Decizia nr. 3799/2013 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 52 din 08 martie 2013, Tribunalul Vrancea l-a condamnat pe inculpatul M.I. (fost B., zis M.), la următoarele pedepse:

- 4 (patru) ani închisoare, pentru infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 (șase) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de inițiere și constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea la grup organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.;

- 13 (treisprezece) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 (șase) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare, pentru infracțiunea de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele principale și pe cele complementare aplicate inculpatului M.I. și a dispus ca acesta sa execute pedepsele cele mai grele, adică pedeapsa principala de 13 (treisprezece) ani închisoare, la care a adăugat un spor de 2 ani închisoare, deci pedeapsa principala de 15 (cincisprezece) ani închisoare și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 61 C. pen. a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de pedeapsa de 654 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare, ce i-a fost aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 1037 din 06 aprilie 1998 a Judecătoriei Galați și a contopit acest rest cu pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta sentința, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 15 ani închisoare.

S-a dispus ca inculpatul M.I. să execute pedeapsa principala de 15 (cincisprezece) ani închisoare și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului M.I.

Conform art. 88 alin. (1) C. pen. a dedus din durata pedepsei principale aplicate inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 04 mai 2007 până la data de 11 iunie 2010 și de la 22 februarie 2013 la data pronunțării prezentei sentințe.

A dispus condamnarea inculpatului B.G. (zis C.), la următoarele pedepse:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru infracțiunea de asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de inițiere și constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea la grup organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 6 (șase) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 11 (unsprezece) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele principale și pe cele complementare aplicate inculpatului B.G. și a dispus ca acesta sa execute pedepsele cele mai grele, adică pedeapsa principala de 11 (unsprezece) ani închisoare și 5 (cinci) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

A menținut mandatul de arestare preventivă emis in lipsă, pe numele inculpatului B.G., din 10 mai 2007, de către Curtea de Apel Galați.

A condamnat pe inculpatul M.N. (zis N.M.), la următoarele pedepse:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru infracțiunea de asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de inițiere și constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea la grup organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.;

- 10 (zece) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.;

- 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen..

S-a constatat ca aceste infracțiuni sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penala nr. 834 din 21 noiembrie 2011 a Tribunalului Galați, rămasa definitiva prin Decizia penala nr. 1277 din 24 aprilie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A descontopit pedeapsa rezultanta de 8 ani și 6 luni închisoare, aplicata inculpatului prin susmenționata sentința, în pedepsele componente, astfel:

- 4 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 8 ani și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea de tentativa la omor deosebit de grav, prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) și art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Conform art. 36 C. pen. raportat la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele principale și cele complementare aplicate inculpatului prin prezenta sentința, de: 3 ani închisoare, 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor și 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor cu pedepsele de 4 ani și 6 luni închisoare și 8 ani și 6 luni închisoare, aplicate prin sentința penala nr. 834 din 21 noiembrie 2011 a Tribunalului Galați și aplica inculpatului pedepsele cele mai grele, respectiv pedeapsa principala de 10 (zece) ani închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 61 C. pen. a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de pedeapsa de 1.616 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 10 ani și 368 zile aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 366 din 12 noiembrie 1999 a Tribunalului Galați, rest de pedeapsa care a fost contopit cu pedeapsa principala aplicata prin prezenta sentința, astfel s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare.

S-a dispus ca inculpatul M.N. să execute pedeapsa principala de 10 (zece) ani închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura starea de arest a inculpatului M.N.

Conform art. 88 alin. (1) C. pen. a dedus din durata pedepsei principale aplicate inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 04 octombrie 2007 până la data de 11 iunie 2010 și de la 13 septembrie 2010 la data pronunțării prezentei sentințe.

A dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii din 25 aprilie 2012 emis de Tribunalul Galați și emiterea unui nou mandat de executare.

A condamnat pe inculpata J.A.G. la o pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Conform art. 81, 82 C. pen. a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 4 ani.

Conform art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatei asupra disp. art. 83 C. pen.

A aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și suspenda executarea acestei pedepse, pe durata termenului de încercare.

Conform art. 88 C. pen., a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii preventive de 1 (una) zi - 04 mai 2007.

A obligat pe inculpatul M.I. să plătească părții civile I. (fosta M.) I. D. suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale și a respins restul despăgubirilor civile solicitate cu acest titlu, ca nefondate.

A constatat ca partea vătămata T.M. nu s-a constituit parte civila in cauza.

A constatat ca nici victima J.A.G. și niciuna dintre celelalte 25 de victime ale infracțiunilor de trafic de persoane sau trafic de minori nu s-au constituit părți civile in cauza și nici nu și-au exprimat voința de a participa in cadrul procesului in calitate de părți vătămate.

În baza art. 25 alin. (1) și (2) Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 118 lit. a) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpatul M.I. (fost B.) a sumei de 60.000 euro.

În baza art. 329 alin. (4) teza a II-a și art. 118 lit. a) C. pen., a dispus confiscarea de la același inculpat a sumei de 170.000 euro.

În temeiul art. 329 alin. (4) teza a II-a C. pen. și art. 118 lit. a) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpatul M.N. a sumei de 137.500 euro și de la inculpatul B.G. a sumei de 30.000 dolari USA și 16.000 euro.

A menținut măsurile de indisponibilizare a bunurilor dispuse în faza de urmărire penală, după cum urmează:

- blocarea conturilor deschise la SC R.B. SA Galați pentru inculpatul M.I. ( vol. VIII, fila 99, dosar urmărire penală)

- indisponibilizarea unui autoturism, aparținând inculpatului M.N., conform ordonanței din 03 octombrie 2007 - vol. VIII, fila. 179, dosar urmărire penală.

- indisponibilizarea unui imobil (apartament) șituat în municipiul Galați, aparținând inculpatului B.G. ( vol. VIII- fila. 168, dosar urmărire penală.)

A dispus ridicarea sechestrului așigurător instituit în cursul urmăririi penale, prin blocarea conturilor deschise la băncile B.C.C. și SC R.B. SA, pe numele inculpatei J.A.G.

A obligat pe fiecare dintre inculpații M.I., B.G. și M.N. sa plătească statului suma de câte 5.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și pe inculpata J.A.G. să plătească statului suma de 1.000 lei, cu același titlu, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul B.G., sumă a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați nr. 97/D/2006 din 25 octombrie 2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- M.I., pentru infracțiunile de: asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și trafic de minori, ambele in forma continuata, proxenetismul și spălare de bani, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. și art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- B.G., pentru infracțiunile de: asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și trafic de minori, ambele in forma continuata și proxenetismul, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- M.N., pentru infracțiunile de: asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de minori, aceasta din urma in forma continuata și proxenetismul, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. și art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- J.A.G., pentru infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În actul de seșizare, în sarcina inculpatului M.I. s-au reținut următoarele fapte:

- În perioada cuprinsă între vara anului 2000 și luna ianuarie 2003 s-a asociat cu inculpații B.G. (fratele sau) și M.N., precum și cu învinuiții D.V., B.M. și S.V., în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism;

- În perioada 29 ianuarie 2003 - ianuarie 2007 a inițiat și constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpații B.G. și M.N., și cu învinuiții D.V., B.M. și S.V., în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism și pentru a obține foloase materiale ilicite;

- În perioada decembrie 2001- ianuarie 2007, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a racolat, cazat și transportat în Spania și Italia și a cazat în aceste țări cinci tinere majore, respectiv pe victimele L.C., O.I., T.M., I.M. și A.E., în scopul exploatării acestora prin însușirea în mare parte a câștigurilor obținute de acestea, prin practicarea prostituției, inculpatul acționând asupra victimelor prin activități de inducere în eroare, constrângere fizica sau morala, precum și prin lipșirea de libertate a acestora;

- În perioada decembrie 2001- ianuarie 2007, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, prin foloșirea acelorași modalități de operare, respectiv prin constrângere fizică sau morală, lipșire de libertate ori inducerea în eroare, a racolat, cazat și obținut foloase ilegale substanțiale de pe urma practicării prostituției de către 14 victime minore, respectiv: S.A.M., M.I.D., M.I.D., C.M., P.N., C.A.A., P.D., P.T., C.L.C., R.G.N., R.L.C., G.V., L.V.R. și J.A.G.;

- În perioada cuprinsă între vara anului 2000-decembrie 2001 și în perioada noiembrie 2002- vara anului 2003, inculpatul M.I. a recrutat, constrâns, înlesnit practicarea prostituției și a tras foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către victimele B.I. (minora), N.N. și V.A.L.;

-în perioada octombrie 2003-ianuarie 2007, din banii proveniți din infracțiunile de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism, a achiziționat, prin intermediul tatălui sau, B.E., imobilul și terenul aferent din mun. Galați, totodată alimentând din sumele provenite din comiterea acelorași infracțiuni activul SC A. SRL Galați, administrata de sora inculpatului M.I., numita B.L., în scopul ascunderii și dișimulării provenienței ilicite a sumelor obținute.

În sarcina inculpatului B.G., au fost reținute următoarele fapte:

- În perioada ianuarie 2001-ianuarie 2003 s-a asociat cu inculpații M.I. (fost B., fratele sau) și M.N., dar și cu învinuiții D.V., B.M. și S.V., în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism;

- în perioada 29 ianuarie 2003 - ianuarie 2007 a inițiat și constituit un grup infracțional organizat împreuna cu inculpații M.I. și M.N., și cu învinuiții D.V., B.M. și S.V., în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism și pentru a obține foloase materiale ilicite;

- În perioada iulie-septembrie 2002 a cazat-o pe victima O.I. și a ajutat la cazarea, victimei L.C., ambele majore, în scopul exploatării acestora, prin obligarea la practicarea prostituției, acționând asupra victimelor prin lipșire de libertate, constrângere fizică ori morală și inducerea în eroare;

- în perioada 2001- 2003, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu alte persoane, a racolat, cazat și transportat în Spania și Italia și a cazat în aceste țări patru tinere minore, respectiv pe victimele S.A.M., M.I.D., C.L.C. și L.V.R., în scopul exploatării acestora prin însușirea în mare parte a câștigurilor obținute de acestea, prin practicarea prostituției, inculpatul acționând asupra victimelor prin activități de inducere in eroare, constrângere fizică sau morală, precum și prin lipșirea de libertate a acestora;

- În perioada cuprinsă între ianuarie și mai 2001 și în perioada cuprinsă între vara anului 2002 și toamna aceluiași an a recrutat, constrâns, înlesnit practicarea prostituției și a tras foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către victimele B.I. (minora), C.M. și M.V.

În sarcina inculpatului M.N. au fost reținute următoarele fapte:

- În perioada iulie-august 2002 a sprijinit grupul infracțional compus din inculpații M.I. (fost B.) și B.G., dar și cu învinuiții D.V., B.M. și S.V., în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism;

- În perioada 29 ianuarie 2003 - iulie 2005 a inițiat și constituit un grup infracțional organizat împreuna cu inculpații M.I. și B.G. și cu învinuiții D.V., B.M. și S.V., în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism și pentru a obține foloase materiale ilicite;

- În perioada anului 2003, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu alte persoane, a racolat, cazat și transportat în Spania și Italia și a cazat în aceste țări șase tinere minore, respectiv pe victimele R.G.N., B.G.M., R.L.C., M.I.D., G.V. și L.M.C., în scopul exploatării acestora prin însușirea în mare parte a câștigurilor obținute de acestea, prin practicarea prostituției, inculpatul acționând asupra victimelor prin activități de inducere în eroare, constrângere fizică sau morală, precum și prin lipșirea de libertate a acestora;

- În perioada iulie-august 2002, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a înlesnit practicarea prostituției de către numita V.A.L.

În sarcina inculpatei J.A.G. s-a reținut că în perioada mai 2002 - aprilie 2003, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a ajutat la practicarea prostituției în Spania pe victimele V.A.L., M.I.D., T.M., M.l.D., L.V.R. și A.E., în scopul tragerii de foloase materiale.

Cauza a fost înregistrată pentru prima data pe rolul Tribunalului Galați la data de 26 octombrie 2007, sub nr. 7100/121/2007, însă ca urmare a formulării unor cereri de abținere de către toți judecătorii acestei instanțe s-a ajuns în șituația prev. de art. 52 alin. (5) C. proc. pen. și în consecință Curtea de Apel Galați prin încheierea pronunțată în Dosarul nr. 1499/44/2007 din 27 noiembrie 2007, a desemnat pentru judecarea cauzei Tribunalul Vrancea.

La Tribunalul Vrancea cauza a parcurs doua cicluri procesuale, fiind soluționata inițial prin sentința penală nr. 154 din 10 aprilie 2009 și ulterior prin sentința penala nr. 234 din 20 decembrie 2011, ambele sentințe fiind desființate in apel și trimise in rejudecare la prima instanța.

Prin sentința penala nr. 154/2009 a Tribunalului Vrancea toți inculpații au fost condamnați pentru toate infracțiunile pentru care au fost trimiși in judecata. Sentința a fost desființată in totalitate prin Decizia penala nr. 3/A din 29 ianuarie 2010 a Curții de Apel Galați și s-a dispus trimiterea cauzei in rejudecare.

Instanța de control judiciar a reținut 4 motive de nulitate a sentinței instanței de fond și fata de acestea a apreciat ca se impune rejudecarea cauzei, respectiv:

- cauza a fost judecata cu lipsa de procedura, sub aspectul omișiunii citării in calitate de victima și a inculpatei J.A.G., aceasta având dubla calitate in cauza. De asemenea, acesteia i-au fost încălcate drepturile procesuale reglementate de dispozițiile legii generale, respectiv C. proc. pen., cat și de dispozițiile Legii nr. 678/2001, toate declarațiile date de acestea fiind date doar in calitate de inculpata, deși aceasta trebuia sa fie citata și audiata și in calitate de victima.

- judecata cauzei la instanța de fond, inclușiv etapa dezbaterilor, s-a desfășurat cu lipsa de procedura, sub aspectul necitării victimelor infracțiunilor reținute in sarcina inculpaților. A reținut instanța de control judiciar ca neceșitatea citării și prezentei victimelor pe tot parcursul judecării cauzei este data de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 678/2001 și de prevederile art. 44 din Legea nr. 678/2001, conform cărora victimele infracțiunilor de trafic de persoane au dreptul sa primească așistenta juridica obligatorie, or, daca ele au dreptul de a solicita și beneficia de așistenta juridica este logic și legal ca acestea sa fie citate, deoarece numai in condițiile legalei citări victimele acestor infracțiuni își pot valorifica drepturile prevăzute de lege.

- cercetarea judecătoreasca efectuata de instanța de fond a fost incompleta, ceea ce a condus la încălcarea dreptului inculpaților la un proces echitabil. S-a reținut ca instanța de fond a motivat condamnarea inculpaților numai pe baza probatoriilor administrate in cursul urmăririi penale, fără să verifice, in cursul cercetării judecătorești depozițiile tuturor victimelor și ale martorilor invocați in actul de seșizare, dând astfel dovada de lipsa de preocupare in desfășurarea cercetării judecătorești și abdicând de la principiul aflării adevărului.

- hotărârea instanței de fond este nemotivata, nerespectând exigentele art. 356 C. proc. pen., instanța nu a argumentat in fapt și in drept hotărârea pronunțata și a nesocotit apărările inculpaților, nefăcând nicio minima referire la solicitările acestora de achitare sau la probatoriile invocate in apărarea lor.

Prin sentința penala nr. 234 din 20 decembrie 2011 Tribunalul Vrancea din nou a dispus condamnarea celor patru inculpați pentru toate infracțiunile pentru care aceștia au fost trimiși in judecata, respectând totodată îndrumările date de instanța de control judiciar, in sensul ca a fost citată J.A.G. atât in calitate de inculpata cat și de victima, s-a dispus citarea tuturor victimelor infracțiunilor de trafic de persoane și minori, chiar daca acestea nu și-ai exprimat voința de a participa in cadrul procesului in calitate de părți vătămate sau civile, cu excepția părții vătămate T.M., au fost audiate acestea și martorii din lucrări și s-a motivat hotărârea conform exigentelor prevăzute de art. 356 C. proc. pen..

Curtea de Apel Galați, prin Decizia penala nr. 150/A din 21 iunie 2012 a admis apelurile declarate de cei patru inculpați și de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea, a desființat in întregime sentința penala nr. 234/2011 a Tribunalului Vrancea și a dispus, din nou, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul Vrancea.

Instanța de control judiciar a reținut ca inculpații M.I., B.G. și M.N. au fost trimiși in judecata atât pentru o infracțiune care se judeca in ședința nepublica, respectiv cea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001 cat și pentru alte infracțiuni care se judeca după regula publicității ședinței de judecata, cum ar fi cele de proxenetism, spălare de bani, constituire de grup infracțional organizat, asociere pentru săvârșirea de infracțiuni sau trafic de persoane.

A mai reținut Curtea ca instanța de fond a procedat greșit, începând de la termenul din 13 septembrie 2010, la judecarea cauzei in condiții de nepublicitate a ședinței de judecata, fapt ce atrage sancțiunea nulității absolute a hotărârii, in condițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., câta vreme instanța de fond trebuia sa deruleze întreaga procedura in condiții de publicitate, pentru a se așigura transparenta administrării justiției, întrucât in cauza erau supuse judecații și alte infracțiuni decât cele strict enumerate de legiuitor in textul art. 24 din Legea nr. 678/2001.

Cauza a fost înregistrata din nou la instanța de fond sub nr. 2088/91/2010 la data de 07 septembrie 2012.

La primul termen de judecata cu procedura completa, cel din 19 octombrie 2012, tribunalul, având in vedere decizia de casare și disp. art. 385 alin. (1) C. proc. pen., a stabilit caracterul public al ședinței de judecata pe toata durata desfășurării procesului. De asemenea, s-a dispus citarea in dubla calitate a numitei J.A.G., atât in calitate de inculpata cat și cea de victima a infracțiunii de trafic de minori, deși aceasta a fost așistata de apărător ales pe toata durata procesului, iar in rejudecare nu s-a prezentat pentru a i se lua declarație.

Tot pe linia primei decizii de casare s-a dispus citarea tuturor victimelor infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori, chiar in aceasta calitate, de victime, cu excepția părții vătămate T.M. și I. (fosta M.) I.D. Prima și-a exprimat voința de a participa la proces in calitate de parte vătămata încă din cursul urmăririi penale, iar cea de-a doua a fost prezenta la aceasta instanța la ultimul termen de judecata, din 22 februarie 2013 când s-a constituit parte civila cu suma de 200.000 lei, cu titlu de daune morale solicitate doar de la inculpatul M.I.

Cele 26 victime ale infracțiunilor de trafic de persoane și minori cat și martorii din cursul urmăririi penale au fost citați, in vederea audierii, inclușiv cu mandate de aducere, insa nu a fost poșibila audierea tuturor având in vedere perioada mare de timp scursa de la data pretinselor fapte pana in prezent, timp in care unele persoane și-au schimbat numele ori adresa de domiciliu, fie sunt plecate in străinătate și astfel audierea acestora a fost impoșibila, din motive obiective.

În aceasta șituație, tribunalul a procedat potrivit art. 327 alin. (3) C. proc. pen., pentru martorii care din motivele anterior menționate nu au putut fi audiați.

Inculpatul M.I. nu a fost prezent la instanța decât la ultimul termen de judecata, cel din 22 februarie 2013, când a solicitat a beneficia de prevederile art. 3201 C. proc. pen., insa instanța i-a respins aceasta cerere, pentru ca el ar fi putut beneficia de aceasta cauza de reducere a pedepsei doar daca ar fi solicitat-o pana la începerea cercetării judecătorești, or, in speța cercetarea judecătoreasca a început prin citirea actului de seșizare potrivit art. 322 C. proc. pen. la termenul din 19 octombrie 2012.

Văzând ca cererea i-a fost respinsa inculpatul M.I. a făcut uz de dreptul la tăcere și nu a înțeles sa mai dea declarații in fata instanței. De asemenea, nici nu a avut de solicitat probe suplimentare.

Totuși, cu ocazia cuvântului in dezbateri, avocatul ales al inculpatului M.I. a solicitat ca instanța sa tina seama ca acest inculpat a intenționat sa uzeze de prevederile art. 3201 C. proc. pen., ceea ce presupune ca inculpatul recunoaște in totalitate faptele și solicita ca judecata sa aibă loc in baza probelor administrate la urmărirea penala și a solicitat condamnarea acestui inculpat la pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege.

Inculpatul M.N., aflându-se arestat in alta cauza, a fost prezent la toate termenele de judecata. A fost audiat la termenul din 19 octombrie 2012 când a solicitat și instanța i-a admis judecata in procedura prev. de art. 3201 C. proc. pen.. In consecința și el a recunoscut in totalitate faptele și nu a solicitat alte probe cu excepția celor administrate in cursul urmăririi penale.

J.A.G. nu a putut fi audiata in rejudecare, in niciuna dintre cele doua calități - inculpata și victima - întrucât nu s-a prezentat la instanța, insa a avut apărător ales care, la termenul din 19 octombrie 2012, a solicitat doar proba cu înscrisuri in circumstantiere, care i-a fost admisa și readministrarea probatoriului din cursul urmăririi penale, respectiv audierea martorilor și a victimelor.

Inculpatul B.G. nu a fost prezent la instanța la nici un termen, astfel ca el nu a fost audiat și așa după cum am arătat anterior in privința lui nu s-a confirmat pana in prezent nici mandatul de arestare preventiva emis in lipsa de Curtea de Apel Galați, din 10 mai 2007.

Din examinarea materialului probator administrat in cursul urmăririi penale, cat și in faza de cercetare judecătoreasca, tribunalul a reținut următoarea șituație de fapt:

Inculpatul M.I. (fost B.), zis „M." provine dintr-o familie cu mai mulți frați (cinci), dintr-o zonă rurală. Aceștia nu aveau ocupație, întreținându-se din produsele obținute de părinți de pe suprafețele agricole pe care le aveau în poseșie. Pentru a subzista, unii membrii ai familiei lucrau „cu ziua" la alți consăteni.

În luna februarie 2000, inculpatul M.I. a fost eliberat condiționat, după ce a executat o pedeapsă ce i-a fost aplicată ca urmare a comiterii unei infracțiuni la regimul circulației rutiere.

După eliberarea sa din unitatea de deținere, întrucât nu dispunea de mijloace materiale și nici societatea nu îi oferea prea multe alternative pentru a-și câștiga minimul necesar unui trai modest, inculpatul M.I. a luat hotărârea infracțională de a obține sumele necesare așigurării unui nivel de trai peste limita decenței, prin racolarea unor tinere pe care apoi să le exploateze în străinătate prin obligarea acestora la practicarea prostituției.

Inițial, inculpatul M.I. a încercat să acționeze șingur în acest scop, racolând un număr mic de tinere, dar observând că din această activitate se pot obține sume importante de bani și fiindu-i dificil să îndeplinească toate operațiunile legate de această activitate, i-a atras treptat în această activitate infracțională și pe inculpații B.G., zis „C." și M.N., zis „N.M."

Urmărind ca finalitate obținerea unor sume de bani cat mai mari, prin exploatarea sexuala a tinerelor vulnerabile, inculpații s-au constituit intr-un grup organizat, in care flecare membru avea atribuții bine definite, insa pe parcursul timpului, pentru maximizarea profiturilor și îndeplinirea scopului infracțional, aceștia își mai schimbau intre ei rolurile.

Scopul acestui grup era racolarea de tinere pe care le cazau în România până la obținerea documentelor de călătorie, după care le transportau în Spania și Italia, unde le cazau în locuri anumite, stabilite și pregătite, după care le exploatau prin obligarea acestora la practicarea prostituției.

Metoda cea mai des foloșită consta în faptul că, inculpații abordau tinerele, cu care intrau în relații afective, aceștia pretinzând că doresc să aibă cu victimele o relație serioasă și de lungă durată. Ulterior, inculpații se întâlneau în mod repetat cu victimele, iar în scurt timp începeau să pretindă că sunt îndrăgostiți de acestea, făcându-le chiar propuneri de căsătorie. Pe acest fond, inculpații le invitau pe tinerele racolate în locuințele lor, unde în scurt timp ajungeau să le cazeze.

în aceste circumstanțe, inculpații prin diferite manevre, reușeau să le ducă în eroare pe victime, ca în final să obțină acceptul acestora pentru a pleca în străinătate, unde urmau să fie exploatate.

Alteori, inculpații atrăgeau tinerele prin promișiunea ajutorului obținerii unor locuri de muncă bine plătite în străinătate.

În aceste cazuri, inculpații acționau cu prudență, până ce tinerele erau scoase în afara teritoriului țării, după care le pretindeau restituirea unor datorii conșistente sub pretextul că ar reprezenta cheltuielile efectuate cu obținerea documentelor de călătorie și transportul până în țara de destinație și fiind constrânse, în șituația în care se aflau, acestea acceptau să practice prostituția.

Uneori, au existat și șituații când inculpații au „cumpărat" tinerele de la diferiți racolatori, pe care le-au lipșit de libertate în scopul exploatării acestora în străinătate.

Pentru a avea un control efectiv al victimelor în timp ce acestea se prostituau și pentru a ști cu exactitate sumele de bani pe care acestea le câștigau, inculpații își racolau din rândul tinerelor care se prostituau în folosul lor, pe cele care puteau fi controlate mai ușor, cărora le delegau responsabilitatea de a le primi pe unele dintre tinere, de a le caza, de a exercita preșiuni pșihice pentru a accepta să se prostitueze, de a le supraveghea pe acestea și în final de a lua de la acestea banii obținuți.

În această modalitate inculpații au acționat asupra și împreună cu inculpata J.A.G. (fostă M.).

Inițial, inculpata J.A.G. s-a prostituat în folosul grupării infracționale, având o relație de concubinaj cu inculpatul M.I.

Întrucât inculpata avea o slăbiciune afectivă față de acest inculpat, fapt ce o făcea vulnerabilă și ușor controlabilă, inculpații au început să-i delege, în cadrul grupării infracționale organizate, atribuții legate de primirea, transportul, cazarea ori supravegherea tinerelor care practicau prostituția, precum și strângerea sumelor de bani obținute de acestea.

În Italia, gruparea infracțională și-a stabilit aria de activitate în orașele Torino și Mantora, victimele fiind obligate să se prostitueze în anumite locuri, denumite „posturi" și care erau controlate de inculpați.

Raporturile sexuale la „posturi" erau de obicei practicate în autoturisme, modalitate denumită „la stradă".

În Spania, gruparea avea stabilită aria de activitate în orașele Madrid, Vigo și Barcelona, tinerele fiind plasate să practice prostituția în anumite cluburi din aceste localități, cu ai căror patroni membrii grupării aveau relații de colaborare. Printre cluburile frecventate de tinerele racolate, pot fi menționate „M.", „L.F." din Madrid, „R." din Barcelona, „A." din Vigo.

Banii obținuți din traficul de persoane, traficul de minori și proxenetism au fost investiți prin diferite persoane interpuse, în diferite bunuri imobile și mobile, precum și în alimentarea activului SC A. SRL Galați, administrată de B.L. (fostă B.).

În actul de seșizare s-a reținut ca deși in perioada 2000-2007 inculpații au acționat asupra unui număr impreșionant de victime, in acest dosar s-a reușit audierea doar a 25 de astfel de victime, activitatea infracționala desfășurata asupra acestora fiind următoarea:

În cursul anului 1995, când victima N.N. avea vârsta de 16 ani, l-a cunoscut pe inculpatul M.I., iar in scurt timp a devenit concubina lui, mutându-se împreuna cu inculpatul in locuința părinților acestuia, din com. Pechea, județul Galați, victima fiind astfel convinsa ca inculpatul avea gânduri de căsătorie cu ea.

Până la arestarea inculpatului M.I. în anul 1996, pentru săvârșirea infracțiunii la regimul circulației pe drumurile publice, minora N.N. a stat în locuința părinților acestuia din comuna Pechea, județul Galați. La un moment dat relația lor a încetat.

În luna februarie 2000, după ce s-a liberat condiționat, inculpatul a contactat-o pe martoră, determinând-o să reia acea relație de concubinaj, ulterior mutându-se împreună la locuința părinților acestuia din comuna Pechea, județul Galați.

În vara anului 2000, inculpatul M.I. i-a spus martorei N.N., că urmează să plece în Italia însoțit de o tânără care urma să practice prostituția în folosul său, banii obținuți urmând a fi foloșiți pentru întreținerea familiei, fără să-i spună concubinei identitatea tinerei ce urma să practice prostituția în Italia.

După aproximativ o lună de zile, inculpatul a contactat-o telefonic pe martora N.N., spunându-i că trebuie să se deplaseze la rândul său în Italia, unde trebuia să practice prostituția alături de cealaltă tânără, motivând că acest lucru este spre binele lor.

N.N. a acceptat propunerea inculpatului și cu bani trimiși de acesta și-a scos pașaportul turistic pe care l-a utilizat pentru a părăși România cu destinația Serbia.

În această țară martora a fost contactată de o călăuză care a trecut-o în mod fraudulos frontierele de stat, conducând-o până în orașul Bologna din Italia, unde a fost așteptată de inculpatul M.I.

Martora N.N. a început să practice prostituția alături de cealaltă tânără, cu numele de „Lăcrămioara", într-un „post" pe care-1 deținea în acea localitate pe Via Vialli, având în media cam 5-6 clienți, de la care obținea 200 - 300 mărci germane.

Toți banii obținuți de acele două tinere, „N." și „L." erau luați de inculpatul M.I.

După aproximativ 2 luni, numita „L." a fugit de sub protecția inculpatului M.I., astfel că N.N. a practicat șingură prostituția pentru o perioadă de timp, în favoarea inculpatului.

La scurt timp, inculpatul M.I. a adus în casa în care se aflau cazați o altă tânără minoră, pe nume „M."

Cele două tinere au practicat prostituția „la stradă", până în luna februarie 2001 când N.N. a revenit în țară, la „post" a rămas în continuare „M.", supravegheată de inculpat.

În vara anului 2002, inculpatul M.I. a venit în România și cu banii obținuți prin practicarea prostituției de către cele trei tinere a cumpărat pe numele fratelui său, inculpatul B.G., zis “C.” un imobil șituat în municipiul Galați, cât și un autoturis.

În același timp, s-a mai cumpărat un apartament pe numele B.M., imobil șituat în cartierul I.C.F., unde inculpatul B.I. și martora N.N. au locuit pe întreaga perioadă a toamnei anului 2002, dar și inculpatul B.G. și B.L. (sora acestora).

În această perioadă, martora N.N. a cunoscut două tinere, pe numita B.E.C. și P.M. despre care a aflat că au fost transportate în străinătate de către membrii grupării infracționale, fiind obligate să practice prostituția.

Tot în cursul anului 2002, inculpatul M.I. a început să întrețină o relație de concubinaj cu inculpata-victimă J.A.G.

Spre sfârșitul toamnei anului 2002, inculpatul M.I. a plecat spre Spania, însoțit de mai multe tinere și pe care le-a obligat să practice prostituția.

Martora N.N. susține în declarațiile sale că a cunoscut-o pe inculpata-victima J.A.G. și-n discuțiile purtate cu aceasta, a aflat că avea o relație de concubinaj cu M.I. și că se prostituase la rândul său în folosul grupării infracționale. Mai arată aceeași martoră că relațiile dintre cei doi inculpați erau foarte strânse, iar spălătoria auto aparținând SC A. SRL Galați, de fapt aparține celor doi.

O altă tânără exploatată de inculpatul M.I. a fost și victima B.I.

În cursul lunii ianuarie 2001, pe fondul unor certuri din familie, martora s-a hotărât să plece de acasă, cu intenția să ajungă într-o țară din vestul Europei. Cum nu dispunea de sumele necesare obținerii pașaportului și costului călătoriei, martora s-a interesat despre o persoană care să o ajute în acest sens.

Astfel, prin intermediul numitului D.V., B.I., care la acea vreme avea vârsta de 16 ani, într-un apartament din municipiul Galați, s-a întâlnit cu inculpatul M.I.

Întrucât martora fiind minoră, nu avea acordul părinților de a pleca din țară, M.I. i-a pregătit excurșia într-o țară în Europa Occidentală prin intermediul unor „cunoștințe" care aveau un TIR, aceasta urmând a fi plasată printre mărfurile din autovehiculul respectiv.

Inculpatul i-a zis că, banii obținuți în primele 3 luni de practicare a prostituției în Italia trebuie să-i predea lui în totalitate drept răsplată pentru ajutor, urmând ca apoi să împartă în mod egal sumele abținute în acest mod.

Martora a rămas în apartamentul lui D.V. zis „V.", fiind practic sechestrată de acesta și de inculpatul M.I. și obligată să practice prostituția, aducându-i-se în fiecare zi 10-15 clienți, cu care aceasta trebuia să întrețină relații sexuale normale, orale și anale.

Martora a fost obligată să se prostitueze în acest mod până în cursul lunii martie 2001, obținând din această activitate peste 60.000 dolari USA, bani însușiți în totalitate de inculpatul M.I. zis „M." și B.G., zis „C."

În jurul datei de 09 martie 2001, cu ajutorul inculpatului M.I., martora B.I. a intrat în poseșia pașaportului turistic, act care, alături de buletinul de identitate și certificatul de naștere i-au fost luate de inculpat, care le-a pus în torpedoul autoturismului. Ulterior actele respective au fost gășite cu ocazia unui control de rutină a poliției rutiere în torpedoul autoturismului respectiv, care la data controlului era condus de martorul Ș.P.N.

În declarația sa, martorul Ș.P.N. a arătat să în cursul anului 2002 a fost solicitat de către inculpatul M.I. să-i conducă autoturismul respectiv și că nu știe cum au ajuns acele documente în torpedoul mașinii.

Într-una din serile lunii mai 2001, inculpatul M.I. a anunțat-o pe martora Bamboi Ionela să urmează să întrețină relații sexuale cu un client, cetățean italian, într-o camera a hotelului „G." din centrul municipiului Galați, cameră pe care trebuia să o închirieze pe numele său. în acest scop, inculpatul i-a cerut fratelui său B.G. zis „C." să coboare la autoturism și să aducă din torpedou buletinul de identitate a martorei.

În seara respectivă, martora a fost transportată de inculpat la hotelul unde i-a prezentat clientul italian care i-a plătit inculpatului suma de 1.000 dolari USA pentru activitățile sexuale pe care urma să le presteze.

Spre dimineață, în jurul orelor 5,00, după plecarea clientului italian și până la ora 08,00 când trebuia să fie luată de la hotel de inculpatul B.G., martora a apreciat că este momentul de a scăpa de sub puterea inculpaților, astfel că a luat legătura cu un prieten, cu care în prezent este căsătorită, în speță martorul B.G., căruia i-a prezentat cele întâmplate și i-a cerut să o protejeze.

În scopul racolării de tinere pe care apoi să le exploateze, inculpatul M.I. l-a contactat pe numitul S.M. din com. Liești, județul Galați.

Astfel, în cursul lunii septembrie 2002, S.M. a reușit să ia legătura cu victimele S.A.M. (fostă L.) și O.I., despre care aflase că doreau să lucreze în străinătate, oferindu-se să le ajute în acest sens prin intermediul unui prieten al său, din municipiul Galați.

În ceea ce privește pe numita S.A.M., i-a spus că urmează să lucreze în străinătate, ca dansatoare într-un club din Spania, precizându-i că prietenul său este o persoană serioasă, așigurând-o totodată că nu va fi obligată să practice prostituția.

În ceea ce privește pe victima O.I., aceasta i-a spus că prietenul său călătorește des în străinătate și că urma să locuiască cu soția acestuia în același imobil, împărțind cheltuielile de întreținere, timp în care avea poșibilitatea să-și caute un loc de muncă.

În cele din urmă S.M. le-a „predat" pe cele două tinere inculpatului M.I.

În primele discuții purtate cu acestea, inculpatul M.I. le-a spus că au fost cumpărate de la S.M., cu sumele de 200 dolari USA - S.A.M. și 300 dolari USA - O.I. și că urmează să plece în străinătate pentru a se prostitua.

Firește că cele două tinere nu au fost de acord, însă pentru a le menține în vederea realizării scopului pentru care le „cumpărase", acestea au fost duse în apartamentul din blocul din str. I.C.F. din municipiul Galați, unde au rămas sub supravegherea inculpatului B.G., D.V. (zis „S.") și S.V. (zis „S.C.").

Victima O.I., profitând de neatenția lui S.V., care la un moment dat a plecat din apartamentul respectiv, lăsându-1 neașigurat, a reușit să fugă, relatând cele întâmplate organelor de poliție.

În urma seșizării, la data de 16 septembrie 2002, organele de anchetă au efectuat o percheziție la imobilul șituat în municipiul Galați, județul Galați, ocazie cu care a fost depistat D.V. (fost B.) și martora S.A.M. (fostă L.), într-una din camere au fost gășite buletinul de identitate și certificatul de naștere aparținând lui S.V. zis „Ș."; de asemenea au mai fost gășite mai multe bunuri vestimentare aparținând martorei S.A.M. și victimei O.I.

Este adevărat că, ulterior S.A.M. și-a schimbat parțial cele declarate inițial, în sensul că a fost cazată în apartamentul respectiv de B.G., deoarece nu avea unde să locuiască, menționând că avea libertatea de mișcare în timp ce era cazată în apartament și că nu i-ar fi spus niciodată că urma să plece în străinătate unde să practice prostituția.

Parte din susținerile martorei din declarația dată la data de 02 februarie 2007 nu pot fi reținute de instanță, întrucât nu se coroborează pe de o parte cu declarațiile furnizate de martoră cu ocazia audierii sale în data de 16 septembrie 2002, iar pe de altă parte nici cu declarațiile victimei O.I. și procesul-verbal de percheziție imobiliară.

În cursul lunii aprilie 2002 inculpatul M.I. a cunoscut-o pe victima A.E. (fosta M.), la o discotecă din comuna Slobozia Conachi, județul Galați.

Cu această ocazie, acesta i-a declarat martorei că are poșibilitatea de a obține în Italia sume mari de bani ca dansatoare de strip-tease, susținând că el a ajutat mai multe tinere să meargă în țara respectivă unde câștigă sume importante de bani.

În același timp i-a mai spus că aceste câștiguri bănești pot fi mărite, dacă acceptă să întrețină raporturi sexuale cu diferiți clienți ai clubului în care dansa, fără a fi obligată la aceste raporturi sexuale. Având în vedere că avea o condiția materială precară, dar și susținerile inculpatului, care o convinsese, martora A.E. a acceptat propunerea.

Prin intermediul inculpatului M.I. cât și pe cheltuiala acestuia, martora A.E., ajunge în Italia în localitatea Torino, unde este preluată de B.M.

După o instruire cu privire la modul de practicare a prostituției „la stradă" și tarifele care trebuie pretinse clienților, în funcție de tipul de raport sexual practicat, martora își începea activitatea într-un „post" deținut de gruparea infracțională pe Via-Corso-Unita din Torino.

Din practicarea prostituției, martora câștiga pe zi, circa 400 euro, bani însușiți de B.M.

Ulterior, la Torino, au soșit încă două tinere, G.D. și L.C., care fuseseră racolate în România de M.I. și trimise în Italia la B.M. pentru a fi exploatate sexual.

Cele două tinere, după instructajul făcut de B.M., au început să practice prostituția alături de O.I., banii obținuți fiind predați lui B.M.

În luna septembrie 2002, B.M. a plecat în Spania, activitatea de supraveghere a celor trei tinere fiind lăsată în sarcina numitei „M.", concubina lui D.V.

După scurt timp, martora A.E. a fost contactată telefonic de B.M., care i-a cerut ca împreună cu numita G.D. să se deplaseze în Spania, în localitatea La Coruna.

Cele două tinere s-au conformat cerinței, astfel că, în cea de a doua decadă a lunii septembrie 2002 au plecat în Spania.

În această țară, au ajuns în orașul La Coruna, unde erau așteptate de B.M., M.I., J.A.G., D.V., toți locuind în același imobil.

Cele două martore au fost instruite de inculpata J.A.G., cu modul în care se practica prostituția în cluburile spaniole, indicându-le totodată și tarifele ce trebuiau percepute de la fiecare client în funcție de fiecare raport sexual. De asemeni li s-a prezentat și patronul clubului în care urma să se practice prostituția, cerându-le să nu-i creeze probleme.

Banii obținuți, fiind predați integral lui B.M. După aproximativ 3 zile, martora A.E. și B.M. au fost reținuți de autoritățile spaniole în cadrul unor operațiuni derulate de acestea, martora fiind returnată în România.

în perioada în care a practicat prostituția martora A.E. a obținut peste 70.000 euro, bani însușiți integral de membrii grupării infracționale.

După revenirea în țară a martorei, inculpatul M.I. i-a dat acesteia suma de 4.000 lei, spunându-i că pentru diferența de bani trebuie să se înțeleagă cu inculpatul B.M.

O altă tânără exploatată de membrii grupării infracționale este și victima L.C. din com. Rediu, județul Galați.

În cursul lunii iunie 2002, în timp ce se afla în discoteca din comuna susmenționată, martorei i-a fost prezentat inculpatul M.I., zis „M."

Cu ocazia discuțiilor purtate, inculpatul s-a oferit să o ajute să găsească un loc de muncă în Italia, într-un restaurant ce aparținea unui prieten de al său, oferindu-se să suporte toate cheltuielile legate de obținerea pașaportului cât șia transportului până în localitatea Torino din Italia.

După obținerea pașaportului, martora L.C. a fost dusă împreună cu numita G.D., de către inculpatul M.I., în orașul Brașov, unde au fost urcate într-un microbuz care efectua transport de persoane pe relația România - Italia.

La urcare în microbuz, inculpatul M.I. le-a înaintat celor doua tinere documentele de călătorie, spunându-le că la destinație vor fi așteptate de fratele său B.M., care urma să le ajute să-și găsească un loc de muncă.

La Torino, L.C. și Grosu Dana au fost cazate într-un imobil unde se mai afla martora A.E., spunându-le că în realitate urmează să practice prostituția „la stradă" și toți banii obținuți urmau să fie remiși acestuia în vederea acoperirii cheltuielilor efectuate pentru obținerea pașaportului și a cheltuielilor de transport.

Inițial, L.C. a refuzat să practice prostituția, dar în șituația în care se afla în cele din urmă a acceptat și alături de A.E. și G.D., s-a prezentat „la post" pe Via-Corso-Unita din Torino, Italia.

După plecarea în Spania a lui B.M. și a celor două martore A.E. și G.D., L.C. a mai practicat o perioadă de timp prostituția, fiind supravegheată de D.V., ca în cele din urmă să fugă de sub influența grupării infracționale, cu un „client" italian, cazându-se în locuința acestuia.

Pentru a o determina să revină și să practice prostituția în folosul său și al grupării din care făcea parte, inculpatul B.M. a contactat-o telefonic în mod repetat pe martora L.C. adresându-i diferite amenințări.

După un timp, martora s-a hotărât să revină în România, și întrucât nu era în poseșia pașaportului, fiind reținut de către B.M., L.C. s-a deplasat la Consulatul României din Milano, unde a obținut un titlu de călătorie, în baza căruia a revenit în România.

Printre tinerele minore care au practicat prostituția în folosul grupului infracțional se numără și victima M.l.D.

În timp ce era elevă la Grupul Școlar „G.A." din municipiul Galați, martora s-a împrietenit cu numita D. (fostă M.) V., zisă „G.", prin care l-a cunoscut mai întâi pe B.G., iar ulterior pe M.I.

Deși a cunoscut de la acestea că sunt minore, inculpatul M.I. le-a promis că se va ocupa de toate cele necesare (pașaport, transport, cazare) ca să ajungă în Spania. în cele din urmă, tinerele au acceptat propunerea, astfel că au ajuns în localitatea Torino, unde la autogara au fost așteptate de M.I.

Aceste două tinere au fost cazate la un hotel, unde mai erau și alte tinere, respectiv martorele V.A.L., B.M., A.C. și L.C.

La Torino, martora M.l.D. a rămas doar trei zile, după care inculpatul M.I. a transportat-o spre destinația finală Spania, împreună cu martorele V.A.L., B.M. și D.V. în Spania, inculpatul le-a cazat pe cele patru tinere în clubul „L.F." din orașul La Coruna.

Pentru a evita returnarea tinerelor, dacă ar fi fost depistate de poliția spaniolă, având in vedere ca erau minore, la soșire, inculpatul le-a dat martorelor M.l.D. și D.V. pașapoartele românești falșificate, purtând alte nume.

În acest oraș, tinerele au stat 5 zile, timp în care au practicat prostituția, tariful fiind de 60-70 euro de client.

După aceste 5 zile, inculpatul le-a luat pe tinere, transportându-le în orașul Madrid, unde au fost cazate în clubul „M.", loc unde s-au prostituat.

La clubul respectiv, tinerele au rămas aproximativ două luni, interval în care, inculpatul a mai trimis în club alte două tinere din România care să se prostitueze în folosul său, respectiv pe victimele M.I. și T.M.

Acestea alături de celelalte tinere, predau inculpatului sumele obținute din activitatea de prostituție, însă o parte din sume le rămâneau acestora. De exemplu, martora M.l.D. a obținut prin practicarea prostituției în clubul „M." suma de 10.000 euro, din care 5.000 euro i-a revenit inculpatului, iar restul au fost cheltuiți de martoră.

După cele două luni, inculpatul M.I. le-a mutat pe cele 6 tinere la clubul „A." din orașul Vigo, iar după o săptămână le-a cerut să plece din club, fără știrea patronului spaniol al acestuia și să se mute în clubul „R." din orașul Barcelona. Din cele 6 tinere, la Barcelona au ajuns numai martorele M.I.D., V.A.L., B.M., M.I. și T.M.

Martora D.V. s-a întors în România întrucât avea o problemă în familie.

La Barcelona, cele cinci tinere au fost așteptate de către inculpata J.A.G., care le-a cazat la clubul „R." M.I.D. a continuat să se prostitueze în aceleași condiții și-n acest club, obținând circa 200-300 euro pe zi.

Martora a rămas în clubul respectiv până în cursul lunii martie 2003, când, cu ajutorul patronului spaniol, a fugit de la inculpat, împreună cu martora M.I., T.M.. în acea perioadă M.I. i-a dat inculpatului suma de 4.000 euro din banii obținuți din prostituție.

Ulterior, spre sfârșitul anului 2003, martora M.I.D., l-a contactat telefonic pe inculpatul M.I. solicitându-i restituirea pașaportului.

Acesta a fost de acord, cu condiția sa martora să-i plătească suma de 1.000 euro, ceea ce martora a și făcut, astfel că la intervenția inculpatului M.I., J.A.G. i-a restituit pașaportul martorei, prin intermediul lui V.A.

Printre persoanele recrutate de inculpatul M.I. în vederea practicării prostituției și pe care acesta le-a îndemnat și ajutat să practice prostituția, trăgând foloase de pe urma acestei activități, se numără și victima V.A.L.

În luna august, prin intermediul martorului E.D. și a martorei I.M., l-a cunoscut la inculpatul M.I., într-un restaurant din municipiul Brăila. Discuțiile s-au prelungit peste ora la care martora trebuia să ajungă acasă, spunându-le celor care o însoțeau, că avea probleme cu tată ei. în aceste circumstanțe, martorei i s-a propus să înnopteze împreună la numitul N.C.D.

Întrucât martora povestise că avea divergențe cu membrii familiei sale, inculpatul M.I. s-a oferit să o cazeze pe aceasta în locuința unei prietene, până se rezolvă obținerea pașaportului.

Totodată i-a propus martorei să meargă împreună cu el în Spania, unde urma să practice prostituția sub protecția sa, urmând să împartă în mod egal sumele obținute de martoră. Cu aceeași ocazie, inculpatul i-a spus că va suporta cheltuielile necesare pentru aceasta în Spania.

Pe fondul unei neînțelegeri cu membrii familiei sale, V.A.L. a acceptat propunerea inculpatului M.I.

După ce a luat actele de stare civilă ale martorei de la numitul E.D., inculpatul M.I. a cazat-o pe martora V.A.L. într-un apartament aparținând unei prietene a acestuia cu numele „G.", unde a stat circa 2 luni de zile.

Ulterior, V.A.L. s-a deplasat împreună cu M.N. la serviciul de pașapoarte unde și-a ridicat pașaportul turistic, act ce i-a fost dat însoțitorului, care la rândul său l-a predat inculpatului M.I.

În apartamentul în care a fost cazată, martora a întâlnit o altă tânără, pe nume „M." La data de 10 octombrie 2002, inculpatul M.I. le-a anunțat pe tinere că urmează să plece în Spania, via Italia.

Astfel, acestea au fost îmbarcate într-un mijloc de transport cu destinația Torino - Italia, unde au fost așteptate de A.C.E. și L.C., care le-au cazat într-un hotel din orașul respectiv. După circa 10 zile, martora V.A.L. și numita „M." au plecat spre Spania, unde în localitatea La Coruna au fost așteptate de inculpata J.A.G., care le-a condus pe cele două la Clubul „L.F." din localitatea respectivă, unde acestea au început să practice prostituția.

În acest local, V.A.L. le-a cunoscut pe martorele D.V. (fostă M.) și M.I.D., care practicau prostituția în favoarea inculpatului M.I.

După aproximativ 10 zile, în Clubul „L.F." a venit inculpatul M.I., care împreună cu tinerele respective au plecat în orașul Barcelona, plasându-le în Clubul „R." local unde martora V.A.L. le-a cunoscut și pe martorele M.I.D. și T.M., despre care a înțeles că se prostituau în favoarea inculpatului M.I.

La acest club a rămas numai martora V.A.L., însoțită fiind de inculpata J.A.G., care avea rolul de a o supraveghea și de a colecta banii.

Martora a practicat prostituția în acest club aproximativ 10 zile, interval de timp în care a obținut suma de 3.000 euro, jumătate din această sumă fiind dată inculpatului M.I., prin intermediul inculpatei J.A.G.

În cursul lunii decembrie 2002, numita V.A.L., însoțită fiind de inculpata J.A.G., au rămas în localitatea Madrid, la Clubul „M.", unde s-au reîntâlnit cu celelalte martore, mai sus menționate.

Toate aceste martore s-au deplasat în localitatea Vigo, conform indicațiilor inculpatului M.I., unde au practicat prostituția șa Clubul „A.", dar la scurt timp au plecat la Barcelona, unde la Clubul „R.", local unde se afla și inculpata J.A.G., au practicat prostituția.

În primăvara anului 2003, martorele M.I.D., M.I. și T.M. au fugit, martora V.A.L. a continuat să se prostitueze, alături de inculpata J.A.G., D.V. și de numita „M.", toate la Clubul „M." din Madrid.

La scurt timp, numita „M." a reușit să fugă, șituație în care V.A.L. s-a deplasat în Clubul „R." din Barcelona, unde s-a reîntâlnit cu inculpata J.A.G. La această locație, martora a practicat prostituția aproximativ 2 luni de zile, perioadă în care a obținut circa 20.000 euro, jumătate din acești bani fiind trimiși inculpatului M.I.

În vara anului 2003, inculpata i-a transmis lui M.I. faptul că nu mai dorește să se prostitueze, acesta acceptând această șituație.

T.M. a fost o altă tânără exploatată de membrii grupării infracționale. Aceasta era în Spania în momentul când l-a cunoscut pe inculpatul M.I., desfășurând diferite activități, inclușiv de prostituție.

La propunerea acestuia, T.M. a acceptat să-și desfășoare activitatea de prostituție sub protecția inculpatului, astfel că a transportat-o pe aceasta la clubul „M." din orașul Madrid.

La acest club victima T.M. le-a cunoscut pe martorele V.A., M.I., M.I. și B.M., care practicau la rândul lor prostituția. Victima a început să practice prostituția în acest club, cu un tarif de 50 euro pe client timp de jumătate de oră, iar în media avea patru clienți. Banii astfel obținuți ajungeau prin intermediul numitei B.M., la inculpat.

După circa o lună de zile, inculpatul a mutat-o pe victimă cât și pe martorele V.A., M.I., M.I., B.M. la Clubul „R." din localitatea Barcelona, unde au continuat să se prostitueze sub supravegherea inculpatei J.A.G., care la rândul ei practica prostituția. Banii obținuți ajungeau prin intermediul inculpatei, la inculpatul M.I.

Victima T.M. a practicat prostituția în Clubul „R." din localitatea Barcelona până în cursul lunii aprilie 2003 când, profitând de faptul că a intrat în poseșia pașaportului, a fugit împreună cu martorele M.I. și M.I. de sub influența grupării infracționale cu ajutorul unui client al clubului.

M.I.D., este o altă tânără exploatată de gruparea infracțională.

Această tânără l-a cunoscut pe numitul D.V., zis „Ș.", despre care știa că este fratele inculpatului M.I. zis „M." Din discuțiile purtate, martora a aflat că aceștia aveau mai multe tinere în Italia și Spania, care practicau prostituția, arătându-se interesată la rândul ei, să plece în străinătate în același scop. Cu toate că știa că martora este minoră, D.V. a așigurat-o că îi va obține pașaport turistic și procurile necesare pentru călătoria în străinătate, pașaport care a fost obținut prin intermediul inculpatului M.N.

În cursul lunii noiembrie 2002, martora a fost îmbarcată într-un microbuz, de către D.V. care efectua transport pe relația România - Italia, plătindu-i totodată cheltuielile de deplasare. Martora a ajuns la Torino în Italia, unde a fost așteptată de o tânără neidentificată, care a cazat-o la Hotelul V., ca în scurt timp să fie îmbarcată într-un alt mijloc de transport cu destinația Madrid.

În capitala Spaniei, martora M.I. a fost așteptată de inculpatul M.I., care inițial a cazat-o în același imobil cu el, iar la câteva zile a condus-o la Clubul M., unde aceasta a cunoscut alte tinere care practicau prostituția.

Anterior transportului, inculpatul i-a reținut martorei care era minoră, pașaportul, dându-i un alt pașaport emis pe numele martorei L.T., spunându-i să-l folosească în cazul unui control din partea autorităților spaniole.

Martora a început să practice prostituția în Clubul M., începând cu un tarif de 50 euro pentru o jumătate de oră, având în medie 6-7 clienți pe seară, de la care obținea sume cuprinse între 300 - 400 euro.

În acest club, M.I. le-a întâlnit și pe M.I., V.A., T.M., D.V. și B.M.

După aproximativ 10 zile, inculpatul M.I. le-a cerut tinerelor care se prostituau în clubul M. din Madrid să se deplaseze în localitatea Vigo. în această localitate, M.I. și celelalte tinere au practicat prostituția în Clubul Afrodita, timp de o săptămână.

În cursul lunii ianuarie 2003, inculpatul M.I. a deplasat pa martora M.I. și pe celelalte tinere în localitatea Barcelona, la Clubul R. în acest club, M.I. a practicat prostituția timp de două săptămâni, fiind supravegheată de J.A.G.

Realizând faptul că sunt exploatate, martora M.I., împreună cu martora M.I. și T.M. au fugit din Clubul R., cu ajutorul unui cetățean spaniol.

În toamna anului 2000, victima C.M. (fostă M.), care le acea vreme abia împlinise vârsta de 17 ani, l-a cunoscut pe D.V. Acesta o prezentat-o mamei spunându-i că este viitoarea lui soție. De altfel, martora s-a mutat în locuința părinților acestuia. Cu această ocazie, a cunoscut-o pe sora lui, L., zisă “L.”

Pe timpul relației pe care a avut-o cu cu D.V., martora a aflat că acesta se ocupa cu furturile din occident. Acesta a sfătuit-o să-și scoată pașaport turistic, pentru a-l însoți în Occident, unde ea urma să muncească cinstit, pentru a nu crea probleme cu autoritățile.

În cursul anului 2000, D.V. a plecat în Italia, martora C.M. rămânând în România pentru a-și scoate pașaport turistic.

Însoțită fiind de B.M., în cele din urmă, martora a intrat în poseșia pașaportului turistic. în luna mai sau iunie 2001, martora a plecat din țară, împreună cu B.M. și o tânără despre care a înțeles că era prietena acestuia din urmă. Cei trei au plecat cu avionul până în Cehia, unde au stat două săptămâni, timp în care B.M. s-a ocupat de obținerea de pașapoarte cehe pentru toți trei, lucru pe care l-a rezolvat. Cu pașapoarte străine, aceștia s-au îmbarcat cu destinația Torino -Italia, unde au fost așteptați de D.V. Când s-au întâlnit, D.V. i-a spus martorei că dacă dorește să câștige bani mulți, ar fî bine să practice prostituția, iar dacă va accepta acest lucru, el nu își va schimba sentimentele față de ea, afirmând că o va iubi în continuare, continuând că banii care vor fi câștigați prin practicarea prostituției, îi vor foloși împreună pentru a lua casă, mașină, etc.

Martora C.M. a fost de acord cu propunerea și a acceptat să practice prostituția.

Martora a fost instruită, în sensul că, urma să practice prostituția „la stradă", în Bologna, într-un loc ce purta denumirea de „post", loc ce aparținea lui B.I., având „colegă" pe prietena lui M., despre care i-a spus că este prietena fratelui său, inculpatul M.I.

Martora C.M. a practicat prostituția „la stradă" în Bologna, aproximativ 1-2 luni de zile, după care împreună cu M. au mers la Modena, unde timp de câteva luni, cele două tinere au practicat prostituția într-un „post"ce-i aparținea tot inculpatului M.I., iar în toată această perioadă au foloșit pașaportul ceh, falșificat pe numele „S.L.", obținut prin intermediul lui B.M.

La Modena, cele două tinere au fost depistate de organele de aplicare a legii din Italia, martorei C.M. i-a fost reținut pașaportul ceh, ulterior fiind cercetată de către Serviciul Poliției Criminale din cadrul I.P.J. Galați, cu privire la utilizarea acestui document pe teritoriul Italiei.

La inșistentele lui D.V., martora a revenit la Torino, unde a practicat prostituția până în luna decembrie 2001 sau ianuarie 2002, data de la care a plecat cu „S." în Spania. întrucât rămăsese fără pașaport, deoarece organele de poliției ridicaseră pașaportul ceh, martorei i-a fost trimis din țară pașaportul său.

Cu ajutorul tinerei M., prietena inculpatului M.I., martora C.M. a intrat în clubul „L.F." din orașul La Coruna, unde a început să practice prostituția, după ce în prealabil, fusese instruită de patroana clubului cu privire la prețurile practicate și anume, 60 euro de client pentru o jumătate de oră.

Cele două tinere M. și martora C.M. au practicat prostituția la acest club până în luna martie sau aprilie 2002, când au părășit acel local, deoarece aflase că aici urma să sosească o altă prietenă de-a inculpatului M.I., pe nume A.

Alături de A., la club au mai venit în același timp încă două fete, M. și E.. Cu privire la M., martora arată că aceasta era nemulțumită de ceea ce făcea, că ea îl iubea pe inculpatul B.G. zis “C.”, și că dorea să-și caute un loc de muncă cinstit.

M., cu numele de P., alături de cele două tinere E. și A., au fost implicate într-un accident de circulație având drept consecință decesul acesteia.

La funeraliile lui P.M., alături de N.N., concubina inculpatului M.I., a mai participat și fratele acestuia B.G., zis “C.”, cât și sora acestuia B. L.

La Clubul „L.F.", martora C.M. a rămas și a practicat prostituția alături de A. și E., până în luna august 2002, când a revenit în țară.

Cu sumele obținute și date lui D.V., acesta a cumpărat apartamentul din municipiul Galați, cât și un microbuz, pe care i l-a dat tatălui său care l-a înscris într-u traseu de maxi-taxi.

Cu privire la banii pentru cumpărarea vehiculului, inculpatul i-a spus tatălui său că provin din furat.

În luna august 2002, martora C.M. a revenit în Spania unde, prin intermediul inculpatului M.I. a practicat prostituția la Clubul R. din Barcelona, local unde le-a regășit pe A. și E., de asemenea, le-a cunoscut și pe D. și A.

În acest club martora a practicat prostituția în perioada august 2002 - decembrie 2004, cu mențiunea că revenea în țară, la flecare interval de 3 luni. Banii obținuți, i-au fost dați lui D.V., iar când a venit în țară, asupra sa avea suma de 10.000 lei, sumă ce i-a fost dată tot lui “S.”

Cu acești bani, cei doi frați “S.” și “M.”, au cumpărat o spălătorie auto, pe numele tatălui lor.

Ajunsă în țară, C.M. i-a zis lui D.V. că nu mai dorește să se prostitueze, acesta în principiu a fost de acord, însă martora să-i aducă alte fete.

Martora nu a fost de acord cu această prepunere, între timp D.V. a plecat în Elveția, țară unde a săvârșit mai multe infracțiuni de furt. în această perioadă, martora s-a angajat, cu carte de muncă la spălătoria auto „A." pe care cei doi frați o cumpăraseră.

Din declarațiile martorei, rezultă că aceasta s-a prostituat în Italia, timp de 1 an și 3 luni și respectiv 2 ani și 3 luni în Spania, obținând din această activitate aproximativ 200.000 euro, bani ce i-au fost dați lui D.V., convinsă fiind că, urma să se căsătorească cu el.

Tot din declarația martorei C.M., mai rezultă că inculpatul D.V. (fost B.), nu a obligat-o în nici un fel și nici nu a forțat-o, pentru a o determina să se prostitueze în favoarea lui, șingurul lucru care a determinat-o să desfășoare această activitate fiind promișiunea inculpatului D.V., de a se căsători cu ea.

La data de 24 august 2007, victima B.E.C. a declarat că îi cunoaște pe inculpații M.I., B.G. și pe D.V., B.M. de circa 6 luni, arătând că aceștia dețin un apartament în blocul situat în Galați, bloc în care locuiește și martora.

În cursul anului 2001, martora i-a cunoscut pe cei patru frați, și a avut o relație mai strânsă cu unul dintre aceștia, respectiv cu inculpatul B.G.

Mai arată martora că ar fi auzit că tinerii noi văzuți în bloc, s-ar ocupa cu transferul de femei în Italia și Spania, dar nici unul dintre aceștia nu a încercat să o racoleze în vederea practicații prostituției în Occident și nici nu i-a cerut să le prezinte tinere care să dorească să plece în Italia sau Spania.

În apartamentul respectiv martora arată că a văzut găzduite mai multe tinere printre care: N.N., cunoscută sub numele de C., pe vecina și prietena M., identificată ulterior ca fiind martora T.M., pe V., prietenă cu frații B., identificată ulterior sub numele de A.V., pe M., o altă vecină, pe nume M., amică cu inculpatul M.I., și care a fost identificată ca fiind martora E.M., o tânără care umblă cu inculpatul D.V., identificată ulterior ca fiind C.M.I.

Aceeași martoră, mai declară că la sfârșitul anului 2001, inculpatul B.G., a cunoscut-o pe tânăra P. M., prietena și vecina ei.

Între aceștia, s-a legat o relație de prietenie, cu toate că, părinții fetei nu doreau o asemenea relație, întrucât auziseră că “C.”, se ocupa cu transferul de femei.

Cu toată opoziția părinților, M. și-a continuat relația cu inculpatul B.G., sub protecția bunicii acesteia, care locuia în aceeași scară cu P. M.

După obținerea pașaportului turistic, P. M. i-a spus martorei că intenționează să plece în Italia cu B.G., zis „C."Despre plecarea în Italia a aflat și mama martorei B.E.C., ambele i-au spus lui P. M. că dacă va pleca în Italia va practica prostituția în folosul inculpatului B.G.

Fără a ține seama de sfaturi, la data de 23 februarie 2002, P. M. a plecat în Italia, iar la câteva zile, martora a primit telefon de la aceasta, spunându-i că a ajuns cu bine în Italia și o roagă să transmită acest lucru și părinților ei, lucru pe care l-a făcut.

La circa o săptămână de la plecarea în Italia a M., martora a fost contactată de inculpatul B.G., care i-a înmânat 100 euro, rugându-o ca suma să fie predată părinților M., din partea acesteia.

La începutul lunii aprilie 2002, martora B.E. a aflat de la inculpatul B.G. că P. M. a avut un accident de circulație și se află în comă la un spital din Spania.

De acest accident de circulație de circulație au auzit și părinții M., prin intermediul lui B.G., pe care i-a așigurat că fratele său B.I. (M.), va suporta toate cheltuielile ocazionate de așigurările medicale, iar în caz de deces, va suporta cheltuielile de înmormântare. La aflare veștii, tatăl lui P. M. a plecat în Spania, deplasare ce a fost suportată de inculpatul M.I.

În vara anului 2002, victima C.M. l-a cunoscut pe inculpatul B.G., devenind prieteni.

Ca urmare a acestor relații, martora a frecventat apartamentul șituat în Galați, unde a mai gășit două tinere și un prieten, identificat ulterior ca fiind S.V. cunoscut sub porecla de S.C.

La circa trei săptămâni de la data când l-a cunoscut pe inculpatul B.G. i s-a propus de către acesta să practice prostituția în Italia în favoarea și sub protecția sa, urmând ca banii obținuți din această activitate să fie împărțiți în mod egal.

“S.” s-a angajat că se va ocupa de obținerea pașaportului și totodată va suporta cheltuielile de deplasare. La data de 16 august 2002, martora a obținut pașaportul turistic dar i-a fost reținut imediat după primire de către inculpatul B.G.

În aceeași zi, martora C.M. a dormit în apartamentul lui “C.”, întrucât a doua zi urma să plece în Italia, apartament în care se mai aflau S.V. și o altă fată pe care o văzuse anterior. întrucât nu dorea să plece în Occident pentru a practica prostituția, martora i-a cerut voia inculpatului B.G. să o lase să meargă până acasă pentru a-i spune mamei sale că pleacă în Italia, deoarece aceasta nu știa nimic de această deplasare. Ajunsă acasă, tânăra i-a povestit mamei sale toate șituația de fapt, în sensul că a fost racolată de inculpatul B.G. cu scopul de a practica prostituția în Italia sau Spania, sens în care i-a făcut și pașaport turistic, pe care nu îl are asupra sa. Firesc, că mama nu a fost de acord și-n consecință, i-a interzis categoric să se mai întâlnească cu B.G.

A doua zi, martora a fost contactată telefonic de inculpatul B.G., solicitându-i să vină la el acasă pentru a pleca în Italia, invitație pe care a refuzat-o.

După o perioadă de timp, martora C.M. a fost contactată telefonic de inculpatul M.I., care i-a spus că are la el o datorie de 2000 euro, și că reprezintă contravaloarea pașaportului, a transportului până în Italia (biletul de călătorie), precum și cheltuielile făcute de el și fratele său B.G. cu ea, cu ocazia ieșirilor în oraș.

Tânăra, nu i-a dat nici un răspuns inculpatului, iar în cursul anului 2004 și-a recuperat pașaportul turistic prin intermediul unui tânăr care se numea R.

În vara anului 2002, victima M.V. l-a cunoscut pe inculpatul M.I., cu care a avut o relație de prietenie, de circa două luni, până când acesta din urmă a plecat în Spania. în toamna anului 2002, aceeași tânără l-a cunoscut și pe fratele acestuia, respectiv inculpatul B.G., care i-a propus să meargă în Spania la fratele său, inculpatul M.I. pentru a practica prostituția, urmând ca el să se ocupe de obținerea pașaportului și de cheltuielile de deplasare.

M.V. a fost de acord cu propunerea inculpatului, astfel că împreună cu „C.", a mers la Serviciul de Pașapoarte Galați, în vederea obținerii pașaportului, inculpatul fiind cel care a plătit cheltuielile necesare obținerii actului respectiv.

Ulterior, tânăra a aflat de la diverse cunoștințe că inculpatul M.I. se comportă urât cu fetele care se prostituează în favoarea lui în Spania, ceea ce a determinat-o să renunțe la a mai pleca în Spania, sens în care nici nu și-a mai ridicat pașaportul.

O altă victimă minoră traficată de inculpați a fost P.N. Victima l-a cunoscut pe inculpatul M.I. în cursul lunii mai 2004, perioadă în care aceasta era elevă în clasa a X-a la Colegiul „D.M." din Galați.

La fel ca și în cazul altor victime, inculpatul i-a captat bunăvoința martorei printr-o invitație în oraș, ulterior intre cei doi dezvoltându-se o relație de prietenie. Printre alte discuții, i-a propus tinerei să meargă să muncească în Spania, fără să precizeze în vreun fel la ce fel de muncă se referea.

În principiu, P.N. a fost de acord, însă i-a spus inculpatului că este minoră și că părinții săi nu vor fi de acord în mod șigur, cu plecarea ei din țară.

Inculpatul a așigurat-o,că nu va fi nici o problemă și că va face rost de o procură notarială pentru obținerea pașaportului. Ca atare, victima i-a dat cartea de identitatea și certificatul de naștere, inculpatului M.I.

După ce a ajuns în poseșia procurii falșificate, inculpatul a achitat taxele necesare, trimițând-o apoi pe victimă la S.E.I.P. Galați, să depună cererea de eliberare a pașaportului, sub supravegherea unui prieten al său, rămas neidentificat. Același prieten a însoțit-o pe victimă și atunci când acesta și-a ridicat pașaportul turistic, pe care i l-a luat și predat inculpatului.

La data de 07 iulie 2004 victima a plecat în Spania, prin punctul de trecere al frontierei vama Nădlac. La microbuz, a fost condusă de inculpat, care i-a dat pașaportul cât și procura notarială, falsă, spunându-i că la Madrid, va fi așteptată de S.V. După ce s-au întâlnit, S.V. a transportat-o pe minoră în orașul Guadalajara, unde a cazat-o într-un apartament indicat. Fiind minoră, S.V., i-a procurat victimei un pașaport fals ceh, spunându-i acesteia să memoreze datele de stare civilă după noul act.

De asemenea, i-a mai spus că prețul este de 70 euro, pe client pentru jumătate de oră și 150 euro pentru o oră.

Minora, împreună cu martora T.A.M., s-a postat într-un club din orașul Guadalajara, obținând în medie, pe zi, 200 - 300 euro. Ulterior, cele două victime, s-au postat în diferite cluburi din alte orașe din Spania, cum ar fi Madrid. în cursul lunii noiembrie 2004, victima P.N., aflase că inculpatul M.I. începuse între timp o relație de concubinaj cu inculpata J.A.G., fapt ce a deranjat-o. Drept urmare, minora a revenit în România în data de 11 decembrie 2004, stabilindu-se la domiciliul părinților săi.

În perioada ce a urmat, victima a fost contactată de inculpat, spunându-i că a încetat relația cu Juncu A., propunându-i să se întâlnească din nou și să practice prostituția în folosul său, de această dată în orașul Genova - Italia, la un „post" la stradă.

Fiind îndrăgostită de inculpat, victima a acceptat această propunere, astfel că, la începutul lunii aprilie 2005, a plecat din tară cu un microbuz, având destinația Genova, cheltuielile ocazionate cu această călătorie fiind suportate de inculpat.

Fiind minoră, prin intermediul unui cunoscut din municipiul Arad, inculpatul M.I. i-a dat victimei o procură notarială falșificată ce atesta faptul că părinții acesteia și-ar fi dat conșimțământul ca să părăsească România.

La Genova, victima a fost așteptată de trei tinere, O., M. și S., care au condus-o la casa unde locuiau, apoi toate s-au deplasat la „postul" unde victima urma să lucreze, undeva în apropiere portului din orașul Genova, precizându-i și tarifele pe care urma să le practice, respectiv 40 euro pentru un raport sexual în autoturismul clientului, 150 euro pentru o jumătate de oră de raport sexual în cameră și 300 euro pentru o oră de raporturi sexuale în cameră.

Victima s-a prostituat în intervalul aprilie - iunie 2005, obținând în medie, pe zi, între 500 - 700 euro, în total obținând aproximativ 20.000 euro.

Banii au fost trimiși pe numele altor persoane, cum ar fi S.V., zis "S.C." și D.S.A.M., soția lui D.V. (fost B.).

În urma unei razii, efectuată de poliția italiană, în cursul lunii mai 2005, victima a fost depistată și fiind minoră a fost internată într-un centru de minori de la Genova.

La data de 27 iunie 2005, victima s-a întors în România, fiind contactată de inculpatul M.I., care i-a spus că urmează să se întoarcă din nou la Genova, având ca sarcină să supravegheze două tinere, martora S.P. și pe o altă tânără pe nume A.

La data de 03 august 2005 victima a plecat din nou în Italia, împreună cu R.M., cazându-se la hotelul C. din Genova, unde se mai aflau și martora M.A.V., care practica prostituția în folosul lui “S.” La circa o săptămână, la hotel au soșit și cele două tinere pe care i le prezentase în România inculpatul M.I., respectiv S.P. și tânăra A.

Cele patru tinere s-au prostituat la stradă în perioada august 2005 - ianuarie 2006, obținând un „venit" de aproximativ 80.000 euro.

În cursul lunii noiembrie 2005, inculpatul M.I. a anunțat-o pe martora P.N. că-i va trimite din România o altă minoră, care trebuie să se prostitueze, victima C.A.A. Aceasta s-a prostituat doar 2-3 zile după soșire, după care a fugit, iar în luna iunie 2006, au fugit și martorele S.P. și A.

După fuga tinerelor, martora P.N. s-a întors în România, unde s-a întâlnit cu inculpatul M.I. și care a fost trimisă de acesta din nou la Genova, plecând din România la data de 24 februarie 2006. Ajunsă în Italia, martora a rupt orice legătură cu inculpatul, deși acesta a amenințat-o că o va schilodi.

În toamna anului 2005, prin intermediul numitei C.D., care era concubina lui S.V., zis S.C., victima C.A.A. l-a cunoscut pe inculpatul M.I.

În cursul lui octombrie 2005, inculpatul s-a întâlnit cu tânăra căreia i-a spus că o va ajuta să ajungă în Italia, unde urma să practice prostituția și că toți banii obținuți îi reveneau acesteia.

Cu ocazia discuțiilor, martora i-a spus inculpatului că are vârsta de 17 ani, dar acesta i-a răspuns că nu va fi o problemă acest aspect. Având probleme familiale, martora a acceptat propunerea.

Prin intermediul martorei C.D., inculpatul M.I. i-a transmis martorei biletul de călătorie, aceasta îmbarcându-se într-un microbuz ce făcea transport internațional pe ruta Galați - Genova.

La destinație, martora a fost așteptată de P.N. care a cazat-o la hotelul C., unde se mai aflau numitele S.P. și M.A.V. care se prostituau. După ce martorei i s-a explicat de către P.N. modul de acostare a clienților, prezentându-i totodată și tarifele aceasta a început să practice prostituția împreună cu cele trei tinere mai sus menționate.

Banii obținuți, martora îi dădea în totalitate numitei P.N., fapt ce a nemulțumit-o, reproșându-i inculpatului că nu își respectă promișiunea.

Realizând că a fost dusă în eroare, C.A. a fugit din hotelul în care era cazată, reușind să intre în poseșia pașaportului cât și a sumei de 2.000 euro.

O altă victimă minoră transferată de inculpatul M.I. este martora P.D.

În cursul lunii ianuarie 2006, prin intermediul unei prietene, minora l-a cunoscut pe inculpatul M.I. Foloșind același mod de operare, și anume întâlniri repetate, în diverse cluburi, discoteci, restaurante din Galați, a reușit să o facă pe aceasta să se îndrăgostească de el.

Independent de relația sa cu inculpatul, întrucât avea o șituația financiară foarte grea în familie, martora s-a hotărât să plece la muncă în Spania, urmând să fie ajutată să-și găsească loc de muncă în Spania de către sora mai mare, care era stabilită în țara respectivă.

Cu acordul părinților, minora s-a îmbarcat în autocarul cu destinația Spania, iar în municipiul Pitești, inculpatul M.I. se urcă în autocar și reușește să o convingă să renunțe la deplasare și împreună cu autoturismul acestuia cei doi se reîntorc în municipiul Galați.

Totuși, după două săptămâni, martora a plecat din nou spre Spania.

Timp de două luni, martora a locuit în Spania la sora sa. După mai multe convorbiri telefonice, martora s-a întâlnit cu inculpatul M.I., care a transportat-o într-un apartament unde se aflau alte tinere care practicau prostituția, acestea fiind M.I., V.A. și I.M.

A doua zi, inculpatul M.I., le-a trimis pe cele patru martore cu un microbuz spre Italia, unde în orașul Verona au fost luate de un tânăr pe nume D.

M.I., V.A. și I.M. au rămas pentru moment la Verona, iar P.D. a fost transportată de D. în orașul Torino, unde a predat-o unui alt tânăr, poreclit „P.", cazând-o pe minoră la hotelul M.C.

La câteva zile, cât s-a aflat la Torino, martora a cunoscut un cetățean italian, care i-a propus să lucreze ca dansatoare,propunere pe care a acceptat-o și pentru care a primit de la persoana respectivă suma de 10.000 euro.

Martora P.D. l-a informat pe inculpatul M.I. de această șituație, astfel că acesta i-a cerut să se întoarcă în țară, cu foaie consulară, între timp acesta primise suma de 10.000 euro, trimisă de martoră.

Martora a rămas în țară, aproximativ o lună, iar după obținerea unui al doilea pașaport turistic, în luna august 2006, inculpatul a trimis-o în Italia cu autocarul, unde a continuat să se prostitueze.

După circa 3 luni, martora s-a întors în țară, la viză, după care a plecat din nou în Italia, continuând să se prostitueze, obținând un venit lunar de 4.000 euro.

Conform înțelegerii, martora s-a deplasat apoi în Spania unde la Madrid s-a întâlnit cu inculpatul, căruia i-a predat suma respectivă, după care, a revenit în România.

În cursul lunii aprilie 2006, victima I.M. l-a cunoscut pe inculpatul M.I., căruia i-a povestit că are probleme familiale, împrejurare în care i-a propus să meargă în Spania, unde urma să o angajeze într-un club ca damă de companie.

Martora a avut încredere în susținerile inculpatului M.I., astfel că la data de 02 mai 2006, fără acordul părinților s-a mutat la locuința deținută de inculpat, unde mai erau câteva tinere cazate, respectiv M.I. și V.A.

În data de 03 mai 2006, inculpatul M.I. le-a transportat pe cele trei tinere până la Aeroportul Internațional Otopeni, îmbarcându-se toți patru într-o cursă aeriană cu destinația Spania, cu escală în Franța. în Franța, autoritățile au dispus întreruperea călătoriei pentru cele trei minore și returnarea lor cu o cursă aeriană spre România, inculpatul și-a continuat călătoria spre Spania.

După ce și-au completat documentele necesare pentru călătoria în țările membre ale U.E., în data de 05 mai 2006, cele trei martore s-au îmbarcat într-o cursă aeriană cu destinația Spania, cu escală la Praga.

În Madrid, au fost întâmpinate de inculpatul M.I., care după o ședere de o noapte în oraș, toți patru au plecat spre localitatea Barcelona, unde s-au cazat și practicat prostituția în clubul R.

Martora a început să practice prostituția, cu un tarif de 50 euro pentru un raport sexual, jumătate fiind dată administratorului clubului, restul rămânând în poseșia inculpatului. După trei săptămâni, martorele au fost transportate din nou la Madrid, unde au început să practice prostituția la clubul F. Întrucât nu se obținea suma dorită, inculpatul M.I. a trimis-o pe martora I.M., împreună cu martorele V.A., M.I. și P.D., la Verona - Italia.

V.A. și M.I. au rămas la Verona unde au continuat să se prostitueze, în timp ce I.M. și P.D. s-au deplasat la Torino, pentru aceleași practici, la stradă.

După aproximativ două săptămâni, la Torino s-au deplasat și martorele V.A. și M.I., care la rândul lor au început să se prostitueze la stradă. întrucât martora I.M. s-a îmbolnăvit, în cursul lunii iulie 2006, la cererea inculpatului, aceasta s-a întors în țară, pentru tratament.

Refuzând să plece din nou „afară" pentru a se prostitua, după discuții contradictorii, inculpatul M.I. i-a dat acesteia suma de 100 euro și 300 lei, cerându-i în mod expres să nu povestească nimic organelor de poliție din cele întâmplate.

Printre minorele exploatate de gruparea infracțională se numără și victima P.T., care în anul 2002 l-a cunoscut pe inculpatul M.I.

În cursul anului 2004 martora l-a cunoscut și pe numitul B.T., prieten cu inculpatul M.I. în scurt timp, martora a devenit prietena lui B.T.

La un moment dat, acesta i-a propus tinerei să meargă în Spania, unde urma să se prostitueze sub protecția sa, banii obținuți prin această modalitate urmând a fî împărțiți în mod egal. Prin intermediul unui prieten, B.T. a depus actele necesare eliberării documentului de călătorie pentru martora Patriche Tincuta.

La scurt timp, minora a fost contactată de prietenul ei, cerându-i ca în cel mai scurt timp să plece în Spania, însă aceasta a refuzat, astfel că tânăra a fost contactată telefonic de inculpatul M.I., carea invitat-o la o plimbare în municipiul Galați.

Pe parcursul discuțiilor inculpatuTa aflat că martora urma să-și ridice pașaportul și i-a propus acesteia să meargă în Spania, unde urma să practice prostituția sub protecția sa, așigurând-o că vor împărți în mod egal sumele obținute din această activitate.

După ce a aflat că este minoră, inculpatul i-a spus că se va deplasa în Spania când va deveni majoră, respectiv în luna martie 2005, propunere ce a fost acceptată, dându-i acestuia actele de identitate, stabilind ca în ziua următoare să părăsească locuința părinților și să se deplaseze în Spania.

Întrucât inculpatul i-a comunicat că, pentru ziua respectivă nu poate pleca în Spania, a invitat-o în oraș, propunându-i să o cazeze într-un apartament.

Rămânând acasă tânăra a avut o discuție cu tatăl său referitor la plecarea sa în Spania, convingând-o să nu facă deplasarea în țara respectivă, fapt cu care P.T. a fost de acord.

În aceste împrejurări, l-a contactat telefonic pe inculpat, spunându-i ce hotărâre a luat, aceasta cerându-i să-i restituie actele de identitate și documentul de călătorie, însă inculpatul M.I. a refuzat pretinzând suma de 400 euro, sumă ce i-a fost trimisă și astfel a intrat în poseșia actelor de identitate.

La data de 26 noiembrie 2004, martorul la seșizat organele de poliție faptul că, inculpatul M.I. îi propusese fiicei sale să meargă în Spania pentru a se prostitua.

La începutul anului 2003, prin intermediul unei colege de liceu, inculpatul B.G. a cunoscut-o pe victima C.L.C. și-n scurt timp au devenit prieteni.

În discuțiile purtate inculpatul B.G. i-a declarat martorei că are intenții serioase, însă fiind lipșit de poșibilități financiare, i-a propus să meargă în Italia, unde să practice prostituția, urmând ca sumele de bani obținute să fie foloșite pentru achiziționarea unor bunuri necesare pentru viața unui cuplu. Martora a refuzat propunerea, astfel că relațiile dintre cei doi s-au deteriorat.

în toamna anului 2003, victima C.L.C. l-a cunoscut pe inculpatul M.I. devenind prietena lui. Deși inculpatul i-a propus martorei să meargă în Spania să se prostitueze, aceasta a refuzat în mod categoric, ceea ce l-a nemulțumit pe acesta, devenind agreșiv cu tânăra.

În ceea ce privește activitatea infracțională desfășurată de inculpatul M.N., aceasta constă în următoarele:

În cursul lunii mai 2003, victima B.G.M., ce era minoră la acea vreme, a cunoscut o tânără, pe nume L., într-o discotecă din municipiul Galați. Cele două tinere s-au împrietenit și-n discuțiile pe care le-au purtat, a aflat că L. dorea să plece în Italia ca damă de companie și că o poate ajuta și pe ea să plec în acea țară cu o altă prietenă, pe nume T.M., concubina inculpatului M.N.

Martora B.G.M. a fost de acord cu propunerea L., astfel că, în urma unei discuții telefonice cu o altă tânără pe nume M. aflată în Italia s-a „aranjat" plecarea.

M. i-a mai spus la telefon martorei că îi va trimite bani pentru pașaport și transport, urmând să-i fie restituiți după ce va lucra ca damă de companie. Din Italia, M. a sunat-o din nou pe martoră, spunându-i că i-a trimis banii promiși prin șistemul W.U. pe numele prietenului ei M.N.

La data de 19 februarie 2003, după ce împlinise vârsta de 17 ani, martora B.G. a obținut pașaportul turistic și tot în acea zi, împreună cu L. a plecat spre Italia.

La Torino, cele două tinere au fost așteptate de inculpatul M.N. zis N.M. Acesta le-a condus la o casă,din Torino unde a gășit-o pe M., în vârstă de 22 ani, spunându-le celor două tinere că nu vor lucra ca dame de companie, așa cum fusese înștiințate și că vor practica prostituția la stradă „într-un loc care se numește post" și care-i aparține inculpatului. De asemeni, inculpatul le-a mai spus că banii obținuți din practicarea prostituției vor fi împărțiți în mod legal și că, pentru acest lucru, le va așigura protecția în „post". în șituația în care se afla, martora B.G.M. a acceptat să practice prostituția în condițiile stabilite de inculpat.

În momentul în care a ajuns în casa unde stătea M., martora B.G.M. a mai cunoscut și alte tinere, printre care, R. de 17 ani din com. Băleni, jud. Galați, Ramona din com. Tudor Vladimirescu, jud. Galați, L, din București, A. din Jud. Galați, I. din Bacău, O. din Buzău și alte fete, tinere care practicau prostituția pe Via Corso Unita din Torino, banii obținuți, în totalitate erau dați inculpatului M.N.

Martora a declara că pe zi câștiga între 500 și 1000 euro, în funcție de numărul clienților și că, a practicat prostituția pentru inculpat în perioada 23.09,2003-07 ianuarie 2001, când a fost depistată de carabinierii din Torino, oraș în care a fost reținută și apoi la data de 16 ianuarie 2004 returnată în România.

Mai arată martora că, prin practicarea prostituției a câștigat în jur de 40.000 euro, sumă ce i-a fost dată inculpatului M.N. prin intermediul prietenei sale, M..î

Venită în țară, minora B.G.M., l-a telefonat pe inculpat, cerându-i să-i dea partea din bani, conform înțelegerii. Acesta i-a răspuns că, trebuie să vină în Italia, pentru a rezolva cu banii respectivi, spunându-i totodată că, va fi contactată de o persoană ce se va recomanda sub apelativul „I."

La câteva zile, persoana sub numele de Ion i-a telefonat spunându-i să se deplaseze la Cluj, unde o va transporta ilegal în Italia și că o va costa 200 euro. Ascunsă în tirul condus de I., martora a ajuns în Italia unde s-a cazat la același imobil unde fusese anterior.

După revenirea la Torino, martora a practicat din nou prostituția la „stradă" pe Via Corso Unita, împreună cu M., L., R. și L. în favoarea și sub protecția inculpatului M.N.

După două săptămâni, inculpatul M.N. le-a mutat pe acestea în localitatea Peschiera de lângă Verona, locuind într-o casă închiriată, localitate unde a practicat prostituția în favoarea și sub protecția inculpatului până la data de 25 mai 2004, câștigând în total suma de 15.000 euro, bani pe care i-a dat în totalitate inculpatului.

La data de 21 mai 2004 martora B.G.M. a fost din nou depistată de carabinieri, motiv pentru care a fost returnată în țară la aceeași dată.

Și de această dată, martora l-a contactat telefonic pe inculpat cerându-i să îi predea, conform înțelegerii banii, însă acesta la fel ca la prima solicitare, a invitat-o în Italia, fiind însă refuzat.

În cursul anului 2003, victima R.G.N. (fostă Manofu), ce avea vârsta de 17 ani, l-a cunoscut pe D.V. (fost B.) zis “S.”, (ce este fratele inculpatului M.I., fost B., zis “M.”), într-un restaurant de pe raza municipiului Galați. După 3-4 săptămâni, D.V. (fost B.), i-a propus martorei R.G.N. să meargă în Italia pentru a practica prostituția și că o va ajuta în acest sens.

Aceasta a acceptat propunerea, dar ulterior l-a cunoscut și pe inculpatul M.I., care i-a făcut aceeași propunere, însă să se prostitueze sub protecția lui, pentru că va câștiga mai mult. Martora a acceptat aceasta din urmă propunere, iar în perioada imediat următoare, inculpatul M.I. i-a achitat acestuia taxele necesare pașaportului turistic și ulterior biletul de transport cu microbuzul pe relația Galați - Padova Italia.

Pe la sfârșitul lunii octombrie 2003 începutul lunii noiembrie martora R.G.N., a reușit să obțină pașaportul turistic, act ce i-a fost luat de inculpat.

Ulterior, minora a fost condusă de inculpat intr-o stație din cartierul Ț., unde a fost urcata intr-un microbuz cu destinația Padova Italia. Cu această ocazie, inculpatul i-a predat tinerei pașaportul turistic și actele necesare pentru transport. La destinație tânăra a fost așteptata de inculpatul M.N. și de o alta persoana pe nume O. zis „J." În momentul in care a ajuns la Padova, inculpatul M.N. a transportat-o și cazat-o pe martora R.G.N. (fosta M.), intr-o locuința din Verona și că urmează să „lucreze" pentru el și nu pentru inculpatul M.I. în contul unei datorii.

Inculpatul M.N. la soșire i-a luat pașaportul martorei, ocazie cu care seșizase ca este minoră și tot atunci a instruit-o ca in șituația in care va fi prinsa de carabinieri să își declare o alta identitate și sa nu spună ca lucrează pentru el. tot atunci i-a arătat și „postul" la stradă, unde urma sa se prostitueze dand-o in grija prietenei sale zisa M. Martora a precizat ca a practicat prostituția timp de 2 luni și ca banii pe care ii obținea i-a împărțit in mod egal cu inculpatul M.N. iar din banii ce i s-au dat a achitat chiria și celelalte cheltuieli pe care le făcea personal. În perioada respectiva mai arată martora la „post mai erau încă 5 tinere, care se prostituau in favoarea și pentru inculpatul M.N.

După 2 luni martora R.G.N. împreuna cu M., A. zisă „P." și L. zisă „B." au fost mutate de inculpatul M.N. in orașul Madova. In continuare timp de încă 2 luni, martora R.G.N. a practicat prostituția in același „post" din localitatea Verona, sumele de bani astfel câștigate fiind împărțite cu inculpatul M.N.. Intr-una din zile martora R.G.N., M., I., I. au fost depistate de carabinieri in urma unei razii, acțiune ce a avut drept urmare internarea sa pe o perioada de 2 luni intr-un centru pentru străini. După eliberarea din acest centru, R.G.N. a mai practicat prostituția timp de o săptămâna in favoarea inculpatului M.N., după care a fugit de la acesta, mergând la consulatul României din Milano, unde a obținut titlul de călătorie, cu care a venit în tară.

În perioada de aproximativ 4 luni, cât a practicat prostituția în favoarea și sub protecția inculpatului M.N., martora R.G.N. a precizat că i-a dat acestuia aproximativ 50.000-60.000 euro. După revenirea in România, R.G.N. a precizat că inculpatul i-a restituit pașaportul turistic, buletinul de identitate, precum și alte lucruri persoanele.

O altă victimă minoră, traficată a fost și R.L.C. (fostă V.) din com. Frumușița, sat Ijdileni, jud. Galați născuta 2 noiembrie 1986. La începutul lunii septembrie 2003, prin intermediul martorului B.V. zis „V.", victima l-a cunoscut pe M.I. Aflând ca tânăra dorește sa ajungă in Italia deși era minoră și nu avea pașaport turistic, inculpatul s-a oferit sa o ajute cu condiția sa practice prostituția la stradă, sub protecția sa.

Victima a acceptat, inculpatul i-a oferit cazare într-unui din apartamentele din municipiul Galați până la obținerea pașaportului. Pe parcursul șederii sale in acel apartament, victima i-a cunoscut și pe D.V. (fost B. zis “S.” și S.V. zis S.C.). Ocazional în acel apartament a mai locuit și o altă tânără, victima R.G.N.

M.I. și S.V., intr-una din zile s-au deplasat cu cele două tinere la serviciul de Pașapoarte Galați, unde acestea au depus cererile de eliberare pașapoarte, care la sfârșitul lunii noiembrie au fost eliberate.

Raboveanu L. la data de 05 decembrie 2003 a părășit România cu destinația Verona-Italia, unde a fost așteptată de inculpatul M.N. Acesta a cazat-o într-o locuință închiriată în orașul respectiv, unde se mai aflau două tinere care se prostituau.

A doua zi a venit și R.G.N., care împreună cu R.L.C. au început sa practice prostituția la stradă, post, aparținând inculpatului M.N. aflat pe o porțiune de drum numită „stradale", după ce in prealabil au fost instruite cu privire la tariful ce urma să îl practice.

Victima R.L. in circa 3 luni de ședere la Verona a obținut din practicarea prostituției aproximativ 36 000 euro, din care 25.000 euro i-a dat lui M.N.

După cele trei luni, R.L. și R.G. au fost mutate de inculpat în orașul Mantova unde se afla deja o tânără cunoscută sub apelativul M., identificată ulterior ca fiind T.M. Aici tânăra R.L. nu s-a mai prostituat deoarece a constat că este însărcinată în trei luni, iar când sarcina a ajuns în luna a 8 s-a întors in România.

În anul 2001 victima L.M.C. (fosta T.) s-a stabilit împreuna cu familia în comuna Tulucești, jud. Galați. Sora acesteia T.M., în cursul anului 2000, 1-a cunoscut pe inculpatul M.N. care în scurt timp s-a deplasat cu aceasta in Italia, unde a practicat prostituția.

Inculpatul M.N. având intenția să o racoleze pentru același scop și pe martora Leu M. (sora numnitei T.M.) s-a deplasat în mod repetat în comuna Tulucești, jud. Galați oferindu-i acesteia diferite cadouri pentru ca in final să reușească închegarea unei relații de prietenie.

După un anumit timp, inculpatul i-a propus martorei să meargă în excurșie in Italia, împreună cu prietena sa P.I.M. Tânăra a acceptat propunerea întrucât comportamentul inculpatului nu i-a creat suspiciuni.

După ce inculpatul i-a scos pașaportul martorei în cursul lunii iulie 2005, acesta s-a deplasat la locuința părinților acesteia, spunându-le că L.M.C. urma să meargă in excurșie in Italia in vizită la sora sa. Părinții au fost de acord, crezând ca acesta este o persoana de încredere.

La data de 29 iulie 2005, prin punctul de trecere a frontierei Cenad, martora a părășit România și a ajuns în orașul Verona din Italia, fiind așteptata de un prieten al inculpatului, care a cazat-o intr-un imobil din localitatea Mantova.

După aproximativ 2 săptămâni în imobilul respectiv a sosit și inculpatul M.N., care a mai adus două tinere pe nume I. și A.M.

La scurt timp după soșirea sa, inculpatul i-a cerut tinerei L.M. sa înceapă sa practice prostituția la strada, fiind instruită de modul de acostare a clienților și de stabilirea tarifelor de către o alta tânăra A.M.

În teren L.M. a fost data in grija unei tinere cunoscute sub porecla de B., pana când va învăța să se descurce in limba italiana.

Martora a practicat prostituția timp de aproximativ 6 zile, perioada in care a obținut suma de aproximativ 200 de euro, care a fost însușită in mod integral de inculpat. In toata aceasta perioada inculpatul i-a cerut martorei sa întrețină raporturi sexuale cu un cetățean italian cunoscut sub numele de G.

Dat fiind faptul că martorei expira perioada de ședere legală in Italia, aceasta fiind și bolnavă i-a cerut inculpatului să o ducă în tara. În aceste condiții martora a intrat in România la data de 15 octombrie 2005, prin punctul de trecere al frontierei Nădlac. Ajunsă in municipiul Galați, martora a fost cazata, intr-o garsoniera din cartierul M., unde a stat circa 3 zile, reușind in cele din urma să plece la părinții săi din comuna Tulucești, jud Galați.

Una din victimele minore traficate de membrii grupului infracțional, care a fost racolată de inculpatul M.I. și exploatată de inculpatul M.N. a fost și victima G.V. audiată sub identitate protejată.

În cursul lunii septembrie 2003, martora era elevă și avea intenția să fugă de acasă în Italia, pentru a câștiga bani. Prin intermediul unei cunoștințe comune, victima l-a cunoscut pe M.I. Inițial, inculpatul a cazat-o într-un apartament din cartierul M., ulterior i-a schimbat locația, într-un alt apartament din municipiul Galați.

Cu această ocazie, victima l-a cunoscut și pe S.V., căruia i-a predat cartea de identitate și certificatul de naștere.

În apartamentul respectiv, victima a cunoscut-o pe o altă minoră R.G.N., iar la sfârșitul lunii septembrie 2003 cei doi, împreună cu minora s-au deplasat la Serviciul de Pașapoarte Galați, unde acesta a depus cerere de eliberarea pașaportului turistic. Deși părinții victimei, nu își dăduse acordul, inculpatul a „rezolvat problema", cel mai probabil prin intermediul unei procuri notariale false.

După ridicarea pașaportului, la începutul lunii decembrie 2003, victima a fost îmbarcată într-un microbuz cu destinația Italia, plata transportului fiind achitată de inculpatul M.N.

În Italia, victima a ajuns în orașul Verona, unde s-a cazat într-un apartament, iar a doua zi a început să se prostitueze „la stradă", tarifele fiind de 30 euro pentru actul sexual desfășurat în autoturismul clientului și respectiv 100 euro pentru relațiile sexuale întreținute în camera de hotel, locație unde se mai aflau alte două fete care se prostituau în folosul lui, printre care și concubina sa „M.", identificată ulterior în persoana numitei T.M.

Victima s-a prostituat aproximativ o lună de zile, timp în care a reușit să strângă suma de 9.000 lei, pe care i-a dat-o inculpatului M.N., moment în care a și realizat că „lucrează" pentru acest inculpat și nu pentru inculpatul M.I. Din suma respectivă, inculpatul i-a restituit victimei, jumătate.

În luna februarie 2004 în urma unor razii efectuate de poliția italiană, inculpatul M.N. le-a mutat pe victimele G.V., R.G.N. și T.M. în orașul Mantova unde le-a cazat într-o nouă locuință, acestea continuând să se prostitueze.

În acea locuință, inculpatul M.N. a mai adus încă două tinere, ambele purtând numele de „Ionela", iar ulterior au mai venit „A.", „M.", „O." din Onești și o tânără din Focșani, care s-au prostituat în folosul inculpatului M.I.

După circa o lună, victima G.V. a fugit de la inculpatul M.N.

În perioada cât s-a prostituat „la stradă", în orașul Montava, victima a obținut circa 6.000 euro, suma ce a fost împărțită în mod egal cu inculpatul.

O altă victimă exploatată a fost tânăra L.V.R., care prin intermediul unei colege de liceu, în cursul anului 2001 l-a cunoscut pe inculpatul B.G., zis “C.”, cei doi devenind prieteni. Ulterior 1-a cunoscut și pe inculpatul M.I. și S.V.

După mai multe întâlniri, inculpatul B.G. a început să pretindă că este îndrăgostit de martoră, că are intenții serioase, în sensul că dorea să se căsătorească cu aceasta, dar nu avea banii necesari întemeierii unei familii și achiziționării bunurilor necesare unui cuplu.

Pe fondul acestor discuții, inculpatul B.G. i-a cerut martorei să meargă în Italia, unde să practice prostituția, urmând ca banii obținuți din această modalitate să fie foloșiți pentru achiziționarea bunurilor necesare traiului în comun.

Martora i-a reamintit inculpatului că este minoră și pentru a putea părăși România, era nevoie de acordul unuia dintre părinți, însă inculpatul a așigurat-o, că de această „problemă" se va ocupa inculpatul M.I.

În zilele următoare tânăra însoțită de inculpatul M.I. s-a deplasat la Serviciul de Pașapoarte din Municipiul Galați, unde a depus actele necesare eliberării documentului de călătorie.

După ridicarea pașaportului, tânăra împreună cu o altă fată pe nume „D." și cu inculpatul M.I. au plecat în Italia, unde în localitatea Torino, au fost așteptate de B.M., fratele inculpatului M.I. (fost B.), acesta cazându-i într-un imobil în care se mai afla și martora A.E.

Martora a obținut prin practicarea prostituției peste 5.00 euro, bani care au fost însușiți integral de B.G.

După o perioadă nu prea lungă de timp, martora L.V.R. și cu tânăra D., au fost transportate de inculpatul M.I. în Spania, unde au practicat prostituția în clubul „ L.F." din localitatea La Coruna, fiind supravegheate de inculpata J.A.G., care le-a și „instruit" cu privire la tarifele ce urmau a fi practicate, cât și la modul de evidențiere a banilor obținuți.

Banii astfel obținuți erau predați în totalitate inculpatului M.I., iar când acesta nu era în Spania, banii erau colectați de inculpata J.A.G. și trimiși în țară aceluiași inculpat.

Martora L.V.R. a practicat prostituția în clubul „L.F." aproximativ trei luni de zile, interval în care a obținut suma de aproximativ 30.000 euro, bani însușiți integral de gruparea infracțională, eoarece patronul clubului i-a interzis să mai practice prostituția pentru că, aflaseră ce vârstă avea și deci era minoră, martora l-a contactat pe inculpatul M.I., cerându-i să-i găsească un alt club. Acesta i-a răspuns că trebuie să vină în Italia la Torino, deplasare pe care a făcut-o, unde s-a întâlnit cu B.M. în această localitate, martora a început să practice prostituția în „postul" deținut de inculpat pe Via Corso Unite din Italia.

Pe perioada cât a practicat prostituția în cel de al doilea interval de timp în localitatea Torino, martora a obținut suma de 2.000 euro, care a fost însușită integral de membrii grupării infracționale.

O altă minoră exploatată sexual de membrii grupării infracționale a fost și victima S.E. din com. Slobozia Conachi, jud. Galați.

Aceasta îi cunoștea de mai mult timp pe frații M.I. și D.V. (fost B.). în vara anului 2006, minora S.E. și-a exprimat dorința de a pleca în străinătate, intenție de care a aflat și inculpatul D.V.

Intenția tinerei era de a ajunge în Italia la rudele sale, însă inculpatul i-a propus și-n același timp s-a obligat că o va ajuta în demersul său, însă în Italia urma să se prostitueze, pentru a putea câștiga sume mari de bani. D.V. s-a ocupat de obținerea pașaportului plătindu-i totodată taxele, cât și contravaloarea de transport pe ruta Galați - Verona. La destinație, S.E. a fost așteptată de o altă tânără pe nume A. care a condus-o la hotelul B., unde a cazat-o.

Martora S.E. nu a reușit să practice prostituția, deși i se stabilise locul unde trebuia să se șitueze, iar banii obținuți trebuiau predați lui M. și S.

Inițial, audiată în instanță martora și-a retractat declarația, dar în urma cercetărilor privind fapta de mărturie mincinoasă a solicitat reaudierea în instanță și a menținut declarați dată în faza urmăririi penale.

Din probele administrate in cursul urmăririi penale cu referire expresă la depozițiile martorilor a rezultat că inculpatul M.I. era preocupat în mod constant în a investi banii obținuți din activitatea infracțională în dobândirea de bunuri prin intermediul fraților săi și tatălui acestuia B.E., pentru a ascunde și dișimula proveniența ilicita a sumelor de bani.

Astfel, spălătoria auto din municipiul Galați, dobândită prin cumpărare, a fost trecută pe numele tatălui său B.E., deși negocierea prețului și plata a fost făcută de M.I., iar de administrarea spălătoriei se ocupa sora acestuia B.L., șituație ce rezultă din declarația martorilor N.N. și M.J.

Tot în acest sens, se are în vedere și declarația martorilor G.M. și M.V., care au arătate, că în mod efectiv inculpatul M.I. se ocupa de spălătoria auto.

Pe data de 07 mai 2007, când cercetările erau în plină desfășurare spălătoria a fost înstrăinată unei alte persoane, cu scopul de a nu se putea aplica sechestrul așigurător.

O altă manifestare de dișimulare a sumelor de bani obținuți din activitatea infracțională constă în faptul că autoturismul, a fost înmatriculat pe numele unei alte persoane, prieten cu inculpatul și anume N.P., autovehiculul fiind foloșit în exclușivitate de membrii familiei sale.

Ulterior, pentru a o determina pe martora M.I.D. să nu facă declarații complete în fața organelor judiciare, i-a cerut martorului N.P. să-i înstrăineze acestei tinere autoturismul.

Cu privire la atitudinea inculpatului M. (fost B.) I. pe parcursul procesului penal, s-a reținut că acesta în mod constant a refuzat să dea declarații în faza urmăririi penale, iar în faza cercetării judecătorești, in prima rejudecare a cauzei, a negat comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.

În prezentul ciclu procesual inculpatul M.I. a solicitat sa fie judecat in procedura prevăzuta de art. 320 * C. proc. pen. și ca urmare a respingerii acestei cereri, inculpatul a uzat de dreptul la tăcere, nefiind de acord sa mai dea declarații in aceasta faza a procesului.

În prima rejudecare a cauzei, (când de altfel a dat și șingurele declarații) inculpatul M.I. a susținut că, activitatea sa s-a limitat la un ajutor dezinteresat dat acelor tinere din România, care nu aveau nici o perspectivă de a munci în țară și-n consecință doreau să-și caute un loc de muncă în străinătate.

A mai arătat că acestor tinere nu le-a îngrădit libertatea de mișcare, nu le-a forțat, obligat să practice prostituția, nu le-a supravegheat, nu le-a promis locuri de muncă și nici nu le-a dus în eroare cu privire la activitatea ce urma a o desfășura în afara țării. A susținut că a plecat în Spania, deoarece concubina sa J.A.G., la acea vreme era deja în țara respectivă din anul 2002, unde avea un loc stabil de muncă.

Referitor la declarațiile date de martori, inculpatul M.I. a arătat că acestora li s-a sugerat ce anume să declare, iar cu privire la investițiile reținute în rechizitoriu susține că nu-i aparțin, spălătoria fost dobândită în mod legal de tatăl său, iar în străinătate a lucrat în mod ocazional ca paznic, apoi în construcții, cât și alte domenii.

Apărările inculpatului M.I. au fost înlăturate de instanța, conform art. 69 C. proc. pen., acestea fiind infirmate din probele administrate pe parcursul întregului proces penal.

Prima instanță a reținut că victimele infracțiunilor de trafic de persoane și minori dar și martorii audiați, au arătat modul inițial de operare a inculpatului și anume identificarea victimelor vulnerabile (in special minore certate cu părinții, ori provenind din familii sărace, lipșite de poșibilități financiare și deci dornice de obținerea de câștiguri rapide și importante, sau tinere fara locuri de munca ori perspectiva de a găși ceva de lucru in tara noastră, victime naive având in vedere și vârsta lor, care se și îndrăgosteau de inculpați) apropierea de aceasta, fără un scop anume, ca ulterior să închege relații de prietenie, cu propuneri de căsătorie și sub motivul neceșității unui trai în comun fără neajunsuri din punct de vedere material-financiar să-i propună tinerei practicarea prostituției, în folosul cuplului.

În ceea ce privește pe inculpatul B.G., acesta în prima fază a cercetărilor a declarat la data de 04 mai 2007 (fila 65 vol. IX u.p), că a fost plecat în perioada 2003-2007 în Italia și Spania, unde s-a ocupat cu furturi de mașini, iar în ceea ce privește activitatea fratelui, său M.I., reținută în rechizitoriu, nu a dorit să dea declarații, pentru ca ulterior să se sustragă de la urmărirea penală și cercetărilor de judecată.

Inculpatul M.N. a dat declarații în faza de urmărire penală și a judecății arătând că l-a cunoscut pe inculpatul M.I. anterior anului 2001, în penitenciar, când executa o pedeapsă privativă de libertate și că, a rămas amic cu acesta, iar după ce au fost puși în libertate se mai întâlneau, însă în mod ocazional.

A mai arătat că inculpatul M.N., că în baza acestor relații, în perioada 2004-2005 a cumpărat de la sora inculpatului M.I., un autoturism.

Cu privire la faptele pentru care a fost trimis în judecată, inculpatul M.N. nu a recunoscut nici una, susținând că, nu a ajutat nici o persoană să obțină pașapoarte pentru a pleca în străinătate, alte persoane pe care le cunoștea nu aveau asemenea preocupări. Activitatea lui în Italia cât și în alte țări din occident consta în aceea de a fura autovehicule, iar uneori, mai desfășura și alte munci ocazionale.

În această cauză inculpatul a solicitat și i s-a admis judecata în condițiile art. 320x C. proc. pen., a recunoscut faptele in totalitate și nu a solicitat alte probatorii cu excepția celor de la urmărirea penala, care oricum îl incriminau.

Din declarațiile date de martorii audiați cât și din depozițiile victimelor, rezultă că inculpatul M.N. se preocupa de obținerea pașapoartelor pentru tinerele ce urmau să plece din țară, toate taxele fiind suportate de acesta.

Pe de altă parte, inculpatul nu a justificat proveniența sumelor de bani, pentru bunurile mobile și imobile dobândite în perioada de referință, ceea ce duce la concluzia, de altfel ce rezultă și din probele aflate la dosar că, sumele de bani dobândite prin practicarea prostituției de către tinere, erau investite în lucrurile respective, având astfel o proveniență ilicită.

Inculpata J.A.G. a dat declarații detaliate în faza de urmăririi penale, arătând activitatea în care a fost angrenată de inculpatul M.I., cu care a avut și relații de concubinaj, prevalându-se în faza cercetării judecătorești de dreptul de a tăcea. Nici la cea de-a doua rejudecare în fond inculpata nu s-a prezentat pentru audiere.

Aceasta a solicitat prin apărător, achitarea ei conform art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., susținându-se că aceasta nu poate avea dublă calitate, și de victimă și de inculpată - pentru aceeași activitate desfășurata.

A mai precizat că ea a fost victima inculpatului M.I. și a grupării infracționale conduse de acesta, că la data la care s-au cunoscut era minora, părinții acesteia erau în divorț și deci trecea printr-o șituație mai grea și că prin diverse manopere executate de inculpatul M.I., a ajuns să se îndrăgostească de acesta și să se prostitueze în folosul lui la fel ca toate celelalte victime din prezenta cauza. A solicitat a se avea în vedere că niciuna dintre cele 25 victime nu a fost trimisă în judecată și inculpata, deși activitatea acestora era asemănătoare cu cea desfășurată de victima J.A.G.

Pe de alta parte a solicitat a se observa că activitatea desfășurată de J.A.G. nu se poate circumscrie elementului material al infracțiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., întrucât în speță nu există dovezi că aceasta ar fi îndemnat ' sau înlesnit practicarea prostituției de către vreuna dintre celelalte victime și nici nu rezultă că ar fi tras foloase de pe urma practicării prostituției de către celelalte victime.

Tribunalul a reținut că și acuzația adusă inculpatei J.A.G. este întemeiată, deși aceasta a negat-o.

Astfel, s-a reținut că victimele V.A., M.I., T.M., M.I.D., L.V. și A.E., au descris fiecare în ce a constat activitatea inculpatei J.A.G.: fie că le supraveghea pe unele dintre acestea, fie le primea la soșirea din țară, le oferea cazare în hotelul în care aveau deja camerele rezervate, le descria activitatea pe care acestea urmau să o efectueze, respectiv le spunea unde anume sunt „posturile" în care victimele urmau să „lucreze" și le detalia costurile practicate, colecta banii de la victime și-i triraitea inculpatului M.I. în țară, ba chiar se afla și în poseșia pașapoartelor unora dintre victime.

S-a mai reținut că, în faza primelor cercetări J.A.G. a recunoscut atât că a practicat prostituția în interesul grupului infracțional condus de inculpatul M.I., dar a și supravegheat și dirijat activitatea tinerilor care practicau prostituția la îndemnul și sub influența lui M.I., că a colectat banii obținuți din asemenea practici, sume ce erau predate aceluiași inculpat.

Rezultă din cele expuse că J.A.G. nu era o șimplă prostituată, ca și celelalte victime ale traficului de persoane, ci era omul de încredere a inculpatului M.I. și că practic în acea perioadă inculpatul M.I. i-a delegat ei toate atribuțiile pe care le avea acesta în cadrul grupului, acesta fiind plecat în tara pentru a racola alte tinere.

Tribunalul a apreciat că activitățile desfășurate de J.A.G. descrise anterior realizează latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism, în forma înlesnirii practicării prostituției, ceea ce presupune ajutarea, în orice mod, a practicării prostituției de către altă persoane.

Înlesnirea practicării prostituției constituie unul din cele 3 elemente materiale alternative ale laturii obiective a infracțiunii de proxenetism și este suficientă dovedirea acestei activități pentru ca fapta să constituie infracțiune, indiferent dacă inculpata a obținut ori nu foloase materiale de pe urma practicării prostituției.

Pe de altă parte cele două calități ale numitei J.A.G. în acest proces nu se exclud. Aceasta este victima traficului de minori exercitat de inculpatul M.I. asupra sa, în condițiile descrise de apărare, respectiv profitând de vulnerabilitatea victimei care se afla într-o șituație familială grea datorită divorțului părinților și de naivitatea acesteia, determinată și de vârsta fragedă, fiind minoră, dar este și acuzată, întemeiat de faptul că a ajutat la practicarea prostituției, prin modalitățile anterior menționate, pe victimele V.A., M.I., T.M., M.I.D., L.V. și A.E.

Celelalte susțineri ale apărării cu privire la integrarea inculpatei victime J.A.G., la împrejurarea că a reușit să iasă de sub influenta inculpatului M.I. și să-și facă o viață decentă, absolvind o facultate de medicină și mașterul în același domeniu, sunt aspecte care urmează a fi avute în vedere la individualizarea pedepsei.

Pentru toate acestea, prima instanță a reținut că toate acuzațiile aduse celor 4 inculpați sunt întemeiate, vinovăția acestora fiind dovedita cu plângerile și declarațiile părții vătămate T.M., declarațiile celorlalte 25 victime, ale martorilor, acte transfer sume de bani, procese-verbale de percheziție, acte de proprietate bunuri imobile și imobile, declarațiile inculpaților la urmărirea penală, procesele-verbale de transcriere a interceptărilor telefonice dintre inculpați.

Din examinarea fișelor de caziere judiciare se constată că inculpații B.G. și J.A.G. nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.

Inculpatul M.I. a mai fost condamnat la 5 ani închisoare, prin sentința penală nr. 1037 din 06 aprilie 1998 a Judecătoriei Galați și a executat-o în perioada 2 decembrie 1996 până la 16 februarie 2000, rămânându-i un rest de 645 zile, rest ce urma să expire la data de 01 decembrie 2011, astfel că, pentru activitățile infracționale ale acestuia care s-au consumat după această dată, inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b) C. pen., iar pentru cele consumate înainte de acest moment inculpatului îi sunt aplicabile disp. art. 37 lit. a) C. pen., referitoare la recidiva postcondamnatorie.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul M.I. mai are pe rolul Tribunalului Galați Dosarul nr. 3146/121/2012 în care este trimis în judecată pentru infracțiunile prev. de art. 2 alin. (2) și art. 14 alin. (1) lit. c), ambele din Legea nr. 143/2000, dosar în care inculpatul este arestat preventiv, fiindu-i înlocuită măsura obligării de a nu părăși țara cu cea a arestării preventive.

Și pe rolul Judecătoriei Galați inculpatul M.I. mai are un dosar penal în care, de asemenea, este arestat preventiv pentru un accident de circulație soldat cu decesul a doua persoane și vătămarea corporală a altor trei, plus părășirea locului accidentului.

S-a reținut că inculpatul M.N. a mai fost condamnat la pedeapsa de 10 ani și 368 zile închisoare, prin sentința penală nr. 366 din 12 noiembrie 1999 a Tribunalului Galați, pedeapsă pe care a executat-o până la 21 noiembrie 2001, restul rămas neexecutat, de 1.616 zile, urmând a se împlini la data de 1 noiembrie 2006.

Având în vedere că toate infracțiunile au fost comise de inculpat până la momentul împlinirii restului de pedeapsă rămas neexecutat, acesta la momentul consumării tuturor infracțiunilor din prezenta cauză, se afla în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a) C. pen.

De asemenea, la cercetarea judecătorească inculpatul a depus la dosar înscrisuri din care a rezultat că în prezent inculpatul se află în executarea pedepsei rezultante de 8 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 834/2011 a Tribunalului Galați și a solicitat contopirea acestor pedepse, conșiderând că sunt aplicate pentru infracțiuni concurente.

În drept, s-a reținut că fapta inculpatului M.I., care în perioada cuprinsă între vara anului 2000 și luna ianuarie 2003 s-a asociat cu inculpații B.G. (fratele său) și M.N., precum și cu învinuiții D.V., B.M. și S.V., în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat care în perioada 29 ianuarie 2003 - ianuarie 2007 a inițiat și constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpații B.G. și M.N., și cu învinuiții D.V., B.M. și S.V., în scopul comiterii infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism și pentru a obține foloase materiale ilicite, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Fapta aceluiași inculpat, care în perioada decembrie 2001-ianuarie 2007, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a racolat, cazat și transportat în Spania și Italia și a cazat în aceste țări cinci tinere majore, respectiv pe victimele L.C., O.I., T.M., I.M. și A.E., în scopul exploatării acestora prin însușirea în mare parte a câștigurilor obținute de acestea, prin practicarea prostituției, inculpatul acționând asupra victimelor prin activități de inducere în eroare, constrângere fizică sau morală, precum și prin lipșirea de libertate a acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, în forma continuată, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat, care în perioada decembrie 2001-ianuarie 2007, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, prin foloșirea acelorași modalități de operare, respectiv prin constrângere fizică sau morală, lipșire de libertate ori inducerea în eroare, a racolat, cazat și obținut foloase ilegale substanțiale de pe urma practicării prostituției de către 14 victime minore, respectiv: S.A.M., M.I.D., M.I.D., C.M., P.N., C.A.A., P.D., P.T., C.L.C., R.G.N., R.L.C., G.V., L.V.R. și J.A.G., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, în forma continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a Il-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Având în vedere că această faptă a fost comisă de inculpat împreuna cu ceilalți membrii ai grupului infracțional, acționând asupra victimelor minore prin violentă, amenințare ori inducerea în eroare cu privire la motivul pentru care le transporta în străinătate, acestea fiind practic obligate să se prostitueze în folosul grupării infracționale, rezultă că încadrarea juridică dată acestei fapte prin rechizitoriu este temeinică și nu se impune schimbarea acesteia, în sensul solicitat de apărătorul inculpatului M.I. cu ocazia cuvântului înaintea dezbaterilor.

Tribunalul nu a primit favorabil cererea acestui inculpat, de a nu se ține seama la încadrarea juridica a acestei fapte de modificările aduse Legii nr. 678/2001 prin O.U.G. nr. 79/2005, întrucât fapta de trafic de minori a fost comisă în forma continuată, s-a consumat în ianuarie 2007 și la acest moment Legea nr. 678/2001 era deja modificată prin ordonanța din 2005, deci corect s-a avut în vedere la încadrarea juridică legea existentă la momentul consumării infracțiunii continuate, având în vedere principiul activității legii penale, prevăzut de art. 10 C. pen.

Art. 13 C. pen. invocat de apărătorul inculpatului M.I. nu-i dă dreptul acestuia de a alege încadrarea juridică mai favorabilă inculpatului.

În consecință, instanța a respins cererea inculpatului M.I., prin apărător de schimbare a încadrării juridice în ce privește această faptă, în sensul de a înlătura din încadrarea juridică reținută în actul de seșizare alin. (2) al art. 13 din Legea nr. 678/2001.

În perioada cuprinsă între vara anului 2000-decembrie 2001 și în perioada noiembrie 2002- vara anului 2003, a recrutat, constrâns, înlesnit practicarea prostituției și a tras foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către victimele B.I. (minora), N.N. și V.A.L., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

Fapta aceluiași inculpat, care în perioada octombrie 2003-ianuarie 2007, din banii proveniți din infracțiunile de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism, a achiziționat, prin intermediul tatălui sau, B. Ene, imobilul și terenul aferent din mun. Galați, totodată alimentând din sumele provenite din comiterea acelorași infracțiuni activul SC A.D.R.A SRL Galați, administrată de sora inculpatului M.I., numita B.L., în scopul ascunderii și dișimulării provenienței ilicite a sumelor obținute, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

Faptele inculpatului B.G. care, în perioada ianuarie 2001-ianuarie 2003 s-a asociat cu ceilalți inculpați în scopul comiterii de trafic de persoane și proxenetism, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen.

Pentru perioada 29 ianuarie 2003 - ianuarie 2007, faptele de inițiere și aderare la un grup infracțional, se încadrează în dispozițiile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Pentru infracțiunile de trafic de persoane comise în perioada iulie - septembrie 202, inculpatului i se aplică disp. art. 12 alin. (1), (2), lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen.,- victime L.C. și O.I.

Faptele aceluiași inculpat, comise în perioada 2001-2003 asupra minorelor S.A.M., M.I.D., C.L.C. și L.V. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza I și a II-a, faptul că a înlesnit practicarea prostituției și a obținut foloase materiale, fără a întrebuința constrângerea victimelor, încadrarea juridică va fi cea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. Se va avea în vedere că, inculpatul este recidivist.

În ceea ce privește pe inculpatul M.N., aceasta a sprijinit grupul infracțional în perioada iulie-august 2002, fapta sa, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., iar pentru perioada 29 ianuarie 2003-iulie 2005 când a inițiat și a aderat la un grup infracțional, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Pentru traficarea persoanelor prin racolare, cazare și transport în Italia, constrângere, intervenții pentru obținerea documentelor de călătorie - pentru minorele R.G.N., B.G., R.C.L., M.I.D., G.V. și L.M.C., faptele acestuia întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3), teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C. pen.

Fapta acestuia, de a înlesni practicarea prostituției, activitate din care a obținut foloase materiale, fără a întrebuința constrângerea victimelor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., art. 13 C. pen.

Faptele inculpatei J.A.G. care a acționat în mod repetat, în perioada mai 2002-aprilie 2003, ajutând la practicarea prostituției pe victimele V.A., M.I., T.M., M.I. D., L.V. și A.E., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

Având în vedere că inculpații M.I., M.N. și B.G. au comis mai multe infracțiuni, mai înainte de a interveni condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, acestora li s-a aplicat disp. art. 33 lit. a) C. pen., referitoare la concursul real de infracțiuni.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., și anume: gradul de pericol social al faptelor, împrejurările comiterii acestora, urmările produse, dar și persoana inculpaților, atitudinea acestora pe parcursul întregului proces penal.

S-a reținut că faptele săvârșite de inculpați prezintă un pericol social ridicat, având în vedere consecințele pe care le generează acest gen de infracțiuni. Pericolul social ridicat mai rezultă din modalitatea comiterii faptelor, prin exercitarea de violențe, amenințări, multitudinea faptelor comise, a persoanelor traficate, vârsta acestora și perioada mare de timp în care inculpații au acționat, caracterul continuat al faptelor, scopul urmărit de inculpați, respectiv obținerea unor beneficii materiale importante prin exploatarea unor tinere minore.

De asemenea, s-a avut în vedere și faptul că inculpații M.I. (fost B.) și M.N. anterior au mai comis fapte penale. Aceste împrejurări duc la concluzia că aplicarea unor pedepse cu executarea în penitenciar pentru inculpații M.I., M.N. și B.G. dau eficiență criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. și totodată, pedeapsa își va atinge scopul prev. de art. 52 C. pen.

Pentru inculpatul M.N., instanța a avut în vedere ca acesta a fost judecat în procedura prev. de art. 3201 C. proc. pen. și conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., limitele pedepselor de la care a pornit instanța fiind reduse cu o treime.

Pentru inculpata J.A.G. s-a avut în vedere modul cum a fost atrasă de inculpați în comiterea faptelor, dar și gradul redus de participare a acesteia și nu în ultimul rând, faptul că în prezenta a absolvit Facultatea de Medicina și își continuă studiile de pregătire într-o specialitate medicală.

Pentru această inculpată, prima instanță a conșiderat că aplicarea unei pedepse spre minimul special prevăzut de lege, cu suspendarea condiționată, în condițiile prev. de art. 81, 82 C. pen., dă satisfacție funcțiilor și scopului prev. de art. 52 C. pen. Alături de pedeapsa principală s-au stabilit și pedepse complementare privind interzicerea unor drepturi.

Având în vedere data consumării prezentelor infracțiuni și data comiterii infracțiunilor aplicate inculpatului M.N. prin sentința penala nr. 834/2011 a Tribunalului Galați, raportat la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 834/2011 respectiv 24 aprilie 2012, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1277, instanța a constatat că aceste infracțiuni sunt concurente și în consecință a procedat la contopirea acestor pedepse în conformitate cu disp. art. 36 C. pen.

În ce-l privește pe inculpatul M.I., având în vedere că a fost arestat preventiv în prezenta cauză, în lipsă, la data de 01 februarie 2.013, iar mandatul a fost confirmat după audierea sa la termenul din 22 februarie 2013, conform art. 88 C. pen., prima instanță a dedus această perioadă din durata pedepsei, dar și perioada anterioară, cu începere de la 04 mai 2007 până la data punerii sale în libertate la 11 iunie 2010.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului M.I.

Având în vedere că inculpatul B.G. a fost arestat în lipsă, prin mandatul de arestare preventivă din 10 mai 2007 emis de Curtea de Apel Galați, însă nici până la data pronunțării prezentei acest mandat nu a fost pus în executare, inculpatul nefiind prins, tribunalul a menținut acest mandat de arestare preventiva, până la rămânerea definitiva a prezentei sentințe.

Și inculpatei J.A.G. urmează a i se deduce perioada de o zi de reținere, din durata pedepsei.

S-a luat act că șingura victimă a infracțiunii de trafic de persoane care a participat la proces în calitate de parte vătămata, respectiv T.M. nu s-a constituit parte civila.

De asemenea, victima Ionescu (fosta M.) I.D. s-a prezentat la instanță la ultimul termen de judecata, 22 februarie 2013 când s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 lei, reprezentând daune morale, solicitând doar obligarea inculpatului M.I. la plata acestora.

Tribunalul a reținut că aceasta a suferit un prejudiciu nepatrimonial ca urmare a traumelor produse de activitatea inculpatului M.I., așa cum rezultă și din înscrisul depus de la pșihologul de recuperare al acesteia, însă cuantumul daunelor morale solicitat este exagerat, deoarece rolul daunelor morale este acela de a recunoaște o suferință și de a încerca compensarea acesteia și nu de îmbogățire fără justă cauză.

Fata de aceste criterii, tribunalul l-a obligat pe inculpatul M.I. la plata unei sume cu titlu de daune morale către partea civilă I.I.D., respingând celelalte pretenții solicitate cu acest titlu, ca nefondate.

A constatat că celelalte victime ale infracțiunilor de trafic de persoane sau trafic de minori nu și-au exprimat voința de a participa la proces în calitate de părți vătămate și nici nu s-au constituit părți civile.

Inculpatului M.I., în baza art. 25 alin. (1) și (2) din Legea 656/2002, cu referire la art. 118 C. pen. i s-a confiscat suma de 60.000 euro reprezentând contravaloarea spălătoriei auto achiziționată de acesta pe numele părinților săi.

Sumele obținute ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism, în baza art. 329 alin. (4) teza a II-a cu referire la art. 118 lit. a) C. pen. au fost confiscate de la inculpați astfel: de la inculpatul M.I. în temeiul art. 329 alin. (4) teza a II-a cu referire la art. 118 lit. a) C. pen. i s-a confiscat suma de 170.000 euro; de la inculpatul M.N. suma de 137.000 euro, iar de la inculpatul B.G. a suma de 30.000 dolari USA și 16.000 euro.

S-a menținut măsura de indisponibilizare a bunurilor dispusă în faza de urmărire penală astfel:

- blocarea conturilor deschise la SC R.B. SA Galați pentru inculpatul M.I.;

- indisponibilizarea unui autoturism, aparținând inculpatului M.N., conform ordonanței din 03 octombrie 2007;

- indisponibilizarea unui imobil (apartament) situat în municipiul Galați aparținând inculpatului B.G.

Având în vedere că măsurile așigurătorii se instituie în vederea reparării pagubei ori a plații amenzii, iar inculpata J.A.G. nu se regăsește în niciuna dintre aceste șituații, a dispus a se ridica toate masurile așigurătorii instituite în cursul urmăririi penale asupra conturilor acesteia.

împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, inculpații M. (B.) I., B.G. și J.A.G., precum și partea civilă I. (M.) I.D.

În cursul judecății în apel, prin încheierea din 23 aprilie 2013, Curtea de Apel Galați a dispus punerea în executare a mandatului de arestare preventivă emis la data de 10 mai 2007 (în cursul urmăririi penale), privind pe inculpatul B.G.

La termenul de judecată din data de 31 mai 2013 - primul termen cu procedura completă - inculpatul B.G. a cerut să se i-a act de faptul că își recunoaște vinovăția și a solicitat că judecata să se desfășoare în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.

Prin motivele de apel formulate în scris Parchetul a invocat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe, sub următoarele aspecte:

- prima instanță a procedat în mod greșit la contopirea, în baza art. 33 lit. b) C. pen., a tuturor pedepselor aplicate inculpatului M.I. pentru infracțiunile deduse judecății, neținând cont de faptul că unele dintre infracțiuni au fost săvârșite în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen., iar altele au fost săvârșite în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. b) C. pen., în raport cu pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 103 din 06 aprilie 1998 a Judecătoriei Galați;

- în cazul inculpaților M. (B.) I., B.G. și M.N., care au săvârșit infracțiunea de trafic de minori, s-ar fi impus aplicarea pedepsei complementare și accesorii a interzicerii dreptului de a fi tutore sau curator, prev. de art. 64 alin. (1) lit. e) C. pen.;

- privitor la inculpatul B.G., prima instanță a omis să deducă din pedeapsa aplicată durata reținerii preventive, de 24 de ore, din ziua de 04 mai 2007;

- pedepsele aplicate inculpatului B.G. sunt prea reduse în raport cu gradul de pericol social al faptelor și cu împrejurarea că inculpatul s-a sustras urmăririi penale și judecății.

Inculpatul M. (B.) I., prin apărătorul ales, a criticat hotărârea primei instanțe ca nelegală, sub următoarele aspecte:

- hotărârea apelată nu este motivată în mod corespunzător, astfel că s-ar impune desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare;

- în mod greșit prima instanță a respins cererea inculpatului, privind aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen.;

- prima instanță a încălcat principiul neagravării șituației în propria cale de atac, aplicându-i inculpatului pedepse mai mari decât cele aplicate prin hotărârea pronunțată la prima judecată în fond, deși respectiva hotărâre a fost atacată cu apel numai de inculpat;

- în mod greșit prima instanță a reținut că faptele inculpatului, privind pe victimele C.A.A., P.D. și P.N. constituie acte materiale ale infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 676/2001; în realitate, aceste fapte au fost săvârșite fără a foloși constrângerea, astfel că se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- cu excepția actelor materiale privind pe cele trei victime mai sus menționate - toate celelalte fapte care intră în conținutul infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. au fost comise anterior datei de 22 iulie 2005, când a intrat în vigoare O.U.G. nr. 78/2005, act normativ prin care au fost majorate limitele pedepselor prevăzute de art. 13; prin urmare, în opinia apărării, ar trebui să se dispună schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în varianta actuală, în infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (3) teza I și alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în descrierea anterioară modificării aduse prin O.U.G. nr. 78/2005, care constituie legea penală mai favorabilă.

Inculpatul B.G. a solicitat prin motivele de apel să se facă aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., dat fiind faptul că și-a recunoscut vinovăția la primul termen de judecată cu procedura completă, în condițiile prevăzute de lege.

Totodată, inculpatul a invocat prin apărătorul ales, următoarele aspecte privind nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe:

- faptele de trafic de minori reținute în sarcina inculpatului au fost comise în perioada 2001-2003, astfel că încadrarea juridică corectă este cea prevăzută de art. 13 alin. (1), (3) teza I și alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, în varianta modificată prin O.U.G. nr. 79/2005, care era în vigoare la data săvârșirii faptelor și care trebuie aplicată ca lege penală mai favorabilă.

Inculpata J.A.G. prin apărătorul ales, a criticat hotărârea primei instanțe ca nelegală, pentru următoarele motive:

- instanța de rejudecare nu s-a conformat indicațiilor date de instanța de control judiciar, potrivit cărora era obligată să efectueze o cercetare judecătorească completă, ci s-a limitat la audierea unui număr mic de martori și s-a pronunțat în mod preponderent în baza probelor administrate în cursul umiăririi penale, încălcând astfel dreptul inculpaților la un proces echitabil; pentru acest motiv a solicitat desființarea hotărârii aplicate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare;

- în mod greșit s-a reținut în sarcina inculpatei infracțiunea de proxenetism, deoarece, în realitate, ea a fost victimă a infracțiunilor săvârșite de inculpatul M. (B.) I., la îndemnul și în folosul căruia s-a prostituat; pentru acest motiv, a solicitat să fie achitată în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen.;

În subșidiar, a solicitat să se constate că, prin modalitatea și împrejurările în care au fost săvârșite, faptele inculpatei sunt în mod vădit lipșite de pericol social, astfel că se impune aplicarea prevederilor art. 181 C. pen.

Partea civilă I. (fostă M.) I., prin apărătorul desemnat din oficiu, a criticat hotărârea primei instanțe ca netemeinică în ceea ce privește latura civilă a cauzei, susținând că, în raport cu suferințele pșihice suportate în urma constrângerilor exercitate de inculpatul M. (fost B.) I. asupra sa, pentru a o determina să se prostitueze, s-ar impune admiterea integrală a daunelor morale pe care le-a solicitat, în sumă de 200.000 lei.

Prin Decizia penală nr. 164 din data de 12 iunie 2013, Curtea de apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea și de inculpații M. (fost B.) I. și B.G.

A desființat în parte sentința penală nr. 52 din 08 martie 2013 a Tribunalului Vrancea, numai în ceea ce privește latura penală a cauzei și numai referitor la inculpatul M. (B.) I. și B.G. și, rejudecând:

I.A Înlăturat aplicarea art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. și a descontopit pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani, aplicate inculpatului M. (B.) I., în pedepsele componente, respectiv:

- 1)- 4 (patru) ani închisoare, pentru infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 2)- 6 (șase) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea la un grup organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 3)- 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.;

- 4)- 13 (treisprezece) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.;

- 5)- 6 (șase) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.;

- 6)- 5 (cinci) ani închisoare, pentru infracțiunea de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 7)- restul de pedeapsă, de 654 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1037 din 06 aprilie 1998 a Judecătoriei Galați.

A înlăturat sporul de pedeapsă, de 2 ani închisoare, aplicat la contopirea efectuată în baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen.

A redus de la 6 (șase) ani închisoare la 5 (cinci) ani închisoare pedeapsa principală de la pct. 2, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., menținând pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani;

A redus de la 13 ani închisoare la 11 (unsprezece) ani închisoare pedeapsa principală de la pct. 4, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., și a menținut pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele de la punctele 1), 3), (4) (astfel cum a fost modificată prin prezenta decizie) și 5), aplicate pentru infracțiunile săvârșite în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen., respectiv:

- 4 (patru) ani închisoare, pentru infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.;

- 11 (unsprezece) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 (șase) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C. pen.;

A dispus ca inculpatul M. (B.) I. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 11 ani închisoare, sporită la 12 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani (Rl).

În baza art. 33 lit. a), art. 34. lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., a contopit pedepsele de la pct. 2) (astfel cu a fost modificată prin prezenta decizie) și pct. 6), aplicate pentru infracțiunile săvârșite în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. b) C. pen., respectiv:

- 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 5 (cinci) ani închisoare, pentru infracțiunea de spălare de bani, prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

A dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală de 5 ani închisoare, sporită la 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 doi ani.

Conform art. 61 alin. (1) teza a II-a C. pen. a contopit prima pedeapsă rezultantă cu restul de pedeapsă, de 654 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1037 din 06 aprilie 2013 a Judecătoriei Galați, urmând ca inculpatul M. (B.) I. să execute pedeapsa principală cea mai grea de 12 (doisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani.

A contopit pedeapsa rezultantă mai sus menționată cu pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 12 ani și 6 luni închisoare, sporită la 13 (treisprezece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani.

II. A înlăturat dispozițiile privind condamnarea inculpatului B.G. și admis cererea acestuia, privind aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen. și condamnă pe acesta la următoarele pedepse:

- 1)- 2 (doi ani și 6 șase luni închisoare, pentru infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen.;

- 2)- 4 (patru) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3)- 5 (cinci) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 4)- 8 (opt) ani închisoare și 4 patru ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 5)- 4 (patru) ani închisoare și 2 doi ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului B.G., urmând ca acesta să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 8 ani, sporită la 9 (nouă) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) tz. a Ii-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 (cinci) ani.

Conform art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului B.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 383 alin. (1)1 ref. la art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura arestării preventive a inculpaților M. (B.) I. și B.G.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. referitor la art. 88 C. pen., a dedus din pedepsele aplicate celor doi inculpați durata reținerii și arestării preventive, după cum urmează:

- pentru inculpatul M. (B.) I. - începând cu data de 04 mai 2007 până la 11 iunie 2010 și începând cu 22 februarie 2013 până la zi;

- pentru inculpatul B.G., durata reținerii de 24 ore din ziua de 04 mai 2007 și durata arestării preventive începând cu data de 23 aprilie 2013 până la zi.

A menținut starea de arest a inculpatului M.N.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

III. A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata J.A.G. și de partea civilă I. (fostă M.) I.D.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat-o pe inculpata J.A.G. la plata sumei de 400 lei, iar pe partea civilă I. (M.) I.D. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul M.N. (av. S.D.) a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Galați.

Onorariile pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru părțile vătămate au fost avansate din fondurile Ministerului justiției către Baroul Galați, respectiv: suma de 750 pentru av. Ș.A.D., suma de 750 lei pentru av. I.I.M., suma de 750 lei pentru av. J.R., suma de 750 lei pentru av. H.C. și suma de 600 lei pentru av. V.C.

1. Examinând cauza în raport cu motivele de apel formulate de inculpatul M. (fost B.) I., precum și cu motivele de apel formulate de Parchet, care îl vizează pe acest inculpat, curtea de apel a reținut următoarele:

Prima instanță, în urma examinării și interpretării unui vast material probator, administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza judecății, pe parcursul celor trei cicluri procesuale, a reținut în mod corect șituația de fapt și vinovăția inculpatului M. (fost B.) I., iar încadrarea juridică a faptelor săvârșite de acesta a fost stabilită în concordanță cu dispozițiile legale.

Prin motivele de apel, inculpatul M. (fost B.) I. nu a obiectat cu privire la șituația de fapt reținută de prima instanță și nu și-a negat vinovăția, ci a invocat alte aspecte care în opinia sa atrag nelegalitatea hotărârii apelate.

Un prim aspect de nelegalitate invocat de inculpat se referă la greșit a respingere de către prima instanță a cererii sale, privind judecarea cauzei conform procedurii șimplificate, prevăzută de art. 320: C. proc. pen.

Această critică formulată de inculpat este nefondată, pentru următoarele conșiderente:

Cercetarea judecătorească în primă instanță a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 (cauza a fost pentru prima dată înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la data de 26 octombrie 2007 sub nr. 7100/121/2007) astfel că dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. puteau fi aplicate la primul termen cu procedura completă, imediat următor intrării în vigoare a O.U.G. nr. 121/2011, așa cum prevăd dispozițiile art. 11 din acest act normativ.

În cauza de față, primul termen de judecată cu procedură completă de după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 121/2011 a fost termenul de judecată din 19 iunie 2012, când cauza se afla pe rolul Curții de Apel Galați, investită cu judecarea apelurilor declarate împotriva sentinței penale nr. 234 din 20 decembrie 2011 a Tribunalului Vrancea, pronunțată la a doua judecată în fond.

La termenul de judecată mai sus menționat, inculpatul M. (fost B.) I., fiind prezent în instanță și așistat de un apărător ales, a precizat în mod expres că nu dorește să se prevaleze de prevederile art. 3201 C. proc. pen. (Dosarul nr. 2088/91/2010 al Curții de Apel Galați - fila 90).

Prin Decizia penală nr. 150/A din 21 iunie 2012, Curtea de Apel Galați a admis apelurile și a desființat sentința penală nr. 234 din 20 decembrie 2011 a Tribunalului Galați, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, motivat de faptul că a fost încălcat principiul publicității ședinței de judecată - fapt ce atrage nulitatea absolută a hotărârii primei instanțe.

După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Vrancea, pentru rejudecarea în fond (Dosarul nr. 2088/91/2010) primul termen cu procedura completă a fost la 19 octombrie 2012, termen la care inculpatul, care la acea dată se afla în stare de libertate (măsura arestării preventive luată față de acesta în cursul urmăririi penale a fost înlocuită cu măsura obligării de a nu părăși localitatea, prin Decizia penală nr. 99/R din 11 iunie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 777/44/2010) nu s-a prezentat în instanță.

Întrucât a lipșit nejustifîcat și la termenele următoare, Tribunalul Vrancea, prin încheierea din 01 februarie 2013, a dispus, conform prevederilor art. 145 alin. (3) C. proc. pen., înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăși țara cu măsura arestării preventive.

Fiind adus în instanță în stare de arest, la termenul din 22 februarie 2013, inculpatul M. (fost B.) I. a solicitat să fie judecat potrivit procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen. - cerere pe care în mod corect prima instanță a respins-o ca tardivă, fiind formulată cu mult după depășirea termenului prevăzut de lege.

Apărarea inculpatului, în sensul că nu s-a prezentat la judecata în fața primei instanțe din cauza, restricțiilor impuse de măsura preventivă sub puterea căreia s-a aflat nu poate fi primită favorabil, deoarece, prin natura restricțiilor și a obligațiilor prevăzute de art. 145 alin. (1)1 C. proc. pen., măsura preventivă a obligării de a nu părăși țara nu împiedică, ci dimpotrivă, impune inculpatului obligația de a se prezenta la instanța de judecată ori de câte ori este chemat.

Pe de altă parte, formularea declarației prevăzute de art. 3201 alin. (1) C. proc. pen. nu presupune în mod obligatoriu prezența în fața instanței, ci ea poate fi făcută și prin înscris autentic.

Pentru aceste conșiderente, s-a constatat că în mod corect prima instanță a respins ca tardivă cererea inculpatului M.I., privind aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., astfel că motivul de apel care vizează acest aspect este nefondat.

Nefondat este și motivul de apel care vizează greșita încadrare juridică a faptelor săvârșite de inculpatul M.I., privind pe părțile vătămate - minore C.A.A., P.D. și P.N.

Contrar susținerilor apărării, din probele administrate în cauză rezultă că pentru recrutarea victimelor minore P.N. și P.D., inculpatul M. (fost B.) I. a foloșit aceeași „strategie" pe care a utilizat-o și în cazul celorlalte victime ale infracțiunii de trafic de minori: profitând de naivitatea și de lipsa experienței de viață a acestora, le-a făcut să se îndrăgostească de el, dându-le speranțe că le va lua în căsătorie, după care le-a convins să plece în Spania, sub pretextul că le va ajuta să-și găsească locuri de muncă. Odată ajunse în străinătate, victimele au fost determinate să se prostitueze, iar banii astfel obținuți au fost luați de inculpat, care le-a dat de înțeles că îi va foloși pentru achiziționarea de bunuri necesare pentru a le așigura o căsnicie prosperă. în realitate, banii au fost foloșiți de inculpat în interes propriu, pentru cumpărarea unor importante, bunuri mobile sau imobile, pe numele său sau al unor membri ai familiei sale.

Atunci când victimele au înțeles că au fost induse în eroare și au încercat să rupă relația cu inculpatul, acesta a recurs fie la mijloace de seducție, fie la violențe sau amenințări, pentru a le determina să rămână sub controlul său.

Prin urmare, se reține că cele două victime minore au fost determinate să se prostitueze în folosul inculpatului prin înșelăciune (amăgire) - mijloc ce constituie una dintre modalitățile alternative de săvârșire a infracțiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2000.

în ce o privește pe victima C.A.A., se reține că acesta a fost ajutată de inculpatul M. (fost B.) I. să plece în Italia, pentru a se prostitua. Inculpatul i-a plătit transportul și a trimis-o la Genova, unde a început să se prostitueze împreună cu alte tinere, sub coordonarea lui P.N., care devenise „fata de bază" a inculpatului M. (fost B.) I.

După ce și-a plătit datoria, victima a încercat să iasă de sub controlul inculpatului dar a fost amenințată pentru a continua să se prostitueze în folosul acestuia, sub pretextul că nu și-a achitat integral datoria.

Prin urmare, având în vedere că și în cazul victimelor minore P.N., C.A.A. și P.D. inculpatul M. (fost B.) I. a foloșit mijloace de constrângere, de natura celor prevăzute de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, Curtea constată că nu este întemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor care privesc pe aceste victime, din infracțiunea de trafic de minori în interacțiunea de proxenetism.

Faptele mai sus menționate, care s-au consumat după modificarea adusă Legii nr. 678/2001 prin O.U.G. nr. 79/2005 (intrată în vigoare la 14 iulie 2005) sunt acte materiale ale infracțiunii de trafic de minori în formă continuată săvârșită în perioada 2001-2007, privind pe cele 14 victime minore.

Întrucât infracțiunea săvârșită de inculpat s-a consumat sub imperiul legii noi, nu poate fi primită favorabil solicitarea acestuia, în sensul de a fi avută în vedere încadrarea juridică anterioară modificării Legii nr. 678/2001.

Nu este întemeiată nici critica formulată de inculpatul M. (fost B.) I., în sensul că hotărârea primei instanțe nu este corespunzător motivată. Sub acest aspect, s-a reținut că în conșiderentele hotărârii apelate sunt expuse temeiurile de fapt și de drept care fundamentează soluția pronunțată, astfel că nu se justifică desființarea ei pentru acest motiv.

Este însă întemeiat motivul de apel al inculpatului, care vizează încălcarea de către instanța de rejudecare a principiului neagravării șituației în propria cale de atac, prevăzut de art. 372 C. proc. pen.

Sub acest aspect, se reține că la prima judecată în fond a cauzei, în care s-a pronunțat sentința penală nr. 154/10 aprilie 2009 a Tribunalului Vrancea (Dosarul nr. 3705/91/2007), prima instanță i-a aplicat inculpatului M. (fost B.) I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pedeapsa de 11 ani închisoare. Aceluiași inculpat i s-a aplicat, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., pedeapsa de 5 ani închisoare.

În condițiile în care sentința penală mai sus menționată a fost atacată cu apel numai de către inculpat, în mod greșit prima instanță, prin sentința apelată, pronunțată la a doua rejudecare, după admiterea apelului declarat de inculpat, i-a aplicat acestuia pedepse mai mari (de 13 ani și respectiv de 6 ani închisoare) pentru cele două infracțiuni - încălcând astfel principiul „non reformatio în pejus".

Prin urmare, s-a apreciat că se impune admiterea apelului declarat de acest inculpat și reducerea pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni, până la nivelul cuantumurilor stabilite la prima judecată în fond.

În raport cu același principiu, al neagravării șituației în propria cale de atac, s-a apreciat că nu poate fi primit favorabil nici motivul Parchetului, în sensul de a se aplica inculpatului M. (fost B.) I. pedeapsa complementară și accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. „e)" C. pen. (interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator) - pedeapsă care nu a fost aplicată la prima judecată în fond a cauzei.

S-a apreciat însă ca fiind întemeiată critica formulată de Parchet, cu privire la greșita contopire a pedepselor și greșita rezolvare a antecedentelor penale ale inculpatului M. (fost B.) I.

Sub acest aspect, s-a reținut că, la contopirea pedepselor, prima instanță nu a ținut cont de faptul că, în raport cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1037 din 06 aprilie 1998 (din executarea căreia inculpatul s-a liberat condiționat la data de 01 decembrie 2011, rămânând un rest de pedeapsă de 645 zile închisoare) unele dintre infracțiunile deduse judecății în prezenta cauză au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a) C. pen., iar celelalte -în stare de recidivă post executorie, prev. de art. 37 lit. b) C. pen.

Întrucât cele două forme de recidivă au regimuri sancționatoare diferite, s-a reținut că prima instanță ar fî trebuit să contopească separat cele două grupuri de infracțiuni și stabilesc pentru fiecare dintre ele pedepse rezultante.

Pedeapsa rezultantă obținută prin contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiunile săvârșite în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen., care atrag revocarea liberării condiționate, trebuia contopită în baza art. 61 alin. (1) teza a II-a C. pen., cu restul de pedeapsă, de 654 zile, rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 1037/2013 a Judecătoriei Galați, pedeapsa rezultantă astfel obținută trebuia contopită cu pedeapsa rezultantă obținută în urma contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiunile săvârșite în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b) C. pen.

2. În ce-l privește pe inculpatul B.G., s-a constatat, în primul rând, că cererea acestuia, privind aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., este întemeiată.

Sub acest aspect, s-a reținut că inculpatul, împotriva căruia s-a dispus, în cursul urmăririi penale, arestarea preventivă în lipsă, s-a sustras atât urmăririi penale, cât și judecății, fiind prins și încarcerat abia la data de 23 aprilie 2013, când cauza se afla pe rolul Curții de Apel Galați, în cel de-al III-lea ciclu procesual.

La primul termen de judecată cu procedură completă, din data de 31 mai 2013 (când au avut loc dezbaterile), inculpatul B.G. a solicitat să se ia act de faptul că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de seșizare și că solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care le cunoaște și le însușește.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, Curtea, având în vedere dispozițiile art. 11 din O.U.G. nr. 121/2011, a admis cererea formulată de inculpatul B.G. și va face, în ce îl privește pe acest inculpat, aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen.

S-a mai reținut că este întemeiată susținerea inculpatului -în sensul că toate actele materiale ale infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, privind pe victimele S.A.M., I. (M.) I.D., C.L.C. și L.V.R. au fost comise anterior datei de 14 iulie 2005, dată la care a intrat în vigoare O.U.G. nr. 79/2005, prin care a fost modificată Legea nr. 678/2001.

În raport cu reglementările anterioare, faptele de trafic de minori săvârșite în modalitatea reținută în sarcina inculpatului B.G. (fapte săvârșite de două sau mai multe persoane împreună, prin constrângere, împotriva unor persoane cu vârste între 15 și 18 ani)se regăsesc în conținutul art. 13 alin. (1), alin. (3) teza I și alin. (4) teza a III-a din Lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fiind sancționate cu închisoare de la 5 la 18 ani.

Întrucât faptele au fost comise de către o persoană care face parte dintr-un grup infracțional organizat, s-a apreciat că sunt aplicabile și prevederile art. 14 din lege (text în vigoare în acea perioadă, care ulterior a fost abrogat) potrivit cărora limita maximă a pedepsei se majorează cu 3 ani, ajungând la 21 de ani închisoare.

În actuala reglementare, faptele inculpatului constituie infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I și a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fiind sancționată de lege cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.

În condițiile în care prevederile art. 14 din legea anterioară privind majorarea limitei maxime a pedepsei au fost abrogate, s-Observat că noua lege are o limită minimă de pedeapsă mai ridicată, dar o limită maximă mai redusă, în raport cu legea anterioară. în aceste condiții, având în vedere circumstanțele referitoare la faptă (săvârșită prin acte materiale repetate, împotriva a patru victime minore) precum și circumstanțele personale (inculpatul sustrăgându-se urmăririi penale și judecății timp de aproape 6 ani), s-a apreciat că, la identificarea legii penale mai favorabile, trebuie avută în vedere limita maximă a pedepsei. în raport cu acest criteriu, legea penală mai favorabilă este cea actuală, care prevede o limită maximă a pedepsei mai redusă și care trebuie avută în vedere, conform prevederilor art. 13 C. pen. - astfel că va fi menținută încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu.

În ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, s-a reținut că activitatea inculpatului B.G. în cadrul grupului infracțional nu s-a prelungit până în luna ianuarie 2007, așa cum greșit se arată în rechizitoriu, ci a încetat în luna noiembrie 2003 (acesta aflându-se în executarea unei pedepse privative de libertate în Italia, în perioada 19 noiembrie 2003 -19 noiembrie 2006, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 127-133).

Prin urmare, s-a reținut că această infracțiune a fost săvârșită în perioada 29 ianuarie 2003 (data intrării în vigoare a Legii nr. 39/2003) - noiembrie 2003 - perioadă care coincide cu cea în care a săvârșit unele dintre actele materiale ale infracțiunii de trafic de minori.

Constatând că vinovăția inculpatului B.G. este dovedită în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, s-a procedat la condamnarea acestuia pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

De asemenea la pedepsele ce au fost aplicate inculpatului reflectă gradul ridicat de pericol social al faptelor, caracterul repetat al activităților infracționale, multitudinea victimelor infracțiunilor de trafic de persoane (patru victime minore și două majore) precum și aspectele referitoare la persoana inculpatului, care, așa cum s-a arătat, s-a sustras urrnăririi penale și judecății timp de aproape 6 ani, precum și atitudinea șinceră manifestată de inculpat în cursul judecății în apel - conduită procesuală care atrage incidența prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

În raport cu aceste noi limite ale pedepsei, precum și cu împrejurarea că hotărârea pronunțată la prima judecată în fond a cauzei nu a fost atacată cu apel decât de inculpat, s-a apreciat că nu poate fi primită favorabil solicitarea Parchetului, privind majorarea pedepselor aplicate prin sentința apelată.

Totodată, ca și în cazul inculpatului M. (fost B.) I., s-a apreciat că nu se poate da curs solicitării Parchetului, privind aplicarea pedepsei complementare prev. de art. 64 alin. (1) lit. e) C. pen., atâta vreme cât această pedeapsă nu a fost aplicată la prima judecată în fost, iar hotărârea a fost atacată cu apel numai de inculpat.

S-a apreciat însă întemeiată critica formulată de Parchet, privind omișiunea primei instanțe de a deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.G. durata reținerii preventive, de 24 de ore, din ziua de 04 mai 2007.

3. În ceea ce privește pe inculpatul M.N., care nu a declarat apel, Parchetul a criticat hotărârea primei instanțe numai sub aspectul omișiunii de a i se aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. e) C. pen.

Așa cum s-a arătat și în cazul inculpaților M. (B.) I. și B.G., s-a apreciat că această critică nu poate fi primită favorabil, deoarece s-ar ajunge la încălcarea principiului neagravării șituației în propria cale de atac.

4. Inculpata J.A.G., prin apărătorul ales, a invocat, în primul rând nelegalitatea hotărârii apelate, determinată de faptul că instanța de rejudecare nu s-a conformat indicațiilor instanței de control judiciar, în sensul de a audia în mod nemijlocit pe toate victimele și pe toți martorii audiați în cursul urmăririi penale.

În opinia apărării, prima instanță i-a încălcat inculpatei dreptul la un proces echitabil, deoarece hotărârea se întemeiază în mod preponderent pe probele administrate la urmărirea penală.

Examinând cauza prin prisma acestui motiv de apel, s-a reținut că în cursul judecății în primă instanță, pe parcursul celor trei cicluri procesuale, au fost audiați un mare număr dintre cei 33 de martori audiați în cursul urmăririi penale, precum și dintre cele 26 de victime și de părți vătămate ale infracțiunii de trafic de persoane (inclușiv victima L.V.R., care a fost audiată în calitate de martor cu identitate protejată, în primul ciclu procesual - vol. 3, fila 155).

În ciuda numeroaselor demersuri făcute de instanțe în toate cele trei cicluri procesuale (constând în citarea repetată cu mandate de aducere, efectuarea de verificări cu privire la eventuala schimbare a domiciliului, aplicarea de amenzi judiciare) o parte dintre martori și dintre victime nu au putut fi audiate în cursul cercetării judecătorești.

Aflându-se într-o impoșibilitate obiectivă de a readministra probele mai sus menționate, s-a apreciat că în mod corect prima instanță a avut în vedere la soluționarea cauzei declarațiile date

În cursul urmăririi penale de victimele și de martorii respectivi -declarații pe care le-a valorificat prin coroborare cu celelalte probe, în scopul aflării adevărului.

În condițiile în care nu există nici un indiciu că probele administrate în cursul urmăririi penale au fost obținute prin foloșirea unor mijloace interzise de lege, s-a apreciat că acestea nu pot fi înlăturate „de plano", ci, potrivit principiului liberei aprecieri a probelor, ele trebuie evaluate în urma examinării tuturor probelor administrate.

În cauza de față, din coroborarea probelor administrate atât în faza urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești s-a reținut că rezultă că în perioada mai 2002 - aprilie 2003 inculpata J.A.G. a înlesnit practicarea prostituției de către numitele V.A.L., M.I.D., T.M., M.I.D., L.V.R. și A.E.

Astfel s-a reținut că, din declarațiile victimelor M.I.D. (vol. II filele 119 - 125), V.A. (vol. II filele 198-213), M.I.D. (vol. III filele 37-41) și T.M. (vol. III filele 3-4) rezultă că, după ce au practicat prostituția o anumită perioadă de timp în folosul inculpatului M. (B.) I., în diferite orașe din Spania, au fost trimise de acesta la Barcelona, unde au fost primite de inculpata J.A.G.. în această localitate, la clubul „R.", cele 4 victime au practicat prostituția sub îndrumarea inculpatei J.A.G., care a păstrat pașapoartele victimelor și a adunat banii obținuți de acestea prin practicarea prostituției, trimițându-i inculpatului M.M. (B.) I.

După o perioadă de timp, victimele M.I.D. și M.I.D. au reușit să fugă din clubul în care erau cazate, dar nu și-ai putut recupera de la inculpata J.A.G. pașapoartele decât după ce i-au trimis inculpatului M. (B.) I. sumele de câte 1.000 euro.

De asemenea s-a reținut că, din declarațiile victimelor A.E. (vol. II filele 7.-14) și L.V.R., audiată ca martor sub identitate protejată (vol. V filele 214-221), rezultă că într-o perioadă de timp, în cursul anului 2002, au practicat prostituția la un club din localitatea La Coruna din Spania - sub îndrumarea și supravegherea inculpatei J.A.G., care, atunci când lipsea inculpatul M. (B.) I., aduna banii pe care ele îi obțineau și îi trimitea acestuia.

În condițiile în care din probele administrate rezultă cu certitudine că inculpata J.A.G. a săvârșit acte de înlesnire a practicării prostituției de către victimele mai sus menționate, s-a apreciat că este lipșită de relevanță împrejurarea că nu s-a făcut dovada că ea ar fi tras foloase de pe urma acestei activități, deoarece „înlesnirea practicării prostituției" și „tragerea de foloase de pe urma acestei activități" sunt modalități diferite de săvârșire a infracțiunii de proxenetism, flecare dintre ele putând constitui elementul material al laturii obiective a acestei infracțiuni.

Faptul că inculpata J.A.G. are în aceeași cauză și calitatea de victimă a infracțiunii de trafic de minori s-a apreciat că nu exclude poșibilitatea reținerii în sarcina acesteia a infracțiunii de proxenetism, atâta vreme cât inculpata a săvârșit activități de înlesnire a practicării prostituției de către alte persoane.

Este adevărat că aceste activități au fost săvârșite fie înainte, fie la scurt timp după împlinirea vârstei majoratului, când aceasta se afla sub influența și controlul inculpatului M. (B.) I., dar nu există nici un temei pentru a pune la îndoială că a acționat cu discernământ ori pentru a conșidera că s-a aflat sub stăpânirea unei forme de constrângere fizică sau morală de natură să-i înlăture răspunderea penală.

Totodată s-a reținut ca fiind relevantă în acest sens împrejurarea că, în cea mai mare parte, activitatea infracțională a inculpatei J.A.G. s-a desfășurat în perioada când inculpatul M. (B.) I. lipsea (aflându-se într-o altă localitate din Spania sau fiind plecat în țară), împrejurare din care se deduce că ea a acționat ca „persoană de încredere" a inculpatului, și nicidecum sub constrângerea acestuia.

De aceea se constată că este neîntemeiată solicitarea formulată de apărătorul ales, privind achitarea inculpatei J.A.G., în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Totodată, s-a apreciat că nu poate fi primită favorabil cererea apărării, privind achitarea inculpatei J.A.G. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) ref. la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen.

În raport cu modalitatea și cu împrejurările concrete în care au fost săvârșite - reținându-se că inculpata J.A.G., prin acte materiale repetate, derulate într-o perioadă relativ lungă de timp, a înlesnit practicarea prostituției de către un număr de 6 persoane de sex feminin, în scopul obținerii unor importante foloase materiale, care au fost însușite de inculpatul M. (B.) I. - s-a apreciat că faptele inculpatei nu sunt în mod vădit lipșite de importanță, ci dimpotrivă, ele aduc o atingere severă valorilor ocrotite de lege, astfel că ele prezintă periculozitatea socială caracteristică infracțiunilor.

Circumstanțele referitoare la persoana inculpatei - care a săvârșit faptele la o vârstă fragedă, aflându-se sub influența inculpatului M. (B.) I., care a profitat de vulnerabilitatea sa pșihică și de naivitatea specifică vârstei - s-a apreciat că nu pot atrage, prin ele însele, aplicarea prevederilor art. 181 C. pen., atâta vreme cât circumstanțele referitoare la fapte relevă o periculozitate sporită a acestora.

S-a apreciat că prima instanță nu a ignorat însă circumstanțele personale ale inculpatei, ci le-a avut în vedere atât la individualizarea cuantumului pedepsei, care a fost stabilit la limita minimă specială prevăzută de lege, cât și la individualizarea modalității de executare, prin aplicarea prevederilor art. 81 C. pen., privind suspendarea condiționată. 5. Apelul declarat de partea vătămată (constituită parte civilă) I. (M.) I.D., s-a apreciat că este nefondat.

Fără a pune la îndoială traumele pșihice suferite de partea vătămată, care a fost constrânsă de inculpatul M. (B.) I. să se prostitueze în folosul său, apreciat că suma de 100.000 lei, acordată de prima instanță cu titlu de daune morale, este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral ce i-a fost cauzat, astfel că nu se impune a fi majorată.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpații B.G., M. (B.) I. și J.A.G., întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3959 pct. 172 C. proc. pen., în plus recurenta inculpată J.A.G. a invocat și cazul de casare prevăzut de art. 3959 pct. 12 C. proc. pen.

Concluziile formulate de reprezentantul Ministerului Public, de apărătorii recurenților inculpați și de apărători intimatelor au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate.

Înalta Curte, examinând recursurile declarate de inculpații B.G., M. (B.) I. și J.A.G. prin raportare la dispozițiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele conșiderente:

Consacrând efectul parțial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 3856 C. proc. pen. stabilește în alineatul 2 că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 3859 din același cod. Rezultă, așadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici recurenții și nici instanța nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile pe care le cuprinde decizia recurată, ci doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate de art. 3859 C. proc. pen.

Instituind, totodată, o altă limită a devoluției recursului, art. 38510 C. proc. pen. prevede în alineatul 21, că instanța de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., dacă motivul de recurs, deși se încadrează în unul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată, așa cum se prevede în alin. (2) al aceluiași articol, cu șingura excepție a cazurilor de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se iau în conșiderare din oficiu.

În cauză, se observă că decizia penală recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, la data de 12 iunie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, șituație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute de art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat, dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. II din lege - referitoare la aplicarea, în continuare, a cazurilor de casare prevăzute de Codul de procedură penală anterior modificării -vizând exclușiv cauzele penale aflate, la data intrării în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului, ipoteză care, însă, nu se regăsește în speță.

Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat, însă, o nouă limitare a devolutiei recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 172 al art. 3859 C. proc. pen., intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.

Raportat la aceste conșiderente și stabilind limitele în cadrul cărora pot fi analizate criticile inculpatei J.A.G., Înalta Curte constată că deși aceasta a invocat ca temei de drept cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen., din expunerea motivelor care susțin această critică, în esență, rezultă că sunt critici ce vizează șituația de fapt reținută în privința sa de instanțele inferioare, respectiv calitatea sa de victimă este incompatibilă cu calitatea de autor al infracțiunii de proxenetism, nefiind realizate latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii, prin urmare criticile sale se circumscriu cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.

Or, judecata în recurs se limitează la motivele de casare expres prevăzute de lege, astfel că, o analiză a cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., abrogat prin adoptarea Legii nr. 2/2013, ce vizează eroarea gravă de fapt invocată de inculpată, nu mai pot face obiectul examinării de către instanța de ultim control judiciar.

În ce privește cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., invocat de recurenții inculpați B.G., M. (B.) I. și J.A.G., se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului prin Legea nr. 2/2013, însă, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., în noua redactare, a fost exclus din categoria motivelor de recurs care se iau în conșiderare din oficiu, fiind necesară, pentru a putea fi examinat de către instanța de ultim control judiciar, respectarea condițiilor formale prevăzute de art. 38510 alin. (1) și (2) C. proc. pen.

Verificând îndeplinirea acestor cerințe, se observă, însă, că recurenții inculpați și-au motivat recursul după cum urmează B.G. și M. (B.) I. la data de 4 noiembrie 2013 și J.A.G. la data de 19 noiembrie 2013, primul termen de judecată acordat în cauză fiind 04 noiembrie 2013 încălcându-și, astfel, obligația ce le revenea potrivit art. 38510 alin. (2) C. proc. pen. Ca urmare, față de această împrejurare, Înalta Curte, ținând seama de prevederile art. 38510 alin. (2)1 C. proc. pen., precum și de cele ale art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și care nu mai enumera printre cazurile de casare ce pot fi luate în conșiderare din oficiu și pe cel reglementat de pct. 172 al art. 3859 C. proc. pen., nu va proceda la examinarea criticilor circumscrise acestui motiv de recurs, nefiind îndeplinite condițiile formale prevăzute de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen. și nici nu a fost identificată incidența vreunui caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.

Față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.G., M. (B.) I. și J.A.G. împotriva Deciziei penale nr,164/A din data de 12 iunie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpaților B.G., durata reținerii de 24 ore din ziua de 4 mai 2007 și durata arestării preventive de la 23 aprilie 2013 până la 2 decembrie 2013 și M. (B.) I. durata reținerii și a arestării preventive de la 4 mai 2007 la 11 iunie 2010 și de la 22 februarie 2013 la 2 decembrie 2013.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.G., M. (B.) I. și J.A.G. împotriva Deciziei penale nr. 164/A din 12 iunie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.G., durata reținerii de 24 ore din ziua de 4 mai 2007 și durata arestării preventive de la 23 aprilie 2013 până la 2 decembrie 2013.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M. (B.) I. durata reținerii și a arestării preventive de la 4 mai 2007 la 11 iunie 2010 și de la 22 februarie 2013 la 2 decembrie 2013.

Obligă recurenții inculpați B.G. și M. (B.) I. la plata sumelor de câte 1.533 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorului ales și suma de câte 933 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimata parte vătămată T.M., intimata parte civilă M. (l.) l.D. și intimatele victime ale infracțiunii N.N., S. (L.) A.M., S. (L.) A.M., A.E., L.C., M.I.D., P.N., C. (C.) A.A., P.D., I.M., C.L.C., P.T., V.A.L., C.M., C.M., S.E., M.V., B.G.M., R.G.N., R.L.C., L.M.C., B. (B.) I. și O.I., în sumă de câte 100 se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta inculpată J.A.G. la plata sumei de 1108 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales și suma de 933 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimata parte vătămată T.M., intimata parte civilă M. (I.) I.D. și intimatele victime ale infracțiunii N.N., S. (L.) A.M., S. (L.) A.M., A.E., L.C., M.I.D., P.N., C. (C.) A.A., P.D., I.M., C.L.C., P.T., V.A.L., C.M., C.M., S.E., M.V., B.G.M., R.G.N., R.L.C., L.M.C., B. (B.) I. și O.I., în sumă de câte 100 se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2 decembrie 2013.