuții confirmă datele care reieșeau din denunț și din declarațiile părții vătămate C.E.G., inculpatul afirmând că a primit bani de la aceasta pentru întocmirea diverselor acte necesare, dar și pentru primărie.

De asemenea, inculpatul a făcut referire în cadrul discuțiilor respective la P.L. și E.B., despre care a afirmat că sunt angajate ale Primăriei.

Investigațiile efectuate de lucrătorii D.G.A. au demonstrat că în Primăria Constanța funcționează P.L.E., în funcția de arhitect șef și B.E., în funcția de inspector în S.A.C.

În continuare, inculpatul a afirmat că poate să obțină autorizațiile necesare părții vătămate deși în cadrul aceleiași discuții, acesta din urmă i-a adus la cunoștință că la Primăria Constanța nu figurează acte înregistrate pe numele său și că are suspiciunea că documentele primite de la inculpat sunt falsificate.

Astfel, în discuția purtată între partea vătămată și inculpat și înregistrată de cea dintâi, inculpatul confirmă faptul că a primit bani de la aceasta pentru parafat, pentru verificator, pentru alte activități și pentru primărie.

În continuare, partea vătămată l-a întrebat pe inculpat cât a plătit la primărie și cui, iar inculpatul a răspuns că a plătit cât i s-a cerut de către P.L. și E.B.

În cadrul aceleiași discuții, partea vătămată îi spune inculpatului că s-a interesat la Primărie unde a aflat că toate actele pe care le primise de la acesta erau false.

La data de 14 octombrie 2011, inculpatul și partea vătămată au purtat o nouă discuție în cadrul căreia cel dintâi a afirmat că persoana din Primărie cu care a lucrat nu i-a făcut nimic însă confirmă că restul documentelor -avize de mediu, etc. sunt valabile.

Apoi, inculpatul solicită părții vătămate să mai plătească 100 lei pentru certificatul de urbanism și 200 -300 lei pentru autorizația de construire, iar atunci când aceasta a arătat că a mai plătit o dată pentru același lucru, inculpatul a confirmat, însă a adăugat că acești bani sunt necesari pentru a obține actele respective în 15 - 20 de zile.

Aceeași discuție confirmă și împrejurarea că inculpatul a traficat influența asupra celor două angajate ale Primăriei nominalizate anterior, acesta afirmând că cele două prietene ale sale din Primărie nu și-au făcut treaba, deși el s-a dus acolo cu bani și cu atenții.

De asemenea, faptul că inculpatul a pretins că are influență asupra funcționarilor Primăriei mun.Constanța, dar și că a primit sume de bani de la partea vătămată C.E.G. pentru a obține documentele și avizele necesare executării construcției dorite de aceasta rezultă și din declarațiile martorilor G.G. și S.V.I.

Astfel, martorul G.G., audiat atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească, a declarat că partea vătămată C.E.G. este nepotul său, știind că acesta se cunoștea cu inculpatul P.M., despre care știa că este pilot. Aflând că partea vătămată dorea să-și construiască o casă inculpatul s-a oferit să-l ajute cu proiectul, întrucât fusese proiectant, cu autorizația de construcție și celelalte acte necesare, susținând că avea relații în primărie, plus materialele necesare, precum și cu instalația de apă. Cunoaște martorul că partea vătămată i-a dat inculpatului mai multe sume de bani, 1.180 lei pentru instalația de apă, 3.000 lei pentru cherestea, precum și alte sume de bani, totalizând aproximativ 5.000 de euro, bani pe care nu a reușit să-i mai recupereze. Referitor la înscrisurile care au fost primite de partea vătămată de la inculpat a aflat că erau false, nepotul său realizând acest lucru, deoarece când s-a dus la primărie să se intereseze a aflat că nu exista nicio înregistrare pe numele său. Referitor la înscrisurile primite de partea vătămată martorul a precizat că nu s-a uitat la ele, astfel că nu cunoaște dacă erau întocmite de inculpat și dacă erau ștampilate.

Martorul S.V.I., audiat doar în faza urmăririi penale, a declarat că îl cunoaște pe partea vătămată C.E.G. de mai mulți ani, colaborând cu acesta la reparații auto. îl cunoaște pe inculpatul P.M., întrucât în cursul anului 2011 l-a văzut pe acesta venind la garajul părții vătămate, recomandându-se ca fiind pilot și chiar i-a propus să-și depună un C.V. la C.C. A.I.R. pentru a se angaja ca electrician. De la partea vătămată a aflat că i-a data acestuia 20.000 lei pentru obținerea autorizației și avizelor de construcție, pentru branșamentul la R.A.J.A., pentru cheresteaua necesară construcției, precum și pentru proiectul construcției. Martorul a relatat că a fost de față în mai multe rânduri, când inculpatul îi spunea părții vătămate C.E.G. că va obține acetile necesare, acesta din urmă cerându-i explicații și înapoierea banilor. A mai precizat că nu l-a auzit pe inculpat spunând că are relații în primărie, aflând despre acest lucru de la partea vătămată, atunci când i se plângea că nu mai poate să-și recupereze nici banii și nici să construiască imobilul. încercând să afle cum de a ajuns în această situație, martorul a arătat că partea vătămată i-a spus că s-a lăsat convinsă de asigurările pe care i le dădea inculpatul cu privire la presupusele sale relații din primărie. Știe că partea vătămată primise câteva înscrisuri, certificate de urbanism, avize de mediu și autorizație de construcție despre care au aflat că erau falsificate.

A mai declarat martorul că știe că într-o situație asemănătoare se afla și partea vătămată Z.C. care la rândul său îi dăduse o sumă mare de bani inculpatului, rămânând păgubit.

Referitor la presupusele relații pe care a lăsat să se înțeleagă că le-ar fi avut în primărie, martora P.L.E., a declarat, și în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, că este angajată a primăriei în funcția de arhitect șef. Cu privire la persoana inculpatului P.M. a arătat că nu îl cunoaște și nu a vorbit niciodată cu el, neavând cunoștință dacă acesta s-a folosit de numele ai sau al altui angajat din primărie și susținând că nu a facilitat pentru nimeni obținerea de certificate de urbanism sau autorizații de construcție.

În vol. I dosar urmărire penală, la filele 22 - 32 sunt depuse actele primite de partea vătămată C.E.G. de la inculpatul P.M., respectiv:

- situația sumelor de bani datorate e inculpat,

- dovada de luare în evidență din 30 noiembrie 2010 și chitanța din 30 noiembrie 2010 în valoare de 525 lei,

- decizia pentru emiterea avizului de mediu din 22 octombrie 2010 emisă de Agenția pentru protecția mediului Constanța,

- dovada de luarea în evidență din 06 septembrie 2010 și dovada de luare în evidență din 06 septembrie 2010, emise de Ordinul Arhitecților din România, Filiala Teritorială București, dovezi însoțite de chitanțele din aceeași dată din care rezultă că partea vătămată a achitat suma totală de 1631,23 lei,

- referatul pentru verificarea de calitate la cerința A-Rezistență și stabilitate al proiectului, purtând ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă,

- certificatul de urbanism din 27 decembrie 2010 emis de Primăria mun. Constanța purtând semnături indescifrabile,

- autorizația de construire din 29 decembrie 2010 emisă de Primăria mun. Constanța purtând semnături indescifrabile,

- fișa de calcul autorizație construire, purtând ștampila ing. I.I.G. și cea a Ordinului arhitecților - filiala București,

- facturile din 13 decembrie 2010, însoțite de chitanțele din 13 septembrie 2010, în valoare de 6.625,32 lei.

Inculpatul P.M. a declarat, în cursul urmăririi penale, că în schimbul unor sume de bani i-a efectuat părții vătămate C.E.G. desene și planșe desenate, memoriu de rezistență, memoriu de arhitectură, semnând planșele ca desenator și aplicând ștampila societății cu care colabora. Ulterior, a precizat că i-a înmânat dosarele respective, sfătuindu-l să ia legătura cu un arhitect și un verificator, pentru a le depune la Primărie.

3. În baza probelor administrate pentru lămurirea cauzei în privința faptelor reclamate de partea vătămată, la data de 04 noiembrie 2011 inculpatul P.M. a fost prins în flagrant pe strada Soveja din mun.Constanta.

Inculpatul a fost depistat în timp ce discuta cu partea vătămată I.M. cu privire la încheierea unui contract de asigurare privind asigurarea persoanelor transportate în regim taxi.

La momentul intervenției organelor de urmărire penală inculpatul remisese părții vătămate I.M. polița de asigurare din 01 noiembrie 2011, aparent emisă de către SC G.R.A. SA.

Partea vătămată I.M. a declarat că inculpatul i-a comunicat că pentru a putea practica taximetria are nevoie să încheie un contract de asigurare pentru persoanele transportate, costul poliței fiind de 285 euro, iar valabilitatea ei de 2 ani.

De asemenea, cu privire la această faptă, partea vătămată a declarat că nu a apucat să plătească inculpatului suma pretinsă deoarece acesta a fost surprins de organele de poliție.

Prin adresa din 09 noiembrie 2011 SC G.R.A. SA a comunicat că nu a emis niciodată o poliță de asigurare din 01 noiembrie 2011 privind asigurarea de persoane transportate în regim de taxi și că seria utilizată de societate reprezintă asigurarea de insolvabilitate și/sau faliment a agențiilor de turism;totodată, s-a mai precizat că societatea nu practică și nici nu a practicat vreodată asigurarea de persoane transportate în regim de taxi și nu a fost și nici nu este în relații de colaborare de orice tip cu inculpatul P.M., astfel cum rezultă din verificările întreprinse în evidentele societății.(fila 9 vol. VIII)

Partea vătămată I.M. a mai precizat că în cursul lunilor august și septembrie 2011 inculpatul i-a promis că îi va obține o autorizație pentru practicarea taximetriei și i-a pretins pentru acest serviciu suma de 2.000 euro.

Partea vătămată a mai arătat că a plătit inculpatului suma solicitată, iar acesta i-a adus autorizația de taxi, aparent emisă de Primăria mun. Constanța în data de 01 noiembrie 2011, cu valabilitate până în data de 30 octombrie 2015, pe care a depus-o la dosarul cauzei.

Prin adresa fără număr, Primăria mun. Constanta a comunicat că autorizația taxi aparține SC V.L. SRL și nu părții vătămate I.M., (fila 4 vol. VIII)

De asemenea, inculpatul a înmânat părții vătămate și două adrese din 13 septembrie 2011 și din 02 noiembrie 2011 care aparent emană de la Primăria mun. Constanța și care îi sunt adresate acesteia din urmă, precum și Decizia cu nr. 169987 din 01 octombrie 2011 care aparent emană de la Instituția Prefectului - Județul Constanta, adresată mai multor primării din județ. (vol. II filele 65-67)

Din conținutul ultimului înscris menționat rezultă că Instituția Prefectului reglementează modul în care taximetriștii încheie contracte de asigurare în județul Constanta, impune în această privință monopolul SC G.R.A. SA și stabilește că în cazul în care șoferul de taxi nu înregistrează niciun eveniment rutier care să presupună despăgubirea pasagerilor, la sfârșitul perioadei de asigurare societatea amintită va restitui taximetristului jumătate din prima plătită.

Referitor la această decizie având în vedere răspunsul primit de la Instituția Prefectului - Județul Constanta, prin adresa din 11 noiembrie 2011 rezultă că este un fals, în condițiile în care prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condițiile legii.

Martora Itoafă Irina, soția părții vătămate, a confirmat declarațiile acesteia din urmă, arătând că inculpatul a pretins de la soțul său suma de 2.000 euro pentru a-i procura o autorizație de taxi.

Martora a mai declarat că după ce a primit banii, inculpatul i-a adus părții vătămate o autorizație de taxi pe care aceasta urma să o folosească pentru a-și desfășura activitatea.

De asemenea, partea vătămată I.M. a declarat că în luna mai a anului 2010 l-a cunoscut pe inculpatul P.M. care s-a prezentat sub calitatea de proiectant.

În continuare, partea vătămată I.M. a declarat că inculpatul i-a propus să îi întocmească proiectul necesar supraetajării imobilului pe care îl deținea împreună cu soacra sa, M.A.

Conform susținerilor părții vătămate, inculpatul i-a propus să îi obțină certificatul de urbanism, precum și autorizația de construire necesare executării lucrării.

Partea vătămată a mai arătat că inculpatul i-a cerut pentru toate aceste servicii suma de 2.000 euro, adăugând că soția sa, numită E., lucrează în cadrul Primăriei Constanța, astfel încât are influență asupra funcționarilor de acolo și obținerea documentelor arătate nu va fi o problemă.

Nu în ultimul rând, partea vătămată a mai declarat că inculpatul i-a spus că o parte din suma de 2000 euro va fi dată cu titlu de mită funcționarilor din Primărie.

Aceste declarații ale părții vătămate sunt confirmate în totalitate de cele ale martorelor I.I. și R.A. care au fost de față în timpul discuțiilor purtate de aceasta și inculpat.

Astfel, martorele au declarat că inculpatul și-a atribuit calitatea de proiectant și a afirmat că va întocmi proiectul construcției și că va obține certificatul de urbanism și autorizația de construire, solicitând pentru aceste activități suma de 2.000 euro.

De asemenea, martorele au arătat că inculpatul a pretins că are influență asupra funcționarilor din Primăria Constanta deoarece concubina sa lucrează în cadrul acestei instituții.

În realizarea rezoluției infracționale, pentru a o menține în eroare pe partea vătămată și pentru a nu ridica suspiciuni acesteia privind modul în care au fost cheltuite sumele de bani primite, inculpatul i-a înmânat acesteia din urmă chitanța din 28 iunie 2011 aparent emisă de Trezoreria mun. Constanta din care rezultă că M.A. a achitat în contul Primăriei mun. Constanta suma de 31.798 lei.

Prin adresa din 08 noiembrie 2011, M.F.P. - A.F.P., Activitatea de trezorerie si contabilitate publică a comunicat că în evidența instituției nu se regăsește emisă chitanța din 28 iunie 2011. (fila 8 vol. VIII)

De asemenea, inculpatul a pus la dispoziția părții vătămate două planuri aparent întocmite de către SC S.S.C. SRL pentru beneficiarul M.A., precum și două certificate de urbanism din 2 martie 2010 și respectiv din 27 iunie 2011, ambele emise de către Primăria Constanța.

Prin adresa din 10 noiembrie 2011 Primăria Constanța a comunicat că certificatul de urbanism din 12 martie 2010 și certificatul de urbanism nu există în baza de date a acestei instituții, (fila 2 vol. VIII)

În continuare, inculpatul a pus la dispoziția părții vătămate un referat pentru verificarea de calitate la cerința A din 03 martie 2011, întocmit de inginer I.I.G., însoțit de chitanța nr. 968/03 martie 2011, aparent emisă de acesta din urmă care atestă plata de către M.A. a sumei de 171,15 lei.

Atât referatul, cât și chitanța poartă parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră cu mențiunile G.I.I., R., M.O., inginer verificator proiecte, precum și o semnătură indescifrabilă.

Partea vătămată a primit de la inculpat și adresele din data de 08 martie 2010 aparent emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții - Inspectoratul Teritorial în Construcții Sud-Est prin care M.A. era înștiințată cu privire la faptul că s-a primit anunțul pentru începere lucrări de construire și că s-a achitat taxa în valoare de 826 lei reprezentând contravaloare supraveghere lucrări de construcții din 14 iunie 2010 aparent emisă de Primăria mun. Constanta prin care se comunică numitei M.A. că cererea prin care solicita eliberarea unei autorizații de construire a fost aprobată, dar că este în continuare necesar să achite o diferență de 1.425,23 lei pentru eliberarea actului administrativ.

Prin adresa din 10 noiembrie 2011 Primăria Constanta a comunicat că această adresă nu figurează ca înregistrată la Primăria mun. Constanta, (fila 2 vol. VIII)

Prin adresa din 10 noiembrie 2011 Inspectoratul județean în Construcții Constanța a comunicat că adresa din 08 martie 2010 este falsificată prin contrafacere și a anexat o copie de pe această adresă originală, care este adresată SC B.M. SA.

De asemenea, pentru menținerea în eroare a părții vătămate I.M. sub aspectele deja menționate, inculpatul a pus la dispoziția acesteia și un memoriu justificativ, aparent întocmit de către SC S.S.C. SRL, care poartă ștampila acestei societăți, precum și mențiunea elaborat arh.M.C., parafa și semnătura acesteia.

În fine, din declarațiile părții vătămate I.M. și ale martorei Itoafă Irina rezultă că inculpatul P.M. a promis celei dintâi că va facilita obținerea în proprietate a unei suprafețe de 50,52 mp teren, aflată în imediata vecinătate a imobilului aparținând numitei M.I., soacra părții vătămate.

Atât partea vătămată, cât si martora I.I. au declarat că inculpatul a pretins pentru aceasta suma de 6.500 lei, bani care i-au fost plătiți.

În scopul menținerii în eroare a părții vătămate, inculpatul i-a înmânat acesteia un înscris intitulat Hotărâre privind aprobarea vânzării prin negociere directă a unor bunuri ce aparțin domeniului privat al mun. Constanta. La art. 4 din acest înscris este menționată împrejurarea că se aprobă vânzarea către M.A. a suprafeței de 50,52 mp, în scopul întregirii proprietății pentru activități gospodărești, (fila 71 vol. II)

Prin adresa din 08 noiembrie 2011 Primăria Constanța a comunicat împrejurarea că la data de 16 iunie 2011 nu a avut loc ședință a Consiliului Local municipal Constanta și că Hotărârea C.L.M. din 2009 se referă la taxele și impozitele locale pentru anul 2010, fiind afișată pe site-ul instituției.(fila 43 vol. VIII)

Tot astfel, inculpatul a remis părții vătămate și o Decizie cu nr. 109 din 05 septembrie 2011 prin care Prefectul jud. Constanta acorda numitei M.A. dreptul de proprietate asupra Unei suprafețe de 50,50 mp teren și atesta plata unei taxe de 663,25 lei.(fila 91 vol. II)

Cu privire la acest înscris, Instituția Prefectului - Județul Constanța, prin adresa din 11 noiembrie 2011 a comunicat că, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată, cu modificările ulterioare, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condițiile legii.(fila 3 vol. VIII).

Potrivit celor arătate de părțile vătămate C.E.G. și I.M., inculpatul a lăsat să se înțeleagă că are influență asupra a două (respectiv unei) funcționare din cadrul Primăriei Constanta pe care le-a indicat cu nume și prenume, în cazul martorei P.L. și respectiv prenume și inițiala numelui, în cazul martorei B.E.

De asemenea, inculpatul a pretins sume de bani de la cele două părți vătămate pretinzând că urmează să intervină pe lângă cele două funcționare ale Primăriei pentru a le determina să facă acte ce intră în sfera atribuțiilor lor de serviciu, respectiv să elibereze autorizațiile de construire dorite de părțile vătămate.

Conform aspectelor deja menționate, cele două martore își desfășoară activitatea în cadrul Primăriei Constanta - Direcția Urbanism, Serviciul Autorizații în Construcții, având ca atribuții de serviciu eliberarea de autorizații de construire și certificate de urbanism.

După cum s-a arătat mai sus, când au fost analizate declarațiile martorei P.L.E. aceasta a negat orice legătură cu inculpatul P.M. și a declarat că acesta nu a intervenit pe lângă ea în nici un mod pentru a o determina să elibereze autorizații de construire pentru nicio persoană.

Inculpatul P.M. a susținut în declarația dată în cursul urmăririi penale că nu a declarat, nici în prezența părții vătămate I.M. și nici în prezența altor persoane, că ar cunoaște funcționari din cadrul Primăriei, care să-i elibereze autorizație de construire. A arătat că nu-și amintește dacă i-a înmânat acestuia autorizații sau certificate de urbanism și că nu cunoaște nimic în legătură cu informațiile date de partea vătămată legate de obținerea unui teren sau de emiterea unei licențe pentru serviciile de taximetrie.

Inculpatul a descris cum a descărcat două certificate de urbanism de pe site-ul Primăriei Constanța, după care a introdus pe site cheia de control pe care o primește solicitantul la depunerea documentației necesare eliberării certificatului și după verificarea prealabilă de către funcționarul Primăriei. în continuare a arătat că procedând astfel, apare pe site un link care te îndrumă spre certificatul de urbanism, ajungând ulterior la un model de certificat de urbanism având antetul necompletat, fără număr și dată de eliberare și care poate fi descărcat. Fiindu-i arătat certificatul de urbanism din 12 martie 2010 acesta a precizat că este un document în regulă, neputând să-1 compare cu un document original.

Susținerile inculpatului vor fi înlăturate ca nesincere având în vedere probele analizate anterior, dar și declarațiile martorelor Itoafă Irina și R.A., date atât în cursul urmăririi penale, cât și în fata instanței de fond.

Martora Itoafă Irina, șotia părții vătămate, a declarat că întrucât împreună cu soțul său doreau să construiască o casă pentru fiul lor, le-a fost recomandat inculpatul. Acesta s-a prezentat ca fiind proiectant de specialitate și le-a spus că se va ocupa de întocmirea proiectului și va obține autorizațiile, avizele și certificatul de urbanism necesare, dându-i suma de 2.000 euro, fiind convinși de felul și siguranța cu care acesta le vorbea. Referitor la obținerea actelor inculpatul le-a spus că nu vor fi probleme pentru că are cunoștințe în primărie, respectiv că actuala sa concubină îl poate ajuta să obțină orice act. După primirea proiectului s-au apucat de construcție și după finalizarea acesteia, urmare a insistentelor, au primit atât în copie, cât și în original certificatul de urbanism din 12 martie 2010, din care rezulta că erau autorizați pentru efectuarea construcției, respectiv supraetajarea imobilului. După ce au terminat construcția casei au aflat că actele prezentate, inclusiv autorizația de construcție erau false.

Întrucât în spatele casei se afla o suprafață de teren de 50 mp pe care doreau să o cumpere, inculpatul le-a spus că are relații la primărie și-i poate ajuta, astfel că i-au plătit suma de 6.500 lei, întocmind chitanță doar pentru 3.200 lei. Inculpatul le-a prezentat în luna iunie 2011 un certificat de urbanism din 27 iunie 2011 care însă nu era semnat, mai multe acte emise de primărie, precum și o hotărâre a consiliului din care rezulta că mamei sale, M.A., îi fusese repartizată acea suprafață de teren, pe care însă nu au reușit să-l cumpere.

În cursului anului 2011 inculpatul s-a oferit să-l ajute pe soțul său, partea vătămată I.M. să obțină o licență și autorizație taxi, solicitând suma de 1.000 de euro și spunându-le că o parte o va da persoanelor din primărie. Totodată, i-au mai dat încă 1.000 de euro pentru taxe, asigurări, firmă de taxi, cadouri pentru persoana din primărie. în timp ce inculpatul se întâlnise cu soțul său în Piața Tomis III, au fost surprinși de politie, ocazie cu care a aflat că licența era falsă.

Martora R.A. a declarat că l-a recomandat pe inculpatul P.M. familiei I., întrucât aceștia doreau să ridice o construcție, fiind prezentă la aceștia când i-au înmânat suma de 2.000 euro. De la prietenul său care este fiul părții vătămate I.M. martora a aflat că prin intermediul inculpatului doreau să cumpere și o suprafață de teren, fiindu-le cerute mai multe sume de bani. Totodată, a arătat că și licența pentru taxi era falsă. Din discuțiile avute cu familia Itoafă a aflat că îi plătiseră inculpatului suma totală de 7.500 de euro, pentru terenul achiziționat de la primărie, pentru licența de taxi, pentru proiect, avize și autorizație de construcție. Martora a mai relatat că inculpatul susținea că știe o doamnă din cadrul primăriei, fără să-i indice numele și din acest motiv cerea diferite atenții familiei Itoafă, sub forma unor buchete de flori, ciocolată sau sume mai mici de bani, între 100 și 200 lei, atenții pe care susținea că le dă acelei doamne.

În dosarul de urmărire penală, vol. II partea vătămată I.M. a depus următoarele înscrisuri:

- autorizația taxi din 25 octombrie 2011, polița de asigurare din 01 noiembrie 2011 emisă de SC G.R.A. SA,

- contractul de prestări servicii mecanică și asistență în repararea autoturismelor tip taxi din 21 iunie 2011 încheiat între SC B.A. SRL și partea vătămată I.M.,

- autorizația din 07 septembrie 2011,

- certificatul de urbanism din 27 iunie 2011,

- chitanța din 28 iunie 2011 în valoare de 31.798 lei, sumă achitată de M.A.,

- hotărârea Consiliului Local Constanța,

- referatul pentru verificarea de calitate la cerința A - Rezistență și stabilitate (Al) al proiectului: supraetajare imobil existent, din care rezultă că proiectant general este SC S.S.C. SRL, proiectant de specialitate este ing. M.P. și investitor M.A. purtând șatmpila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă;

- chitanța din 03 martie 2011 în valoarea de 171,15 lei,

- certificatul de urbanism din 12 martie 2010,

- adresa din 14 iunie 2010 emisă de Primăria mun. Constanța către SC S.S.C. SRL,

- adresa din 08 martie 2010 a Inspectoratului de Stat în Construcții,

- Decizia nr. 109 din 05 septembrie 2011 emisă de Instituția Prefectului județul Constanța,

4. Partea vătămată Z.C. a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul P.M. în anul 2008, în anumite circumstanțe care au condus la o relație de amiciție și la câteva întâlniri amicale. întrucât în toamna anului 2009 partea vătămată a hotărât să investească într-o spălătorie auto, a apelat la serviciile inculpatului pentru a obține documentația necesară, acesta asigurându-l că se va ocupa de întocmirea proiectului, de obținerea certificatului de urbanism, a autorizației de demolare anexe, a autorizației de construire și a avizelor necesare investiției, urmând ca banii să fie dați pe măsură ce se obțineau documentele.

Referitor la autorizația de demolare, pentru care partea vătămată a arătat că i-a achitat inculpatului suma de 1.800 lei, fără să primească chitanță, a precizat că inculpatul i-a comunicat că a înaintat-o pentru obținerea certificatului de urbanism, fără să facă în prealabil o copie.

în continuare, partea vătămată a declarat că în luna decembrie a anului 2009, inculpatul i-a adus la cunoștință că obținuse autorizația de demolare, dar că o înaintase împreună cu celelalte acte pentru a obține autorizația de construire fără a face o copie.

Partea vătămată a precizat că i-a mai achitat inculpatului și suma de 600 lei, deși nu i s-a prezentat nici un act justificativ. în vederea obținerii documentației partea vătămată a susținut că inculpatul i-a spus că va insista pe lângă o fostă colegă angajată în primărie, pe nume L. sau E.

La insistențele sale, partea vătămată a primit în decursul lunilor ianuarie-aprilie o documentație de proiectare conținând memoriu tehnic de rezistență, memorii tehnice pentru instalații, piese desenate, referat de verificare rezistență, chitanțe reprezentând contravaloarea autorizației de construcție în sumă de 3.790 lei, contravaloarea luării în evidență la ordinul arhitecților din România, contravaloare folosire domeniu public.

Partea vătămată a mai precizat că inculpatul i-a prezentat-o pe concubina sa, numita M., sugerându-i că împreună cu aceasta colaborează la întocmirea tuturor proiectelor, partea vătămată bănuind că este una și aceeași persoană cu arhitectul M.C., al cărui nume apărea pe proiect. Ulterior, fiindu-i prezentată la poliție o fotografie partea vătămată a aflat că de fapt persoana care i-a fost prezentată de inculpat cu numele de “M.” se numește de fapt N.E.M.

Martora N.E.M. a declarat că a fost în perioada octombrie 2007 - martie 2011 concubina inculpatului P.M., cunoscând că acesta este inginer constructor și că avea firma SC B. SA Construct, care ulterior a fost închisă, arătând că nu cunoaște nimic referitor la SC S.S. SRL. în perioada în care au fost împreună martora a arătat că l-a văzut pe inculpat întocmind planuri de rezistență și planșe pentru edificarea construcțiilor, susținând că le ducea altor persoane să le semneze, după părerea sa autorizate în acest sens, inculpatul colaborând cu mai mulți arhitecți autorizați. A mai arătat martora că l-a cunoscut în acea perioadă pe Z.C., necunoscând însă dacă inculpatul a făcut vreun proiect pentru acesta, susținând însă că în prezența ei inculpatul nu i-a spus niciodată acestuia că ea ar fi de profesie arhitect. De asemenea, martora a declarat că în apartamentul inculpatului a văzut ștampila unei arhitecte cu prenumele “M.”

După inducerea în eroare a părții vătămate Z.C. în această modalitate, pentru a o menține pe aceasta în eroare cu privire la destinația sumelor de bani primite de la aceasta, inculpatul i-a predat două chitanțe, aparent emise de Primăria mun. Constanta, respectiv din 16 martie 2010, prin care se atestă plata de către partea vătămată Z.C. a sumei de 3.790 lei cu titlu de taxă autorizație construire conform documentației spălătorie auto din 08 aprilie 2010 prin care se atestă plata de către aceeași parte vătămată a sumei de 706,40 lei reprezentând contravaloare folosire domeniu public acces spălătorie auto.

Cu privire la aceste chitanțe, prin adresa din 09 noiembrie 2011 emisă de Primăria Municipiului Constanta, Direcția Financiară - Serviciul Contabilitate s-a comunicat că, în urma verificărilor, chitanțele din 16 martie 2010 și din 08 aprilie 2010 nu figurează în evidenta contabilă a primăriei, (fila 11 vol. VIII)

Inculpatul a pus la dispoziția părții vătămate un referat pentru verificarea de calitate la cerința A din 17 martie 2010, întocmit de inginer I.I.G., precum și un memoriu tehnic de rezistență, întocmit de către Inginer M.P., în care calitate de proiectant o are SC S.S.C. SRL, iar beneficiar este Z.C.

Atât referatul, cât și memoriul poartă parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu mențiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte precum și o semnătură indescifrabilă.

De asemenea, inculpatul a predat părții vătămate și două memorii tehnice, unul pentru instalații electrice, întocmit de inginer L.V. și unul pentru instalații sanitare, întocmit de inginer Sorin Spînoche.

Nu în ultimul rând inculpatul a înmânat părții vătămate Z.C. și 13 planșe desenate cu proiectul clădirii care urma să fie construite.

Toate aceste planșe poartă ștampila SC S.S.C. SRL, de formă rotundă, imprimată cu cerneală verde, sunt atribuite acestei societăți, iar la rubrica desenat și aprobat figurează menționat inginer M.P.

Șapte dintre aceste planșe poartă parafa arhitectului M.C. de formă dreptunghiulară, imprimată cu cerneală albastră, cu mențiunile ordinul arhitecților din România, M.C., arhitect cu drept de semnătură, precum și o semnătură indescifrabilă.

Celelalte șase planșe poartă parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu mențiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte, precum și o semnătură indescifrabilă.

Profitând de încrederea sa, partea vătămată Z.C. a mai declarat că în cursul lunii octombrie 2010, sub pretextul uni accident în care ar fi fost implicat, i-a dat la cererea inculpatului suma de 6.000 lei, cu titlu de împrumut și, deși acesta se angajase să-i restituie în două tranșe, nu i-a mai primit, inculpatul refuzând să mai ia legătura cu el.

Partea vătămată a depus la dosar următoarele acte (vol. III urmărire penală):

- situația privind sumele pe care i le-a dat inculpatului P.M.,

- chitanța din 08 aprilie 2010 reprezentând contravaloare folosire domeniu public acces spălătorie auto în sumă de 706,40 lei,

- chitanța din 16 martie 2010 reprezentând taxă autorizație construire conform documentației Spălătorie auto în sumă de 3.790 lei,

- referat pentru verificarea de calitate la cerința A - Rezistență și stabilitate (Al) al proiectului construire spălătorie auto, din care rezultă că proiectant general este SC S.S.C. SRL Constanța, proiectant de specialitate este ing. M.P. și investitor este Z.C.,

- dovada de luare în evidență la Ordinul arhitecților din România și chitanța din 17 martie 2010 în sumă de 865 lei,

- memoriu tehnic de rezistență întocmit de ing. M.P., purtând ștampila ing. I.I.G. și 2 semnături indescifrabile,

- memoriu tehnic instalații electrice întocmit de ing. L.V. purtând o semnătură indescifrabilă,

- memoriu tehnic instalații sanitare interioare întocmit de ing. S.S. purtând o semnătură indescifrabilă,

- schița reprezentând plan învelitoare purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL;

- schița reprezentând fațadă principală-nord purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL;

- schița reprezentând fațadă est/vest purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL;

- schița reprezentând fațadă sud purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL;

- schița reprezentând plan săpături purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și stampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând plan fundație purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând detalii fundație purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și stampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând secțiune 1-1 purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând secțiune A-A purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând detalii structură învelitoare purtând mențiunile desenat și aprobat ing. M.P., ștampila SC S.S.C. SRL și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând plan de situație purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL;

- schița reprezentând plan parter purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și ștampila SC S.S.C. SRL;

Cu privire la plângerea formulată de Z.C. inculpatul a susținut în declarația dată în cursul urmăririi penale că a fost formulată de acesta întrucât nu i-a restituit suma de 6.000 lei pe care i-o împrumutase. A precizat că i-a înmânat acestuia pentru demolare planșe desenate și semnate de el, care nu purtau ștampile de la verificatori sau arhitecți și pentru care nu i-a pretins sume de bani.

5. Partea vătămată S.V., asociat unic la SC I.V. SRL, a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul P.M. în toamna anului 2008, când acesta se afla pe unul din șantierele unde se desfășurau și lucrările societății sale, ocazie cu care i-a făcut cunoscută intenția sa de a construi o hală industrială în zona service-ului „D.S.".

Inculpatul s-a oferit să întocmească documentația necesară, spunându-i că proiectul construcției și autorizațiile de construcție vor costa înjur de 10.000 lei.

Astfel, la începutul anului 2009, partea vătămată a arătat că i-a înmânat inculpatului contractul de cumpărare al terenului, în original, precum și restul documentelor aferente terenului și după ce a primit de la acesta contractul de prestări servicii în care executant figura SC B.C. SRL, i-a dat suma de 5.000 lei, sumă pentru care la insistențele sale inculpatul i-a înmânat o factură în valoare de 4.728 lei, fără chitanța aferentă.

Ulterior, după ce inculpatul i-a mai adus un memoriu justificativ și mai multe planuri ale viitoarei construcții i-a mai dat acestuia 5.000 lei, fără să primească document justificativ.

Deși inculpatul i-a făcut cunoscut că se emiseseră certificatul de urbanism și autorizația de construcție, partea vătămată a arătat că nu a intrat în posesia acestora. întrucât din cauza problemelor financiare partea vătămată nu a reușit să construiască nimic, a arătat că în vara anului 2010 i-a cerut inculpatului prelungirea valabilității autorizației de construcție și obținerea autorizației pentru împrejmuire teren, pentru care i-au fost solicitate de acesta diferite sume de bani, totalizând 2.000 lei, spunându-i că acești bani îi va da cunoștințelor sale din primărie și de la Inspectoratul Teritorial în Construcții pentru a urgenta eliberarea documentelor.

Întrucât la sfârșitul anului 2010 partea vătămată intenționa să demareze lucrările de construcție, a arătat că a încercat de mai multe ori să se întâlnească cu inculpatul pentru a intra în posesia autorizației de construcție, însă nu a reușit decât să discute telefonic cu acesta, motivând că fiind pilot este plecat în țară și în străinătate cu Compania C.

Partea vătămată a declarat că discuțiile cu inculpatul erau purtate în prezența altor persoane, E.E. și numitul B., persoane care s-au arătat interesate să colaboreze cu inculpatul.

Nu în ultimul rând, partea vătămată a arătat că la o întâlnire cu ea inculpatul a venit îmbrăcat în uniformă de pilot respectiv pantaloni închiși la culoare, cămașă albă cu epolet, caschetă și ecuson de la Carpatair.

Partea vătămată a depus la dosar contractul din 2009 (fără dată) încheiat între SC B.C. SRL, reprezentată de inculpat, în calitate de desenator și societatea administrată de ea, SC I.V. SRL, în calitate de client.

Obiectul acestui contract îl reprezenta elaborarea de către inculpat a următoarelordocumente: desen/desene/proiectuldearhitectură(prinarhitect), desen/desene/proiectele de specialitate: rezistență, SC I.V. SRL obligându-se să achite prețul în valoare de 4.728 lei.

Împreună cu acest contract, partea vătămată a depus în copie și factura la care a făcut referire în cuprinsul declarației din 16 februarie 2009 pentru suma de 4.728 lei.

De asemenea, partea vătămată a depus în copie la dosar un înscris intitulat C.C.E.P.S.C. și Spațiu Producție în cuprinsul căruia sunt enumerați printre alții, arhitect M.C., verificator M.L.P.A.T. ing. I.G., inginer M.P., și care poartă parafele primilor doi menționați, respectiv ștampila SC B.C. SRL, precum și trei semnături indescifrabile.

Partea vătămată a mai predat organelor de urmărire penală în copie următoarele înscrisuri primite de la inculpat (vol. V urmărire penală):

- factura din 16 februarie 2009, în valoare de 4.728 lei, încheiată între SC B.C. SRL - furnizor și SC I.V. SRL - cumpărător,

- contractul de prestări servicii din 2009, nedatat, încheiat între SC B.C. SRL și SC I.V. SRL purtând ștampila Se Birex și nesemnat de client,

- memoriu justificativ la finalizarea unei etape de construire, din august 2010 purtând ștampila arhitect M.C. și o semnătură indescifrabilă

- referat pentru verificarea de calitate la cerința A - Rezistență și stabilitate (Al) al proiectului împrejmuire teren cu gard și soclu din beton, regim de înălțime: parter și mansardă purtând ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă,

- memoriu justificativ cu privire la prelungirea valabilității documentației tehnice de construire, din august 2010 și memoriu justificativ din ianuarie 2009 ambele purtând ștampila arhitect M.C. și semnături indescifrabile,

- deviz estimativ întocmit de SC B.C. SRL în valoare de 194.400 lei, referat privind verificarea de calitate la cerința Alcu din 08 ianuarie 2009 purtând ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă,

- memoriu tehnic de rezistență întocmit de ing. P.M. purtând ștampila SC B. SA și ștampila ing. I.I.G. și semnături indescifrabile,

- memoriu tehnic instalații sanitare elaborat de ing. L.V.V. purtând ștampila SC B. SA și o semnătură indescifrabilă

- schița reprezentând plan situație propus purtând mențiunile desenat aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța și ștampila arh. M.C.;

- schița reprezentând plan parter purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța;

- schița reprezentând plan etaj purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanta;

- schița reprezentând plan învelitoare purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanta;

- schița reprezentând plan fațada principală purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța;

- schița reprezentând plan fațada V purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanta;

- schița reprezentând plan fațada E purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța;

- schița reprezentând fațada N purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat, aprobat și rezistență ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanța;

- schița reprezentând plan săpături purtând mențiunile desenat și rezistență ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanța ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă;

- schița reprezentând plan fundație purtând mențiunile desenat și rezistență ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanța ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă;

- schița reprezentând grinda fundație purtând mențiunile desenat și rezistență ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanța, ștampila ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă;

- schița reprezentând plan secțiune A-A, purtând mențiunile desenat și rezistentă ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanta și ștampila de SC B. SRL

6. Partea vătămată Z.C. a declarat că în anul 2009 l-a cunoscut pe inculpatul P.M. printr-o cunoștință a soțului său, acesta recomandându-se ca fiind proiectant de specialitate în cadrul Primăriei Constanța.

În urma unor discuții inculpatul le-a spus că-i poate ajuta la întocmirea și obținerea întregii documentații necesare pentru supraetajarea și mansardarea imobilului, respectiv: proiect, memorii tehnice, certificat de urbanism, proiect urbanism zonal, autorizație de construcție. Partea vătămată a arătat că s-a negociat suma de 2.500 euro, care a fost achitată integral, în rate.

Partea vătămată a mai declarat că în luna mai a anului 2011 inculpatul i-a prezentat toate documentele respective și a asigurat-o că poate începe lucrările de supraetajare și mansardare a imobilului situat în Constanța, jud. Constanta.

Potrivit propriilor declarații, în aceste condiții, partea vătămată a început executarea lucrărilor în luna iunie a anului 2011, iar în luna septembrie, în urma unui control al inspectorilor Primăriei Constanța a fost amendată cu suma de 2.000 lei pentru lipsa autorizației de construire, ocazie cu care a aflat că de fapt inculpatul nu depusese la Primăria Constanța nici o cerere pentru emiterea autorizației de construire. Luând legătura cu inculpatul P.M. acesta le-a spus că este vorba de o greșeală și că va rezolva problema, în sensul că va reface proiectul și va obține autorizația de construcție.

Declarațiile părții vătămate se coroborează conform prevederilor art. 75 C. proc. pen. sub toate aceste aspecte cu declarațiile martorei R.A. care a asistat la discuțiile dintre inculpat și părinții săi.

Astfel, martora R.A. a declarat că inculpatul P.M. era proiectantul familiei sale, având în vedere că părinții săi doreau să extindă construcția. A arătat că acesta venea și stătea de vorbă fie cu mama sa, fie cu tatăl său în legătură cu obținerea autorizației de construcție, a certificatului de urbanism. De la părinții săi a aflat că i-au plătit inculpatului în mai multe tranșe sume de bani, pentru întocmirea proiectului și obținerea documentației necesare. întrucât o auzea pe mama sa spunând că inculpatul nu răspunde la telefon și nu-l găsea, martora a precizat că a fost indignată și chiar revoltată de acest comportament al inculpatului. De la mama sa a aflat că inculpatului i-a fost plătită suma de 3000 de euro pentru autorizația de construcție care era falsă, astfel că în urma controlului efectuat de primărie părinții săi au plătit o amendă, fiind nevoiți ca pentru finalizarea lucrării să ia legătura cu o altă persoană.

Partea vătămată Z.C. a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri în original:

- chitanța din 31 ianuarie 2011 emisă de Ordinul Arhitecților din România - prin adresa din 17 noiembrie 2012 s-a comunicat de către Ordinul arhitecților din România că în ziua de 31 ianuarie 2011 s-au emis chitanțe. (fila 10 vol. VIII) referat pentru verificarea de calitate la cerința A din 01 octombrie 2010, care poartă parafa rotundă cu mențiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte precum și o semnătură indescifrabilă;

- dovada de luare în evidență din 10 octombrie 2010 emisă de Ordinul Arhitecților din România și chitanță cu același număr din aceeași dată - referitor la această dovadă prin aceeași adresă a Ordinului arhitecților din România s-a comunicat că în ziua de 10 octombrie 2010 nu au fost emise dovezi fiind o zi de duminică, când filiala nu are program;s-a mai precizat că la emiterea dovezii se emite și chitanța de plată și prin urmare data dovezii coincide cu data plătii, (fila 10 vol. VIII)

- Factura din 12 octombrie 2010 aparent emisă de PF I.G. pentru suma de 3.150 lei reprezentând contravaloare verificare proiect D.T.A.C. supraetajare prin P.U.Z. precum și chitanța din 12 octombrie 2010, aparent emisă de PF I.G. pentru suma de 3.150 lei, ambele purtând parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu mențiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte precum și o semnătură indescifrabilă;

- un memoriu justificativ cu antetul SC S.S.C. SRL, datat noiembrie 2009, care poartă ștampila SC S.S.C. SRL, parafa arhitectului M.C. și o semnătură indescifrabilă aplicată pe aceasta;

- un memoriu tehnic de rezistentă care pe prima și ultima pagină poartă parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu mențiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte precum și o semnătură indescifrabilă, pe ultima pagină fiind trecută și mențiunea întocmit inginer M.P.; două memorii tehnice, unul pentru instalații electrice și unul pentru instalații sanitare interioare, ambele purtând parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu mențiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte;

- o chitanță din 27 noiembrie 2009 aparent emis de SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către Z.M. și Z.C. a sumei de 1.200 lei, reprezentând contravaloarea facturii din 27 noiembrie 2009, purtând ștampila SC S.S.C. SRL și o semnătură indescifrabilă;

- factura din 27 noiembrie 2009 emisă de SC S.S.C. SRL către Z.M. și Z.C. pentru suma de 1200 lei reprezentând contravaloare raport expertizare imobil prin colaborator expert tehnic, purtând ștampila SC S.S.C. SRL și o semnătură indescifrabilă; factura din 05 noiembrie 2009 emisă de SC S.S.C. SRL către SC C.C.F. SRL pentru suma de 1.400 lei reprezentând contravaloare consultantă si documentație CU modificare fațadă principală și consultanță și documentație C.U. mansardare, purtând ștampila SC S.S.C. SRL și o semnătură indescifrabilă; chitanța din 05 noiembrie 2009 prin care se atestă plata de către SC C.C.F. SRL a sumei de 1.400 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale din 05 noiembrie 2009

- schița reprezentând plan încadrare în zonă purtând mențiunile șef proiect M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și stampila SC S.S.C. SRL;

- schița reprezentând plan de situație purtând mențiunile șef proiect M.C., desenat și aprobat ing. M.P., ștampila arh. M.C. și stampila SC S.S.C. SRL;

- schița reprezentând plan parter existent purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C.;

- schița reprezentând plan etaj 1 existent purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C.;

- schița reprezentând plan etaj 2 existent purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C.;

- schița reprezentând etaj 3 propus purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând etaj 4 propus purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând plan învelitoare propusă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând plan fațada principală propusă purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând plan fațada nord purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând fațada sud purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând fațada vest purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila arh. M.C. și ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând plan secțiune 1-1 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând plan secțiune A-A purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ștampila ing. I.I.G.;

- schița reprezentând cofraj planșeu peste etaj 3 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.;

- schița reprezentând cofraj planșeu peste etaj 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.;

- schița reprezentând plan plasa inferioară etaj 3 și 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.;

- schița reprezentând plan plasa superioară etaj 3 și 4 purtând mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.;

7. Partea vătămată E.E. a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul P.M. în cursul anului 2009 prin intermediul părții vătămate S.V.. întrucât acesta s-a recomandat ca fiind proiectant, iar partea vătămată dorea să construiască o pensiune în com. Nufărul, jud. Tulcea, inculpatul s-a oferit să întocmească proiectul și documentația necesară obținerii autorizației. Partea vătămată a arătat că inculpatul nu i-a dat nimic de bănuit în condițiile în care l-a asigurat că deține o societate autorizată și că soția sa este arhitect. Inițial inculpatul nu i-a solicitat părții vătămate nicio sumă de ban, propunându-i acesteia să devină asociați în proiectul pe care-l avea, respectiv construcția pensiunii, propunere cu care însă partea vătămată nu a fost de acord.

După ce partea vătămată, în urma demersurilor făcute la primăria Nufărul și la alte instituții, a obținut certificatul de urbanism, planul de încadrare în zonă i le-a înmânat inculpatului. După aproximativ o lună de zile, inculpatul i-a prezentat un memoriu justificativ semnat și ștampilat de el pentru societatea SC S.S.C. SRL, precum și de pretinsa lui soție, arhitect M.C. Ulterior, în cursul anilor 2009 și 2010, partea vătămată a arătat că a mai primit de la inculpat și alte memorii justificative și memorii tehnice, însoțite de referate întocmite de ing. G. și avizate de arhitect C.

În momentul în care partea vătămată a depus memoriile justificative la autoritățile competente i s-a comunicat că dosarele nu sunt corect întocmite și că nu i se poate elibera decât un aviz de principiu. întrucât o parte din documentația depusă era respinsă de reprezentanții instituțiilor autorizate, partea vătămată i-a reproșat acest lucru inculpatului, care i-a promis că va remedia situația, urmând să meargă personal să depună dosarele. în acest sens inculpatul i-a spus că va trebui să-i dea un avans pentru taxe, partea vătămată oferindu-i suma de 2.630 lei pentru care i-a prezentat o factură emisă de PF G., precum și suma de 2.710,30 lei pentru care i-a prezentat o factură emisă de D.A.R. în afara acestor sume de bani, partea vătămată a precizat că i-a mai achitat și alte sume mai mici pentru diferite instituții.

În urma insistențelor sale, datorită întârzierilor, partea vătămată E.E. a arătat că a primit de la inculpat Decizia nr. 121 din 10 martie 2011 a A.R.B. Deltei Dunării, pentru care a achitat suma de 500 lei fără să primească chitanță și despre care, ulterior, a aflat că este falsă.

Referitor la sumele de bani pe care i le-a dat inculpatului partea vătămată a arătat că acestea sunt în valoare de aproximativ 9.500 lei.

Având în vedere că inculpatul nu a mai răspuns la telefon și realizând că fusese indus în eroare de acesta, partea vătămată a declarat că a apelat la serviciile altei persoane pentru întocmirea documentației necesare.

Partea vătămată E.E. a depus la dosar următoarele înscrisuri în original (vol. VI urmărire penală):

- Decizia nr. 121 din 10 martie 2011 a A.R.B. Deltei Dunării;

Prin adresa din 19 decembrie 2011 A.R.B. Delta Dunării a comunicat ca Decizia nr. 121 din 10 martie 2011 nu a fost emisă de A.R.B. Delta Dunării; așa-zisa decizie este falsă, având în vedere faptul că instituția nu acordă „aviz de principiu"; toate semnăturile sunt false; cererile din 09 august 2010 și din 23 februarie 2011 stipulate în acea decizie nu există în registratura instituției, cererea din 28 iunie 2010 există, dar aparține unei persoane juridice care solicită revizuirea autorizației de mediu; ca informare s-a mai comunicat că Decizia înregistrată sub nr. 121 există în evidente, dar este datată 12 iulie 2011 și aparține Politiei de Frontieră Tulcea, neavănd nicio legătură cu dosarul, (fila 42).

- Dovada de luare în evidență din 16 iunie 2010 emisă de Ordinul Arhitecților din România și chitanța cu același număr din aceeași dată;

- Dovada de luare în evidență din 22 iulie 2010 emisă de Ordinul Arhitecților din România și chitanța cu același număr din aceeași dată;

- Factura din 05 iulie 2010 emisă de PF G.I.;

- Memorii justificative purtând parafa arhitectului M.C. și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;

- 24 planșe desenate, având înscrise mențiunile șef proiect: arh. M.C., desenat: ing. M.P., aprobat: ing. M.P. și având aplicate parafa arhitectului M.C. și o semnătură indescifrabilă pe aceasta;

- patru planșe desenate având înscrise mențiunile desenat: ing. M.P.,aprobat: ing. M.P. și având aplicate parafele arhitectului M.C. și ale verificatorului ing. G.I.I., precum și două semnături indescifrabile depuse pe acestea;

- Memoriu justificativ cu antetul SC S.S.C. SRL, având înscrisă pe ultima pagină mențiunea întocmit arh.M.C. și ing. M.P. și aplicate parafa arhitectului M.C. cu o semnătură indescifrabilă și stampila SC S.S.C. SRL de asemenea cu o semnătură indescifrabilă;

- două planșe desenate, având înscrise mențiunile șef proiect: arh. M.C., desenat: ing. M.P., aprobat: ing.M.P. și având aplicate parafa arhitectului M.C. și stampila SC S.S.C. SRL, fiecare cu câte o semnătură indescifrabilă.

- două planșe desenate având aplicate parafa arhitectului M.C. și o semnătură indescifrabilă pe aceasta;

- șase planșe desenate având înscrise mențiunile șef proiect: arh. M.C., desenat: ing. M.P., aprobat:ing. M.P. și având aplicate parafa verificatorului ing. G.I.I. și o semnătură indescifrabilă pe aceasta;

- o cerere pentru eliberarea unei autorizații de construire care poartă parafele arhitectului M.C. și ale verificatorului ing. G.I.I., precum și două semnături indescifrabile depuse pe acestea;

- un înscris cu antetul SC S.S.C. SRL având trecute mențiunile colectiv de colaborare: arhitectură: arh. M.C. cu parafa acesteia și o semnătură indescifrabilă în dreptul acesteia, rezistență: ing. M.P. cu o semnătură indescifrabilă în dreptul acesteia, verificator ing.I.I.G. cu parafa acestuia și o semnătură indescifrabilă în dreptul acesteia;

- două referate pentru verificarea de calitate la cerința A aparent întocmite de inginer I.G., având aplicată parafa rotundă a acestuia precum și o semnătură indescifrabilă;

- un memoriu tehnic de rezistență având aplicate parafa verificatorului inginer G.I.I., precum și o semnătură indescifrabilă și purtând pe ultima pagină mențiunea întocmit, ing. M.P.

- Două memorii tehnice, unul pentru instalații electrice și unul pentru instalații sanitare.

8. Partea vătămată L.I.D. a declarat că îl cunoaște pe inculpatul P.M. din ianuarie 2010, când i-a fost recomandat de vecinul său Z.C., întrucât dorea să efectueze lucrări de reparații și extindere la casa părintească. Inculpatul i s-a prezentat ca fiind proiectant, spunându-i că are relații în primărie și că va obține toate actele necesare pentru construcție. în luna martie 2010 inculpatul i-a prezentat un proiect însoțit de un memoriu justificativ, raport tehnic de expertizare, pentru care partea vătămată a achitat suma de 2.111 lei în baza unei facturi, fiindu-i eliberată și o chitanță. După primirea acestor acte partea vătămată a arătat că s-a apucat de lucrările de construcție, cu atât mai mult cu cât inculpatul îl asigurase că se va ocupa de obținerea certificatului de urbanism și autorizațiilor de demolare și construcție.

Totodată, întrucât avea nevoie de materiale de construcție, B.C.A. și cherestea, iar inculpatul i-a spus că știe o societate care nu percepe T.V.A., partea vătămată i-a plăti, în mai multe tranșe, prin transfer bancar suma de 14.189,44 lei. Cu toate acestea partea vătămată nu a primit întreaga cantitate de materiale. Partea vătămată i-a mai achitat și suma de 2.458 lei prin virament bancar pentru materialele necesare acoperișului.

De asemenea, deși partea vătămată i-a achitat inculpatului suma de aproximativ 2.000 lei pentru eliberarea autorizației de demolare, certificatului de urbanism, autorizației de construcție, nu i-a prezentat nici unul dintre aceste documente, motiv pentru care interesându-se la primărie a aflat că nu se depusese nici un document pentru obținerea autorizațiilor.

Referitor la sumele de bani pe care i le-a dat inculpatului partea vătămată a arătat că acestea se ridică la suma de 20.562 lei.

Demarând procedurile pentru întocmirea unui nou proiect și pentru obținerea autorizațiilor partea vătămată a relatat că a luat legătura cu expertul tehnic ing. B.V., care figura că a întocmit raportul tehnic de expertizare ce-i fusese înmânat de inculpatul P.M., persoană care, după ce a studiat raportul respectiv, i-a spus că nu cunoaște nimic în legătură cu acesta.

Martorul B.V. a declarat, în cursul urmăririi penale, că este profesor la Facultatea de Construcții din cadrul Universității O. și expert tehnic în construcții.în continuare, martorul a declarat că nu îl cunoaște pe inculpatul P.M., dar a auzit despre el; disciplina pe care o predă se face în anul III de facultate și din câte cunoaște inculpatul nu a ajuns în acest an. în ceea ce privește înscrisul care i-a fost prezentat și intitulat raport tehnic de expertizare, care aparent pare întocmit de el, pentru beneficiarul L.I.D., a precizat că nu este întocmit de el, nu l-a semnat și parafat, semnătura și parafa care apar pe acel înscris fiind cel mai probabil scanate. Nu a colaborat niciodată cu inculpatul și nici nu l-a împuternicit să redacteze acte în numele său, să le semneze sau să le parafeze, neauzind nicodată de SC D.S. SRL Constanța.

Și în fața instanței martorul a relatat că nu-l cunoaște pe inculpat și că în urma verificărilor a rezultat că fusese student în perioada în care el a fost decan al Facultății de Construcții din cadrul Universității O., dar constatându-se că nu a absolvit cursurile acestei facultăți. Referitor la raportul de expertiză prezentat de cei de la firma cu care colabora și cărora li s-a părut suspect întrucât ștampila nu era în original, martorul a precizat că fusese inspirat dintr-un raport de-al său, folosind un șablon. A mai constatat că anumite norme la care se făcea trimitere în acel raport fuseseră între timp abrogate. Totodată, ștampila și semnătura fuseseră scanate fiind alb-negru, or martorul a relatat că folosește ștampilă cu tuș colorat, observând și faptul că ștampila aplicată era mai mică decât originalul. A mai declarat că cel care s-a prezentat cu acel raport se numește L.D.I. care i-a spus că fusese întocmit de către inculpat. A mai arătat martorul că este posibil ca S.S. să-i fi fost student, dar nu-și amintește dacă a colaborat cu acesta la întocmirea vreunei expertize.

S-a încercat citarea martorului R.M. care însă nu a fost găsit la domiciliu, tatăl său precizând că acesta este plecat din țară de mai mult timp.

Cu toate acestea, martorul R.G. a declarat, în cursul urmăririi penale, că fiul său a plecat în Franța în 1994 unde se află și în prezent, precizând că acesta a dobândit și cetățenia română.

De asemenea, martorul a declarat că fiul său a venit ultima dată în România în vara anului 2011 când a rămas pentru 10 zile în Constanța, iar înainte de aceasta vizitase România în anul 2007.

Martorul a mai arătat că fiul său a lucrat în România doar în anul 1994, la editarea unei reviste și că acesta nu a avut niciodată o firmă deschisă pe teritoriul României.

R.G. a declarat că și el și fiul său îl cunoșteau pe inculpat deoarece acesta fusese vecin de bloc cu ei.

Și în fata instanței martorul R.G. a declarat că și el și fiul său îl cunosc pe inculpat deoarece au locuit în același bloc. A precizat că fiul său, care este plecat de 17 ani în Franța, nu s-a mai văzut cu inculpatul de aproximativ 20 de ani. Din anul 2007 și până în anul 2011 fiul său nu mai venit deloc în țară. De asemenea, a mai arătat că fiul său a absolvit facultatea de geo-fizică din Paris, pentru care în urma unor examene date a obținut diplomă și în România. A susținut că este posibil ca inculpatul să fi aflat despre pregătirea fiului său de pe internet.

Partea vătămată a depus la dosar următoarele documente în original:

- Raport tehnic de expertizare, datat ianuarie 2010, întocmit aparent de către expert tehnic atestat: prof. dr. ing. V.B. și semnat și parafat de către acesta;

- Studiu geotehnic, datat ianuarie 2010, aparent întocmit de către ing. M.R. și semnat de către acesta;

- Factura din 11 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL către L.D. pentru suma de 14.189,44 lei, purtând ștampila SC S.S.C. SRL precum și o semnătură indescifrabilă; Chitanța din 11 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.489, 44 lei, purtând ștampila SC S.S.C. SRL, precum și o semnătură indescifrabilă;

- Chitanța din 14 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.000 lei, purtând ștampila SC S.S.C. SRL, precum și o semnătură indescifrabilă;

- Chitanța din 17 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.200 lei, purtând ștampila SC S.S.C. SRL, precum și o semnătură indescifrabilă;

- Chitanța din 18 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 1.800 lei, purtând ștampila SC S.S.C. SRL, precum și o semnătură indescifrabilă;

- Chitanța din 21 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.315 lei, purtând ștampila SC S.S.C. SRL, precum și o semnătură indescifrabilă;

- Chitanța din 24 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.385 lei, purtând ștampila SC S.S.C. SRL precum și o semnătură indescifrabilă;

- Factura din 20 ianuarie 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL către L.D. pentru suma de 2.111,18 lei reprezentând contravaloare documente CU, contravaloare raport expertizare, contravaloare studiu geotehnic, purtând ștampila SC S.S.C. SRL precum și o semnătură indescifrabilă;

- Chitanța din 20 ianuarie 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.111,18 lei, purtând stampila SC S.S.C. SRL precum si o semnătură indescifrabilă;

- Memoriu justificativ datat februarie 2010 purtând mențiunea elaborat arhitect M.C., parafa acesteia și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;

- 12 planșe desenate cu mențiunile șef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., aprobat ing. M.P., parafa arhitectului M.C. și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;

- Șapte planșe desenate cu mențiunile șef proiect:arh. M.C., desenat de ing. M.P., aprobatdng.M.P., parafa arhitectului M.C. și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea, parafa verificatorului ing. I.I.G. împreună cu o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;

- Memoriu justificativ datat februarie 2010 purtând pe prima pagină parafa verificatorului ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea. iar pe ultima pagină mențiunea întocmit arhitect M.C., parafa acesteia și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;

- Grafic de urmărire a lucrărilor și calitatea acestora pe șantier, purtând pe prima pagină parafa verificatorului ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea, iar pe ultima pagină mențiunea întocmit ing. M.P. și din nou parafa verificatorului ing.I.I.G. și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;

- referat pentru verificarea de calitate la cerința A aparent întocmite de inginer Ion Gănescu, având aplicată parafa rotundă a acestuia precum și o semnătură indescifrabilă;

- memoriu tehnic de rezistență purtând pe prima pagină parafa verificatorului ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea, iar pe ultima pagină mențiunea întocmit ing. M.P. și din nou parafa verificatorului ing. I.I.G. și o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;

- două memorii tehnice pentru instalațiile electrice și respectiv pentru instalațiile sanitare interioare.

Inculpatul P.M. a declarat: în anul 2007 era asociat al unei societăți comerciale, SC B.C. SRL, în același an fiind contactat de către partea vătămată B.M. care i-a spus că dorește să-și construiască o casă, sens în care i-a înmânat proiectul și l-a rugat să-i facă un deviz estimativ al materialelor de construcție și al manoperei. După ce i-a prezentat părții vătămate devizul de lucrări i-a spus că lucrarea se va efectua de un sub antreprenor cu care mai lucrase, sens în care i-a făcut cunoștință cu martorul T.I. reprezentantul sub antreprenorului SC I.

SRL. La data de 01 aprilie 2007 s-a încheiat contractul, la care s-a anexat și devizul de lucrări, susținând că i-a arătat părții vătămate și contractul de subantrepriză. A susținut că subantreprenorul era cel care asigura forța de muncă, în timp ce SC B. SA asigura echipamentul necesar lucrărilor. în momentul în care s-a încheiat contractul a arătat că părții vătămate i s-a prezentat actul constitutiv al societății B., certificatul de înmatriculare și un proces verbal în baza căruia i s-a înmânat cu titlu de garanție un bilet la ordin.

După ce s-a constatat că săpăturile fuseseră efectuate conform proiectului, s-a trecut la turnarea betonului, timp în care s-a efectuat și un control inopinat de către primărie, constatându-se că lucrările se efectuau conform proiectului. Toate materialele necesare până la acel moment au fost verificate cu facturi semnate de partea vătămată și soția acestuia. A arătat că SC B. SA avea un stoc mare de materiale deținute într-un depozit, respectiv lemn, cherestea, cărămidă, fiind pregătită pentru efectuarea construcțiilor, iar betonul era achiziționat pe timpul iernii deoarece era mai ieftin.

în luna iulie, înainte de a pleca la Timișoara cu probleme personale, a arătat că subantreprenorul primise dispoziții clare cu privire la turnarea fundației și cu toate acestea fundația a fost greșită, astfel că împreună cu proiectantul, reprezentanții I.C.S. și cu partea vătămată s-au dispus măsuri de remediere a greșelilor. în acest sens, fiind necesar să se procedeze la spargerea betonului lucrătorii SC I. SA nu s-au mai prezentat, astfel încât inculpatul a susținut că remedierile au fost efectuate cu muncitori plătiți de el.

Referitor la armături a declarat că acestea au fost achiziționate de la firma martorului S., fiind montate de către o echipă a acestuia, plătită tot de el. După primirea armăturii a precizat că partea vătămată nu a mai permis accesul SC I. SA pe șantier și a echipei sale, motivat de faptul că nu se mai respecta termenul de finalizare 01 septembrie 2007. Urmare a unui act adițional încheiat în luna august 2007, partea vătămată a renunțat la manopera SC B. SA, însă continua să achiziționeze materiale de la această societate, deoarece era mulțumită de prețuri, astfel că i-au fost livrate materiale până în lunile septembrie - octombrie.

Deși partea vătămată avea datorii către SC B. SA, inculpatul a susținut că partea vătămată a luat legătura cu mai multe cunoștințe ale sale în fața cărora l-a denigrat. A recunoscut însă că a încasat sume de bani de la partea vătămată B.M., în baza unor facturi și chitanțe, conform contractului încheiat, suma totală încasată fiind cea din actul de inculpare.

În ceea ce privește cele 3 ordine de plată susținut că nu-și amintește să i le fi arătat părții vătămate B.M. și nu aveau aplicate pe ele ștampile întrucât nu fuseseră depuse în bancă și faptul că pe ordinele de plată din dosar figurează ștampila îl consideră ca un act de rea credință din partea părții vătămate, despre care crede că și-a confecționat o ștampilă și a aplicat-o pe cele 3 ordine de plată pe care i le-a sustras din dosar.

După colaborarea pe care a avut-o cu arhitectul D.U., care a decedat în 2007, sub îndrumarea căruia făcea desene pentru diverși clienți, inclusiv documentația necesară autorizării unei construcții, a arătat că a început să colaboreze cu numitul S.S., care s-a oferit să-l ajute, în sensul că el îi dădea planurile schițate, iar S. urma să le avizeze la București unde lucra cu un arhitect și verificator. Tot S. i-a spus că are o societate prin intermediul căreia poate să obțină avize pentru construcție, avize pentru mediu și alte avize necesare, astfel că la începutul anului 2009 a început colaborarea cu acesta, ocupând un birou în incinta SC C. SA, unde să facă desenele și schițele. Urmare a acestei colaborări, inculpatul urma să primească 10% - 20% din valoarea facturilor. Tot în anul 2009 a încheiat un contract de colaborare cu SC S.S.C. SRL, societatea lui S.S., cu care a abordat același mod de lucru pe care-l avusese cu arhitectul D.U. în anul 2010 susține că s-a încheiat un act adițional la acest contract, prin care era împuternicit ca pentru și în numele lui S. să preia sume de bani de la clienți, fiind totodată împuternicit să comande o ștampilă pentru SC S.S.C. SRL, pentru a ștampila planșele desenate. A precizat că în majoritatea cazurilor chitanțele erau ștampilate de S.S., însă în situația în care acesta uita să o aplice, îl suna pe el să aplice ștampila. Tot în baza unei împuterniciri putea să încheie contracte, să preia bani pe care îi preda lui S.S., care era ocupat cu alte lucrări în țară. A susținut că se întâlnea cu S.S., de regulă, în baruri, unde îi preda dosarele în alb, iar după un timp i le restituia, fiind însoțite de avize și facturi și având certitudinea că pe acele înscrisuri erau aplicate semnăturile și ștampilele originale, făcând verificări pe internet cu privire la numiții G. și C., a susținut inculpatul că prin intermediul lui S.S. le-a cunoscut părțile vătămate Z.C., Z.C., E.E., I.M., S.V., pentru care a efectuat desene.

Referitor la partea vătămată Z.C. a arătat că S.S. fiind plecat în Grecia i-a adus lui documentația pe care a depus-o la primărie, pe care tot el a ridicat-o după avizare și aprobare.

Pentru partea vătămată I.M. a arătat că S.S. a spus că se poate rezolva problema obținerii licenței pentru taxi și cea a cumpărării terenului, însă sub pretextul că este plecat din localitate i-a dat lui documentele pentru a i le înmâna părții vătămate, fiind posibil printre acele documente să fi fost și asigurarea și hotărârea vizând suprafața de teren, susținând că nu avea cunoștință ce acte erau în dosar.

Cu privire la partea vătămată Z.C. a susținut că el a făcut doar desene și că de construcție, de autorizații și de avize s-a ocupat S., neștiind dacă erau sau nu legale.

Cu privire la lucrarea părții vătămate S.V. a precizat că a fost prima colaborare pe care a avut-o cu S. și potrivit înțelegerii contractul s-a încheiat pe SC B. SA SC C. SA, urmând ca pentru autorizațiile și avizele obținute partea vătămată să-i dea lui S. calorifere și alte obiecte.

În cazul părții vătămate C.E.G. a declarat că S.S. a fost cel care i-a spus să meargă la Primărie și să vorbească cu o persoană, E. sau L., pe care însă nu le-a găsit, fiind nevoit să i-a bon de ordine, pe care ulterior i l-a înmânat părții vătămate.

În privința părții vătămate L.I.D. inculpatul a arătat că i-a înmânat chitanțe și facturi pe care era aplicată ștampila SC S.S.C. SRL, precum și planșe pe care erau făcute schițe și pe care era aplicată o ștampilă tot a SC S.S.C. SRL.

Referitor la sumele de bani a arătat că acestea erau primite de la părțile vătămate în baza facturilor pe care le avea de la S.

A mai susținut inculpatul că în toată această perioadă el a fost de bună credință și nu a realizat actele de înșelăciune ale numitului S.S., despre care a aflat că l-a înșelat și pe numitul Spînoche pe care 1-a determinat să-și ipotecheze apartamentul.

În ceea ce privește pregătirea sa profesională, inculpatul a recunoscut că nu a absolvit nicio facultate, însă a urmat cursuri de desen tehnic. Cu toate acestea a susținut că la solicitarea lui S. figura pe înscrisuri ca fiind inginer, motivând însă că semna pe ștampilă și nu la rubrica inginer.

În final, inculpatul a susținut că în ceea ce-l privește pe partea vătămată B.M. se consideră vinovat pentru că nu a urmărit derularea lucrărilor efectuate de subantreprenor, iar în privința celorlalte părți vătămate doar pentru faptul că a efectuat desenele. Referitor la cele două angajate din primărie a declarat că nu a discutat niciodată cu acestea, întrucât nu le cunoștea.

Susținerile inculpatului formulate în apărarea sa au fost înlăturate de instanță ca nesincere, acestea nefiind confirmate de probele astfel cum au analizate mai sus, dar având în vedere și următoarele considerente.

Astfel cum rezultă din probele administrate în cauză cu privire la faptele analizate anterior, modul de operare al inculpatului consta în inducerea în eroare a părților vătămate cu ocazia încheierii unor contracte de prestări servicii în baza cărora el se obliga să realizeze proiectele construcțiilor și să obțină toate celelalte documente avize si autorizații necesare edificării acestora.

Din examinarea înscrisurilor întocmite de inculpat, inclusiv a planșelor desenate, rezultă că acesta își atribuia calitatea de inginer declarând că a absolvit Facultatea de Construcții a Universității O. în anul 2006.

Cu toate acestea, prin adresa din 08 noiembrie 2011 (filai vol. VIII), Universitatea O. a comunicat că inculpatul P.M. a fost înmatriculat și a urmat cursurile Facultății de Construcții astfel:

- anul 1 (1996-1997) a fost la specializarea îmbunătățiri funciare și dezvoltare rurală și a promovat cu media 6,50.

- anul 11 (1997-1998) nu promovează și face cerere de repetare a anului universitar 1998-1999.

- anul 11 (1998-1999) se transferă la specializarea Ingineria și managementul lucrărilor de construcții și promovează cu media 6,58.

- anul 111 (1999-2000) nu promovează și face cerere de întrerupere a studiilor pentru 2 ani universitari, respectiv 2000-2002.

- anul universitar 2002-2003 se transferă la altă instituie de învățământ superior.

După inducerea în eroare a părților vătămată în modalitatea arătată, pentru a le menține în eroare si pentru a obține în continuare de la acestea sume de bani, inculpatul punea la dispoziția acestora diverse înscrisuri de specialitate - planșe desenate, referate, memorii tehnice, memorii justificative, etc.

Toate aceste înscrisuri aveau aplicată parafa aceluiași arhitect - M.C. si/sau parafa aceluiași inginer verificator - I.I.G., ambele însoțite de aceleași semnături indescifrabile.

A fost identificată si audiată, în cursul urmăririi penale, martora M.C., de profesie arhitect. Aceasta a arătat că nu îl cunoaște pe inculpatul P.M. și nu a colaborat cu acesta la întocmirea de proiecte sau documentații pe partea de arhitectură, susținând totodată că nu le cunoaște pe părțile vătămate C.E.G., I.M., Z.C., Z.C., L.l.D. și, prin urmare, nu le-a întocmit documentație pentru construirea de imobile. Fiindu-i arătate mai multe documente constând în planuri încadrare în zonă, planuri situație, memorii justificative, diverse planuri întocmite pentru părțile vătămate și examinându-le a susținut că nu au fost întocmite de ea, nu cunoaște persoanele al căror nume apar pe acele documente, nu le-a semnat și nu le-a ștampilat. Comparând amprenta ștampilei aplicate pe acele documente cu amprenta ștampilei sale, martora a arătat că sunt diferite, scrisul de pe ștampila originală fiind mai mic. De asemenea, semnătura pe care martora a precizat că o folosește de 4-5 ani nu seamănă cu cea de pe documentele respective. Martora a mai declarat că nu a colaborat niciodată cu inculpatul și nu cunoaște modalitatea prin care acesta a intrat în posesia unui model al ștampilei și semnăturii sale, adăugând că nu a lucrat decât un singur proiect în Constanta, în perioada 2005 - 2006.

Fiind audiată și în fața instanței martora M.C. a relatat aceleași aspecte, arătând în plus că nu a pierdut și nu a împrumutat ștampila și deși a avut o colaborare cu o persoană pe nume P.C., pe toată această perioadă nu i-a dispărut ștampila. A precizat că SC S.S. SA nu îi este cunoscută și nici numele de S.S.

A fost audiată și martora N.E.M., fosta concubină a inculpatului, despre care partea vătămată Z.C. a declarat că acesta i-a prezentat-o ca fiind arhitectă.

Martora a negat că, cel puțin în prezența sa, inculpatul i-arft atribuit o asemenea calitate însă a adăugat că a văzut în locuința acestuia o ștampilă care conținea cuvântul arhitect și prenumele M.

Multe dintre documentele predate de inculpat părților vătămate poartă antetul si ștampila SC S.S.C. SRL ori fac trimitere la numele acestei societăți comerciale.

Relevante în cauză sunt și declarațiile martorilor S.B.S. și S.F.S. care prin relatările lor combat în totalitate susținerile inculpatului, privind colaborarea sa cu SC S.S.C. SRL. Aceștia au declarat că îl cunosc pe inculpatul P.M., dar că nu l-au împuternicit sau autorizat în nici un fel pe inculpat să întocmească documente în numele acestei societăți.

De asemenea, martorii au declarat că inculpatul nu a fost niciodată angajat sau colaborator al SC S.S.C. SRL și că nu i-au împrumutat acestuia ștampila firmei.

Nu în ultimul rând, martorii au arătat că SC S.S.C. SRL nu a întocmit actele aflate la dosar și că semnăturile depuse pe acestea nu le aparțin, precizând totodată că firma s-a ocupat întotdeauna exclusiv de executarea construcțiilor și niciodată de proiectarea lor.

Cei doi martori, S.B.S. și S.F.S. au fost audiați și în fata instanței, aceștia declarând următoarele:

Martorul S.B.S. a declarat că este asociat și administrator la SC S.S.C. SRL, societate care are ca obiect execuții construcții. Pe inculpatul P.M. îl cunoaște din anul 1998, când și acesta din urnă avea o societate care se ocupa de construcții, acesta achiziționând hotel beton de la firmă. S-a reîntâlnit cu acesta după 4 - 5 ani, spunându-i că este inginer constructor și are o firmă de proiectare. Astfel i-a spus că i-a întocmit proiectul părții vătămate B.M., pentru care a și achiziționat de la firma sa oțel beton, ulterior trimițând salariați de-ai săi să monteze armătura. De la partea vătămată B.M. a aflat că au existat probleme între el și inculpatul P.M., motiv pentru care partea vătămată i-a solicitat copii de pe avizele de expediție a oțelului beton.

În ultima perioadă, mai precis în ultimii patru ani martorul a precizat că avea cunoștință că inculpatul este pilot. Referitor la documentele care i-au fost arătate în cursul urmăririi penale, acesta a arătat că păreau că emană de la SC S.S.C. SRL, însă a susținut că inculpatul nu a fost cooptat în societate, nu a fost împuternicit să întocmească acte în numele societății, cu atât mai mult cu cât societatea nu are ca obiect întocmirea de proiecte. în ceea ce privește ștampila societății a precizat că nu s-a întâmplat să se piardă și nici nu i-a fost înmânată vreodată inculpatului, însă a relatat că când o mai lăsa în organizarea de șantier, datorită controalelor care se efectuau.

A mai declarat că inculpatul venea de multe ori pe șantier, fiind însoțit și de către Z.C., pe care l-a prezentat ca fiindu-i prieten, ulterior aflând care erau de fapt relațiile dintre cei doi.

Martorul S.F.S. a declarat că în calitate de asociat la SC S.S.C. SRL, care are ca obiect de activitate lucrări de construcții și fasonări oțel beton, nu a avut colaborări cu inculpatul P.M., care i-a fost prezentat ca inginer constructor și aflând de la acesta că absolvise Facultatea de Construcții.

Până să devină asociat în cadrul firmei a aflat că SC S.S.C. SRL avusese o singură colaborare cu inculpatul, când acesta în calitate de client achiziționase fier fasonat.

În cadrul firmei a arătat că cel care se ocupa de încheierea contractelor, de întocmirea facturilor, de evidența contabilă era celălalt asociat, S.B.S. A mai precizat martorul că personal nu i-a dat inculpatului nicio împuternicire să încheie acte în numele societății. Cu privire la ștampilele societății martorul a susținut că una era în posesia celuilalt asociat, având și o ștampilă de rezervă pe care de regulă o avea în mașină, însă nu s-a întâmplat să se constate lipsa acesteia. Cu privire la înscrisurile care i-au fost arătate la procuror a declarat că nu îi aparțin, însă în două rânduri a văzut asupra inculpatului schițe reprezentând elemente de construcții, fundații, grinzi și o dată l-a văzut făcând astfel de schițe la calculator. A mai arătat martorul că în perioada ianuarie 2009 - martie 2009, când lucrările erau reduse, cu acceptul celuilalt asociat, inculpatul a ocupat un birou la SC C. SA SRL, unde avea biroul și SC S.S.C. SRL și unde inculpatul întocmea schițe la calculator.

În continuare au fost efectuate verificări cu privire la persoana inginerului G.I.I. care figurează pe lista experților tehnici atestați până la data de 31 decembrie 2008 la poziția nr. 202.

În această listă, depusă la dosarul cauzei, numele inginerului G.I.I. figurează împreună cu codul numeric personal al acestei persoane.

În urma verificărilor efectuate în baza de date a Serviciului de Evidentă Informatizată a Persoanelor s-a stabilit că G.I.I. a decedat la data de 28 ianuarie 2009, fiind emis certificatul de deces din 2009 de către Primăria Sectorului 1 București.

Cu toate acestea, majoritatea covârșitoare a actelor având aplicate parafa verificatorului G.I.I. si o semnătură indescifrabilă au fost predate de inculpat părților vătămate după această dată.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatului a fost găsită o ștampilă cu amprenta SC S.S.C. SRL, care a fost depusă la dosar.

Tot în legătură cu înscrisurile predate părților vătămate din prezenta cauză trebuie observat că mai multe înscrisuri intitulate dovezi de luare în evidentă precum si cele intitulate chitanțe care le însoțesc pe cele dintâi, aparent emise de Ordinul Arhitecților din România poartă, același număr de înregistrare, (în cazul părților vătămate C.E.G. și E.E.).

De asemenea, referatele pentru verificarea de calitate la cerința A pe care inculpatul le-a predat părților vătămate S.V. si Z.C. poartă același număr de înregistrare.

Tot în locuința inculpatului cu ocazia percheziției domiciliare au fost găsite mai multe înscrisuri care atestau în mod neadevărat că acesta era pilot comercial - adeverințe și ordine de deplasare aparent emise de C., o cămașă de uniformă cu însemne și grade specifice aviației civile, o legitimație inscripționată în limba engleză P.C.M.

SC C. SA a comunicat că inculpatul nu a fost niciodată angajat al său, iar SC R.A.S. SRL a comunicat că inculpatul a fost înscris la școală de piloți organizată la aerodromul din com. Tuzla, dar că nu a absolvit-o niciodată.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în locuința inculpatului P.M. au fost găsite mai multe înscrisuri legate de activitatea de pilotaj aerian din care rezultă că inculpatul este pilot comercial, dar și înscrisuri legate de activitatea de construcții (vol. IV urmărire penală).

Astfel, a fost găsit un memoriu tehnic de rezistență, beneficiarii imobilului fiind Z.C. și Z.M., înscrisuri care privesc dreptul de proprietate al soților Z. asupra imobilului respectiv, precum și proiectul complet al unei construcții, al cărui verificator a fost ing. B.G.V.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în locuința inculpatului P.M. la data de 04 noiembrie 2011, de la martorul L.Ș.T., președinte al Asociației de Proprietari în care se afla apartamentul în care locuia cu chirie inculpatul, a fost ridicat în copie un contract de prestări servicii între SC S.S.C. SRL și Asociația de Proprietari, având ca obiect reparația hidroizolației blocului respectiv.

Acest contract nedatat este încheiat de către S.S.B. în calitate de reprezentant al SC S.S.C. SRL, poartă ștampila acestei societăți precum și o semnătură indescifrabilă aplicată pe aceasta.

Potrivit clauzelor contractuale, executarea obligațiilor ar fi trebuit să înceapă la data de 21 iulie 2011, iar beneficiarul ar fi trebuit să achite prețul total de 4.456, 2 lei astfel: 800 lei cu titlu de avans, suma de 2.456, 2 lei ar fi urmat să fie dedusă din datoria inculpatului față de Asociație, iar restul în tranșe lunare egale.

Martorul L.Ș.T., președintele asociației de proprietari, a declarat că inculpatul a locuit în bloc din anul 2006 și până la momentul arestării sale, el știind că acesta este inginer constructor și pilot comercial. în continuare, martorul a declarat că inculpatul avea o datorie de peste 3000 lei față de asociația de proprietari pe care nu o plătea, iar în aceste condiții acesta a venit cu ideea încheierii acelui contract de prestări servicii în baza căruia SC S.S.C. SRL urma să repare hidroizolatia blocului, operațiune pentru care beneficiarul ar fi trebuit să achite suma de 4.456,2 lei. Conform propunerii inculpatului din această sumă Asociația ar fi plătit doar suma de 2.000 lei, restul de 2.456,2 lei urmând să se compenseze cu datoria pe care el o avea față de Asociație. Cu privire la SC S.S.C. SRL martorul a precizat că inculpatul i-a spus că deține o parte din părțile sociale, iar celălalt asociat, S.B., este prietenul său. Martorul a arătat că au renunțat la contract deoarece a realizat că era o încercare a inculpatului de a înșela asociația de proprietari.

Și în fata instanței martorul L.Ș.T. a declarat că a avut o relație bună cu inculpatul, cunoscând că lucra la Inspectoratul de Stat în Construcții, dar că în urma restructurărilor are un alt loc de muncă la Carpatair, unde este pilot. Singura problemă pe care a avut-o a fost datoria care se acumulase la întreținere și de aceea le-a propus ca în compensare să se ocupe de hidroizolatia cu membrană hidroizolatoare bituminoasă, prin intermediul unei firme. Cu privire la contractul pe care i l-a arătat inculpatul, acesta i s-a părut dubios în momentul în care a sunat la firma respectivă, unde în loc să răspundă administratorul acelei firme, i-a răspuns inculpatul care i-a spus că deține și el o parte din acțiuni. După ce a citit contractul încheiat cu administratorul asociației l-au anunțat pe inculpat că nu mai sunt de acord cu acesta. Martorul a precizat că nu-și mai amintește numele firmei care figura în acel contract. A mai arătat că de la firma care figura în acel contract nu s-a prezentat nicio persoană.

În același sens sunt și declarațiile reprezentantei părții vătămate, administratorul V.M., administratorul asociației de proprietari, care a arătat că într-adevăr inculpatul acumulase o datorie mare la întreținere, motiv pentru care le-a propus să încheie un contract de prestări servicii cu SC S.S.C. SRL, unde pretindea că este asociat, pentru a repara acoperișul. în acest sens le-a prezentat un contract încheiat între SC S.S.C. SRL și Asociația de Proprietari, prin președinte. A declarat că în cele din urmă contractul nu a mai fost executat întrucât președintele asociației a descoperit tentativa de înșelăciune, după ce a sunat la firma respectivă și i-a răspuns inculpatul.

Reprezentanta părții vătămate a depus la dosar un exemplar al listei cu obligațiile de plată ale proprietarilor față de Asociația de Proprietari din care reies datoriile menționate ale inculpatului, precum și chitanțele prin care mama acestuia a achitat debitul după arestarea fiului său.

La rândul lor, martorii S.FS. și S.B.S., asociați ai SC S.S.C. SRL, au declarat, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, că societatea nu a încheiat nici un contract cu Asociația de proprietari pentru repararea hidroizolației. De asemenea, martorii au declarat că societatea nici nu se ocupa cu executarea unor astfel de lucrări.

În baza autorizației din 17 noiembrie 2011 a Tribunalului Constanta a fost efectuată o percheziție informatică asupra mai multor medii de stocare ridicate din locuința inculpatului (vol. X urmărire penală).

În acest mod au fost descoperite mai multe înscrisuri oficiale si sub semnătură privată care au legătură cu prezenta cauză, respectiv planșe desenate cu diferite imobile, polițe de asigurare în alb, studii geotehnice, etc.

Printre aceste înscrisuri a fost găsit si certificatul de înregistrare al SC S.S.C. SRL precum si contractul de prestări servicii încheiat de această societate cu Asociația de Proprietari.

Din perspectiva îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 75 C. proc. pen., instanța de fond a apreciat că declarațiile detaliate pe care părțile vătămate le-au dat în cauză se coroborează cu întreg ansamblul probator, care nu este de natură să-l disculpe pe inculpat ori să creeze dubii asupra veridicității declarațiilor acestora. Părțile vătămate au fost constante în declarațiile date, când au descris în detaliu modalitatea inducerii lor în eroare, declarațiile lor coroborându-se și cu depozițiile martorilor astfel cum au fost analizate mai sus, cu înscrisurile depuse la dosar, precum și cu răspunsurile primite de la autoritățile publice.

Prin urmare, toate probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească susțin situația de fapt astfel cum a fost expusă și reținută, și bineînțeles vinovăția inculpatului.

Deși și-a susținut nevinovăția, inculpatul nu a reușit să probeze în conformitate cu dispozițiile art. 66 C. proc. pen., lipsa de temeinicie a probelor administrate în cursul procesului penal, neexistând temeiuri pentru a fi achitat și întrucât faptele există,constituie infracțiuni și au fost săvârșite de acesta, urmează a fi tras la răspundere penală.

În ceea ce privește cererile de schimbarea a încadrării juridice formulate de inculpat prin apărător instanța consideră că sunt neîntemeiate.

Astfel, este nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice din cele două infracțiuni de trafic de influență, prev. de art. 257 C. pen., reținute în sarcina inculpatului, în infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru întregirea laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență trebuie îndeplinite mai multe cerințe esențiale. în primul rând, făptuitorul trebuie să aibă influență sau să lăsase să se creadă că are influență. în cauza de față se reține că inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul primăriei, P.L.E. și B.E., pentru a le determina să urgenteze obținerea de către părțile vătămate a autorizațiilor și avizelor necesare (este cazul părților vătămate I.M. și C.E.G.). Prin urmare, a lăsa să se creadă că are influență asupra unui funcționar înseamnă a crea cumpărătorului de influență falsa impresie că se bucură de trecere în fața acelui funcționar.

În acest sens redăm un fragment din transcrierea convorbirilor înregistrate și puse la dispoziție de partea vătămată C.E.G.:

- „C.E.G." - Și la primărie câți bani ai plătit M.

- „P.M."- Nu mai știu, cât mi-a cerut ăla de acolo.

- „C.E.G." - Cine ți-a cerut.

- „P.M."- E.

- „ C.E.G." - E., L.

- „P.M."- Cea cu care ai vorbit.

- „C.E.G." - E.

- „P.M."- La P.L., P.L. e altceva. Aia e altceva. Sunt două persoane cu care am vorbit.

- „C.E.G." - Două persoane, E. și mai cum.

- „P.M."- N-avem cum să mai dăm nume."

Doar în cazul în care funcționarul nu are în competență îndeplinirea actului care îl interesează pe cumpărătorul de influență, atunci în sarcina subiectului activ se va reține infracțiunea de înșelăciune.

Practica judiciară a ajuns la concluzia că pentru existența infracțiunii de trafic de influență este necesară numai precizarea actului pentru a cărei îndeplinire urmează a se exercita influența făptuitorului, iar nu și indicarea persoanei asupra căreia va fi exercitată, deoarece prin determinarea actului este determinată, în mod implicit și persoana care îl va îndeplini ca urmare a realei sau pretinsei influențe a făptuitorului, și anume funcționarul sau alt salariat în ale cărui atribuții de serviciu intră îndeplinirea acelui act.

În acest sens au fost avute în vedere susținerile părții vătămate I.M., confirmate de martorele Itoafă Irina și R.A., care a arătat că inculpatul i-a cerut suma de 2.000 euro, adăugând că soția sa, numită E., lucrează în cadrul Primăriei Constanta, astfel încât are influentă asupra funcționarilor de acolo și obținerea documentelor nu va fi o problemă.

Pentru existența infracțiunii este necesar ca instituția, unitatea publică sau orice altă persoană juridică din care face parte funcționarul să aibă competența de a efectua actul în vederea căruia se exercită influența, iar pe de altă parte se cere ca și funcționarul să aibă competența funcțională de a înfăptui actul solicitat. Nu are importanță dacă intervenția s-a realizat sau nu. Doar dacă funcționarul nu este competent să îndeplinească acel act sau unitatea la care se face referire nu este competentă, va exista infracțiunea de înșelăciune, ceea ce nu este cazul în speța de față.

În concluzie, ori de câte ori se constată că o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar primește ori pretinde foloase sau acceptă promisiuni pentru a-1 determina pe acel funcționar să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, vom fi în prezența unui trafic de influență.

Traficul de influență trebuie sancționat în concurs cu înșelăciunea, dacă traficarea a reprezentat un mijloc de amăgire pentru o inducere în eroare.

Atât în literatura de specialitate, cât și în practica judiciară se consideră că infracțiunea de trafic de influență nu este susceptibilă, în principiu, de săvârșirea în formă continuată, deoarece infracțiunea presupunând nu numai rezoluția infractorului, ci și acordul unei alte persoane, presupune o nouă rezoluție la fiecare repetare a actului de traficare a influenței, ceea ce înlătură forma continuată de săvârșire. Așa fiind, chiar dacă făptuitorul și-a făcut de la început un plan de traficare, prin acțiuni repetate, a influenței reale sau presupuse asupra unui funcționar, de fiecare dată săvârșește infracțiunea de trafic de influență, fiindu-i astfel aplicabile dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni.

S-a mai solicitat de către inculpat prin apărători, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1) C. pen., pentru părțile vătămate B.B., C.E.G., S.V., I.M., E.E., Z.C., L.I.D. și Z.C., susținându-se că înscrisurile presupus false nu au fost date acestor părți vătămate la momentul inducerii în eroare, că în ceea ce privește pretinsa calitate de inginer constructor, aceasta nu a putut fi determinantă decât în ceea ce privește întocmirea proiectului construcției și nu și în ceea ce privește obținerea celorlalte acte; cu privire la alin. (3) s-a susținut că nu poate fi reținut întrucât acesta se referă la inducerea sau menținerea în eroare cu prilejul încheierii sau executării unui contract, care sub forma sa de instrumentum nu s-a încheiat niciodată, cu excepția părții vătămate B.M.

S-a mai susținut că, și în cazul în care s-ar admite că a existat un contract consensual, nu pot fi reținute la încadrarea juridică dispozițiile alin. (2).

În raport de situația de fapt expusă și de întregul material probator administrat în cauză, în opinia instanței de fond cererea de schimbare a încadrării juridice, astfel cum a fost formulată și motivată de inculpat, prin apărători, este neîntemeiată.

Infracțiunea de înșelăciune presupune sub aspectul laturii obiective, în primul rând, o acțiune de inducere în eroare, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, prin care i se creează celui indus în eroare o falsă reprezentare a realității.

Alin. (2) al art. 215 C. pen., incriminează înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

Prin mijloace frauduloase se înțeleg procedeele folosite de făptuitor care, prin ele însele, au aptitudinea de a crește gradul de credibilitate al acțiunii infracționale.

Prin calități mincinoase se înțeleg orice fel de atribute pe care și le arogă făptuitorul și care, în mod obișnuit inspiră încredere, determinându-l pe cel căruia i se adresează de a da, cu atât mai mult, crezare purtătorului lor.

Atunci când mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune vor fi aplicabile regulile concursului de infracțiuni. Când făptuitorul folosește un înscris fals pentru a comite înșelăciunea, fapta constituie un concurs de infracțiuni în care vor intra faptele prevăzute în art. 251 alin. (1) și art. 291 C. pen.

Reținerea alin. (2) al art. 215 C. pen. se justifică având în vedere că inculpatul s-a prezentat părților vătămate ca fiind de profesie inginer constructor sau proiectant, ceea ce a făcut ca acestea să capete o anumită încredere în capacitățile și experiența sa profesională în domeniul construcțiilor îndeosebi, acestea acceptând totodată cu mult mai multă ușurință încheierea contractelor în condițiile prezentate de inculpat.

De asemenea, rezultă din toate probele administrate faptul că pentru inducerea și menținerea în eroare a părților vătămate inculpatul s-a folosit de o multitudine de înscrisuri, despre care așa după cum rezultă din cele expuse mai sus cunoștea că sunt false. Nu are relevanță faptul că înscrisurile nu au fost prezentate la momentul încheierii acordului de voință, întrucât în cazul infracțiunii de înșelăciune în convenții, atât acțiunea de inducere în eroare, cât și acțiunea de menținere în eroare trebuie să aibă loc cu prilejul încheierii sau executării contractului.

În alin. (3) al art. 215 C. pen. este prevăzută o formă specială a infracțiunii de înșelăciune, cunoscută sub denumirea de înșelăciunea în convenții. Potrivit textului aceasta constă în inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul.

Chiar dacă doar în cazul părții vătămate B.M. a existat un contract încheiat între părți în formă scrisă, nu se poate susține inexistența unui contract în cazul celorlalte părți vătămate.

În dreptul nostru contractele consensuale constituie regula, fiind acele contracte care se încheie prin simplul acord de voință al părților, simpla lor manifestare de voință neînsoțită de nici un fel de formă, fiind suficientă pentru formarea valabilă a contractului.

De asemenea, instanța a pus în discuție din oficiu, schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) Cod.pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunile prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen. și art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., schimbare a încadrării juridice care a fost admisă.

În acest sens, instanța a considerat că întreaga activitate infracțională reținută a fost desfășurată de inculpat în baza unei rezoluții infracționale unice, având în vedere durata și întinderea activității infracționale, specificul infracțiunilor comise, care denotă o perseverență în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni, modalitatea comiterii infracțiunilor, constând în inducerea în eroare a mai multor persoane prin folosirea de calități mincinoase și înscrisuri false, scopul obținerii de mijloace materiale ilicite, fiind lezate relațiile sociale ce vizează protecția patrimoniului, încrederea în autoritățile publice.

La stabilirea și aplicarea pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen., respectiv gradul concret de pericol social al infracțiunilor săvârșite, apreciat prin prisma împrejurărilor și a modalităților concrete de comitere, a urmărilor produse, a datelor ce caracterizează persoana inculpatului.

S-a reținut că individualizarea pedepsei este principiu de bază al dreptului penal, ce constă în adaptarea pedepsei și a executării ei la cazul concret și la persoana infractorului, astfel încât să se asigure scopul și să se realizeze finalitatea răspunderii penale, conform gravității infracțiunii, pericolului social concret al acesteia, situației personale a infractorului și periculozității lui.

Art. 52 C. pen. prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama și de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Circumstanțele reale care caracterizează activitatea infracțională a inculpatului, astfel cum a fost descrisă mai sus, relevă un potențial infracțional al acestuia, dedus din durata și întinderea activității infracționale, din specificul infracțiunilor comise, care denotă o perseverență în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni. S-a avut în vedere că, prin modalitatea comiterii infracțiunilor, constând în inducerea în eroare a mai multor persoane prin folosirea de calități mincinoase și înscrisuri false, cu scopul obținerii de mijloace materiale ilicite, au fost lezate relațiile sociale ce vizează protecția patrimoniului, încrederea în autoritățile publice.

S-a mai reținut că, un aspect esențial constă în faptul că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală. Astfel, deși la acest moment a intervenit reabilitarea de drept, nu se poate ignora faptul că acesta a mai fost condamnat anterior după cum urmează: prin sentința penală nr. 1023 din 24 aprilie 2003 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin Decizia penală nr. 724 din 18 septembrie 2003 a Tribunalului Constanța la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și la pedeapsa amenzii penale pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; prin sentința penală nr. 874 din 21 mai 007 a Judecătoriei Constanța a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării, reținându-se la acel moment că a falsificat, prin contrafacere, o autorizație a I.S.C.I.R. din 2002, iar la data de 23 iunie 2003 a folosit înscrisul falsificat, în vederea încheierii contractului de prestări servicii din 2003 și efectuării de lucrări de montaj a două centrale termice.

Prin urmare, s-a constatat că pedepsele aplicate anterior inculpatului nu și-au atins funcția preventiv-educativă, acesta ignorând în totalitate clementa de care a beneficiat.

Asupra laturii civile, prima instanță a reținut că părțile vătămate s-au constituit părți civile în cursul procesului penal după cum urmează:

- I.M. a formulat pretenții în cuantum de 4.000 euro și 6.500 lei, reprezentând 2.000 euro suma solicitată de inculpat pentru întocmirea proiectului, pentru actele și avizele necesare, achitarea taxelor; 2.000 euro solicitată pentru obținerea licenței taxi și 6.500 lei solicitată pentru suprafața de teren de 52 mp;

- B.M. a formulat pretenții civile în cuantum de 30.233, 96 lei reprezentând sumele achitate inculpatului în baza contractului de execuție încheiat;

- L.I.D. a formulat pretenții civile în cuantum de 20.000 lei reprezentând sumele achitate inculpatului pentru proiect, avize și autorizații; în concluziile pe fond partea civilă a solicitat și daune morale în cuantum de 3.000 lei; - C.E.G. a formulat pretenții civile în cuantum de 20.000 lei reprezentând sumele care au fost achitate inculpatului pentru proiect, avize și autorizații; în concluziile pe fond partea civilă a solicitat și daune morale în cuantum de 3.000 lei;

- Z.C. a formulat pretenții civile în cuantum de 13.000 lei reprezentând suma achitată inculpatului pentru autorizații și avize, precum și suma de 6000 lei pe care i-a dat-o inculpatului cu titlu de împrumut; în concluziile pe fond partea civilă a solicitat și daune morale în cuantum de 3.000 lei;

- Z.C. a formulat pretenții în cuantum de 3.000 euro reprezentând suma solicitată de inculpat pentru întocmirea proiectului, pentru avize și autorizații.

Părțile vătămate E.E. și S.V. nu s-au prezentat în instanță, însă s-au constituit părți civile și au formulat pretenții în cursul urmăririi penale: E.E. s-a constituit partea civilă cu suma de 9.500 lei, iar S.V. cu suma de 12.000 lei.

Analizând actele și lucrările dosarului, în condițiile în care s-a stabilit cu certitudine vinovăția inculpatului și faptul că prin activitatea infracțională acesta a creat prejudicii în dauna părților vătămate, în raport și de probele existente la dosar, respectiv: înscrisurile depuse, susținerile inculpatului astfel cum rezultă din transcrierile convorbirilor înregistrate, conform cărora recunoaște primirea de sume de bani, instanța de fond a considerat că pretențiile civile formulate în cauză sunt întemeiate.

Pentru partea civilă C.E.G. s-a constatat ca fiind întemeiate pretențiile civile în cuantum de 20.000 lei, sumă ce rezultă din declarațiile martorilor G.G. și S.V.I., din înscrisurile existente în vol. I urmărire penală, filele 20-24, 31-32, precum și din transcrierile convorbirilor înregistrate dintre partea vătămată și inculpat, din care rezultă că acesta din urmă recunoaște sumele de bani primite de la partea vătămată.

Partea vătămată Z.C. a solicitat suma de 13.000 lei pentru autorizații și avize, acordarea acestor pretenții civile fiind justificată, având în vedere înscrisurile depuse în vol. III urmărire penală și care fac dovada achitării sumelor de bani de către partea vătămată.

În ceea ce privește însă suma de 6.000 lei solicitată cu titlu de pretenții civile de partea vătămată și reprezentând împrumutul pe care i l-a dat inculpatului, fără nicio legătură cu prezenta cauză, instanța a apreciat că nu se impune a fi acordate, având în vedere și faptul că prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de inculpat pentru fapta reclamată de partea vătămată.

Partea vătămată L.D.I. a solicitat ca inculpatul să fie obligat la plata sumei de 20.000 lei reprezentând sumele pe care i le-a achitat acestuia pentru proiect, avize și autorizații, pretenții civile dovedite cu înscrisurile depuse în vol. VII urmărire penală, înscrisuri din care rezultă sumele de bani plătite de acesta.

Părțile civile C.E.G., Z.C. și L.D.I. au solicitat și obligarea inculpatului la plat sumei de câte 3.000 lei cu titlu de daune morale, pretenții pe care instanța nu le-a acordat având în vedere motivația susținută, dar și faptul că aceste daune morale au fost solicitate pentru prima dată în concluziile pe fond.

Și pretențiile civile, în cuantum de 4.000 euro și 6.500 lei, formulate de partea vătămată I.M. s-a apreciat că sunt întemeiate, având în vedere declarațiile martorelor Itoafă Irina și R.A., dar și înscrisurile existente în dosarul de urmărire penală, care fac dovada sumelor de bani achitate de acesta, în împrejurările arătate în considerentele expuse mai sus.

Partea vătămată E.E. a formulat pretenții civile în cuantum de 9.500 lei, pe care instanța le-a considerat întemeiate având în vedere înscrisurile existente în vol. VI urmărire penală, înscrisuri care fac de asemenea dovada sumelor de bani plătite de acesta.

Pretențiile civile formulate de părțile civile S.V. și Z.C. s-a apreciat că sunt dovedite cu înscrisurile depuse în vol. V urmărire penală, iar pentru aceasta din urmă s-a avut în vedere și declarația martorei R.A.

În ceea ce privește pretențiile civile formulate de partea civilă B.M., în susținerea acestora au fost avute în vedere înscrisurile existente în vol. XII urmărire penală, înscrisuri care fac dovada sumelor achitate de partea vătămată.

Împotriva sentinței penale nr. 531 din 03 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 16105/118/2011 a declarat apel inculpatul P.M., care a solicitat reducerea aplicate de prima instanță, invocând în esență inadecvarea pedepselor raportat la gradul de pericol social al faptelor și la faptul că noile reglementări din noul C. pen., ce urmează să intre în vigoare, prevăd sancțiuni mult mai blânde pentru faptele similare o comise de inculpat; nelegalitatea hotărârii prin luarea în considerare a unor condamnări anterioare pentru care a intervenit reabilitarea; intervenirea unor schimbări în comportamentul procesual la inculpatului, care în prezent recunoaște integral faptele comise și dorește să acoperi prejudiciile create; înscrisurile folosite de inculpat pentru inducerea în eroare a părților vătămate corespundeau cerințelor legii referitoare la calitate; politica penală a statului pune accent pe recuperarea prejudiciului și împăcarea părților, iar suma pusă de inculpat la dispoziția instanței și bunurile sechestrate asigură acoperirea a 30% din prejudiciul produs. De asemenea, s-a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. b), c) C. pen., aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege și stabilirea unei pedepse rezultante a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere.

Prin Decizia penală nr. 95/P din 10 iulie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a admis apelul formulat de inculpatul P.M. împotriva sentinței penale nr. 531 din 03 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 16105/118/2011.

În baza art. 382 alin. (2) C. proc. pen. a fost desființată în parte sentința penală apelată și, rejudecând:

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza II-a, lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale în pedepsele componente de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza II-a, lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale aplicate pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 257 C. pen.; 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 257 C. pen.;

- 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost redusă pedeapsa principală aplicată inculpatului P.M. pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 8 ani închisoare la 7 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. s-a contopit pedeapsa de 7 ani închisoare stabilită prin această decizie cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită de prima instanță pentru infracțiunea prev. de art. 257 C. pen., pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită de prima instanță pentru infracțiunea prev. de art. 257 C. pen. și pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită de prima instanță pentru infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum și cu pedeapsa complementară, în final inculpatul P.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza II-a, lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin acestei decizii.

În baza art. 163 C. proc. pen. s-a dispus instituirea sechestrului asupra sumei de 5.000 lei consemnată la C.E.C. Bank - Sucursala Constanța, la dispoziția Curții de Apel Constanța, de către inculpatul P.M., conform recipisei de consemnare din data de 17 iunie 2013.

În baza art. 383 alin. (1)1 C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului P.M.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului P.M. și perioada arestării preventive de la data de 03 decembrie 2013 la zi.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 189 C. proc. pen. s-a stabilit că suma de 100 lei, reprezentând onorariu parțial apărător desemnat din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Constanța.

Pentru a decide astfel, examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelantă, precum și din oficiu, conform art. 378 C. proc. pen., instanța a constatat că apelul formulat de inculpatul P.M. este fondat, sub aspectul individualizării pedepsei, în considerarea conduitei procesuale din faza apelului.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului P.M., fiind îndeplinite condițiile pentru pronunțarea unei soluții de condamnare pentru infracțiunile deduse judecății.

S-a reținut că, prima instanță a analizat în mod detaliat starea de fapt ce conturează cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen., art. 291 C. pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul fiecărui act material și infracțiune prima instanță a indicat pe larg modalitatea în care a acționat inculpatul, precum și mijloacele de probă care au condus la stabilirea cu certitudine a vinovăției inculpatului P.M.

Inculpatul P.M. a negat în fața primei instanței săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, însă în apel acesta și-a reconsiderat poziția procesuală și a recunoscut fără rezerve toate acuzațiile ce i-au fost reținute prin hotărârea primei instanțe și nu a mai formulat critici prin greșita sa condamnare pentru cele patru infracțiuni mai sus menționate.

În condițiile în care inculpatul P.M. recunoaște integral săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen., art. 291 C. pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ținând seama de caracterul elaborat al motivării hotărârii primei instanțe, care expune în mod complet și convingător argumentele și mijloacele de probă ce susțin vinovăția inculpatului, însușite și de instanța de apel, nu se va mai realiza o analiză individuală fiecărei acuzații aduse inculpatului P.M., reținând în esență următoarele fapte comise de inculpat:

- la data de 01 aprilie 2007, folosind mai multe înscrisuri false, a indus-o în eroare pe partea vătămată B.M. determinând-o astfel să încheie contractul de execuție în baza căruia aceasta din urmă a achitat suma de 30.233,96 lei; în luna ianuarie a anului 2009, folosind mai multe înscrisuri false și calități mincinoase, și afirmând că are influență asupra unor funcționari, neindicați prin nume sau funcție, cu atribuții în domeniul construcțiilor a indus-o în eroare pe partea vătămată S.V. de la care a solicitat și a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectele necesare edificării unei construcții, pentru a obține toate actele, avizele și autorizațiile necesare în acest sens și pentru a achita taxele aferente;

în luna ianuarie a anului 2009, folosind mai multe înscrisuri false, precum și calități mincinoase și afirmând că are influență asupra unor funcționari, neindicați prin nume sau funcție, cu atribuții în domeniul construcțiilor a indus-o în eroare pe partea vătămată E.E. de la care a solicitat și a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectele necesare edificării unei construcții, pentru a obține toate actele, avizele și autorizațiile necesare în acest sens și pentru a achita taxele aferente; în toamna anului 2009, folosind mai multe înscrisuri false și afirmând că are influență asupra unor lucrători din Primăria Constanta, neindicați prin nume sau funcție, a indus-o în eroare pe partea vătămată Z.C.

și i-a solicitat mai multe sume de bani pentru a-i întocmi proiectul necesar edificării unei construcții, pentru a-i obține actele și avizele necesare în acest sens și pentru a-i achita taxele aferente; în luna mai a anului 2010, folosind mai multe înscrisuri false și calități mincinoase și afirmând că are influentă asupra unor lucrători din Primăria Constanta, neindicați prin nume sau funcție, a indus-o în eroare pe partea vătămată I.M. pretinzând și primind de la aceasta suma de 6.500 lei pentru a obține de la Primăria mun.

Constanta, pentru ea, un teren în suprafață de 50,5 m.p; în intervalul martie 2010-iunie 2011, folosind mai multe înscrisuri false și calități mincinoase, a indus-o în eroare pe partea vătămată I.M. de la care a pretins și a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectul unei construcții ce urma a fi edificate pe terenul soacrei acesteia din urmă, M.A., pentru a-'i obține actele și avizele necesare în acest sens și pentru a-i achita taxele aferente; în luna septembrie a anului 2011, invocând o presupusă influență asupra unor lucrători din Primăria Constanta, neindicați prin nume sau funcție, a indus-o în eroare pe partea vătămată I.M. pretinzând și primind de la aceasta suma de 2.000 euro pentru a obține pentru ea, de la Primăria mun.Constanta o licență pentru practicarea taximetriei; la data de 04 noiembrie 2011, a indus-o în eroare pe partea vătămată I.M. cu ocazia încheierii unui contract de asigurare privind asigurarea persoanelor transportate în regim taxi remițându-i acesteia o poliță de asigurare falsificată și cerându-i pentru aceasta suma de 285 euro, care nu a mai fost însă plătită de către partea vătămată ca urmare a prinderii inculpatului în flagrant;

în luna ianuarie a anului 2010, folosind mai multe înscrisuri false, precum și calități mincinoase, și afirmând că are influență asupra unor funcționari, neindicați prin nume sau funcție, cu atribuții în domeniul construcțiilor a indus-o în eroare pe partea vătămată L.I.D. de la care a solicitat si a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectele necesare edificării unei construcții, pentru a obține toate actele, avizele și autorizațiile necesare în acest sens și pentru a achita taxele aferente; în luna septembrie a anului 2010, folosind mai multe înscrisuri false, precum și calități mincinoase a indus-o în eroare pe partea vătămată C.E.G. de la care a pretins și a primit mai multe sume de bani, pentru a întocmi proiectul unei construcții ce urma a fi edificate și pentru a se îndeplini celelalte demersuri necesare, potrivit legii, în vederea emiterii autorizației de construire și executării construcției;

în luna mai a anului 2011, folosind mai multe înscrisuri false, precum și calități mincinoase și afirmând că are influență asupra unor funcționari, neindicați prin nume sau funcție, cu atribuții în domeniul construcțiilor a indus-o în eroare pe partea vătămată Z.C. de la care a solicitat și a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectele necesare edificării unei construcții, pentru a obține toate actele, avizele și autorizațiile necesare în acest sens și pentru a achita taxele aferente; în luna iulie a anului 2011, a indus în eroare reprezentanții Asociației de Proprietari cu ocazia încheierii unui contract de prestări servicii între această asociație și SC S.S. SRL având ca obiect repararea hidroizolației blocului AV2 de pe aleea E., contract care însă nu a mai fost executat, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- pentru a o menține în eroare pe partea vătămată B.M. în executarea contractului de execuție din 01 aprilie 2011 i-a predat acesteia trei înscrisuri sub semnătură privată, respectiv ordinele de plată din 04 aprilie 2011, din 05 aprilie 2011 și din 05 aprilie 2011, despre care cunoștea că sunt falsificate; în baza aceleiași rezoluții infracționale și la intervale diferite de timp, a predat părții vătămate S.V. mai multe înscrisuri oficiale și sub semnătură privată despre care cunoștea că sunt falsificate și pe care le-a prezentat ca fiind autentice;în baza aceleiași rezoluții infracționale și la intervale diferite de timp, a predat părții vătămate E.E. mai multe înscrisuri oficiale și sub semnătură privată despre care cunoștea că sunt falsificate și pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiași rezoluții infracționale și la intervale diferite de timp, a predat părții vătămate Z.C. mai multe înscrisuri oficiale și sub semnătură privată despre care cunoștea că sunt falsificate și pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiași rezoluții infracționale și la intervale diferite de timp, a predat părții vătămate I.M. mai multe înscrisuri oficiale și sub semnătură privată despre care cunoștea că sunt falsificate și pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiași rezoluții infracționale și la intervale diferite de timp, a predat părții vătămate L.I.D. mai multe înscrisuri oficiale și sub semnătură privată despre care cunoștea că sunt falsificate și pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiași rezoluții infracționale și la intervale diferite de timp, a predat părții vătămate C.E.G. mai multe înscrisuri oficiale și sub semnătură privată despre care cunoștea că sunt falsificate și pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiași rezoluții infracționale și la intervale diferite de timp, a predat părții vătămate Z.C. mai multe înscrisuri oficiale și sub semnătură privată despre care cunoștea că sunt falsificate și pe care le-a prezentat ca fiind autentice, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în formă continuată prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- în intervalul martie 2010 - iunie 2011, a pretins și a primit de la partea vătămată I.M. mai multe sume de bani lăsând să se înțeleagă că are influentă asupra unei lucrătoare din Primăria Constanta cu atribuții în domeniul eliberării autorizațiilor de construire, indicată cu prenumele E., pentru a o determina să facă acte ce intră în atribuțiile ei de serviciu, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influentă prevăzută de art. 257 C. pen.;

- în luna septembrie a anului 2010 a pretins și a primit de la partea vătămată C.E.G. mai multe sume de bani lăsând să se înțeleagă că are influentă asupra lucrătorilor din Primăria Constanta cu atribuții în domeniul eliberării autorizațiilor de construire, pentru a-i determina pe aceștia să facă acte ce intră în atribuțiile lor de serviciu, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influentă prevăzută de art. 257 C. pen.

Inculpatul a criticat greșita individualizare a pedepselor ce i-au fost aplicate de prima instanță, solicitând reducerea substanțială a acestora, prin reținerea de circumstanțe atenuante, astfel încât să fie posibilă aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

Instanța de apel a reținut că, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul și funcțiile pedepsei, prin raportare la aceste criterii generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ atât circumstanțele reale de comitere a faptelor, cât și circumstanțele personale ale inculpatului.

Inculpatul P.M. a comis mai multe acte materiale de înșelăciune în perioada aprilie 2007 - noiembrie 2011, când a indus în eroare opt părți vătămate, de la care a obținut diferite sume de bani și pentru a căror inducere în eroare a folosit numeroase înscrisuri falsificate, unele ce păreau a fi emise de instituții ale statului, iar în cazul a două părți vătămate a pretins sume de bani susținând că are influență asupra unor funcționari publici din Primăria Constanța.

Instanța de apel a remarcat perioadă infracțională a inculpatului, specializarea sa infracțională, persuasiunea de care a dat dovadă inculpatul, care a reușit să inducă în eroare numeroase persoane, în special prin folosirea a numeroase înscrisuri oficiale și sub semnătură privată, dar și prin invocarea unor persoane reale, inclusiv în cuprinsul înscrisurilor falsificate, de natură a convinge părțile vătămate că demersurile inculpatului sunt reale.

S-a reținut că, din comportamentul inculpatul rezultă că acțiunile infracționale aveau un caracter premeditat și deveniseră un mod de viață prin care acesta reușea să obțină importante sume de bani, în condițiile în care nu avea o altă sursă de venit.

Din însumarea tuturor sumelor primite de inculpat de la părțile vătămate rezultă o sumă de aproximativ 120.000 lei pe perioada celor 4 ani cât a durat activitatea infracțională, ceea ce relevă un prejudiciu de o întindere importantă, prin care au fost produce pagube semnificative părților vătămate.

Inculpatul a folosit în mod constant înscrisuri falsificate, multe dintre acestea fiind aparent înscrisuri oficiale, pentru a induce în eroare părțile vătămate, utilizând aceste mijloace frauduloase ca să câștige ușor încrederea părților vătămate, înscrisuri despre care nu s-ar putea susține întemeiat că erau legal întocmite, cum arată inculpatul, în condițiile în care nu emanau de la adevăratul titular și nu exista nicio garanție asupra corectitudinii datelor înscrise, fiind niște înscrisuri contrafăcute.

Drept urmare, ținând seama de modalitatea de comitere a faptelor, de numărul actelor materiale și al persoanelor induse în eroare de inculpat, de perioada infracțională, de scopul urmărit de inculpat - obținerea de beneficii materiale, de forma de vinovăție - intenție directă, de urmările negative produse în patrimoniul părților vătămate, • faptele inculpatului prezintă un grad sporit de pericol social, ceea ce impune o sancționare proporțională gravității acestor fapte.

Din perspectiva persoanei inculpatului s-a constată că inculpatul P.M. are studii medii, este divorțat, locuia singur într-un apartament din mun. Constanța, este perceput în comunitate ca având un comportament normal și era cunoscut că lucrează ca proiectat în domeniul construcțiilor sau ca pilot/copilot în cadrul C., ocupații nereale, dar probabil că inculpatul și-a creat o anumită imagine în comunitate pentru a-și putea susține cu mai multă credibilitate activitatea infracțională, ceea ce arată comportamentul său duplicitar; faptul că era perceput ca având o conduită normală nu vine în contradicție cu activitatea infracțională pe care o desfășura inculpatul, care presupunea crearea unei imagini publice de persoană serioasă, pentru a induce în eroare cu mai multă ușurință potențialele victime.

Inculpatul a fost anterior condamnat prin sentința penală nr. 1023 din 24 aprilie 2003 a Judecătoriei Constanța la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și la pedeapsa amenzii penale pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar prin sentința penală nr. 874 din 21 mai 007 a Judecătoriei Constanța a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării, reținându-se la acel moment că a falsificat, prin contrafacere, o autorizație a I.S.C.I.R. din 2002, iar la data de 23 iunie 2003 a folosit înscrisul falsificat, în vederea încheierii contractului de prestări servicii din 2003 și efectuării de lucrări de montaj a două centrale termice. S-a constatat în trecutul infracțional al inculpatului săvârșirea unor fapte similare cu cele din prezenta cauză, aspect care subliniază încă o dată specializarea infracțională a inculpatului, perseverența infracțională, dar și faptul că pedepsele anterioare aplicate inculpatului nu și-au atins scopul preventiv -educativ, acesta ignorând clemența legiuitorului și a instanței. Deși pentru condamnările anterioare a intervenit reabilitarea, în mod corect prima instanță a ținut seama la individualizarea pedepselor și de trecutul infracțional al inculpatului. Reabilitarea înlătură consecințele condamnării, dar în niciun caz nu se poate înlătura existența faptică a condamnării și antecedența penală a inculpatului, care constituie un element personal de care trebuie să se țină seama, pentru a avea o imagine de ansamblu a personalității inculpatului și a atitudinii față de respectarea valorilor sociale ocrotite de legea penală. Astfel, în mod corect prima instanță a ținut seama la individualizarea pedepselor și de antecedentele penale ale inculpatului, critica inculpatului fiind neîntemeiată.

Contrar susținerilor inculpatului, instanța de apel a apreciat că la individualizarea pedepsei nu poate ține seama de argumente referitoare la regimul sancționator prevăzut în Legea nr. 286/2009 privind Noul C. pen., ale cărei dispoziții nu sunt în vigoare. Inculpatul a invocat regimul sancționator mai blând al acestui act normativ, dar remarca inculpatului este valabilă doar în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, întrucât pentru infracțiunile de trafic de influență și uz de fals nu sunt diferențe în tratamentul sancționator comparativ cu actuala legislație penală. însă chiar și pentru infracțiunea de înșelăciune, pentru care sunt prevăzute pedepse mai mici, ar fi diferențe și în ceea ce privește încadrarea unei infracțiuni ca fiind săvârșită în formă continuată, deoarece pentru inculpat nu s-ar mai putea reține caracterul continuat al infracțiunii de înșelăciune, în lipsa subiectului pasiv unic al infracțiunii, ceea ce ar atrage săvârșirea unui număr mai mare de infracțiuni care combinată cu modificarea regulilor privind contopirea pedepselor în cazul concursului de infracțiuni nu ar conduce în mod necesar la o pedeapsă finală mai mică decât cea din cauză. Astfel, curtea consideră ca irelevante dispozițiile din noul C. pen. aprobat prin Legea nr. 286/2009, mai ales că în materie penală funcționează ca regulă principiul activității legii penale prev. de art. 10 C. pen.

S-a mai susținut de inculpat că politica penală a statului pune accent pe repararea prejudiciului și împăcarea părților. Acoperirea prejudiciului, în special în cazul infracțiunilor contra patrimoniului, constituie o componentă importantă în procesul de individualizare a pedepsei, astfel cum rezultă și din dispozițiile art. 72 C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., care permite reținerea unei circumstanțe atenuante judiciare; de asemenea, în anumite cazuri legiuitorul a instituit excepții de la principiul oficialității procesului penal, în cazul condiționării punerii în mișcare a acțiunii penale de existența unei plângeri prealabile a persoanei vătămate sau în cazul împăcării părților.

S-a reținut că, pentru niciuna dintre infracțiunile deduse judecății legea nu prevede posibilitatea împăcării părților ca și cauză de înlăturare a răspunderii penale, iar dispozițiile din noul C. pen. nu pot influența soluția din prezenta cauză; oricum, între părțile din prezenta cauză nu a intervenit împăcarea, așa încât orice apărare grefată pe această cauză de înlăturare a răspunderii penale (inaplicabilă pentru infracțiunile ce fac obiectul cauzei ) este inutilă și fără finalitate în procesul de individualizarea a pedepselor.

Inculpatul P.M. nu a acoperit prejudiciile create în prezenta cauză, astfel că nu poate beneficia nici de dispozițiile art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen. Inculpatul a consemnat suma de 5.000 lei la dispoziția instanței, în faza apelului, în vederea acoperirii prejudiciului, însă această sumă este singurul efort financiar făcut de inculpat, dar raportat la cuantumul total al prejudiciului - aproximativ 120.000 lei - suma depusă acoperă într-o mică măsură pagubele produse și nu poate fi considerată o străduință deosebită a inculpatului, care să justifice aplicarea art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen. în ceea ce privește posibilitatea recuperării parțiale a prejudiciului prin valorificarea bunurilor sechestrate în cursul urmăririi penale, aceasta nu se datorează contribuției inculpatului, ci rolului activ al organelor judiciare, așa încât nu poate să îi profite inculpatului.

Singurul element de noutate față de situația avută în vedere de prima instanță și care ar putea influența procesul de individualizare a pedepselor îl constituie modificarea poziției procesuale a inculpatului, care în apel a recunoscut necondiționat acuzațiile penale, deși în faza de urmărire și în primă instanță le negase constant.

Instanța de apel a reținut că, potrivit referatului de evaluare, din analiza factorilor de natură să inhibe sau să accentueze dezvoltarea comportamentului infracțional și conduita manifestată de inculpat până în prezent, s-a apreciat că acesta ar dispune de resurse individuale și familiale care să faciliteze o evoluție comportamentală favorabilă în condițiile în care ar conștientiza în mod realist consecințele sociale și juridice ale persistenței în acest tip de activitate și ar fi motivat pentru schimbarea comportamentală.

Inculpatul P.M. și-a asumat răspunderea pentru acțiunile sale abia în faza apelului, ceea ce reprezintă un moment destul de avansat al procedurii judiciare, așa încât atitudinea sinceră a inculpatului nu mai poate primi aceeași relevanță ca în ipoteza în care atitudinea sinceră este constantă pe tot parcursul procesului penal.

S-a apreciat că modificarea poziției procesuale a inculpatului, în sensul recunoașterii faptelor și asumării necondiționate a răspunderii penale pentru infracțiunile comise reprezintă un element important în procesul de individualizare a pedepsei, mai ales că în referatul de evaluare evoluția comportamentală pozitivă a inculpatului este condiționată de conștientizarea în mod realist a consecințelor sociale și juridice ale activității infracționale. Aspectul nou constatat, în condițiile în care exprimă o nouă atitudine a inculpatului față de infracțiunile comise, justifică reanalizarea individualizării pedepselor.

Ca atare, instanța de apel a apreciat că se impune o ușoară reducere a pedepsei stabilită pentru infracțiunea cea mai gravă reținută în sarcina inculpatului și care determină stabilirea pedepsei rezultante, pentru a valorifica în favoarea inculpatului schimbarea poziției procesuale și care ar putea constitui un început și pentru o viitoare modificare comportamentală. Reducerea pedepsei pentru infracțiunea cea mai gravă este minimă, întrucât și recunoașterea faptelor de către inculpat a survenit tardiv, după ce se pronunțase o hotărâre în primă instanță și inculpatul a avut posibilitatea să constate temeinicia acuzațiilor penale ce i se aduc, de aceea nu este justificată o reducere substanțială a pedepsei și cu atât mai puțin reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

S-a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., comportarea sinceră în cursul procesului penal poate constitui o circumstanță atenuantă judiciară, însă pentru a fi incidență această circumstanță atenuantă judiciară este necesar ca instanța să constate o conduita procesuală sinceră pe tot parcursul procesului penal, care să reprezintă o caracteristică a atitudinii procesuale a inculpatului. Nu se poate acorda beneficul art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. unui inculpat care în cea mai mare parte a procesului penal a negat acuzațiile penale aduse, întrucât chiar și dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. fac referire la „comportarea sinceră în cursul procesului", ceea ce lasă să se înțeleagă că sinceritatea inculpatului trebuie să se manifeste constat pe tot parcursul procedurii judiciare, iar nu doar în anumite etape procesuale.

În consecință, instanța de apel a apreciat că atitudinea inculpatului P.M., de a recunoaște săvârșirea faptelor exclusiv în faza apelului nu poate justifica reținerea circumstanței atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., dar constituie un element nou care impune reaprecierea cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea de înșelăciune, în sensul reducerii acesteia de la 8 ani închisoare la 7 ani închisoare, în acest fel dând relevanță suficientă schimbării poziției procesuale a inculpatului.

Stabilind o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare, nu este posibilă aplicarea dispozițiilor art. 86x C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsie rezultante, întrucât dispozițiilor art. 861 alin. (2) C. pen. limitează aplicabilitatea acestei modalități de individualizare a executării pedepsei la pedepsele rezultante de cel mult 3 ani închisoare, iar pedeapsa rezultantă stabilită inculpatului este mai mare de 3 ani închisoare.

În consecință, s-a constatat că în mică parte sunt întemeiate criticile inculpatului P.M. privind individualizarea pedepsei, justificându-se o ușoară reducere a pedepsei stabilite pentru infracțiunea de înșelăciune și sub acest aspect să fie admis apelul formulat de inculpat.

Instanța de apel a apreciat că în baza art. 163 C. proc. pen. se impune instituirea sechestrului asupra sumei de 5.000 lei consemnată la C.E.C. Bank - Sucursala Constanța, la dispoziția Curții de Apel Constanța, de către inculpatul P.M., conform recipisei de consemnare din data de 17 iunie 2013.

Având în vedere că suma de 5.000 lei aparține inculpatului P.M., în cauză există prejudicii cauzate părților civile care nu au fost recuperate, inculpatul a fost de acord ca suma consemnată să fie folosită pentru despăgubirea părților civile, pentru a garanta repararea chiar și în parte a pagubelor pricinuite de inculpat, instanța de apel a apreciat că este necesar a se institui sechestru asupra sumei de 5.000 lei, ca modalitate de conservare a sumei de bani și de folosire ulterioară pentru despăgubirea părților civile.

Împotriva deciziei menționate, în termen legal, a declarat recurs inculpatul P.M., care a invocat cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., în sensul că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii, întrucât nu a reținut circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen.

Analizând cauza, atât sub aspectul criticilor invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat de către inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente:

Consacrând efectul parțial devolutiv al recursului, art. 3856 C. proc. pen. stabilește în alineatul 2 că instanța de recurs examinează cauza în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 3859 din același cod. Astfel, recurenții și instanța se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale decât acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 3859 C. proc. pen.

Legea nr. 2/2013 a impus o limitare a devoluției căii de atac a recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, altele modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a cazului prevăzut de pct. 172 al art. 3859 alin. (1) C. proc. pen., scopul urmărit de legiuitor, prin amendarea cazurilor de casare, fiind acela de a se restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac, doar la chestiuni de drept.

În prezenta cauză, decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, la data de 10 iulie 2013 ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat.

Verificând îndeplinirea cerințelor formale, prevăzute de art. 38510 alin. (1) și (2) C. proc. pen., se constată că recursul a fost motivat în termen, motivele fiind depuse la dosarul cauzei în scris, la data 26 noiembrie 2013, cu respectarea obligațiilor impuse de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.

Analizând recursul inculpatului, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., - incident când "hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii" - instanța constată că, în realitate, criticile formulate nu se circumscriu cazului de casare invocat, întrucât aspectele învederate nu vizează legalitatea hotărârii atacate, ci temeinicia acesteia, sub aspectul individualizării pedepsei inculpatului.

Criticile recurentului inculpat ar fi putut fi examinate de către instanța de recurs doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. din vechea reglementare, care prevedea că hotărârile erau supuse casării „în cazul în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege".

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, textul anterior menționat a fost modificat de art. 1 pct. 15 al Legii, în sensul că acest caz de casare a devenit aplicabil doar în situației când „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conținutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greșita individualizare a pedepsei aplicate de către instanță.

În raport de aspectele anterior menționate, se constată că susținerile recurentului inculpat nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. și niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., întrucât, prin adoptarea Legii nr. 2/2013, sfera controlului judiciar exercitat în calea de atac a recursului declarat împotriva deciziilor pronunțate în apel a fost limitată doar la chestiuni ce privesc aspecte de drept, instanța neavând posibilitatea de a putea examina și aspecte de netemeinicie a deciziei atacate.

În consecință, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva Deciziei penale nr. 95/P din 10 iulie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

În temeiul art. 38517 alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat durata reținerii și arestării preventive de la 04 noiembrie 2011 la 03 decembrie 2013.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva Deciziei penale nr. 95/P din 10 iulie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 04 noiembrie 2011 la 03 decembrie 2013.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu tiltu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 03 decembrie 2013.