Decizia nr. 3026/2013 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 618 din data de 20 decembrie 20101 pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 6870/117/2010, în baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul R.I., în prezent arestat preventiv la Penitenciarul Gherla, director al Grupului Școlar A.B. din Cluj-Napoca, la pedeapsa de 2 ani și 1 lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 255 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009).

În baza art. 255 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009).

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

S-a constatat că prezentele infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni și, pe cale de consecință, în baza art. 33 lit. a) C. pen. - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de 2 ani și 1 lună închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an și 3 luni închisoare, 1 an și 3 luni închisoare stabilite prin prezenta, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 1 lună închisoare, pe care a sporit-o cu 2 luni, în final executând 2 ani și 3 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului R.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive, de la 13 iulie 2010 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive luate față de inculpatul R.I..

S-a constatat că inculpatul R.I. a restituit în favoarea denunțătorilor B.B.H., B.M.S., C.L., M.I.F., M.A.B., M.L., M.D.M., M.A.D. și V.C. sumele de bani remise de aceștia, în cuantum total de 8.000 euro și 4.600 RON.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul R.I. a sumelor de 10.550 euro și 5.400 RON, dobândite în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituite denunțătorilor.

În baza art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea în favoarea denunțătorilor M.M.R. a sumei de 350 euro, în favoarea denunțătorului P.V.C. a sumei de 300 euro, în favoarea denunțătorului L.F.D. a sumei de 1.300 euro și în favoarea denunțătorului I.M.D. a sumei de 1.200 euro.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a fost menținută măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 15 iulie 2010 asupra sumei de 2.770 euro, consemnată pe numele inculpatului R.I., la dispoziția instanței, prin chitanța din 15 iulie 2010, eliberată de C. Bank SA, Sucursala Cluj.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a fost menținută măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei-părți de 1/2 parte din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, deținut de inculpatul R.I., în coproprietate cu C.E., până la concurența sumelor de 7.780 euro și 5.400 RON, în vederea confiscării speciale.

În baza art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul V.I., în prezent arestat preventiv la Penitenciarul Gherla, director adjunct la Colegiul Tehnic E.N. din Cluj-Napoca, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (2) și (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

În baza art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată.

În baza art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

S-a constatat că prezentele infracțiuni au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni și, pe cale de consecință, în baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin prezenta, și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului V.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive, de la 13 iulie 2010 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive luate față de inculpatul V.I.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul V.I. a sumelor de 4.000 euro și 1.500 RON, dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit, în vederea confiscării speciale, prin ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei părți de 1/2 din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, constatându-se că bunul este proprietatea exclusivă a numitei V.M.

În baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A.D., director al Grupului Școlar D.N. din Cluj-Napoca și director adjunct la Liceul V.B. din Cluj-Napoca, la pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani și 9 luni, calculat în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatului următoarele măsuri de supraveghere, pe durata termenului de încercare: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă și să comunice orice informații de natură a fi putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864 C. pen., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv de la 22 iulie 2010 la 17 noiembrie 2010.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, Cluj-Napoca, luată față de inculpatul A.D. prin decizia penală nr. 901/R/2010 de la data de 17 noiembrie 2010 a Curții de Apel Cluj.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul A.D. a sumei de 750 euro, dobândită în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituită denunțătorilor.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a fost menținută măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra sumei de 750 euro aflată în contul deschis la Banca R.D. din municipiul Cluj-Napoca, aparținând inculpatului A.D.

În baza art. 255 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul M.H., la pedeapsa de 11 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 11 luni, calculat în condițiile art. 82 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei.

În baza art. 348 C. proc. pen., a dispus anularea înscrisurilor false aflate la dosarul cauzei, respectiv a unui număr de 54 de lucrări ale candidaților M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (3 lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare) din sesiunea de bacalaureat din luna iunie-iulie 2009 de la Centrul de examen A.B. din municipiul Cluj-Napoca;

- a unui număr de 68 de lucrări false ale candidaților S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări), Ț.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări), P.I. (4 lucrări) din sesiunea de Bacalaureat august - septembrie 2009 de la Centrul de examen E.N. din municipiul Cluj-Napoca.

În baza art. 189 alin. (1) C. proc. pen., s-a încuviințat onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul M.V., avocat B.B., în sumă de 400 RON, care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în favoarea Baroului Cluj.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații R.I., V.I. la plata în favoarea statului a sumei de câte 1.300 RON flecare, pe inculpatul A.D. a sumei de 1.200 RON, iar pe inculpatul M.V. a sumei de 750 RON, sume care includ și onorariile apărătorilor desemnați din oficiu.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 86/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, au fost trimiși în judecată inculpații R.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) lit.

c) din Legea nr. 78/2000 și complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.; V.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit.

c) din Legea nr. 78/2000 și sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.; C.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) lit.

c) din Legea nr. 78/2000 și sustragere sau distrugere de înscrisuri prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.; A.D. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; C.V.G., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000; M.V. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. (1) C. pen.; M.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.; M.C. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; R.T.D. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; M.E. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; R.S.M. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; M.O.G. pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.; T.M.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.; C.P. pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.; F.I.P. pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.; N.S. pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.; D.M. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; C.A. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; M.I.A. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. și M.V. pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.

Prin încheierea de ședință din data de 13 decembrie 2010, s-a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar privind pe inculpații C.I., M.M., M.C., R.T.D., M.E., R.S.M., M.V., T.M.C., F.I.P., M.O.G., C.P., N.S., C.A., M.I.A., D.M. și C.V.G., pentru motivele indicate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta. Pe cale de consecință, în prezentul dosar, obiectul învestirii instanței îl formează exclusiv săvârșirea de către inculpații R.I., V.I., A.D. și M.V. a infracțiunilor sesizate.

Prin actul de sesizare al instanței, s-a reținut în favoarea inculpaților R.I., V.I. și A.D., incidența art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.

La termenul de judecată de la data de 13 decembrie 2010, inculpații R.I., V.I., A.D. și M.V. au formulat cereri de judecare potrivit procedurii simplificate, potrivit dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., cererile formulate fiind admise de instanță, pentru motivele indicate în încheierea de dezbateri, parte integrantă din prezenta hotărâre.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la probele administrate în faza de urmărire penală, cunoscute și însușite de cei patru inculpați, precum și la poziția procesuală a acestora, de recunoaștere în întregime a faptelor reținute în sarcina lor prin actul de sesizare, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 30 iunie 2010 la D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj a fost înregistrată sesizarea formulată de Inspectoratul Școlar General Cluj, reprezentat de numita H.A. cu privire la existența unor suspiciuni de fraudare a examenului de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2010, derulat în Centrul de examen Grup Școlar A.B. Cluj-Napoca, la proba de Limba și literatura română. Suspiciunile au fost semnalate în Centrul de evaluare a lucrărilor unde s-a constatat că un număr de 42 de lucrări scrise la proba de română sunt identice în conținut și prezintă elemente de fotocopiere.

Urmare a cercetărilor efectuate în cauză, s-a stabilit următoarea situație de fapt, privind modul de desfășurare a examenului de bacalaureat la Centrele de examen Grup Școlar A.B. și Colegiul Tehnic E.N. din Cluj-Napoca, pe durata a trei sesiuni consecutive, respectiv iunie-iulie 2009, august-septembrie 2009 și iunie-iulie 2010.

I. Sesiunea iunie-iulie 2009, desfășurată la Centrul de examen Grup Școlar A.B. Cluj-Napoca

În sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, la examenul desfășurat la Centrul de examen A.B., inculpatul V.I. a fost desemnat ca președinte de comisie.

Din probele administrate a rezultat că înainte de începerea examenelor, inculpații R.I. și V.I. au conceput o modalitate de fraudare a examenului, aflându-se la prima experiență de acest gen.

În concret, în scopul asigurării promovării examenelor, prevalându-se de influența pe care o are asupra președintelui comisiei de examen și promițând că le va asigura promovarea probelor scrise la bacalaureat, în cursul lunii iunie 2009 inculpatul R.I. a pretins și primit sume de bani de la un număr de 8 candidați, după cum urmează: M.M. (800 euro), T.R.I. (600 euro), M.M.R. (350 euro), C.E. (200 euro), T.L. (300 euro), P.V.C. (300 euro), L.F.D. (1300 euro), P.M. (800 euro) totalizând suma de 4650 euro.

Potrivit celor convenite anterior, din banii colectați de la candidați inculpatul R.I. a remis inculpatului V.I. suma de 2.000 euro pentru a facilita fraudarea examenelor și asigurarea promovării candidaților cumpărători de influență.

Din cei 8 candidați enumerați mai sus, cu excepția inculpatei M.M., toți au recunocut frauda convenită cu inculpatul R.I., declarațiile date în acest sens de inculpații R.I. și V.I. fiind concordante cu cale ale candidaților anterior enumerați, audiați în calitate de martori în prezenta cauză.

S-a stabilit astfel că, în perioada anterioară demarării probelor scrise, inculpatul R.I. a instruit candidații să redacteze lucrările în sălile de examen înscriind în ele parola de recunoaștere „știind că” plasată în primul rând din pagina a treia, după care să iasă din sala de examen și să redacteze noi lucrări în sălile unei clădiri alăturate (având destinația de cămin), săli în care el împreună cu inculpatul V.I. le-au pus la dispoziție noi formulare de examen și soluțiile subiectelor.

După redactarea noilor lucrări de către candidați, ele au fost colectate de către inculpatul R.I. și înmânate inculpatului V.I., care a procedat la sigilarea lor și ștampilarea cu ștampila de examen. Ulterior, inculpatul V.I. a înlocuit lucrările astfel redactate cu cele colectate din sălile de examen. În aceeași modalitate au procedat la toate probele scrise, candidații fiind declarați promovați la examenul de bacalaureat.

Pentru cei 8 candidați arătați mai sus, inculpații R. și V. au falsificat un număr total de 19 lucrări scrise la probele de română, matematică, geografie, agropedologie, măsurări electrice, planificarea și organizarea construcției. Astfel: pentru inculpata M.M. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), pentru M.M.R. - o lucrare (matematică), pentru L.F. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), pentru T.R.I. - 3 lucrări (matematică, română, planificarea și organizarea construcției) pentru C.E. - o lucrare (matematică), pentru T.L. - o lucrare (matematică), pentru P.V.C. - o lucrare (română) și pentru P.M.- 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice).

Alături de cei 8 candidați, pentru care inculpații R.I. și V.I. s-au implicat în fraudarea examenelor de bacalaureat urmărind obținerea unor foloase materiale necuvenite, potrivit probelor administrate în cauză a rezultat că, aceeași inculpați, în aceeași sesiune de bacalaureat, au procedat la falsificarea altor 35 de lucrări, fără a solicita și obține foloase materiale datorită relațiilor personale sau profesionale cu acești candidați sau cu familiile acestora, după cum urmează: pentru A.L.Z. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), K.A. - 1 lucrare (română), R.S.O. -4 lucrări (matematică, română, geografie, agropedologie), G.L.D. - 3 lucrări (matematică, română, planificarea și organizarea construcției), S.M.I. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), N.R.N. - 1 lucrare la proba de agropedologie, B.G.F. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, organe de mașini și mecanisme), M.C. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, economia întreprinderii), M.E. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, economia întreprinderii), R.S.M. - 2 lucrări (matematică, planificarea și organizarea construcției), R.T.D. - 2 lucrări (matematică, română), M.V. - 1 lucrare (matematică) și C.R.F.C. - 1 lucrare (matematică).

Starea de fapt s-a conturat pe baza declarațiilor concordante date de inculpații R.I. și V.I., care se coroborează cu declarațiile date de candidații frauduloși (excepție făcând candidații M.C., M.E., R.S.M., R.T.D. și M.V., având calitatea de inculpați în prezenta cauză), audiați în calitate de martori în prezenta cauză.

Complinitor, s-a constatat din examinarea lucrărilor redactate de acești candidați în săli de examen diferite, faptul că niciuna nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, dar și identitatea sau izbitoarea asemănare de conținut, împrejurări ce confirmă faptul că nu au fost redactate în sălile de examen, ci în condiții de fraudă.

După predarea lucrărilor la centrul de evaluare, lucrările originale redactate de candidați în sălile de examen au fost reținute de către inculpați, iar ulterior ele nu au mai fost găsite, existând suspiciunea că au fost distruse, aspect însușit de inculpații R.I. și V.I. prin poziția de recunoaștere în întregime a faptelor reținute în sarcina lor prin rechizitoriu.

De altfel, prin declarațiile date în faza de urmărire penală, inculpatul V.I. a arătat că potrivit înțelegerii avute anterior cu inculpatul R.I., a extras lucrările redactate în condiții de examen de candidații care inseraseră parolele convenite și după înlocuirea cu lucrările redactate de candidații frauduloși în alte săli decât cele de examen, a lăsat lucrările adevărate în biroul pus la dispoziție în calitate de președinte al comisiei de bacalureat, de unde au fost colectate de R.I. și duse la cabana acestuia de la munte, unde ar fi fost distruse prin incendiere.

II. Sesiunea august - septembrie 2009, desfășurată la Centrul de examen Colegiul Tehnic E.N. Cluj-Napoca

În sesiunea de bacalaureat din toamna anului 2009, la examenul desfășurat la Centrul de examen E.N. din Cluj-Napoca, inculpatul C.I. a fost desemnat ca președinte de comisie. Aici au fost repartizați să susțină examenele absolvenții proveniți de la Școlile A.B., E.N. precum și de la D.N.

Având în antecedență experiența din vară, inculpații R.I. și V.I., cărora li s-a alăturat și inculpatul A.D., au stabilit să reitereze frauda care s-a dovedit anterior un succes.

Drept urmare, în perioada anterioară demarării probelor scrise, inculpații V.I., A.D. și R.I. au instruit candidații să redacteze lucrările în sălile de examen înscriind în ele parola de recunoaștere „rezultă că” plasată în primul rând din pagina a treia, după care să iasă din sala de examen și să redacteze noi lucrări în sălile unei clădiri alăturate (având destinația de atelier), săli în care inculpații le-au pus la dispoziție noi formulare de examen și soluțiile subiectelor.

După redactarea noilor lucrări de către candidați, inculpații V.I. și R.I. au procedat la sigilarea lor, după care inculpatul C.I. le-a ștampilat cu ștampila oficială și a înlocuit lucrările astfel redactate cu cele colectate de la sălile de examen. În aceeași modalitate au procedat la toate probele scrise, candidații fiind declarați promovați la examenul de bacalaureat.

După predarea lucrărilor la centrul de evaluare, lucrările originale redactate de candidați în sălile de examen au fost reținute de către inculpați, iar ulterior distruse.

În concret, în scopul promovării examenelor prin intervenții promise asupra președintelui comisiei de examen, inculpatul V.I. a pretins și primit sume de bani de la candidații S.M. (300 euro), B.R.E. (300 euro), T.M.C. (500 euro), F.I.P. (1000 euro), O.D.A. (1.500 RON, echivalent a 350 euro), F.M.I. (300 euro) și C.M.A. (1.000 euro), totalizând 3.400 euro și 1.500 RON.

Candidații anterior menționați au recunoscut implicarea în fraudarea bacalaureatului, precum și remiterea unor sume de bani către inculpatul V.I., cu excepția inculpaților T.M.C. și F.I.P. Declarațiile candidaților, audiați în calitate de martori în prezenta cauză, sunt concordante cu cele date de inculpatul V.I. însuși.

Complinitor, se poate constata din examinarea lucrărilor redactate de acești candidați în săli de examen diferite, faptul că acestea nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, dar și identitatea sau izbitoarea asemănare de conținut, împrejurări ce confirmă faptul că nu au fost redactate în sălile de examen, ci în condiții de fraudă.

În același scop și prevalându-se de influența pe care o are față de președintele comisiei de examen inculpatul R.I. a pretins și primit sume de bani de la candidații B.R.O. (750 euro), R.D.H. (5.400 RON, echivalent a 1.350 euro), H.C.D. (500 euro), M.A.I. (250 euro), N.N. (1.000 euro), Ț.P. (350 euro), T.R.S. (350 euro), M.R.V. (250 euro), totalizând suma de 3.450 euro și 5.400 RON.

Cu excepția candidatului B.R., care nu a putut fi audiat în cauză, toți candidații anterior menționați au recunoscut promovarea examenelor de bacalaureat prin fraudă, declarațiile fiind în deplină concordanță cu cele date de inculpatul R.I. Și în privința lucrărilor redactate de acești candidați, se remarcă absența semnăturilor profesorilor supraveghetori și asemănarea de conținut, care confirmă o dată în plus declarațiile inculpatului și ale candidaților audiați în calitate de martori, privind metoda de fraudare a examenului.

În același scop și prevalându-se de influența pe care o are față de președintele Comisiei de examen inculpatul A.D. a pretins și primit sume de bani de la candidații M.O.G. (250 euro), C.P. (500 euro), C.R.V. (500 euro, însă a primit doar 200 euro), P.S. (500 euro), totalizând suma de 1.750 euro, promițându-le că vor fi ajutați să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat.

Din cei 4 candidați, numai C.R. a recunoscut frauda, declarațiile sale fiind concordante cu cele ale inculpatului A.D. Acesta a arătat cum a fost instruit de inculpatul A.D. să insereze în lucrări parola „rezultă că” și, după o oră și jumătate de examen să se deplaseze în alt corp de clădire al liceului unde îi vor fi furnizate noi tipizate de examen precum și soluțiile subiectelor. Astfel, candidatul a arătat că a procedat la probele de română și biologie, reușind să promoveze bacalaureatul.

Poziția procesuală a inculpatului A.D., de recunoaștere în întregime a faptelor reținute în sarcina sa este susținută de declarațiile date de acesta în faza de urmărire penală, care se coroborează cu declarațiile martorului C.R., dar și cu proba cu înscrisuri, constând în lucrările pretins redactate de candidații frauduloși, care nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori și sunt identice în conținut, deși ar fi trebuit să fie redactate în săli diferite de examen.

Pentru cei 19 candidați arătați mai sus (7+8+4), inculpații R. și V. au falsificat un număr total de 37 lucrări scrise la probele de română, matematică, geografie, istoria românilor, agropedologie, măsurări electrice, organe de mașini și organisme, sănătatea și securitatea producției, economia întreprinderii, biologie. Astfel: pentru S.M. - 1 lucrare (română), B.R.E. - 1 lucrare (română), T.M.C. - 2 lucrări (matematică, română), F.I.P. - 4 lucrări (matematică, română, istorie, măsurători electrice), O.D.A. - 1 lucrare (matematică), F.M.I. - 1 lucrare (matematică), C.M.A. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, sănătatea și securitatea producției), B.R.O. - 3 lucrări (matematică, română, organe de mașini și organisme), R.D.H. - 3 lucrări (română, geografie, istorie), H.C.D. - 2 lucrări (matematică, română), M.A.I. - 1 lucrare (matematică), N.N. - 4 lucrări (matematică, română, geografie, măsurători electrice), Ț.P. - 1 lucrare (matematică), T.R.S. - 1 lucrare (matematică), M.R.V. - 1 lucrare (agropedologie), M.O.G. - 1 lucrare (matematică), C.P. - 2 lucrări (matematică, română), C.R.V. - 2 lucrări (română, biologie), P.S. - 2 lucrări (matematică, geografie).

De asemenea, inculpații R.I. și V.I. au falsificat prin aceeași modalitate lucrările pentru candidații C.R.S. - 4 lucrări, examen pentru a cărui promovare frauduloasă i-ar fi remis inculpatului V.I. suma de 1.400 euro pretinsă de acesta (act material pentru care însă s-a dispus disjungerea față de inculpatul V.I.); C.S.A. - 4 lucrări, examen pentru a cărui promovare frauduloasă i-a remis inculpatului V.I. suma de 1.400 euro pretinsă de acesta (act material pentru care de asemenea s-a dispus disjungerea față de inculpatul V.I.); F.C.R. - 4 lucrări, examen pentru a cărui promovare frauduloasă i-a remis inculpatului V.I. suma de 1.300 euro pretinsă de acesta (act material pentru care de asemenea s-a dispus disjungerea față de inculpatul V.I.), Z.D. - 1 lucrare, pentru a cărei promovare frauduloasă i-a remis inculpatului R.I. suma de 300 euro pretinsă de acesta (act material pentru care s-a dispus disjungerea față de inculpatul R.I.); C.L. - 1 lucrare, împrejurare recunoscută de acesta care a arătat că, pentru a fi ajutat în promovarea bacalaureatului a apelat la inculpatul R.I. însă acesta nu i-a pretins nicio sumă de bani, P.C. - 1 lucrare, împrejurare recunoscută de acesta care a arătat că promovare a fost rezolvată de bunica sa, în prezent decedată; C.A. - 2 lucrări; D.M. - 4 lucrări; M.I. - 1 lucrare; P.B.M. - 2 lucrări.

Starea de fapt anterior expusă este confirmată de pozițiile procesuale de recunoaștere a învinuirii de către inculpații R.I., V.I., A.D., care se coroborează cu declarațiile date de martorii C.S.A., C.R.S., F.C.R., Z.D., dar și din analizarea lucrărilor redactate de acești candidați în sesiunea de bacalaureat august-septembrie 2009, lucrările fiind nesemnate de profesorii supraveghetori și fiind identice ori cel puțin izbitoare ca și asemănare în conținut, deși se presupune că ar fi fost redactate în săli de examen diferite. Nu în ultimul rând, în ce privește lucrarea atașată la dosarul de urmărire penală se constată inserarea parolei de recunoaștere „rezultă că”, această expresie neavând nici o legătură cu restul lucrării.

În sfârșit, din actele cauzei a rezultat că lucrările candidatului P.I. de la cele 4 probe scrise au fost falsificate în integralitatea lor de către inculpatul V.I., care a scris în mod nemijlocit lucrările acestui candidat la toate cele patru probe, lucrări în care a rezolvat parțial subiectele de examen, le-a sigilat, ele fiind ulterior ștampilate de către inculpatul C.I. și predate odată cu toate celelalte la Centrul de evaluare. Lucrările astfel redactate au înlocuit cele scrise de candidatul P.I. în sălile de examen. Candidatul, ce ocupă funcția de primar al unei comune clujene, a fost declarat promovat, fiind titularul unei diplome de bacalaureat. Potrivit susținerilor inculpatului V.I., pentru a proceda de această manieră nu i-a pretins și nu a primit de la numitul P.I. niciun folos material.

Lucrările falsificate sunt redactate la probele de română, matematică, geografie și economia întreprinderii. Ele au fost supuse unei constatări tehnico-științifice care a concluzionat, prin compararea scrisului conținut în aceste lucrări cu probele de scris luate inculpatului V.I., că au fost redactate integral de către acesta.

S-a stabilit, pe baza probelor administrate în cauză că inculpatul C.I., președintele Comisiei de examen, a acceptat și primit de la inculpații V.I., R.I. și A.D. suma de 4.300 euro pentru a le facilita fraudarea examenelor de maniera descrisă, împrejurare recunoscută de cei trei inculpați. Banii au fost remiși președintelui comisiei, din partea celor trei inculpați, de către V.I.

În ce privește rezolvarea subiectelor în sesiunile din anul 2009 se impun a fi făcute câteva precizări lămuritoare:

Astfel, în anul 2009, subiectele de examen, în număr de 100 variante, au fost stabilite cu câteva luni înainte de începerea probelor scrise și postate pe site-ul Ministerului Învățământului. Practic, fiecare candidat la bacalaureat putea accesa aceste subiecte după care să se pregătească pentru examen cunoscând exact cerințele pentru promovare. Potrivit metodologiei în vigoare, în ziua examenului se realiza la nivel de minister o exatragere din cele 100 de variante care era comunicată la nivel local pentru începerea probelor. Urmare a acestei metodologii, care a fost aplicată timp de 3 ani consecutiv, pe piața educațională au apărut broșuri conținând rezolvările acestor subiecte. Potrivit declarațiilor date de inculpați, la redactarea soluțiilor subiectelor la probele din anul 2009 pe care le-au furnizat candidaților frauduloși, s-au folosit de aceste broșuri, iar unele subiecte au fost rezolvate chiar de către inculpați. Astfel, inculpatul V.I. a recunoscut că a rezolvat subiectele la matematică, inculpatul R.I. pe cele la materia de măsurări electrice și electronice iar inculpatul A.D. a rezolvat subiectele de economie.

III. Sesiunea iunie-iulie 2010, desfășurată la Centrul de examen Grup Școlar A.B. Cluj-Napoca

În sesiunea de bacalaureat iunie-iulie 2010, la Grup Școlar A.B. din Cluj-Napoca, instituție școlară desemnată potrivit Ordinului ministrului educației ca Centru de bacalaureat, au fost repartizați pentru susținerea examenelor finale, alături de absolvenții acestei, școli, și elevii școlilor private D.N., S.H. și H.C.C., toate din Cluj-Napoca. Astfel, în perioada 28 iunie 2010 - 02 iulie 2010, un număr de 499 elevi ai acestor școli s-au înscris pentru susținerea probelor scrise de bacalaureat.

În perioada premergătoare demarării probelor scrise, printre elevi a circulat un zvon potrivit căruia, inculpatul R.I., director al școlii „gazdă”, cea în care se desfășura examenul de bacalaureat, inculpatul A.D., director al școlii D.N. și inculpatul V.I., membru în Comisia de examen, pot înlesni, pentru o anumită sumă de bani, promovarea bacalaureatului. Zvonurile acreditau ideea că suma pretinsă se situează între 150-200 euro pentru fiecare probă, din unele surse, sau 1.100 - 1.300 euro pentru toate cele trei probe, din alte surse. În acest context, mai mulți absolvenți, de diverse vârste și provenind de la toate școlile arondate, i-au abordat pe inculpați pentru a afla dacă și în ce măsură pot fi ajutați.

Având experiența sesiunilor de bacalaureat anterioare, inculpații R.I. și V.I. au plănuit atent și în detaliu punerea în practică a fraudei, ce a presupus obținerea unor formulare suplimentare de examen, rezolvarea subiectelor, obținerea unui copiator color de dimensiunea A3 specifică tipizatelor de bacalauret, instruirea candidaților, repartizarea lor în sălile unde urmau să copieze rezolvările subiectelor, multiplicarea lucrărilor, completarea chenarelor secretizate, activități care au fost sincronizate, fiecare inculpat având rolul său, întrucât trebuiau finalizate într-un interval de timp bine stabilit și fără a trezi suspiciunea celorlalți membrii ai comisiei.

În acest sens, după cum recunosc inculpații R.I., V.I. și A.D., cu câteva săptămâni înainte de începerea probelor scrise la bacalaureat, cei trei au convenit ca în cazul în care desemnarea membrilor comisiei de examen va fi una favorabilă din perspectiva lor, să pună în practică un plan de fraudare prin care urmăreau obținerea unor sume de bani de la candidații interesați în promovarea facilă a bacalaureatului.

Cu acel prilej inculpații au stabilit să pretindă de la candidați suma de aproximativ 300 euro pentru fiecare probă scrisă și să stabilească o parolă pe care aceștia să o insereze în lucrări, pentru a putea fi identificate și sustrase din totalul lucrărilor predate de la sălile de examen. Așa s-a ajuns ca pentru candidații proveniți de la inculpatul R.I. parola să fie „asta-e-este”, iar pentru cei proveniți de la inculpatul A.D. parola stabilită era „dacă-e-este”. Au mai stabilit ca acești candidați frauduloși să redacteze două rânduri de lucrări la fiecare probă, fiind așadar necesare formulare suplimentare de examen. Se mai impunea ca persoane de specialitățile supuse testării să rezolve subiectele de examen într-un timp scurt de la comunicarea subiectelor de bacalaureat, rezolvări care să fie tehnoredactate și multiplicate pentru a fi puse la dispoziția candidaților în maxim o oră și jumătate de la începerea examenelor.

Metoda de fraudare consta în următorul plan: candidații F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., C.T.I., C.V.G., S.I., I.M.D., D.E., L.P.A., M.C.I., M.M.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., B.B.H., B.M.S., C.I.T., I.S.V., K.E.A., M.C.A., M.D.M., M.I.F., M.A.B., O.N.I., O.G.D., S.D.M., V.C., V.M.A., A.I., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.S.A., M.P.O., M.V. au fost instruiți, după caz, de inculpații R.I., V.I. și A.D. să se prezinte, la data de 28 iunie 2010, la examen în mod normal, să completeze lucrarea cu toate datele cerute de exigența examenului, să redacteze 4 pagini de lucrare indiferent de conținutului acesteia, important fiind ca, pe ultima pagină a lucrării, în penultimul rând, penultimul cuvânt să scrie expresia „asta-e-este”, sau „dacă-așa-este”, după caz, expresie având valoare de parolă, necesară pentru identificarea lucrării în vederea sustragerii și înlocuirii ei cu altă lucrare, în care subiectele erau corect rezolvate.

Totodată, un număr de 13 candidați dinainte aleși, respectiv V.M.A., K.E.A., M.M.I., M.A.B., C.I.T., M.I.F., V.C., M.C.A., M.D.M., A.I., O.N., B.M.S. și I.M.D., au fost solicitați să părăsească sala de examen la proba de Limba și literatura română după o oră și jumătate de la demararea probei (timpul minim obligatoriu) și să se deplaseze într-un anume corp de clădire al școlii, în una din cele 4 săli ale cabinetului de informatică sau în cabinetul pedagogului M.C., și ea candidată la bacalaureat. Aici i-au așteptat noi formulare de examen și subiectele rezolvate.

O împrejurare care a rămas neelucidată în această cauză a fost în stabilirea persoanei care a soluționat subiectele la proba de română. Cu privire la acest aspect inculpații au dat declarații contradictorii, iar probațiunea cauzei nu a reușit să stabilească, dincolo de orice îndoială, „paternitatea” rezolvării. După cum declară inculpații R.I. și V.I., cei care au fost permament conectați la frauda din sesiunea de vară 2010 a bacalaureatului, sarcina rezolvării subiectelor ar fi revenit iculpatului R.I. (potrivit susținerilor inculpatului V.) sau în sarcina inculpatului V.I. (potrivit susținerilor inculpatul R.). Este adevărat că s-a făcut referire la diverse persoane care ocupă catedra de limba română la liceul A.B., însă nu s-a putut dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, implicarea vreunui alt cadru didactic în această fraudă.

Cei 13 candidați menționați mai sus au primit instrucțiuni precise de a nu completa chenarul din dreapta formularului de examen (cel care trebuie să conțină numele candidatului, școala de proveniență, numele și semnăturile supraveghetorilor) și de a redacta subiectele în lucrare în ordine diferită. Această omisiune de a completa chenarul din dreapta formularului de examen se justifica prin aceea că lucrările fraudate conținând scrisul olograf al candidaților au fost multiplicate prin xerocopiere, permițând ca, după xerocopiere, acest spațiu să fie completat cu numele altor candidați și a altor supraveghetori la săli.

Din cele 13 lucrări „originale”, respectiv care conțineau scrisul olograf al candidaților, inculpații au procedat la multiplicarea prin xerocopiere, până la obținerea unui număr total de 42 de lucrări inițial (în ce privește proba de limba și literatura română). După multiplicarea lucrărilor, inculpatul R.I. a completat olograf datele din chenarul secretizat unde a inserat numele fiecărui candidat fraudulos, școala de proveniență a acestora și numele supraveghetorilor-asistenți de la săli. Lucrările au fost apoi sigilate și înmânate inculpatului C.I., căruia, în calitate de președinte al centrului de examen i-au fost predate toate lucrările scrise de către membrii comisiei de examen.

Inculpatului C.I. i-a revenit sarcina de a selecta și sustrage lucrările conținând parolele, lucrări pe care le-a înlocuit cu cele falsificate, după ce le-a aplicat ștampila oficială de examen cu mențiunea „Bacalaureat CE 2010” pe colțul secretizat. Lucrările astfel înlocuite, au fost amestecate între celelalte 358 de lucrări și predate, pe bază de borderou, centrului zonal de evaluare, spre corectare. În aceleași împrejurări, s-a procedat la sustragerea borderourilor de predare-primire a lucrărilor la proba scrisă de Limba și literatura română, borderouri ce conțin semnăturile în original ale candidaților, ale profesorilor supraveghetori, precum și numărul de pagini al fiecărei lucrări de examen.

Pentru a ușura obținerea unui număr mare de lucrări care să asigure promovarea candidaților, cu prilejul unei discuții ulterioare purtate numai între inculpații R.I. și V.I. aceștia au ajuns la concluzia că ar fi utilă folosirea unui copiator color destinat multiplicării lucrărilor redactate de candidați.

Întrucât Liceul A.B., nu avea în dotare un copiator color, pentru a putea realiza, frauda de maniera plănuită, anterior începerii probelor scrise inculpații R.I. și V.I. au făcut demersuri pentru obținerea unui astfel de aparat care să poată fi utilizat la dimensiunea A3, dimensiune specifică tipizatelor de examen. Copiatorul a fost obținut cu împrumut de la SC C.L. SRL din Cluj-Napoca, fiind furnizat la cererea inculpatului R.I. de către martorul D.A. Aparatul a fost instalat în biroul directorului R.I., locație unde, în data de 28 iunie 2010, când a fost susținută proba scrisă la Limba și literatura română, au fost multiplicate lucrările redactate de candidați în condiții de clandestinitate.

În dimineața de 27 iunie 2010 inculpații au aflat că președintele comisiei de examen de la Grup Școlar A.B. fusese desemnat inculpatul C.I., iar inculpatul V.I. fusese numit membru al aceleiași comisii. Ca atare, chiar din aceeași zi, inculpații R.I. și V.I. i-au propus coinculpatului C.I. implicarea și participarea la fraudă (cu rolul de a identifica lucrările conținând parola ce i-au fost comunicate, de a le sustrage din totalul lucrărilor redactate de candidați, de a ștampila lucrările falsificate și de a le pune în locul celor originale), promițându-i remiterea unei părți egale din sumele încasate de la candidați, ofertă acceptată de acesta.

Tot în cursul zilei de 27 iunie 2010 inculpații au stabilit că cei 13 candidați care vor redacta al doilea rând de lucrări se vor afla în sălile de informatică (3 săli) și în cabinetele pedagogilor (2 săli), de unde atât inculpatul R.I., cât și V.I. trebuiau să adune lucrările scrise și să le multiplice la copiatorul aflat în biroul inculpatului R. Tot aici cei doi inculpați trebuiau să completeze chenarul secretizat cu datele celor 42 de candidați și apoi lucrările urmau să ajungă la inculpatul C.I. pentru ștampilare și înlocuirea celor originale.

Întrucât activitatea de completare și multiplicare a lucrărilor presupunea un interval relativ ridicat de timp, care se situa după expirarea celor trei ore de examen, era necesar ca președintele comisiei, inculpatul C.I. să se izoleze de restul comisiei de examen pentru a putea realiza sustragerea lucrărilor cu parole și înlocuirea cu cele falsificate fără ca membrii comisiei să bănuiască ceva. Pentru a atinge și acest scop, inculpatul C.I. a hotărât să își desfășoare activitatea ca președinte de comisie într-o încăpere, izolat de toți ceilalți membrii ai comisiei, contrar metodologiei de examen, ce reglementează ca întreaga comisie de bacalaureat să își desfășoare activitatea într-o singură încăpere, fiind interzis ca lucrările de examen să rămână într-o sală în care se află mai puțin de trei membrii ai comisiei.

În dimineața de 28 iunie 2010 inculpatul R.I. s-a prezentat la Liceul A.B. înainte de sosirea comisiei, rămânând în incinta clădirii liceului pe toată durata desfășurării probei scrise de bacalaureat, contrar metodologiei de examen. Acesta a rămas în biroul său (situat la etajul I al clădirii principale a liceului la același nivel cu sălile de informatică), unde a așteptat momentele în care trebuia să acționeze.

Astfel, inculpatul R.I. s-a ocupat de candidații ce redactau al doilea rând de lucrări în sălile de informatică, iar inculpatul V.I. de candidații „repartizați” în birourile pedagogilor (birouri situate într-un alt corp de clădire în care inculpatul R.I. nu avea posibilitatea să ajungă fără a risca să fie văzut). Cei doi au distribuit candidaților tipizate de examen și soluțiile subiectelor, au verificat dacă aceștia au ajuns în sălile în care au fost instruiți să se prezinte, dacă se încadrau în timpul care le-a fost alocat pentru copierea subiectelor. La final, lucrările astfel redactate au fost adunate de inculpații R.I. și V.I. și multiplicate în încăperea unde se afla copiatorul color.

Aici, pe măsură ce inculpatul V.I. xerocopia lucrările, din lista de candidați pe care o avea la dispoziție, inculpatul R.I. a completat chenarele secretizate. Tot aici, cei doi inculpați au constatat că lucrarea redactată de candidatul O.N. era scrisă de acesta cu litere de tipar și nu putea fi folosită, așa încât pe numele acestui candidat au xerocopiat o altă lucrare. Toată această activitate a necesitat o perioadă relativ lungă de timp, de mai bine de o oră.

În paralel cu activitățile desfășurate de inculpații V.I. și R.I., inculpatul C.I. își ducea la bun sfârșit propriul său rol. Astfel, acesta a dispus ca toți profesorii supraveghetori de la sălile de examen să predea lucrările din sălile respective membrilor comisiei anume desemnați. A fixat ca această activitate să aibă loc în cantina liceului, iar după numărarea lor, lucrările să-i fie predate lui, în biroul unde se afla singur.

Potrivit declarațiilor date de membrii comisiei - B.J., L.B., M.D., S.S., L.M., R.A., S.M., audiați în calitate de martori în prezenta cauză, în această încăpere inculpatul C.I. a rămas singur aprope trei ore, afirmând că dorește să verifice lucrările, să le numere și să le așeze în calupuri de câte 50 de bucăți și, cu toate că membrii comisiei, în special vicepreședinții s-au oferit să-l ajute, inculpatul C.I. a refuzat prezența oricărei persoane în acel birou.

Din declarațiile martorei M.D. rezultă că inculpatul C.I. a cerut acesteia, în calitate de secretar al comisiei de examen, să-i aducă ștampila de examen, sub pretextul că unele pagini ale lucrărilor pe care el tocmai le verifica, nu erau ștampilate.

După aproximativ 2 ore de când i-au fost predate toate lucrările, inculpatul C.I. a cerut membrilor comisiei de examen (care se aflau în sala profesorală) să meargă la masă în cantina școlii și să-l aștepte acolo. Apoi inculpatul a urcat în biroul unde se aflau R.I. și V.I. pentru a-i grăbi în finalizarea multiplicării. Aici, cei doi inculpați, potrivit declarațiilor date de aceștia, tocmai terminaseră xerocopierea și completatea datelor în toate cele 42 de lucrări, astfel că inculpatul C.I. le-a luat asupra sa și s-a întors în biroul său. Singur în această încăpere, având asupra sa ștampila oficială de examen, inculpatul C.I. a ștampilat toate cele 42 de lucrări falsificate de inculpații R.I. și V.I., atestând în mod nereal că acestea au fost redactate potrivit metodologiei de bacalaureat. Apoi le-a amestecat cu celelalte 358 de lucrări originale. Separat, pe un raft din birou, a așezat cele 42 de lucrări originale conținând parolele, lucrări pe care le-a sustras tocmai pentru a le înlocui cu cele falsificate.

În scurt timp, inculpatul C.I. a chemat-o pe secretara comisiei și, împreună cu aceasta, a dus toate cele 400 de lucrări în cantina școlii unde a cerut membrilor comisiei să le mai verifice și să le numere încă o dată. Aceștia s-au conformat dispozițiilor președintelui, au reverificat lucrările și, constatând că totul era în regulă, că erau toate 400 (corespunzător numărului de candidați prezenți la probă). După această ultimă verificare, inculpatul C.I. a predat lucrările la centrul zonal de evaluare, spre corectare.

În timp ce membrii comisiei verificau lucrările, inculpatul C.I. i-a înmânat inculpatului V.I. cheia de la biroul unde lăsase lucrările originale sustrase de el anterior și i-a cerut să-l îndrume pe R.I. să le ia din încăpere pentru a nu fi găsite de alte persoane. Potrivit declarației date de inculpatul V.I., acesta s-a deplasat în birou, a luat cele 42 de lucrări originale și le-a înmânat inculpatului R.I., în biroul directorial al acestuia.

Lucrările originale redactate de candidați în sălile de examen împreună cu borderourile de la sălile de examen au fost reținute de către inculpați și, ulterior, ele nu au mai fost găsite, existând suspiciunea că au fost distruse. Această suspiciune este întărită și prin declarația dată de inculpatul V.I., care a arătat că, la un moment dat, inculpatul R.I. i-a împărtășit faptul că a dus lucrările originale ale candidaților la munte, în localitatea unde acesta deține o cabană, și acolo le-a ars.

În concret, în urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că, în cursul lunii iunie 2010, inculpatul R.I., a pretins de la un număr de 16 candidați la examenul de bacalaureat, sume cuprinse între 750 și 1.300 euro, promițând că, în schimbul acestora va interveni asupra membrilor comisiei de bacalaureat din cadrul Centrului de examen Grup Școlar A.B. din Cluj-Napoca, în vederea asigurării promovării examenului susținut de absolvenți în sesiunea iunie - iulie 2010.

În același scop inculpatul R.I. a pretins de la 2 candidați, la același examen de bacalaureat sume de bani al căror cuantum nu l-a precizat în mod concret, urmând a-l comunica după finalizarea examenului.

Astfel, de la candidatul M.A.B. și de la tatăl acestuia, M.L. (care s-au autodenunțat), inculpatul R.I. a pretins și primit suma de 1.100 euro. La fel, de la candidații B.M. și V.C. (care s-au autodenunțat), inculpatul R.I. a pretins și primit suma de 1.000 euro de la flecare, toți banii fiind înmânați inculpatului în zilele premergătoare începerii probelor scrise.

Potrivit denunțurilor celor 3 candidați, după ce au remis sumele de bani inculpatului R.I., acesta i-a instruit să redacteze lucrările de examen în prima parte a timpului alocat și să le predea profesorilor supraveghetori. Inculpatul le-a precizat că nu are importanță ce vor scrie în lucrări numai să nu uite să insereze parola de recunoaștere „asta-e-este” pe pagina a patra, penultimul rând, ultimul cuvânt. Cei 3 au mai fost instruiți ca, după părăsirea sălii de examen, să se deplaseze la sala II de informatică a liceului, unde îi vor aștepta noi formulare de examen, rezolvările subiectelor și alte instrucțiuni.

În data de 28 iunie 2010 a avut loc prima probă scrisă la bacalaureat, cea de Limba și literatura română. Candidații M.A., B.M. și V.C., repartizați în săli de examen diferite, au respectat întocmai instrucțiunile inculpatului R.: au predat profesorilor supraveghetori lucrările redactate în examen și s-au deplasat la sala II de informatică. Aici au găsit 4 formulare de examen și tot atâtea rezolvări ale subiectelor. În scurt timp în sală a apărut și candidatul O.N., acestuia fiindu-i destinat cel de-al patrulea formular. Fiecare formular avea atașat câte un bilețel care conținea instrucțiunea precisă de a nu fi completat spațiul din chenarul de secretizare al lucrării. De asemenea, fiecare set de subiecte rezolvate conținea instrucțiunea legată de subiectul cu care candidatul trebuia să înceapă redactarea (după cum au susținut ulterior inculpații, această instrucțiune urmărea ca lucrările să nu semene prea mult între ei atâta timp cât rezolvările erau identice).

Cei 4 candidați au redactat lucrările, iar la final, potrivit celor convenite cu R.I., le-au lăsat pe masă. La plecare, V.C. a luat cu ea rezolvările subiectelor, documente pe care le-a predat la dosarul penal la momentul formulării denunțului.

Ulterior, documente similare au fost descoperite în sălile de informatică ale Școlii A.B., cu prilejul percheziției efectuate la data de 13 iulie 2010. Întrucât instrucțiunile conținute erau redactate olograf, actele au fost supuse unei constatări tehnico-științifice de natură grafică. Rezultatul acesteia a confirmat faptul că instrucțiunile au fost completate de inculpatul R.I.

Deși inițial inculpatul R.I. a afirmat că a primit sume reduse de bani de la acești candidați, ulterior a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și situația de fapt reținută în rechizitoriu, stare de fapt confirmată atât prin declarațiile candidaților frauduloși, cât și prin discuțiile ambientale purtate de inculpatul R.I. cu denunțătorul M.A.B.

Denunțând faptele săvârșite, numitul M.A. a solicitat restituirea sumei de 1.100 euro remisă inculpatului R.I., iar numiții B.M. și V.C. au solicitat restituirea sumei de 1.000 euro, fiecare.

În ce îl privește pe candidatul O.N., absolvent al cursurilor de frecvență redusă ale Liceului A.B. în anul 2010, potrivit denunțului său, primele discuții despre o eventuală fraudare a examenului de bacalaureat le-a purtat cu inculpatul R.I. în perioada aprilie-mai 2010. Aceste discuții au fost reluate cu aproximativ 2 săptămâni înainte de începerea probelor scrise când inculpatul l-a asigurat că, în schimbul sumei de 1.100 euro, îl va ajuta să promoveze examenele. După ce candidatul a remis inculpatului suma pretinsă, R.I. l-a instruit legat de redactarea lucrări, parolă și redactarea unei noi lucrări, numitul O.N. fiind îndrumat să se deplaseze din sala de examen în sala II de informatică a Liceului A.B.

Deși a respectat toate instrucțiunile date de inculpatul R.I. și a redactat atât lucrarea din examen pe care a predat-o profesorilor supraveghetori, cât și cea din sala de informatică, unde s-a aflat concomitent cu numiții M.A., B.M. și V.C., lucrarea predată centrului de evaluare pe numele candidatului O.N. este o copie xerox a unei alte lucrări redactate clandestin. Explicația a apărut numai după ce inculpații implicați în fraudă au recunoscut fraudele comise: astfel, cu prilejul xeroxării lucrărilor, inculpații R.I. și V.I. au sesizat că lucrarea redactată de O.N. era scrisă de acesta cu litere de tipar, nu putea fi folosită, scrierea cu litere de tipar fiind considerată semn distinctiv potrivit metodologiei de examen, astfel că riscau să fie anulată. în aceste împrejurări, au hotărât să mai xeroxeze un exemplar al unei alte lucrări cu care să înlocuiască lucrarea redactată de numitul O.N. în sala de examen.

Deși inițial inculpatul R.I. a afirmat că a primit sume reduse de bani de la acești candidați, ulterior a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și situația de fapt reținută în rechizitoriu.

Candidata M.D.M., absolventă a Grupului Școlar A.B., promoția 2004, a susținut examenul de bacalaureat în anul 2005 când a auzit zvonuri potrivit cărora inculpatul R.I., directorul liceului, poate înlesni promovarea în schimbul unor sume de bani. În acest context l-a abordat pe inculpat, dar, la acea vreme, a fost refuzată.

În anul 2010, cu aproximativ o săptămână înainte de începerea probelor scrise, l-a abordat din nou pe inculpat, iar acesta i-a promis că o va ajuta, că va interveni la membrii comisiei de examen, sens în care a precizat „că îi cunoaște, că are intrare la ei”. Au stabilit ca, pentru partea financiară a discuției să participe și mama candidatei. Astfel, a doua zi, numita P.G.S. împreună cu fiica sa, s-au deplasat la Liceul A.B., unde inculpatul R.I. a pretins pentru ajutorul ce-l va da în promovarea celor 3 probe scrise, suma de 1.100 euro. Banii au fost înmânați inculpatului în aceeași zi.

Cu o zi-două înainte de începerea examenelor, inculpatul R.I. a contactat-o telefonic pe candidata M.D. și i-a cerut să se deplaseze la școală. Aici a instruit-o exact ca pe ceilalți candidați (redactarea lucrării, inserarea parolei) și i-a cerut să iasă din examen după o oră și jumătate și să redacteze o nouă lucrare într-o altă sală unde va avea noi formulare de examen și soluțiile subiectelor. Inculpatul R.I. i-a atras atenția să nu completeze chenarul negru al formularului.

Candidata a procedat potrivit instrucțiunilor, astfel că și lucrarea sa se regăsește între cele 12 lucrări așa-zis originale, după care au fost xeroxate color lucrările pentru alți candidați. Se remarcă faptul că, deși inculpatul R.I. i-a specificat clar să nu completeze chenarul secretizat, candidata a înscris numele profesorilor supraveghetori, astfel că, pe copiile care au fost realizate pentru alți candidați, apar aceiași profesori supraveghetori, deși candidații respectivi au susținut proba la română în alte săli decât cea în care s-a aflat M.D.

Potrivit declarațiilor denunțătoarei M.D., în dimineața zilei de 29 iunie 2010, după ce la urechile inculpatului R.I. au apărut primele zvonuri despre sesizarea fraudei, acesta a chemat-o pe candidată la școală și i-a cerut să nu mai scrie parola în lucrări întrucât sunt probleme, fără să-i dea alte detalii. Totodată, inculpatul i-a cerut să nu recunoască vreodată ce s-a întâmplat la examen. Cu toate că au purtat această discuție, la proba de matematică M.D. a scris în lucrare parola „asta-e-este” poziționată exact în locul unde o scrisese și la proba de română.

Inculpatul R.I. a recunoscut implicarea sa în frauda legată de candidata M.D. Numitele M.D.M. și mama acesteia, P.G.S., s-au autodenunțat cu privire la faptele săvârșite și au solicitat restituirea sumei de 1.100 euro remisă inculpatului R.I.

În ceea ce îl privește pe candidatul C.I.T., absolvent al Liceului A.B., pentru promovarea examenelor scrise la bacalaureat în sesiunea de vară 2010, mama sa, numita C.L., a convenit cu inculpatul R.I. că, în schimbul sumei de 1.100 euro, remisă acestuia înainte de începerea probelor, va interveni la membrii comisiei de examen și-l va ajuta pe candidat să promoveze bacalaureatul.

Și acest candidat a fost instruit de inculpatul R.I. să redacteze o nouă lucrare de examen în sala I de informatică, încăpere în care l-a întâlnit și pe candidatul I.M. De asemenea, C.T. a fost instruit să se prezinte la examen, să redacteze lucrarea indiferent de conținut, dar să insereze parola de recunoaștere, iar la ieșirea din examen, după expirarea timpului minim obligatoriu, să se deplaseze la sala indicată.

Acolo l-a așteptat un alt formular de examen ce avea atașat instrucțiunea de a nu completa chenarul negru. De asemenea, alături de formular se aflau rezolvările subiectelor, pe care candidatul le-a copiat pe tipizatul de examen iar la final a lăsat toate foile pe masă și a plecat.

La probele scrise matematică și chimie, întrucât nu a mai fost solicitat să redacteze noi lucrări, candidatul a inserat în lucrările redactate în sălile de examen parola „asta-e-este”.

Inculpatul R.I. a recunoscut implicarea sa în frauda legată de candidatul C.I.T. însă a arătat că nu își amintește dacă a primit de la acesta vreo sumă de bani. Ulterior a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime situația de fapt reținută prin actul de sesizare al instanței. Cu privire la infracțiunile săvârșite, atât C.L., cât și fiul acesteia, C.I.T., s-au autodenunțat și au solicitat restituirea sumei de 1.100 euro remisă inculpatului R.I.

Candidata I.S.V. a absolvit Grup Școlar A.B. în promoția 2010. Pentru a se asigura că va promova bacalaureatul, prin intermediul unui cunoscut al său, martorul D.A., l-a contactat pe inculpatul R.I. căruia i-a spus că este interesată să fie ajutată în promovarea examenelor. Inculpatul a asigurat-o că va interveni la membrii comisiei de examen și îi va înlesni promovarea în schimbul sumei de 1.000 euro. După remiterea banilor, remitere care avut loc înainte de începerea probelor scrise, candidata I.S. a fost instruită de inculpatul R.I. exact de aceeași manieră ca ceilalți candidați, respectiv să redacteze lucrarea indiferent de conținut, să umple 4 pagini de lucrare și să insereze parola de recunoaștere. Spre deosebire de candidații anteriori, I.S. nu a fost solicitată să redacteze o nouă lucrare de examen.

Potrivit celor stabilite cu inculpatul R.I., numita I.S. a inserat parola la 2 din cele 3 probe scrise, întrucât, în ziua ultimei probe, a auzit vorbindu-se printre candidați că sunt probleme cu lucrările. Astfel, la dosar, pe numele candidatei I.S. se află o lucrare falsificată la proba de română (copie color a lucrării redactate de un alt candidat) și lucrarea originală la proba de matematică, în care este inserată parola „asta-e-este”.

Pentru faptele săvârșite numita I.S. s-a autodenunțat, iar inculpatul R.I. a recunoscut comiterea lor. Candidatul M.I.F. a absolvit studiile liceale la Liceul A.B. în promoția 2002. S-a înscris pentru a susține examenele finale în sesiunea de vară 2010. Potrivit denunțului formulat în cauză, numitul M.I. știa din zvonuri de cea 3-4 ani că directorul liceului, inculpatul R.I., pentru o sumă de bani, poate „rezolva” bacalaureatul.

Inculpatul R.I. și denunțătorul, au discutat despre fraudă la începutul lunii iunie 2010, ocazie cu care R.I. i-a confirmat că-l va putea ajuta, ajutor pentru care i-a pretins suma de 1.100 euro. După ce au căzut de acord, numitul M.I. a remis inculpatului R. suma de 900 euro, urmând ca diferența de 200 euro să fie achitată după examene.

Și acest candidat a fost solicitat să redacteze a doua lucrare într-una din sălile de informatică ale liceului, sala IV. Candidatul a mai fost instruit să insereze în lucrări parola de recunoaștere și să redacteze patru pagini, indiferent de conținut. La dosarul cauzei se află depuse lucrările redactate de acest candidat, în lucrarea scrisă la proba de matematică existând inserată parola de recunoaștere.

Inculpatul R.I. a recunoscut implicarea sa în frauda legată de M.I.F. Numitul M.I.F. s-a autodenunțat cu privire la săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență și a solicitat restituirea sumei de 900 euro remisă inculpatului R.I. din cei 1.100 euro pretinși de acesta.

Candidatul S.D. este absolvent al Liceului A.B. Cu aproximativ o săptămână înainte de începerea examenelor a discutat cu inculpatul R.I., candidatul arătându-se interesat în obținerea unui ajutor pentru promovarea bacalaureatului. Cu prilejul acelei discuții, inculpatul R.I. l-a asigurat că va interveni la membrii comisiei de examen pentru a-i obține reușita la examene, sens în care i-a pretins suma de 1.100 euro. Potrivit denunțătorului, suma de bani nu a fost remisă, ea urmând a fi dată inculpatului după examene și numai în cazul în care promovarea era obținută. Candidatul a fost instruit să redacteze lucrările de examen indiferent de conținut, să scrie patru pagini și să insereze parola de recunoaștere.

Deoarece candidatul S. nu a fost solicitat să redacteze o nouă lucrare la română, pe numele său, la dosarul penal se află o copie color a unei alte lucrări, așa cum a fost ea falsificată de inculpați. Celelalte 2 lucrări, la probele scrise de matematică și biologie, aflate în original la dosar, conțin parolele indicate de inculpatul R.I.

Candidatul A.I. este absolvent al Liceului A.B. Potrivit denunțului și a declarațiilor date de acesta, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului R.I., în perioada premergătoare demarării probelor scrise ale bacalaureatului, denunțătorul a discutat cu R.I. cu care a stabilit să-l sprijine în promovarea bacalaureatului în schimbul unor foloase materiale de care inculpatul urma să beneficieze. Astfel, cei doi au convenit ca, după afișarea rezultatelor, dacă numitul A.I. era declarat promovat, acesta urma să-i remită inculpatului R.I. o sumă de bani neprecizată, însă situată între 150-300 euro pentru fiecare probă.

În dimineața de 28 iunie 2010, data susținerii primei probe scrise la română, inculpatul R.I. l-a contactat telefonic pe candidatul A.I. și i-a cerut să se întâlnească în fața liceului la ora 07.00. Cu prilejul acelei întâlniri, inculpatul R. l-a instruit pe A. să se prezinte la sala de examen, să redacteze 4 pagini de lucrare în care să insereze parola de recunoaștere, să predea lucrarea profesorilor supraveghetori și să iasă din sală la jumătatea perioadei de examen.

De asemenea, inculpatul l-a instruit să se deplaseze la etajul 2 al clădirii, în cabinetul pedagogului Școlii M.C. I-a precizat că aici va găsi noi formulare de examen, precum și rezolvările subiectelor și că va trebui să le copieze aceste rezolvări în formularul ce-i va fi pus la dispoziție, menționând totodată să nu completeze chenarul secretizat al lucrării.

Denunțătorul A.I. a procedat potrivit instruirii astfel că, practic, la fel ca alți 13 candidați, a redactat două lucrări la proba de română: una în condițiile regulamentare de examen și o alta în condiții de clandestinitate (prima fiind sustrasă de inculpați și înlocuită cu cea de-a doua).

În dimineața de 30 iunie 2010 înainte de a intra la examenul de matematică programat pentru acea zi, denunțătorul A.I. s-a întâlnit întâlnit în curtea școlii cu inculpatul R.I. care l-a avertizat că sunt probleme legate de lucrările la bacalaureat, context în care candidatul nu a mai inserat parola în lucrările ulteriorare.

Audiat fiind, inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările mai sus descrise legate de frauda convenită cu denunțătorul A.I.

Candidatul C.G.F. a absolvit Liceul particular H.C.C. din Cluj-Napoca și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la Grup Școlar A.B. Potrivit denunțului și declarațiilor acestuia, cu aproximativ o săptămână înainte de începerea probelor scrise l-a căutat la școală pe directorul liceului inculpatul R.I. întrucât a auzit de la alți candidați că acesta înlesnește promovarea bacalaureatului și era și el interesat.

În discuțiile purtate între cei doi inculpatul R.I. i-a spus denunțătorului că îl poate ajuta în promovarea examenului, ajutor pentru care a pretins suma de 1.100 euro. A doua zi după această discuție, denunțătorul s-a reîntors la Liceul A.B. și i-a înmânat inculpatului suma pretinsă. Cu acel prilej, R.I. i-a cerut numărul de telefon spunându-i că-l va suna ulterior pentru a-l informa cum trebuie să procedeze în vederea promovării examenului. Astfel, în data de 24 iunie 2010 inculpatul R.I. l-a contactat pe denunțătorul C.G.F. cerându-i acestuia să se deplaseze la școală. Aici, în biroul inculpatului, denunțătorul a fost instruit de acesta să redacteze patru pagini la fiecare lucrare scrisă și să insereze parola de recunoaștere în aceeași poziție pe care a comunicat-o și celorlalți candidați frauduloși.

C.G. nu se află între candidații care au fost solicitați să redacteze două rânduri de lucrări, astfel că lucrarea sa la proba de română este o copie color a unei lucrări redactate de un alt candidat. La celelalte două probe scrise, potrivit instrucțiunilor date de inculpatul R.I., C.G. a înscris parolele de recunoaștere.

Cu privire la infracțiunile săvârșite C.G. s-a autodenunțat.

Audiat fiind inculpatul R.I. a arătat că nu își amintește de acest candidat și că nu a primit nicio sumă de bani de la el. Ulterior, a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime starea de fapt reținută prin rechizitoriu.

Candidata M.S.A. a absolvit Liceul particular S.H. din Cluj-Napoca și a fost repartizată pentru susținerea bacalaureatului la Grup Școlar A.B. Împreună cu mama sa M.L., în perioada premergătoare începerii probelor scrise l-a contactat pe inculpatul R.I., pentru a stabili în ce măsură poate fi ajutată în promovarea bacalaureatului. Discuția a fost una de principiu în care inculpatul a afirmat că existe șanse să o poată ajuta, însă au stabilit să se reîntâlnească cu maxim o săptămână înainte de examene, sens în care inculpatul i-a dat numărul său de telefon.

Potrivit acestei înțelegeri, în data de 21 iunie 2010, numita M.L. l-a contactat pe R.I. care i-a solicitat să se întâlnească în biroul său, la școală, unde ea să vină „pregătită”. Cu prilejul acelei întâlniri inculpatul R. a pretins de la mama candidatei M.S. suma de 1.100 euro și, cu toate că aceasta a precizat că dorește ca fiica ei să fie ajutată numai la proba de matematică, inculpatul a spus că el nu se implică doar pentru o singură probă și că suma pe care el o pretinde este pentru toate cele trei probe scrise. În aceeași zi, M.L. a remis inculpatului R.I. în biroul acestuia suma de 4.600 RON pe care a introdus-o într-un plic pe care a notat numele candidatei, CNP-ul acesteia și școala de proveniență. Primind banii, inculpatul R.I. a comunicat mamei candidatei modalitatea în care fiica ei va trebui să acționeze, respectiv să redacteze patru pagini la fiecare lucrare de examen și să insereze parola de recunoaștere precizându-i că restul este în seama sa. Toate aceste instrucțiuni au fost comunicate de M.L. fiicei sale M.S. Așadar, parola comunicată de inculpat a fost inserată de candidată la toate probele, ea fiind regăsită în lucrările originale susținute la probele de matematică și geografie. La proba de română candidata M.S. „a beneficiat” de o copie color a unei lucrări redactate de un alt candidat.

M.S. și M.L. au depus denunțuri penale în cauză solicitând și restituirea sumei de 4.600 RON pe care au plătit-o inculpatului R.I. Audiat fiind, inculpatul a arătat că nu își amintește de această candidată și nu poate afirma că a instruit-o pe ea sau pe mama acesteia și nici că ar fi primit vreo sumă de bani de la ele. Ulterior, inculpatul a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime situația de fapt reținută în actul de sesizare.

Candidatul I.M. a absolvit liceul particular D.N. în promoția 2010 și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la Grup Școlar A.B. Întrucât a aflat de la unii colegi că inculpatul R.I., directorul școlii gazdă, rezolvă bacalaureatul contra unor sume de bani, în acest scop l-a căutat pe inculpat la școală cu doar câteva zile înainte de începerea examenelor. Cu prilejul discuțiilor purtate inculpatul R. i-a confirmat că îl poate ajuta prin influența pe care o are asupra membrilor comisiei de examen și că acest ajutor îl costă 1.200 euro. Candidatul a fost de acord și au stabilit să se reîntâlnească tot la școală, la Liceul A.B., în ziua de duminică, înainte de începerea examenelor.

În cursul dimineții de 27 iunie 2010, candidatul I.M. s-a prezentat la școală având asupra sa suma de 1.200 euro. Întâlnindu-se cu inculpatul R.I. i-a înmânat acestuia suma de bani pretinsă și tot atunci inculpatul l-a instruit asupra modalității în care urma să acționeze pentru a promova: i-a spus să înscrie parola în lucrări și să redacteze patru pagini de lucrare nici mai mult nici mai puțin. În continuare, i-a precizat că după o oră și jumătate de examen va trebui să iasă din sala de examen, după ce a predat lucrarea profesorilor supraveghetori și să meargă într-o altă sală aflată la etajul I al clădirii. Pentru a fi sigur că elevul a înțeles, cei doi au urcat împreună la etajul l al clădirii unde inculpatul R.I. i-a arătat sala la care se referea și i-a spus că acolo va găsi pe masă formulare de examen, subiectele rezolvate pe care trebuie să le copieze pe formulare. I-a precizat să se încadreze în cele patru pagini ale formularului și să nu completeze chenarul secretizat al lucrării.

În data de 28 iunie 2010, numitul I.M. a procedat potrivit instrucțiunilor date de inculpatul R.I. astfel că a redactat la proba de română două lucrări. Una în condițiile regulamentare de examen și ce-a de-a doua în condiții de fraudă, în sala indicată de inculpat. Potrivit declarației date de I.M. în această sală a mai venit un candidat care a redactat ca și el lucrarea la română, candidat ce a fost recunoscut în persoana lui C.I.T. În timp ce candidații copiau subiectele rezolvate pe formularele de examen, în acea sală a intrat inculpatul R.I. care a vrut să se asigure că totul este în regulă și cei doi candidați se încadrează în timpul pe care-l aveau la dispoziție.

În cursul zilei de 29 iunie 2010 inculpatul R.I. l-a contactat telefonic pe I.M. și i-a solicitat o întâlnire la școală, prilej cu care i-a spus că au intervenit niște probleme legate de examen și i-a cerut să nu mai meargă în sala în care fusese pentru a scrie lucrarea la proba de română, însă să insereze în continuare parolele în lucrări. Așadar, la dosarul cauzei se află lucrările originale ale candidatului I.M. redactate la probele de matematică și geografie în care parola „asta-e-este” a fost scrisă pe ultima filă, penultimul rând, ultimul cuvânt.

Audiat fiind inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările mai sus expuse legate de frauda candidatului I.M., arătând că l-a instruit pe acesta și au convenit ca pentru intervențiile făcute de inculpat în vederea promovării bacalaureatului i-a pretins candidatului I. suma de 750 euro ce urma a fi remisă abia după terminarea examenelor. Ulterior, a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime starea de fapt reținută în actul de sesizare a instanței.

Cu privire la faptele săvârșite I.M. s-a autodenunțat și a solicitat restituirea sumei de 1.200 euro remisă inculpatului R.I.

Candidatul B.B.H. a absolvit școala particulară D.N. și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la Grup Școlar A.B. Ca și alți candidați și B.B. a auzit zvonuri potrivit cărora inculpatul R.I. poate înlesni promovarea bacalaureatului în schimbul unor sume de bani. A obținut numărul de telefon al inculpatului de la șefa sa, martora I.R., care era vecină cu inculpatul. Cu aproximativ șapte zile înainte de bacalaureat, l-a contactat telefonic pe inculpat și au stabilit o întâlnire la școală. În discuția purtată inculpatul i-a confirmat că îl poate ajuta, însă va trebui să plătească o sumă cuprinsă între 1.100 - 1.300 euro. La protestele candidatului, care a reacționat spunând că suma depășește posibilitățile sale financiare, inculpatul R. i-a replicat că nu are de ce să se plângă întrucât anul trecut „taxa pentru promovare” era de 1.800 euro și că dacă ar fi după el ar fi mai ieftin, dar banii trebuie dați mai departe la comisia de examen.

În data de 26 iunie 2010 candidatul B.B. l-a contactat telefonic pe inculpatul R.I. și au stabilit să se întâlnească din nou la școală. Cu acel prilej, R.I. i-a reconfirmat că îl poate ajuta și i-a pretins suma de 1.100 euro pe care B.B. i-a înmânat-o pe loc. Tot atunci inculpatul R. l-a instruit pe candidat să redacteze patru pagini de examen și să insereze parola de recunoaștere.

Potrivit acestei înțelegeri B.B. a înscris parola în toate cele trei lucrări la probele de română, matematică și geografie. La proba de română însă acesta „a beneficiat” de o copie xerox a unei alte lucrări falsificată de inculpați.

Numitul B.B.H. s-a autodenunțat și a solicitat restituirea sumei de 1.100 euro plătită inculpatului R.I.

Audiat fiind inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările mai sus expuse, însă a arătat că acest candidat i-a remis suma de doar 750 euro. Ulterior, a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime starea de fapt reținută prin rechizitoriu.

Candidata F.C. a absolvit Liceul particular D.N. promoția 2008 și a fost repartizată pentru susținerea bacalaureatului la Grup Școlar A.B. La fel ca și colegii săi a auzit zvonul potrivit căruia inculpatul R.I. înlesnește promovarea bacalaureatului în schimbul sumei de 1.100 euro. Potrivit susținerii acestei candidate, zvonurile au circulat între elevi în perioada în care susțineau probele de competențe ale bacalaureatului, probe care se defășurau tot în centrul de examen A.B.

În acest context, înainte de începerea probelor scrise, numita F.C. l-a căutat la școală pe inculpatul R.I. și i-a spus acestuia că are nevoie să fie ajutată în promovarea probelor de română și matematică. R.I. a fost de acord să o ajute și au convenit ca plata pentru acest ajutor să se facă după ce vor fi afișate rezultatele, iar candidata se va vedea cu examenele luate. În continuare inculpatul a instruit-o pe F.C. în ce privește redactarea a patru pagini de lucrare și inserarea parolei de recunoaștere precizându-i că la jumătatea timpului de examen va trebui să predea lucrarea profesorilor supraveghetori și să se deplaseze în sala II a cabinetului de informatică unde, pe un nou formular de examen ce-l va găsi în acea încăpere, să copieze rezolvările subiectelor care de asemenea, îi vor fi puse la dispoziție. Candidata a procedat potrivit instrucțiunilor date de inculpatul R. și a constatat că în sala de informatică se mai afla o altă candidată care proceda de aceeași manieră și pe care a recunoscut-o în persoana numitei M.D.

În seara de 29 iunie 2010 inculpatul R. a contactat-o telefonic pe numita F.C. pentru a-i aduce la cunoștință ca la proba de matematică de a doua zi nu mai este necesar să meargă în sala de informatică însă a rămas valabilă instrucțiunea legată de parolă.

Numita F.C. a formulat autodenunț cu privire la infracțiunile săvârșite, legate de împrejurările în care a convenit cu inculpatul R.I. să fie ajutată în promovarea frauduloasă a bacalaureatului. întrucât aceasta nu a avansat inculpatului nicio sumă de bani ca obiect al infracțiunii nu se impune restituirea unei astfel de sume către denunțătoare.

Audiat fiind inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările mai sus expuse.

Candidatul B.I. a absolvit cursurile liceului particular D.N. și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la Grup Școlar A.B. În perioada premergătoare probelor scrise, acesta a convenit cu inculpatul R.I. ca, în schimbul sumei de 1.100 euro să îl ajute în promovarea bacalaureatului prin intervenții asupra membrilor comisiei de examen. La fel ca pe ceilalți candidați inculpatul R. l-a instruit și pe învinuitul B.I. să redacteze patru pagini de lucrare, nici mai mult nici mai puțin și să insereze parola „asta-e-este?” pe ultima pagină a lucrării, penultimul rând, ultimul cuvânt.

Urmare a celor convenite la probele scrise învinuitul B.I. a inserat parola de recunoaștere în lucrări, parolă care se regăsește în lucrările originale redactate de acesta la probele de matematică și geografie în ce privește proba de română, învinuitul B.I. „a beneficiat” de o xerocopie color a unei lucrări redactate de un alt candidat.

Audiat fiind inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările legate de frauda legată de candidatul B.I., însă a arătat că suma pe care a primit-o de la acesta a fost de numai 750 euro. Ulterior, a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și în întregime starea de fapt reținută prin rechizitoriu. Starea de fapt este confirmată și prin declarațiile date de B.I.

Candidatul S.I.A. a absolvit cursurile școlii particulare H.C.C. din Cluj-Napoca și a fost repartizat pentru susținerea bacalaureatului la Grup Școlar A.B. Potrivit declarațiilor acestuia, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului R.I., cei doi au convenit în schimbul sumei de 750 euro, remisă inculpatului R.I. înainte de data de 28 iunie 2010, inculpatul să înlesnească candidatului promovarea bacalaureatului prin intervenții asupra membrilor comisiei de examen.

Și acestui candidat, inculpatul R.I. i-a făcut instructajul legat de redactarea a patru pagini de examen și inserarea parolei de recunoaștere, parolă care se regăsește în lucrarea originală pe care candidatul a scris-o în timpul examenului de matematică.

În ce privește proba de română, S.I. a beneficiat de o lucrare falsificată de inculpați prin xerocopierea color a unei lucrări redactate de un alt candidat și înscrierea numelui candidatului în colțul secretizat, după care lucrarea a fost sigilată și ștampilată pentru a crea aparența unei lucrări redactate potrivit metodologiei de examen.

Inculpatul R.I. a recunoscut toate aceste împrejurări privind implicarea sa în fraudarea examenului susținut susținut de S.I.

Candidatul M.A.D. a absolvit cursurile Grupului Școlar A.B., promoția 2003. S-a înscris la sesiunea de vară 2010 a bacalaureatului numai în vederea susținerii probelor de matematică și fizică, deoarece anterior promovase proba scrisă la limba și literatura română. La fel ca și ceilalți candidați, când a aflat că inculpatul R.I. înlesnește promovarea probelor scrise ale bacalaureatului, l-a contactat pe acesta pentru a discuta în ce măsură îl poate ajuta și pe el la cele două probe restante. Inculpatul R.I. i-a confirmat că îi va putea înlesni promovarea examenelor prin intervenții la membrii comisiei, intervenții pentru care a pretins suma de 700 euro, respectiv 350 euro pentru fiecare probă. Au căzut de acord ca numitul M.A. să plătească această sumă, banii fiind remiși inculpatului R. cu câteva zile înainte de începerea examenelor. Primind banii, inculpatul R.I. l-a instruit pe numitul M.A. în ce privește redactarea a patru pagini de examen și inserarea parolei de recunoaștere. Potrivit celor convenite, candidatul a scris parolele în ambele lucrări, astfel că la dosarul de urmărire penală aceste parole se regăsesc în conținutul lucrărilor originale redactate de candidat în timpul examenelor de matematică și fizică.

Numitul M.A.D. a denunțat împrejurările comiterii infracțiunii de cumpărare de influență, sens în care a solicitat restituirea sumei de 700 euro remisă inculpatului R.I. Pe de altă parte, inculpatul R.I. a recunoscut împrejurările anterior expuse, legate de frauda convenită cu acest candidat, însă a arătat că nu își amintește să fi primit de la acesta vreo sumă de bani. Ulterior, inculpatul R.I. a revenit asupra poziției procesuale, însușindu-și situația de fapt reținută în actul de sesizare a instanței.

Alături de cei 18 candidați anterior arătați, inculpatul R.I. s-a implicat în fraudarea lucrărilor la proba de limba și literatura română pentru alți 6 candidați, activitate pentru care nu a urmărit obținerea unor foloase materiale. Această împrejurare, respectiv faptul că nu va pretinde bani de la acei candidați, datorită relațiilor personale pe care le avea cu aceștia sau familiile acestora, a comunicat-o și inculpaților V.I. și C.I. care s-au declarat de acord să-l ajute în falsificarea lucrărilor.

Acești candidați sunt: M.C. (pedagog la Grup Școlar A.B.), K.E. (fiul bucătăresei școlii), O.G. (fiul portarului școlii), V.M.A. (o cunoștință mai veche a inculpatului R.), C.M. și M.P. Inculpatul a arătat că i-a instruit pe toți acești candidați, la fel cum a făcut cu ceilalți, iar doi dintre ei, respectiv M.C. și K.E. au fost îndrumați să redacteze noi lucrări la proba de română în afara sălii de examen, punându-li-se la dispoziție subiectele rezolvate. Poziția procesuală a inculpatului R.I. este întărită și de declarațiile date în cauză de candidații anterior menționați, cu excepția candidaților O.G. și M.P., care au negat săvârșirea fraudei.

În ceea ce privește activitatea inculpatului V.I., membru în comisia de bacalaureat, în cursul lunii iunie 2010 acesta a pretins și primit de la un număr de 2 candidați la examenul de bacalaureat suma de 400 euro de la fiecare pentru ca, în virtutea atribuțiilor cu care fusese desemnat în comisie, prin încălcarea atribuțiilor, să le înlesnească acestora promovarea examenelor prin fraudă.

Astfel, în ceea ce îl privește pe candidatul M.M.I., care s-a autodenunțat, inculpatul V.I. a primit de la acesta suma de 400 euro pentru a-i facilita promovarea probelor scrise la română și matematică. Candidatul a fost instruit de inculpat să redacteze lucrarea în care să insereze parola și să iasă din examen pentru a putea redacta și a doua lucrare, în biroul pedagogului școlii, unde i-a fost pusă la dispoziție rezolvarea subiectelor și un nou tipizat de examen. La dosarul cauzei se află depusă lucrarea falsificată pe numele denunțătorului M.M.

De la candidatul M.V., coinculpat în cauză, inculpatul V.I. a primit suma de 400 euro pentru a-i facilita promovarea probelor scrise la română și geografie.

Audiat fiind în cauză, inculpatul V.I. a recunsocut că a purtat discuții cu acest candidat pe care l-a instruit să insereze în lucrări parola „aste-e-este”, spunându-i că se va ocupa să-i asigure promovarea celor două examene. Astfel, pentru a realiza, această promovare, inculpații au falsificat lucrarea la română pe numele acestui candidat, lucrare ce se regăsește la dosarul cauzei. De asemenea, potrivit celor stabilite cu V.I., inculpatul M.V. a inserat în lucrarea la proba de geografie parola de recunoaștere.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua față de el măsuri preventive, inculpatul V.I. a restituit inculpatului M.V. suma de 400 euro anterior remisă.

În plus, în cursul lunii ianuarie 2010, inculpatul V.I. a pretins și primit de la candidatul M.M., suma de 300 euro pentru a interveni la membrii comisiei de bacalaureat în fața cărora candidatul susținea probele de competențe, în vederea promovării acestora. Această împrejurare, denunțată de M.M., a fost în totalitate recunoscută de inculpatul V.I. care a arătat că, deși a primit cei 300 euro, nu a intervenit la nici un membru al comisiei, convins fiind că acest candidat va promova oricum probele respective, probe despre care a afirmat că nu prezintă dificultate.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua față de el măsuri preventive, inculpatul V.I. a restituit denunțătorului M.M. suma de 300 euro anterior remisă, împrejurare recunoscută de denunțător.

Cu privire la activitatea inculpatului A.D. s-a reținut că, în cursul lunii iunie 2010, a pretins de la un număr de 16 candidați la examenul de bacalaureat, sume cuprinse între 600 și 900 euro, promițând că, în schimbul acestora va interveni asupra membrilor comisiei de bacalaureat din cadrul centrului de examen Grup Școlar A.B. din Cluj-Napoca, în vederea asigurării promovării examenului susținut de absolvenți în sesiunea iunie - iulie 2010.

Astfel, de la candidata D.E., inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro. Atât inculpatul, cât și candidata au recunoscut împrejurările legate de convenția frauduloasă în vederea promovării bacalaureatului în schimbul sumei de 900 euro. D.E. a arătat cum inculpatul a instruit-o să insereze parola „dacă-așa-este”, parolă care se regăsește în lucrarea originală la matematică redactată de aceasta în timpul examenului. La dosarul cauzei se regăsește și lucrarea la proba de română, falsificată pe numele acestei candidate de către inculpați.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A.D., acesta a restituit către D.E. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidata S.M.E. inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro. Potrivit declarațiilor candidatei, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., aceasta a fost instruită de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăsește în lucrarea redactată de învinuită la proba de matematică. Și această candidată a beneficiat de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea originală redactată de candidată în timpul examenului.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A.D., acesta a restituit către S.M.E. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidatul R.S.V. inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro. Atât inculpatul, cât și candidatul au recunoscut conivența frauduloasă în vederea promovării bacalaureatului în schimbul sumei de 900 euro, instruirea privind inserarea parolei de recunoaștere a lucrării, parolă pe care candidatul a înscris-o și în lucrarea originală de la proba de matematică. La română acesta a beneficiat de o lucrare xeroxată după una din cele 12 lucrări redactate de candidații instruiți de R.I.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A.D., acesta a restituit către R.S.V. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidata D.S. inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro. Potrivit declarațiilor candidatei, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., aceasta a fost instruită de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăsește în lucrarea redactată de aceasta la proba de matematică. Și această candidată a beneficiat de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea originală redactată de candidată în timpul examenului.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A.D., acesta a restituit către D.S. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidata B.I.N. inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro. Atât inculpatul cât și candidata au recunoscut cu prilejul audierilor pretinderea, respectiv, primirea sumei de 900 euro, remisă pentru ca inculpatul A.D., prin relațiile și influențele sale la membrii comisiei de examen, să-i faciliteze învinuitei B. promovarea probelor scrise ale bacalaureatului. Astfel, înainte de începerea examenelor, B.I. a remis inculpatului A. suma de 900 euro, ocazie cu care acesta a instruit-o să redacteze 4 pagini de lucrare, să insereze parola de recunoaștere pe ultima pagină, penultimul rând, ultimul cuvânt și să aștepte și alte instrucțiuni din partea sa. Deoarece aceste instrucțiuni nu au mai sosit, candidata a inserat parola numai la proba de română. B.I. a „beneficiat” la română de o lucrare falsificată.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A.D., acesta a restituit către B.I. suma de 900 euro primită anterior. De la candidatul C.V.G., absolvent al Liceului D.N., inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro. Potrivit declarațiilor inculpatului, a primit această sumă de la candidat, promițându-i că va interveni la membrii comisie de examen spre a-i asigura promovarea celor trei probe scrise ale bacalaureatului. Suma a fost primită de inculpatul A.D. cu câteva zile înainte de data de 28 iunie 2010, ocazie cu care l-a instruit pe candidat să insereze în lucrări parola „dacă-e-este” și să redacteze 4 pagini de lucrare.

La dosarul cauzei, se află lucrarea falsificată la proba de română. De asemenea, în conținutul lucrării sale la matematică, C.V. a inserat parola „dacă-e-este”, parolă pe care inculpatul A.D. i-a comunicat-o la momentul primirii sumei de 900 euro.

Inculpatul A.D. a restituit suma de 900 euro anterior primită de la acest candidat, restituire pentru care a apelat la serviciile secretarei M.L.

De la candidatul C.T.V., inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro.

Potrivit declarațiilor acestui candidat, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., acesta a fost instruit de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăsește în lucrarea redactată la proba de matematică. Pentru a promova proba de română, candidatul a beneficiat de o lucrare falsificată pe numele său de către ceilalți inculpați în cauză.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A.D., acesta a restituit către C.T. suma de 900 euro primită anterior.

De la denunțătorul L.P.A. inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro. Potrivit denunțului, banii au fost remiși inculpatului în săptămâna premergătoare începerii probelor scrise la bacalaureat. Pentru a intra în legătură cu inculpatul A.D., denunțătorul L.P. a apelat la martora B.L., persoană din anturajul inculpatului, fost profesor la D.N., căreia nu i-a împărtășit motivul real pentru care dorește să discute cu directorul școlii.

Cu prilejul primirii banilor, inculpatul A.D. i-a explicat denunțătorului că trebuie să redacteze 4 pagini și să insereze parola de recunoaștere a lucrării. De asemenea, i-a spus denunțătorului că va trebui să meargă într-o altă sală ce-i va fi comunicată ulterior, unde i se va pune la dispoziție alte formulare de examen și rezolvările subiectelor iar el va trebui să redacteze o nouă lucrare. Deoarece inculpatul A. nu a mai revenit cu alte date, denunțătorul a înscris parolele în lucrările sale de română și matematică. Urmare a fraudei, candidatului L.P. i-a fost înlocuită lucrarea sa la proba de română cu una falsificată de ceilalți inculpați în cauză. Parola se regăsește însă în lucrarea sa originală de la proba de matematică.

Întrucât, încă înainte ultima probă scrisă inculpatul A.D. a aflat de la ceilalți inculpați în cauză despre descoperirea fraudei, acesta a făcut demersuri în contactarea candidaților cumpărători de influență în vederea restituirii sumelor de bani pretinse și primite de la aceștia. Așa a procedat și în cazul denunțătorului L.P.A., căruia i-a restuit suma de 900 euro prin intermediul secretarei Liceului D.N., numita M.L. La rândul său, aceasta a apelat la martorul L.C., cunoștință comună a sa și a denunțătorului. Banii au ajuns prin acest lanț de persoane la denunțător în seara de 01 iulie 2010.

De la denunțătoarea T.C. inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro. Potrivit declarațiilor denunțătoarei, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., aceasta a fost instruită de inculpat să insereze parola în lucrări. Și această candidată a beneficiat de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea originală redactată de candidată în timpul examenului.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A.D., acesta a restituit denunțătoarei T.C. suma de 900 euro primită anterior.

De la candidații S.E. și de la soția acestuia, S.I., inculpatul A.D. a pretins și primit suma totală de 1.800 euro. Ca și în cazul celorlalți candidați, inculpatul i-a instruit pe aceștia legat de inserarea parolei și redactarea a 4 pagini de lucrare. La dosarul de urmărire penală se află depuse lucrările la proba de română falsificate pe numele celor 2 candidați de către inculpați. De asemenea, lucrările originale redactate de acești candidați la proba de matematică vin să cofirme înțelegerea frauduloasă convenită cu inculpatul A.D., în aceste lucrări regăsindu-se parola „dacă-e-este”.

În cursul urmăririi penale, atât inculpatul, cât și cei doi candidați au recunosct coniventa frauduloasă.

După descoperirea fraudei, inculpatul A.D. a restituit suma de 1.800 euro către S.E.

De la candidatul M.C.I. inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 900 euro. Potrivit declarațiilor acestui candidat, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului A.D., acesta a fost instruit de inculpat să insereze parola în lucrări, parolă care se regăsește în lucrarea redactată de învinuit la proba de matematică. Și acest candidat a „beneficiat” de o lucrare falsificată la proba de română, lucrare care a înlocuit cea redactată de el în timpul examenului.

După descoperirea fraudei și înainte de a se lua vreo măsură preventivă față de inculpatul A.D., acesta a restituit către M.C. suma de 900 euro primită anterior.

De la denunțătoarea M.C.A. inculpatul A.D. a pretins și primit suma de 600 euro. Potrivit denunțului, aceasta avea de susținut probele de matematică și fizică pentru a căror promovare a apelat la influența de care inculpatul A.D. se prevala că o are asupra memebrilor comisie de examen. Potrivit acelorași instrucțiuni date de inculpatul A., candidata a inserat în lucrarea sa de la matematică parola „dacă-e-este”.

Prin intermediul numitului S.C., după descoperirea fraudei, inculpatul A.D. a restituit denunțătoarei M.C. suma de 600 euro primită anterior.

De la candidata M.E.R. inculpatul A.D. a pretins suma de 600 euro, sumă pe care aceasta urma să i-o remită după promovarea examenelor și pe care, în contextul în care a fost declarată eliminată din examen urmare a descoperirii fraudei, nu a mai plătit-o acestuia.

Candidata avea de susținut probele la română și geografie și, potrivit declarațiilor acesteia, inculpatul A. nu i-a comunicat nicio parolă care să fie inserată în lucrări. în condițiile în care inculpatul A. a susținut că a instruit de aceeași manieră toți candidații cumpărători de influență, susținerile acesteia apar ca nesincere. Această concluzie este întărită și prin faptul că, pe numele acestei candidate inculpații au falsificat o lucrare la proba de română, falsificare ce nu ar fi fost realizată sau ar fi rămas fără finalitate, dacă candidata nu ar fi inserat parola în lucrare pentru ca ea să fie recunoscută din toate cele 400 de lucrări redactate de candidații din centrul de bacalaureat.

De la candidata S.M.V. și de la sora acesteia, P.S.C. inculpatul A.D. a pretins și primit suma totală de 1.800 euro. Ca și în cazul celorlalți candidați, inculpatul le-a instruit pe acestea legat de inserarea parolei și redactarea a 4 pagini de lucrare. La dosarul de urmărire penală se află depuse lucrările la proba de română falsificate pe numele celor 2 candidate de către inculpați. De asemenea, lucrările originale redactate de candidate la proba de matematică vin să cofirme înțelegerea frauduloasă convenită cu inculpatul A.D., în aceste lucrări regăsindu-se parola „dacă-e-este”.

În cursul urmăririi penale, atât inculpatul, cât și cele două candidate au recunoscut conivența frauduloasă.

După descoperirea fraudei, inculpatul A.D. a restituit suma de 1.800 euro celor două candidate, prin intermediul secretarei școlii, M.L.

Sub aspectul poziției procesuale adoptate de inculpați, instanța de fond a reținut că aceștia au recunoscut în întregime, în fața instanței de judecată, faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare, solicitând aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

Totodată, instanța de fond s-a preocupat de stabilirea poziției procesuale a inculpaților încă din faza de urmărire penală, constatându-se faptul că deși cu prilejul primei audieri, inculpatul R.I. a recunoscut doar parțial frauda realizată la bacalaureatul din vara anului 2010, fără a admite falsificarea lucrărilor la proba de română, acesta a revenit și a adoptat o poziție de totală recunoaștere a fraudei, recunoscând comiterea infracțiunilor și denunțând implicarea inculpatului C.I. în faptele de corupție săvârșite în luna iunie 2010.

Având în vedere rolul avut în descoperirea și probarea infracțiunii de corupție săvârșită de inculpatul C.I., inculpatul R.I. va beneficia de dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 privind înjumătățirea limitelor pedepsei legale.

După descoperirea fraudei din anul 2009, inculpatul R.I. a recunoscut faptele în măsura în care și-a amintit, după cum el însuși o arată. Raportat la acest din urmă înscris, intitulat de inculpatul R.I. autodenunț, înregistrat la D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj la data de 05 august 2010 (primind dată certă în înțelesul art. 1182 C. civ.), nu se poate reține, astfel cum inculpatul a solicitat prin apărător ales, incidența cauzei de nepedepsire prev. de art. 255 alin. (3) C. pen., aceasta întrucât la data de 04 august 2010, inculpatul V.I. a denunțat el însuși infracțiunile de corupție care au fost săvârșite pe parcursul celor două sesiuni ale examenului de bacalureat desfășurate la nivelul anului 2009, faptele ajungând în acest mod la cunoștința organului judiciar.

O poziție similară a adoptat și inculpatul V.I. care, după ce inițial nu a recunoscut absolut nimic din faptele care îi erau aduse în învinuire, acesta a revenit asupra acestei poziții, recunoscând în totalitate infracțiunile săvârșite. În ce privește faptele de corupție comise în anul 2009, având în vedere că inculpatul s-a autodenunțat, denunțând și contribuind la probarea unor astfel de infracțiuni și în sarcina altor participanți, V.I. va beneficia de cauza de impunitate prev. de art. 10 lit. i)1 C. proc. pen. în ce privește infracțiunea de dare de mită către inculpatul C.I. De asemenea, inculpatul beneficiază de prevederile legii speciale relativ la înjumătățirea limitelor de pedeapsă prevăute de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.

Inculpatul A.D. a negat inițial faptele de corupție, poziție la care a renunțat după aproape o lună de arest preventiv. Astfel, începând cu declarația dată în 12 august 2010, inculpatul A.D. a recunoscut implicarea sa atât în frauda din vara anului 2010, cât și în cea din toamna anului 2009. Întrucât prin declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, inculpatul A.D. a contribuit la descoperirea și probarea faptelor de corupție săvârșite de alți candidați frauduloși, acesta va beneficia de dispozițiile art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 privind înjumătățirea limitelor pedepsei legale.

În ce îl privește pe inculpatul M.V., acesta a negat săvârșirea faptei pe tot parcursul fazei de urmărire penală, modificându-și poziția procesuală doar în fața instanței, când a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.

Întemeiat pe probatoriul admnistrat în faza de urmărire penală astfel cum a fost analizat anterior și care a fost însușit de către inculpați, prima instanță a reținut că faptele inculpatului R.I. care, în calitate de director al Grupului Școlar A.B., în baza unei rezoluții infracționale unice:

- în cursul lunii iunie 2009 a pretins și primit de la M.M. suma de 800 euro, T.R.I. suma de 600 euro, M.M.R. suma de 350 euro, C.E. suma de 200 euro, T.L. suma de 300 euro, P.V.C. suma de 300 euro, L.F.D. suma de 1.300 euro, P.M. suma de 800 euro,

- în cursul lunii august 2009 a pretins și primit de la R.D.H. suma de 5.400 RON (echivalentul sumei de 1.350 euro pretinsă), H.C.D. suma de 500 euro, M.A.I. suma de 250 euro, Ț.P. suma de 350 euro, T.R.S. suma de 350 euro, M.R.V. suma de 250 euro, B.R.O. suma de 750 euro, N.N.A. suma de 1.000 euro,

- în cursul lunii iunie 2010, a pretins și primit de la învinuitul B.I. suma de 1.100 euro, de la M.A.B. (și de la tatăl acestuia M.L.) suma de 1.100 euro, M.L. (mama candidatei M.S.A.) suma de 4.600 RON (echivalentul sumei de 1.100 euro pretinse), I.M.D. suma de 1.200 euro, S.I.A. suma de 750 euro, M.D.M. (și de la mama acesteia P.G.S.) suma de 1.100 euro, B.B.H. suma de 1.100 euro, C.L. (mama candidatului C.I.T.) suma de 1.100 euro, I.S.V. (prin intermediul lui D.A) suma de 1.000 euro, M.A.D. suma de 700 euro, C.G.F. suma de 1.100 euro, B.M.S. suma de 2.000 euro (1.000 euro pentru el și 1.000 euro pentru candidata V.C.), O.N. suma de 1.100 euro, a pretins de la M.I.F. suma de 1.100 euro, primind doar 900 euro), a pretins de la S.D.M. suma de 1.100 euro, primind doar suma de 1.100 RON,

- a pretins de la F.C. și A.I. o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a comunicat acestora, urmând să-l stabilească ulterior, primind în total de la persoanele mai sus menționate suma de 22.350 euro (din suma de 23.650 euro pretinsă) și 11.100 RON, din care a rămas pentru el cu suma de 18.550 euro și 10.000 RON, lăsând să se creadă față de sus-numiții că are influență pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la cele trei sesiuni de bacalaureat și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenele de bacalaureat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța de fond a constatat că este pe deplin întrunită în cauză cerința unității de rezoluție, impusă de cerințele art. 41 alin. (2) C. pen., în acord și cu jurisprudența instanței supreme, și a reținut că probele administrate în cauză confirmă faptul că planul inițial de fraudare a fost conceput, în linii generale și verificat de inculpații R.I. și V.I. în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, fiind repetat, cu mărirea corespunzătoare a anvergurii și atragerea unui număr suplimentar de participanți, în toamna anului 2009 și, în sfârșit, perfecționat la nivelul tehnicii de fraudare în vara anului 2010. Astfel fiind, modul de operare însuși confirmă unitatea de rezoluție infracțională, în înțelesul impus de cerințele art. 41 alin. (2) C. pen.

Totodată, fapta aceluiași inculpat care în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009, i-a promis o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a menționat inițial în mod concret și ulterior i-a remis suma de 2.000 euro inculpatului V.I., președintele comisiei de examen de la centrul de examen Grup Școlar A.B., pentru ca acesta în calitatea pe care o avea să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, fapta aceluiași inculpat care în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009, după o înțelegere anterioară, prin intermediul inculpatului V.I., a remis inculpatului C.I., președintele comisiei de examen de la centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. suma de 1.800 euro, pentru ca acesta în calitatea pe care o avea să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați proveniți de la Grupul Școlar A.B., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Presupunând crearea unei legături subiective distincte cu fiecare dintre cei doi președinți ai comisiilor de examen de bacalaureat, acțiunile inculpatului R.I. realizează conținutul constitutiv a două infracțiuni de dare de mită, prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, aflate în concurs real.

A mai reținut că faptele inculpatului R.I., care în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la centrul de examen Grup Școlar A.B., împreună cu inculpatul V.I., președintele comisiei de examen, au falsificat un număr de 54 de lucrări ale candidaților M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (3 lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare), sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor doi inculpați, le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul V.I. urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, după ce le-a strâns din sălile unde au fost falsificate și i le-a dat președintelui comisiei de examen, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N., împreună cu inculpații V.I.

și C.I. au falsificat un număr de 68 de lucrări ale candidaților S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări), Ț.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări), P.I. (4 lucrări) sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor trei inculpați (cu excepția candidatului P.I.), le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de președinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, după ce le-a strâns din sălile unde au fost falsificate și i le-a dat inculpatului V.I. pentru a le înmâna președintelui comisiei de examen, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la centrul de examen Grup școlar A.B., împreună cu inculpații V.I.

și C.I. au falsificat un număr de 42 de lucrări la proba scrisă la Limba și literatura română din care 12 lucrări ce conținea scrisul original al candidaților B.M.S., C.I.T., K.E.A., M.C.A., M.I.F., M.A.B., V.C., V.M.A., M.M.I., A.I., I.M.D., M.D.M. prin completarea datelor ce trebuiau scrise pe prima pagină a formularului de examen în colțul secretizat și la celelalte rubrici (sesiune, materie, etc.) și 30 de lucrări ale candidaților F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., O.N.I., C.T.I., C.V.G., S.I., M.S.A., D.E., L.P.A., M.C.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., I.S.V., B.B.H., O.G.D., S.D.M., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.P.O., M.V., prin xerocopiere împreună cu inculpatul V.I. de pe cele 12 lucrări ale candidaților mai sus menționați și prin completarea datelor ce trebuiau scrise pe prima pagină a formularului de examen în colțul secretizat și în celelalte rubrici (sesiune, materie, etc.) și ulterior prin sigilarea împreună cu inculpatul V.I. a colțurilor secretizate ale celor 42 de lucrărilor de examen, din care cele 12 lucrări au fost redactate de candidații respectivi și o lucrare de candidatul O.N.I., cu știința celor trei inculpați, în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de președinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit.

c) din Legea nr. 78/2000.

Sub aspectul infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, a reținut în baza aceluiași raționament expus anterior că există unitate de rezoluție și se impune reținerea formei continuate.

Pe de altă parte, chiar dacă inculpatul R.I. a participat cu acte de autor la unele din actele materiale ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale (sesiunea iunie - iulie 2010), instanța fond a constatat că la săvârșirea acelorași infracțiuni au participat și membri ai comisiei de examen, în calitate de funcționari aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, atrăgând în acest fel încadrarea juridică prevăzută de art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. în aceste condiții, având în vedere calitatea de subiect activ calificat pe care o impune forma agravată a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, calitate pe care inculpatul R.I. nu o deține, se impune reținerea în sarcina acestuia a infracțiunii de complicitate la forma agravată a infracțiunii, în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Relevant sub acest aspect a fost reținut faptul că unitatea de conținut la care se referă textul art. 41 alin. (2) C. pen. nu este afectată în cazul în care unele din actele componente ale infracțiunii continuate sunt susceptibile de încadrare în textul care prevede infracțiunea în formă agravată, iar altele în texte care prevăd forma de bază a aceleiași infracțiuni, după cum nu este afectată nici în situația în care unele din actele componente ale infracțiunii continuate sunt săvârșite în forma de participație a complicității, iar altele în forma de participație a autoratului. Ceea ce interesează sub aspectul condiției susmenționate este doar ca identitatea de conținut să privească același tip de infracțiune, sau, cu alte cuvinte, ca toate actele componente să aparțină aceleiași infracțiuni caracterizate prin trăsăturile sale constitutive cele mai generale. Elementele privind forma infracțiunii (de bază sau agravată, după caz), sau forma participației la infracțiune sunt, deci, lipsite de relevanță în ceea ce privește existența unității infracționale, atâta timp cât actele săvârșite prezintă trăsăturile constitutive ale aceleiași infracțiuni tip și izvorăsc dintr-o rezoluție infracțională unică.

A mai reținut prima instnață că faptele inculpatului R.I., care în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la centrul de examen Grup Școlar A.B., împreună cu inculpatul V.I., președintele comisiei de examen au sustras un număr de 54 de lucrări originale scrise în sălile de examen de candidații M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (3 lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare), pentru a fi înlocuite de președintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale sus-numiților, lucrări originale care au fost reținute de cei doi inculpați în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N., după o înțelegere anterioară cu inculpații V.I.

și C.I., i-a sprijinit pe aceștia în vederea sustragerii unui număr de 68 de lucrări originale, scrise în sălile de examen de candidații S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări),Ț.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări) P.I. (4 lucrări) pentru a fi înlocuite cu lucrările falsificate ale sus-numiților, lucrări originale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la Centrul de examen Grup școlar A.B., după o înțelegere anterioară cu inculpații V.I.

și C.I. i-a sprijinit pe aceștia în vederea sustragerii unui număr de 42 de lucrări originale la proba scrisă la Limba și literatura română ale candidaților B.B.H., B.M.S., C.I.T., K.E.A., M.C.A., M.I.F., M.A.B., V.C., V.M.A., M.M.I., A.I., M.S.A., F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., C.T.I., C.V.G., S.I., I.M.D., D.E., L.P.A., M.C.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., I.S.V., M.D.M., O.G.D., S.D.M., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.P.O., M.V. pentru a fi înlocuite cu lucrările falsificate ale sus-numiților, lucrări originale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Chiar dacă probele administrate în cauză converg înspre concluzia că inculpatul R.I. ar fi distrus în mod nemijlocit, prin incendiere, lucrările autentice, pentru aceleași rațiuni privind calitatea de subiecți activi speciali ai președinților comisiilor de examen, care au participat cu acte de autor, reținând în mod nemijlocit lucrările autentice - fapt care atrage încadrarea juridică în forma calificată a infracțiunii, prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen., coroborată cu lipsa calității de funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor se serviciu a inculpatului R.I., prima instanță a apreciat că se impune reținerea în sarcina acestuia a formei de participație a complicității la forma agravată a infracțiunii în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul V.I., care în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009, în calitate de președinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen Grup Școlar A.B., a acceptat inițial să primească de la inculpatul R.I. o sumă de bani al cărui cuantum nu i-a fost menționat în mod concret și ulterior a primit suma de 2.000 euro de la sus-numitul, pentru ca prin încălcarea atribuțiilor pe care le avea în acea calitate, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidați, în cursul lunii iunie 2010, în calitate de membru al Comisiei de examen de la Centrul de examen Grup Școlar A.B. a primit de la candidatul M.M.l. suma de 400 euro și de la candidatul M.V. suma de 400 euro, pentru ca în această calitate să îi ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care aceștia urmau să le susțină la centrul de examen mai sus menționat, în cursul lunii iunie 2010 acceptat să primească de la inculpatul R.I. o sumă de bani al cărei cuantum nu i-a fost comunicat în mod concret (dar care nu putea fi mai mică decât suma obținută de acesta în sesiunea iunie 2009, având în vedere numărul candidaților și suma solicitată acestora pentru fiecare probă de examen), pentru ca, în virtutea atribuțiilor cu care fusese învestit în calitate de membru în comisia de bacalaureat, să faciliteze fraudarea examenului în vederea asigurării promovării candidaților care au plătit sume de bani în acest sens, a reținut că faptele acestuia întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța de fond a constatat că este pe deplin întrunită în cauză cerința unității de rezoluție, impusă de cerințele art. 41 alin. (2) C. pen. În speță, probele administrate în cauză confirmă faptul că planul inițial de fraudare a fost conceput, în linii generale și verificat de inculpații R.I. și V.I. în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2009, fiind repetat, cu mărirea corespunzătoare a anvergurii și atragerea unui număr suplimentar de participanți, în toamna anului 2009 și, în sfârșit, perfecționat la nivelul tehnicii de fraudare în vara anului 2010. Astfel fiind, modul de operare însuși confirmă unitatea de rezoluție infracțională, în înțelesul impus de cerințele art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, a mai reținut că faptele inculpatului V.I., care, în calitate de director adjunct la Colegiul tehnic E.N. în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații S.M. suma de 300 euro, B.R.E. suma de 300 euro, T.M.C. suma de 500 euro, F.I.P. suma de 1.000 euro, T.D.A. suma de 1.500 RON, F.M.I. suma de 300 euro, C.M.A. suma de 1.000 euro, respectiv suma totală de 3.400 euro și 1500 RON, din care a rămas cu suma de 1.600 euro și 1.500 RON, lăsând să se creadă față de sus-numiții că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat, iar în cursul lunii ianuarie 2010 a pretins și primit de la M.M.I. suma de 300 euro, lăsând să se creadă față de acesta că are influență pe lângă unii membri ai comisiei de examen de la Centrul de examen de la Grupul școlar A.B. și îl poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competențe lingvistice pe care acesta urma să îl susțină, la centrul respectiv, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele aceluiași inculpat, care, în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la Centrul de examen Grup Școlar A.B., în calitate de președinte al Comisiei de examen, împreună cu inculpatul R.I. au falsificat un număr de 54 de lucrări ale candidaților M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (trei lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare), sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor doi inculpați, le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, ulterior aplicând pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N., împreună cu inculpații R.I.

și C.I. au falsificat un număr de 64 de lucrări ale candidaților S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări),Ț.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări) sigilând colțurile secretizate ale lucrărilor de examen pe care candidații mai sus menționați, cu știința celor trei inculpați, le-au redactat în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de președinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, lucrări pe care i le-a predat președintelui comisiei de examen, după ce au fost strânse de către inculpatul R.I. din sălile unde au fost falsificate, și totodată în aceleași împrejurări a falsificat în integralitatea lor lucrările candidatului P.I. la 4 materii la care acesta a susținut examenul de bacalaureat, lucrări pe care le-a predat în aceleași condiții inculpatului C.I., în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la Centrul de examen Grup școlar A.B., în calitate de membru al comisiei de examen, împreună cu inculpații R.I.

și C.I. au falsificat un număr de 42 de lucrări la proba scrisă la Limba și literatura română din care 12 lucrări ce conținea scrisul original al candidaților B.M.S., C.I.T., K.E.A., M.C.A., M.I.F., M.A.B., V.C., V.M.A., M.M.I., A.I., I.M.D., M.D.M. și 30 de lucrări ale candidaților F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., O.N.I., C.T.I., C.V.G., S.I., M.S.A., D.E., L.P.A., M.C.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., I.S.V., B.B.H., O.G.D., S.D.M., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.P.O., M.V., prin xerocopiere împreună cu inculpatul R.I. de pe cele 12 lucrări ce conțineau scrisul original al candidaților mai sus menționați și prin sigilarea împreună cu inculpatul R.I. a colțurilor secretizate ale celor 42 de lucrărilor de examen, din care cele 12 lucrări au fost redactate de candidații respectivi și o lucrare de candidatul O.N.I., cu știința celor trei inculpați, în alte săli și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, cunoscând că inculpatul C.I., în calitate de președinte al comisiei de examen, urma să aplice pe colțurile secretizate ale lucrărilor falsificate ștampila de examen, întrunesc elemenetele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit.

c) din Legea nr. 78/2000.

Tot în baza probatoriului admnistrta a reținut că faptele inculpatului V.I., care în baza unei rezoluții infracționale unice, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2009 de la Centrul de examen Grup Școlar A.B., în calitate de președinte al Comisiei de examen împreună cu inculpatul R.I., au sustras un număr de 54 de lucrări originale scrise în sălile de examen de candidații M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (trei lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare), și le-a înlocuit cu lucrările falsificate ale sus-numiților, lucrările originale fiind reținute de cei doi inculpați în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N., după o înțelegere anterioară, fiind sprijiniți de inculpatul R.I., împreună cu inculpatul C.I., au sustras un număr de 68 de lucrări originale, scrise în sălile de examen de candidații S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări),Ț.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări), P.I. (4 lucrări) pentru a fi înlocuite de președintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale sus-numiților, lucrări originale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare, în sesiunea de bacalaureat din iunie 2010 de la Centrul de examen Grup școlar A.B., în calitate de membru al comisiei de examen, după o înțelegere anterioară, împreună cu inculpatul R.I. l-au sprijinit pe inculpatul C.I.

în vederea sustragerii unui număr de 42 de lucrări originale la proba scrisă la Limba și literatura română ale candidaților B.B.H., B.M.S., C.I.T., K.E.A., M.C.A., M.I.F., M.A.B., V.C., V.M.A., M.M.I., A.I., M.S.A., F.C., M.E.R., B.I., C.M.E., C.M.I., C.T.I., C.V.G., S.I., I.M.D., D.E., L.P.A., M.C.I., D.S., B.I.N., T.C.D., P.C.S., S.M., P.I.S., R.S.V., S.E., I.S.V., M.D.M., O.G.D., S.D.M., G.G.F., S.I.A., C.C.V., M.P.O., M.V. pentru a fi înlocuite de președintele comisiei de examen cu lucrările falsificate ale sus-numiților, lucrări originale care au fost reținute de inculpați în vederea distrugerii ulterioare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Și în privința inculpatului V.I., a reținut aceleași explicații teoretice privind unitatea de rezoluție infracțională indiferent de forma de participatie la faptă, precum și atragerea încadrării juridice a formei agravate a infracțiunilor prev. de art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 și respectiv art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., raportat la calitatea de subiect activ special de funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, calitate pe care inculpatul V.I. o deținea în toate cele 3 sesiuni de bacalaureat.

Sub aspectul calității de subiect activ special în sensul celor arătate anterior, instanța a reținut faptul că potrivit normelor prevăzute în regulamentul de organizare, comisia de bacalaureat din centrul de examen avea următoarele atribuții: organizează și răspunde de desfășurarea examenului de bacalaureat în centrul respectiv; controlează, îndrumă și asigură organizarea și desfășurarea tuturor probelor; controlează și îndrumă activitatea tuturor persoanelor din centru care au sarcini cu privire la desfășurarea examenului; verifică autenticitatea actelor de înscriere, respectarea condițiilor de participare la examen, alcătuiește și afișează lista alfabetică a candidaților pentru probe, repartizează candidații pe săli; sesizează imediat comisiei județe de bacalaureat orice situație deosebită apărută în timpul desfășurării examenului și ia măsuri ca în spațiile în care își desfășoară activitatea comisia de bacalaureat sau se desfășoară probele scrise să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de către comisia județeană sau națională de bacalaureat.

Or, inculpatul V.I., în calitate de președinte și respectiv membru al comisiei de examen, a încălcat tocmai aceste atribuții stabilite prin metodologia de organizare, pentru a se putea pune în executare rezoluția infracțională concepută împreună cu coinculpații.

Cu privire la inculpatul A.D. a reținut că faptele acestuia care în calitate de director la Grupul Școlar D.N. și director adjunct al Liceului V.B. din Cluj-Napoca, în baza unei rezoluții infracționale unice:

- în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații C.P. suma de 500 euro, M.O.G. suma de 250 euro, N.S. suma de 500 euro, a pretins de la candidatul C.R.V. suma de 500 euro primind doar 200 euro, primind în total de la aceștia suma de 1.450 euro din care pentru sine 750 euro,

- în cursul lunii iunie 2010 a pretins și primit de la candidații D.E. suma de 900 euro, L.P.A. suma de 900 euro, M.C.A. suma de 600 euro, C.V.G. suma de 900 euro, R.S.V. suma de 900 euro, S.M.V. suma de 900 euro, P.S.C. suma de 900 euro, S.E. suma de 900 euro, S.I. (prin intermediul soțului ei S.E.) suma de 900 euro, S.M.E. suma de 900 euro, B.I.N. suma de 900 euro, D.S. suma de 900 euro, C.T.V. suma de 900 euro, M.C.I. suma de 900 euro, T.C.D. suma de 900 euro,

- a pretins de la candidata M.E.R. suma de 600 euro urmând ca banii să-i primească după finalizarea examenului, primind în total de la candidați suma de 13.200 euro, lăsând să se creadă față de sus-numiții că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la cele două sesiuni de bacalaureat (august - septembrie 2009 și iunie 2010) și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la bacalaureat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului M.V., care, în luna iunie 2010, i-a remis inculpatului V.I., membru în Comisia de examen de la Centrul de examen de la Grup Școlar A.B. suma de 400 euro, pentru ca în această calitate să îl ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care acesta urma să le susțină la centrul de examen mai sus menționat, din sesiunea iunie - iulie 2010, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen.

La individualizarea pedepselor care au fost aplicate inculpaților, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., reținând împrejurările concrete de săvârșire a faptelor după o riguroasă planificare, cu adaptarea corespunzătoare la numărul crescând al candidaților frauduloși, numărul impresionant de acte materiale desfășurate pe parcursul a trei sesiuni consecutive de bacalaureat, gradul de implicare al fiecăruia dintre inculpați în parte în conceperea și punerea în executare a rezoluției infracționale (paternitatea metodei de fraudare aparținând inculpaților R. și V.), rolul jucat de fiecare dintre inculpați la punerea în aplicare a rezoluției infracționale-inculpatul V.I. neezitând să își încalce atribuțiile de membru al comisiei de bacalaureat, dimpotrivă, folosindu-se de această calitate pentru o mai lesnicioasă punere în executare, urmând a se ține cont și de importanța examenelor fraudate de inculpați în modalitatea descrisă la expunerea considerentelor prezentei, fiind vorba despre examenul național de bacalaureat, examen definitoriu pentru aptitudinile și evoluția profesională și educațională viitoare a absolvenților de liceu.

Instanța de fond a avut în vedere și pregătirea profesională a inculpaților, din care inculpații R.I., V.I. și A.D. - cadre didactice cu experiență, cu o evoluție profesională impresionantă, calități care în aprecierea instanței, ar fi trebuit să fie de natură să impună acestora o obligație morală de a veghea la corectitudinea modului de desfășurare a examenelor naționale de bacalaureat, pentru a nu aduce atingere credibilității sistemului de învățământ. În ceea ce îl privește pe inculpatul M.V., proaspăt absolvent de liceu și supus tentațiilor unei absolviri lesnicioase a examenului național de bacalaureat, instanța de fond s-a raportat la lipsa acestuia de experiență de viață și la realitatea că exemplele furnizate de cei care ar fi trebuit să îi fie îndrumători și dascăli, au fost de natură a crea în conștiința acestuia o imagine deformată a valorilor sociale.

Au fost avute în vedere circumstanțele personale ale inculpaților, aflați la prima confruntare cu legea penală, dar și la atitudinea procesuală a inculpaților, aceștia recunoscând cu sinceritate implicarea lor în săvârșirea faptelor, contribuind (inculpații R., V. și A.) la descoperirea altor fapte de corupție, asumându-și responsabilitatea acestora și regretând, cel puțin la nivel declarativ, săvârșirea acestora.

A reținut sub acest aspect, incidența în ceea ce îi privește pe inculpații R.I., V.I. și A.D., a două cauze de reducere a pedepselor, care vor acționa succesiv, fiind vorba despre cauza de reducere a pedepselor pentru infracțiunile de corupție deduse judecății (fiind exclusă, așadar, de la aplicarea acestei cauze de reducere a pedepsei, infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., reținută în sarcina inculpaților R.I. și V.I.), prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și respectiv de cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. Justificarea aplicării succesive a ambelor cauze de reducere a pedepsei se justifică prin conținutul diferit al acestora, dar și de finalitatea diferită urmărită de textele legale indicate - respectiv încurajarea denunțării și facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni de corupție și-recunoașterea și asumarea propriei vinovății, coroborată cu desfășurarea cu celeritate a procesului penal, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Întrucât denunțarea infracțiunilor săvârșite de terțe persoane se cere a interveni în faza de urmărire penală, iar recunoașterea vinovăției potrivit procedurii prev. de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. poate interveni numai în fața instanței de judecată, instanța de fond a aplicat cu prioritate cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, urmată de aplicarea cauzei subsecvente de reducere a pedepsei, prev. de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

Raportat la împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor explicitate anterior, atitudinea procesuală de recunoaștere a învinuirii și lipsa antecentelor penale a inculpaților nu au vocația de a justifica reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, astfel că instanța de fond nu a dat curs solicitării inculpaților prin apărători, de a reține în favoarea acestora circumstanțe atenuante judiciare. în acest sens, dispozițiile art. 74 C. pen. au caracter facultativ, revenind instanței rolul de a aprecia oportunitatea reducerii pedepsei sub minumul special prevăzut de lege, prin evaluarea globală a tuturor împrejurărilor cauzei.

Or, cuantumul pedepselor pe care instanța de fond le-a aplicat inculpaților trebuie privit din perspectiva art. 52 C. pen., referitor la pedeapsă și scopul acesteia. Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea și reeducarea inculpatului (așa-numita „prevenție specială”), ci și pentru ceilalți destinatari ai legii penale - care sub amenințarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală își conformează conduita socială la exigențele acesteia (așa-numita „prevenție generală”). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcția de constrângere a pedepsei (care implică o privațiune de drepturi la adresa inculpatului), funcția de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar și prin funcția de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecți de drept penal să evite săvârșirea de noi infracțiuni, datorită consecințelor la care se expun.

Pe baza tuturor acestor criterii, instanța de fond a apreciat că următoarele pedepse sunt de natură a răspunde scopurilor prevăzute de lege - pentru inculpatul R.I., o pedeapsă de 2 ani și 1 lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009), 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

În raport de dispozițiile art. 65 alin. (1) C. pen., instanța de fond a aplicat inculpatului R.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. consecutiv condamnării pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen. Instanța de fond a apreciat că folosindu-se de calitatea didactică și de funcția de director a unei unități de învățământ pentru racolarea de candidați dornici să promoveze examenul de bacalaureat prin fraudă, inculpatul R.I. s-a dovedit nedemn să ocupe aceste funcții și totodată nedemn să ocupe o funcție care implică exercițiul autorității de stat, funcții care ar trebui să fie asociate unor persoane de o probitate morală exemplară.

Întrucât inculpatul R.I. a săvârșit faptele în condițiile concursului real de infracțiuni, în baza art. 33 lit. a) C. pen. - art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de 2 ani și 1 lună închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an și 3 luni închisoare, 1 an și 3 luni închisoare stabilite prin prezenta, și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 1 lună închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani și 3 luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) și c) C. pen. fiind dictate de aceleași rațiuni mai sus expuse și care au justificat aplicarea pedepsei complementare.

Instanța de fond a apreciat că anvergura activității infracționale, gradul de implicare a inculpatului în conceperea și punerea în executare a rezoluției infracționale, importanța examenului de bacalaureat în devenirea viitoare a absolvenților de liceu, impactul asupra credibilității sistemului de învățământ în general, coroborate cu calitatea inculpatului de cadru didactic sunt de natură a împiedica beneficierea de clemența organelor judiciare, prin eventuala acordare a beneficiului suspendării condiționate, chiar sub supraveghere a executării pedepsei.

Constatând că inculpatul R.I. a restituit în favoarea denunțătorilor B.B.H., B.M.S., C.L., M.I.F., M.A.B., M.L., M.D.M., M.A.D. și V.C. sumele de bani remise de aceștia, în cuantum total de 8.000 euro și 4.600 RON, în baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul R.I. a sumelor de 10.550 euro și 5.400 RON, dobândite în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituite denunțătorilor.

În baza art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, instanța a dispus restituirea în favoarea denunțătorilor M.M.R. a sumei de 350 euro, în favoarea denunțătorului P.V.C. a sumei de 300 euro, în favoarea denunțătorului L.F.D. a sumei de 1.300 euro și în favoarea denunțătorului I.M.D. a sumei de 1.200 euro, întrucât prin declarațiile date în fața organelor de urmărire penală, aceștia au solicitat restituirea sumelor de bani remise inculpatului R.I.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a menținut măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 15 iulie 2010 asupra sumei de 2.770 euro, consemnată pe numele inculpatului R.I., la dispoziția instanței, prin chitanța din 15 iulie 2010, eliberată de C. Bank SA - Sucursala Cluj.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei-părți de 1/2 parte din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, deținut de inculpatul R.I., în coproprietate cu C.E., până la concurența sumelor de 7.780 euro și 5.400 RON, în vederea confiscării speciale.

Instanța de fond pentru inculpatul V.I., a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată.

În raport de dispozițiile art. 65 alin. (2) și (3) C. pen., a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. consecutiv condamnării pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen. Instanța de fond a apreciat că folosindu-se de calitatea didactică, de funcția de director a unei unități de învătămât și respectiv de calitatea de membru a comisiei de bacalaureat pentru săvârșirea faptei și în general, pentru racolarea de candidați dornici să promoveze examenul de bacalaureat prin fraudă, inculpatul V.I. s-a dovedit nedemn să ocupe aceste funcții și totodată nedemn să ocupe o funcție care implică exercițiul autorității de stat, funcții care ar trebui să fie asociate unor persoane de o probitate morală exemplară.

Întrucât inculpatul a săvârșit faptele în condițiile concursului real de infracțiuni, în baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de 2 ani și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare stabilite prin prezenta, și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 2 luni, în final executând 2 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) și c) C. pen. fiind dictate de aceleași rațiuni expuse și care au justificat aplicarea pedepsei complementare.

Instanța de fond a apreciat că anvergura activității infracționale, gradul de implicare a inculpatului în conceperea și punerea în executare a rezoluției infracționale, importanța examenului de bacalaureat în devenirea viitoare a absolvenților de liceu, impactul asupra credibilității sistemului de învățământ în general, coroborate cu calitatea inculpatului de cadru didactic și membru al comisiei de bacalaureat sunt de natură a împiedica beneficierea de clemența organelor judiciare, prin eventuala acordare a beneficiului suspendării condiționate, chiar sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul V.I. a sumelor de 4.000 euro și 1.500 RON, dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit, în vederea confiscării speciale, prin ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra cotei părți de 1/2 din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, constatându-se că bunul este proprietatea exclusivă a numitei V.M.

Instanța de fond pentru inculpatul A.D., a stabilit o pedeapsă de 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. b) și c) C. pen. fiind dictate de faptul că folosindu-se de calitatea didactică și de funcția de director a unei unități de învățămât pentru racolarea de candidați dornici să promoveze examenul de bacalaureat prin fraudă, inculpatul A.D. s-a dovedit nedemn să ocupe aceste funcții și totodată nedemn să ocupe o funcție care implică exercițiul autorității de stat, funcții care ar trebui să fie asociate unor persoane de o probitate morală exemplară.

Față de gradul de implicare mai redus al inculpatului A.D. la activitatea infracțională, la rolul său secundar, la circumstanțele personale ale inculpatului și la starea sa de sănătate, coroborat și cu faptul că perioada petrecută în detenție pare să fi avut un rol important în reeducarea inculpatului, instanța de fond a apreciat că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu impunerea corespunzătoare a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor necesare, este de natură a răspunde pe deplin scopului pedepsei.

Drept consecință, în baza art. 861 C. pen., instanța de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani și 9 luni, calculat în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, Cluj-Napoca, luată față de inculpatul A.D. prin decizia penală nr. 901/R/2010 de la data de 17 noiembrie 2010 a Curții de Apel Cluj.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul A.D. a sumei de 750 euro, dobândită în urma săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și nerestituită denunțătorilor.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., art. 163 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, instanța a menținut măsura sechestrului asigurător instituit în vederea confiscării speciale prin ordonanța nr. 86/P/2010 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj din data de 06 septembrie 2010 asupra sumei de 750 euro aflată în contul deschis la Banca R.D. din municipiul Cluj-Napoca, aparținând inculpatului A.D.

Instanța de fond a stabilit pentru inculpatul M.V., o pedeapsă de 11 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Față de circumstanțele personale ale inculpatului explicitate la momentul individualizării pedepsei, instanța de fond a apreciat că suspendarea condiționată a executării pedepsei este de natură a răspunde pe deplin scopului acesteia.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, constatând că lucrările falsificate în sesiunea de bacalaureat din vara anului 2010 au fost deja anulate, în baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus din oficiu anularea înscrisurilor false aflate la dosarul cauzei, respectiv a unui număr de 54 de lucrări ale candidaților M.M. (4 lucrări), A.L.Z. (4 lucrări), T.R.I. (3 lucrări), M.M.R. (o lucrare), C.E. (o lucrare), T.L. (o lucrare), P.V.C. (o lucrare), L.F.D. (4 lucrări), G.L.D. (3 lucrări), M.C. (4 lucrări), R.T.D. (2 lucrări), M.E. (4 lucrări), R.S.O. (4 lucrări), P.M. (4 lucrări), S.M.I. (4 lucrări), B.G.F. (4 lucrări), C.R.F.C. (o lucrare), R.S.M. (2 lucrări), M.V. (o lucrare), K.A. (o lucrare), N.R.N. (o lucrare) din sesiunea de bacalaureat din luna iunie - iulie 2009 de la Centrul de examen A.B. din municipiul Cluj-Napoca;

- a unui număr de 68 de lucrări false ale candidaților S.M. (o lucrare), C.M.A. (4 lucrări), B.R.E. (o lucrare), T.M.C. (2 lucrări), F.I.P. (4 lucrări), T.D.A. (o lucrare), B.R.O. (3 lucrări), R.D.H. (3 lucrări), H.C.D. (2 lucrări), M.A.I. (o lucrare), N.N.A. (4 lucrări), Ț.P. (o lucrare), T.R.S. (o lucrare), B.L. (o lucrare), F.M.I. (o lucrare), M.R.V. (o lucrare), M.O.G. (o lucrare), C.D.L. (2 lucrări), C.P. (2 lucrări), C.R.V. (o lucrare), N.S. (2 lucrări), C.R.S. (4 lucrări), C.A. (2 lucrări), C.S.A. (4 lucrări), F.C.R. (4 lucrări), P.B.M. (2 lucrări), Z.D. (o lucrare), C.L. (o lucrare), M.I.A. (o lucrare), P.C. (o lucrare), D.M. (4 lucrări), P.I. (4 lucrări) din sesiunea de Bacalaureat august - septembrie 2009 de la Centrul de examen E.N. din municipiul Cluj-Napoca.

Împotriva sentinței au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, inculpații A.D., V.I., R.I., criticînd-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.

Parchetul a criticat sentința sub următoarele aspecte:

- temeiul de drept greșit care a stat la baza confiscării speciale a sumelor de bani dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență de către inculpații R.I., V.I. și A.D., astfel că se impunea reținerea art. 19 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 254 alin. (3) C. pen., pentru infracțiunile de luare de mită și art. 19 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 257 alin. (2) C. pen. pentru infracțiunea de trafic de influență, fiind aplicabile dispozițiile speciale, care chiar dacă nu derogă de la norma generală reglementată în cuprinsul art. 118 lit. e) C. pen., au prioritate în ceea ce privește aplicabilitatea;

- omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la toate sumele de bani care au format obiectul infracțiunii de trafic de influență reținută în sarcina inculpatului A.D. și a inculpatului V.I. Astfel, cu privire la inculpatul A.D. trebuia să constate în dispozitivul hotărârii - deși în considerentele acesteia se reține - că acesta a restituit sume de bani pretinse și primite de la candidați, după cum urmează: suma de 900 euro restituită către candidata D.E., suma de 900 euro restituită către candidata S.M.E., suma de 900 euro restituită către candidata D.S., suma de 900 euro restituită către candidatul R.S.V., suma de 900 euro restituită către candidata B.I., suma de 900 euro restituită către candidatul C.T.V., suma de 900 euro restituită către denunțătorul L.P.A., suma de 900 euro restituită către denunțătoarea T.C., suma de 900 euro restituită către candidatul M.C., suma de 600 euro restituită către candidata M.C., suma de 1.800 euro restituită către candidatele - surori S.M. și P.S.C., suma de 1.800 euro restituită candidaților - soți S.E. și S.I.

De asemenea, prima instanță trebuia să dispună cu privire la sumele care au format obiectul infracțiunilor de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 comisă de inculpatul V.I. relativ la candidatul-denunțător M.M., căruia i-a restituit în cursul urmăririi penale suma de 300 euro și în ce privește infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 comisă de inculpatul V.I. relativ la candidatul-inculpat M.V. căruia, tot în cursul urmăririi penale i-a restituit suma de 400 euro.

- greșita încadrare juridică a infracțiunii de dare de mită reținută în sarcina inculpatului M.V. în sarcian căruia trebuia reținută infrcațiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

- omisiunea instanței de fond de a individualiza, ca urmare a reținerii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, disciplina de concurs și lucrarea asupra căreia desființarea a fost dispusă în baza art. 348 C. proc. pen.

Prin urmare, se impune desființarea înscrisurilor falsificate, după cum urmează:

La sesiunea de bacalaureat iunie 2009 - Centrul de examen A.B.: M.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; A.L.Z. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; T.R.I. (3 lucrări) - matematică, română, planificarea și organizarea producției; M.M.R. (1 lucrare) - matematică; C.E. (1 lucrare) - matematică; T.L. (1 lucrare) - matematică; P.V.C. (1 lucrare) - română; L.F.D. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; G.L.D. (3 lucrări) - matematică, română, planificarea și organizarea producției; M.C. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; R.T.D. (2 lucrări) - matematică și română; M.E. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; R.S.O. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, agropedologie; P.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; S.M.I. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; B.G.F. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de mașini și mecanisme; C.R.F.C. (1 lucrare) - matematică; R.S.M. (2 lucrări) - matematică și planificarea și organizarea producției; M.V. (llucrare) - matematică; K.A. (1 lucrare) - română; N.R.N. (1 lucrare) agropedologie.

La sesiunea de bacalaureat august - septembrie - Centrul de examen E.N.: S.M. (1 lucrare) - română; C.M.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, sănătatea și securitatea muncii; B.R.E. (1 lucrare) - română; T.M.C. (2 lucrări) - matematică și română; F.I.P. (4 lucrări) - matematică, română, istorie, măsurători electrice și electronice; T.D.A. (1 lucrare) - matematică; B.R.O. (3 lucrări) - matematică, română, organe de mașiru; R.D.H. (3 lucrări) - română, geografie, istorie; H.C.D. (2 lucrări) - matematică, română; M.A.I. (1 lucrare) - română; N.N.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; T.P. (1 lucrare) - matematică; T.R.S. (1 lucrare) - matematică; B.L. (1 lucrare) - matematică; F.M.I. (1 lucrare) - matematică; M.R.V. (1 lucrare) - agropedologie; M.O.G. (1 lucrare) - matematică; C.D.L. (2 lucrări) - matematică și română; C.P. (2 lucrări) - matematică și română; C.R.V. (1 lucrare) - română; N.S. (2 lucrări) - matematică și geografie; C.R.S. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de mașini; C.A. (2 lucrări) - matematică și română; C.S.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de mașini; F.C.R. (4 lucrări) matematică, română, geografie, economia întreprinderilor; P.B.M. (2 lucrări) - matematică și română; Z.D. (1 lucrare) - matematică; C.L. (1 lucrare) - matematică; M.I.A. (1 Iucrare) - matematică; P.C. (1 lucrare) - matematică; D.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de mașini și P.I. (4 lucrări) - matematică, română, geografie și economia.

Inculpatul V.I., în esență, a solicitat admiterea apelului, desființarea în totalitate a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalului Cluj invocând faptul că pe rolul acestei instanțe a fost înregistrat sub nr. 9069/117/2010 un nou dosar ce are ca obiect acte materiale ale infracțiunii continuate pentru care a fost judecat în prezentul dosar. Inculpatul, prin apărătorul ales, a apreciat că se află în situația de indivizibilitate prev. de art. 33 lit. c) C. proc. pen. și că potrivit disp. art. 37 alin. (3) C. proc. pen. cauzele trebuie reunite în totdeauna și judecate împreună.

În subsidiar, a solicitat reducerea cuntumului pedepsei prin aplicarea unor pedepse orientate spre minimum special prevăzut de textele legale încriminatorii reduse în mod corespunzător, atât ca urmare a aplicării prevederilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cât și ale dispozițiilor art. 3201 alin. (1) și (7) C. proc. pen., introdus ca urmare a adoptării Legii nr. 202 din 05 octombrie 2010, cu privire la cele două infracțiuni săvârșite în formă continuată, prev. de art. 254 C. pen. și art. 257 C. pen., toate raportate la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. De asemena, a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen.

Inculpatul R.I. a invocat nulitatea absolută a hotărârii pronunțate de către instanța ierarhic inferioară, solicitând, în principal, admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Tribunalului Cluj , iar în subsidiar admiterea apelului în temeiul prev. art. 379 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., cu desființarea sentinței penale atacate, cu pronunțarea unei noi hotărâri judecătoreaști procedând la o corectă individualizare a pedepsei conform prev. art. 72 C. pen. rap. la art. 74 lit. a)-c) C. pen., art. 76 C. pen. și, pe cale de consecință, stabilirea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile judecate, iar ca modalitate de executare a pedepsei, suspendarea sub supraveghere a acesteia în temeiul prev. art. 81 sau art. 861 C. pen.

A mai solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanța procurorului asupra contului deschis la Banca T. având în vedere că a restituit sumele de bani primite de la canditații la bacalaureat pe care i-a ajutat să promoveze în mod fraudulos unele probe.

Inculpatul A.D. a solicitat reținerea în favoare sa a circumstanețleor judiciare atenunate prev. de art. 74 lit. a) C. pen. întrucât se află la prima confruntare cu legea penală, are o conduită corespunzătoare în societate, a recunoscut și regretat comiterea faptelor și a depus diligențe să restituie toate sumele de bani obținute ca rezultat al activității infracționale și aplicarea unei pedepse sub minimum special prevăzut de lege. A solicitat suspendarea condiționată a pedepsei având în vedere condițiile obiective și modul de comitere a faptelor, vârsta, personalitatea sa conduita anterioară comiterii faptelor, activitatea sa profesională, respectiv de expert contabil fiind și președintele și administartorul Fundației D.N. Cluj-Napoca și atitudinea sinceră manifestată.

De asemenea, a mai solicitat revocarea măsurii preventive de a nu părăsi țara.

Prin decizia penală nr. 74/A din 04 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj au fost admise apelurile promovate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj și inculpații A.D., V.I. și R.I., împotriva sentinței penale nr. 618 din 20 decembrie 2010 a Tribunalului Cluj care a fost desființată în totalitate și, în consecință, s-a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Cluj.

De asemenea, potrivit disp. art. 139 și art. 136 lit. b) C. proc. pen. a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpații V.I., și R.I., cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea Cluj-Napoca, prev. de art. 145 C. proc. pen., iar pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea inculpații au fost obligați, conform art. 145 alin. (11) C. proc. pen., să respecte următoarele obligații: să se prezinte la instanțele de judecată ori de câte ori sunt chemați; să se prezinte la I.P.J. Cluj, ca organ desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de această instituție sau ori de câte ori sunt chemați; să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea Curții de Apel Cluj; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; în baza art. 145 alin. (12) lit. c) C. proc. pen., să nu se apropie de victimele infracțiunilor, de membrii familiilor acestora, de martorii din lucrări și să nu comunice cu aceștia în mod direct sau indirect și să nu ia legătura cu coinculpații și să nu desfășoare activitățile în exercitarea cărora au săvârșit fapta.

Totodată, a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul A.D. prin încheierea penală nr. 30/R din 28 februarie 2011 a Curții de Apel Cluj.

În esență, în considerentele deciziei s-a arătat că în cauză este incident cazul de indivizibilitate prev. de art. 33 lit. c) C. proc. pen., raportat la împrejurarea că pe rolul aceleiași instanțe a fost înregistrat la data de 09 decembrie 2010 dosarul cu nr. 9069/117/2010 ce are ca obiect acte materiale ale aceleiași infracțiuni continuate comise de inculpații V.I. și R.I. Astfel, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciu Teritorial Cluj înregistrat sub nr. 119/P/2010 au fost trimiși în judecată acești doi inculpați, alături de alte persoane, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art 41 alin. (2) C. pen.

Prin decizia penală nr. 2379 din 14 iunie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în Dosar nr. 3273/1/2011 a fost admis recursul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj împotriva deciziei penale nr. 74/A din 04 aprilie 2011 a Curții de Apel Cluj care a fost casată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Apel Cluj în vederea continuării judecării apelurilor fiind respins, totodată, recursul declarat de către inculpatul A.D. împotriva aceleiași decizii.

Prin sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 9069/117/2010, a fost condamnat inculpatul R.I. pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu art. 6 Legea nr. 78/2000, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea prev. art. 64 lit. a), b) și art. 71 C. pen.

A fost condamnat inculpatul V.I. comiterea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 64 lit. a), b) și art. 71 C. pen.

Totodată, a mai fost condamnați inculpații C.R.F.C. și K.A., pentru comiterea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 5 luni închisoare.

S-a făcut aplicațiunea prev. art. 64 lit. a), b) și art. 71 C. pen. Pentru toți inculpații, în temeiul art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate fiecăruia, pe durata termenelor de încercare, de câte 2 ani plus pedeapsa aplicată, potrivit art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepselor, conform art. 83 C. pen.

Pentru toți inculpații, face aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.

S-a dispus revocarea măsurii asigurătorii instituite prin ordonanața cu nr. 119/P/2010 din 04 octombrie 2010 și ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părți de 1/2 din imobilul municipiul Cluj-Napoca, deținut de inculpatul R.I., până la concurența sumelor de 1.200 RON și 300 euro.

S-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător prin înființarea popririi asupra sumei de 1.200 RON aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca și asupra sumei de 300 euro aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca, ambele pe numele inculpatului R.I.

În temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea de către inculpatul R.I. către N.R.N. a sumei de 1.200 RON și către Z.D. a sumei de 300 euro.

În temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea de către inculpatul V.I. către C.R. și C.S. a sumei de 2.800 euro și către C.D. a sumei de 500 euro.

Potrivit art. 189 C. proc. pen.,onorariul avocațial din oficiu pentru inculpatul C.R.F.C., avocat M.C., în sumă de 300 RON s-a suportat de la fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpații R.I.,V.I. și K.A. să plătească câte 300 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului,iar pe inculpatul C.R.F.C. suma de 550 RON cu același titlu.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că Dosarul nr. 119/P/2010 a fost disjuns din Dosarul nr. 86/P/2010, prin rechizitoriul din data de 09 septembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, pentru continuarea cercetărilor față de inculpații R.I. și V.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență.

Cei doi inculpați R.I. și V.I., au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, alături de inculpații A.D. și C.I., de asemenea aflați în stare de arest, reținându-se implicarea acestora în fraudarea examenelor de bacalaureat susținute la nivelul municipiului Cluj-Napoca, de-a lungul a trei sesiuni consecutive ale examenelor școlare finale, din perioada iunie 2009 - iunie 2010.

În esență, s-a reținut că, în sesiunea de bacalaureat din iunie - iulie 2009 de la Centrul de examen Grup Școlar A.B., inculpații R.I. și V.I., președinte al comisiei de examen, au falsificat un număr de 54 de lucrări ale unor candidați în scopul fraudării examenului de bacalaureat în folosul acestora. În același scop, în sesiunea de bacalaureat din august - septembrie 2009 de la Centrul de examen de la Colegiul Tehnic E.N., inculpații V.I., R.I. și C.I., președinte al comisiei de examen, au falsificat un număr de 68 de lucrări ale unor candidați.

De aceeași manieră au procedat inculpații în sesiunea din iunie - iulie 2010, când au falsificat un număr de 42 de lucrări la proba scrisă la Limba și literatura română pentru a asigura celor 42 de candidați promovarea frauduloasă a examenului. Deoarece frauda a fost descoperită, activitatea infracțională a inculpaților s-a oprit la prima probă a examenului.

În toate cele trei situații, pentru a înlesni frauda și pentru a asigura ștergerea urmelor acesteia, inculpații au procedat la sustragerea lucrărilor originale ale candidaților și înlocuirea lor cu cele falsificate, lucrările originale fiind reținute în vederea distrugerii. De asemenea, s-a mai reținut în cauza dedusă judecății că, pentru a se implica în fraudă, inculpații R.I., V.I., A.D. au primit de la o parte din candidați sume cuprinse între 200 și 1.300 euro, lăsând să se creadă față de aceștia că au influență asupra membrilor comisiilor de examen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul V.I., față de acesta s-a reținut că, pentru sesiunea iunie 2010, în calitate de membru al comisiei de examen, a primit mită de la doi candidați pentru a-i ajuta să promoveze fraudulos examenele. Totodată, s-a reținut că inculpatul C.I. a primit mită de la inculpații R.I., A.D. și V.I. pentru a accepta și a înlesni fraudarea examenelor de bacalaureat din sesiunile august - septembrie 2009 și iunie - iulie 2010.

Cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală din cauza nr. 86/P/2010, candidații N.R.N. și Z.D., învinuiți cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, au arătat că au remis inculpatului R.I. sume de bani pentru a le înlesni promovarea bacalaureatului. Tot aceluiași inculpat, candidații G.L.D. și B.G. au arătat că le-au prestat diverse activități la cabana acestuia de la munte și astfel au fost ajutați și ei la promovarea examenelor.

Pe de altă parte, candidații C.R.S., C.S.A., F.C.R., C.D.L., învinuiți fiind de săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală în aceeași cauză nr. 86/P/2010, au arătat că au remis inculpatului V.I. sume de bani cuprinse între 500 și 1.400 euro pentru a fi ajutați de acesta la promovarea frauduloasă a bacalaureatului, prin intervenții asupra membrilor comisiei de examen.

Deoarece dosarul de urmărire penală nr. 86/P/2010 era finalizat, iar inculpații se aflau în stare de arest preventiv, pentru sesizarea cu celeritate a instanței, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la faptele ce făceau obiectul acestor declarații, apreciate ca denunțuri penale privind infracțiunile de cumpărare de influentă comise de candidații denunțători și trafic de influență în formă continuată comise de inculpații R.I. și V.I.

Noua cauză formată privește numai infracțiunile de corupție comise față de acești candidați deoarece, sub aspectul infracțiunilor de fals au fost adoptate soluții în cauza inițială (inculpații fiind trimiși în judecată pentru comiterea faptei în formă continuată compusă din 164 de acte materiale, iar fiecărui candidat i-a fost aplicată câte o sancțiune administrativă, corelativ soluției de scoatere de sub urmărire penală).

Dosarul mai privește însă și disjungerea dispusă cu privire la faptele de fals reținute în sarcina învinuiților C.R.F.C., K.A., L.S.I., P.B.M., candidați în sesiunile iunie și septembrie 2009, respectiv faptele de corupție reținute în sarcina inculpatului R.I. și a învinuiților P.C.A., P.I.S., C.E., C.M.A., B.R.O., candidați din septembrie 2009 sau iunie 2010.

Potrivit normelor Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului (art. 11-12 din Ordinul nr. 5168/2008) pentru derularea examenului, au fost înființate Centre de examen - unități de învățământ organizate special pentru desfășurarea examenului. În fiecare centru se derula în mod nemijlocit întreg examenul de bacalaureat pentru absolvenți de la mai multe școli, potrivit repartizării acestora. Candidații din învățământul particular urmau a susține examenul de bacalaureat în centrele de examen stabilite de inspectoratele școlare județene. Pentru fiecare Centru de examen era înființată o Comisie de bacalaureat cu atribuții specifice în organizarea și desfășurarea examenului. În vederea corectării lucrărilor scrise, la nivel de județ, au fost înființate mai multe Centre zonale de evaluare - unități de învățământ special organizate pentru desfășurarea examenului. Conform normelor prevăzute în regulamentul de organizare, pentru bacalaureatul din cele două sesiuni ale anului 2009 a fost desemnată componența comisiei de examen din fiecare Centru de bacalaureat. Astfel, la Grup Școlar A.B., unde inculpatul R.I. deținea funcția de director, în vara anului 2009 a fost desemnat ca președinte al Comisiei de bacalaureat inculpatul V.I.

În toamna anului 2009, la Colegiul Tehnic E.N., unde inculpatul V.I. deținea funcția de director adjunct, a fost desemnat președinte al Comisiei de bacalaureat inculpatul C.I.

Actele materiale ale infracțiunii de trafic de influență reținute în sarcina inculpatului R.I.

1. Denunțătorul N.R.N. a absolvit cursurile Liceului A.B. în anul 2006, iar în anul 2007 a promovat probele bacalaureatului, mai puțin proba scrisă la materia „agropedologie”. Ulterior, a fost declarat respins la această probă la alte trei sesiuni consecutive. Astfel, când în vara anului 2009 s-a înscris din nou la bacalaureat la centrul de examen Grup Școlar A.B., s-a hotărât să se intereseze dacă poate fi ajutat în promovarea frauduloasă. În aceste condiții, în cursul lunii iunie 2009, denunțătorul N.R.N. l-a contactat pe inculpatul R.I. care s-a arătat dispus să-l ajute contra sumei de 1.200 RON, arătând că va interveni asupra membrilor comisiei de examen.

Potrivit declarațiilor denunțătorului N.R.N., suma de bani pretinsă a remis-o inculpatului R.I. în aceeași zi în care i-a fost pretinsă, la o nouă întâlnire stabilită cu inculpatul, în fața Policlinicii I. din Cluj-Napoca. După primirea banilor, inculpatul R.I. l-a instruit pe candidat cum trebuie să procedeze pentru a-și asigura promovarea, respectiv să insereze în lucrare o parolă (știind că) și, totodată, să părăsească sala de examen la jumătatea timpului de 3 ore alocat pe probă, pentru a intra într-o altă încăpere unde era așteptat cu noi formulare și subiectele rezolvate, în vederea redactării unei lucrări ce urma să înlocuiască lucrarea originală, recunoscută cu ajutorul parolei. Candidatul N.R.N. a procedat potrivit instrucțiunilor date de inculpatul R.I. și a fost declarat promovat la proba de agropedologie, obținând nota 8,25. După formularea denunțului, cu prilejul audierilor, N.R.N. a arătat că dorește restituirea sumei de 1.200 RON remisă inculpatului R.I.

În ce privește fapta de fals material în înscrisuri oficiale comisă vizavi de lucrarea la agropedolgie (cea de a doua lucrare, redactată în condiții de clandestinitate și care a stat la baza notării și promovării probei de către candidatul N.R.N.), a fost adoptată soluție în cauza nr. 86/P/2010, unde inculpatul R.I. a fost trimis în judecată, iar candidatului N.R.N. i-a fost aplicată o sancțiune administrativă.

2. Denunțătorul Z.D. a absolvit cursurile Liceului A.B. în vara anului 2009 și tot atunci s-a înscris la examenul de bacalaureat, unde a promovat toate probele, cu excepția celei la matematică. În toamna anului 2009, când s-a reînscris pentru susținerea probei restante, a hotărât să discute despre o eventuală promovarea frauduloasă cu inculpatul R.I., directorul școlii absolvite de el, despre care a auzit că rezolva astfel de promovări în schimbul unor sume de bani. Astfel, denunțătorul a luat legătura cu inculpatul R., care l-a asigurat că are trecere la membrii comisiei de examen și că-i va asigura promovarea pentru care va trebui să achite suma de 300 euro. Cei doi au căzut de acord și, înainte de începerea probelor scrise, denunțătorul Z.D. a remis inculpatului suma de 300 euro. S-a reținut că, la instruirea inculpatului R.I., candidatul Z.D. a inserat parola „rezultă că” în lucrarea originală, a ieșit din sala de examen după o oră și jumătate din timpul alocat probei și a redactat o nouă lucrare, într-o altă sală indicată de inculpatul R.I., unde avea la dispoziție noi formulare de examen și rezolvarea subiectelor. La fel ca în cazul anterior, Z.D. a fost declarat promovat, el obținând nota 6,30. După formularea denunțului, cu prilejul audierilor, candidatul Z.D. a arătat că solicită restituirea sumei de 300 euro remisă inculpatului R.I. ca obiect al infracțiunii de corupție.

Actele materiale ale infracțiunii de trafic de influență reținute în sarcina inculpatului V.I.

Pentru sesiunea de toamnă 2009 a bacalaureatului, desfășurată la Colegiul Tehnic E.N., s-au înscris și candidații C.R.S. și C.S.A., F.C.R., C.D.L. Potrivit denunțurilor formulate de aceștia, inculpatul V.I., director adjunct al școlii, le-a pretins sume cuprinse între 500 și 1.400 euro pentru a le facilita promovarea probelor scrise prin intervenții asupra unora din membrii comisiei de examen. Denunțătorii C.R.S. și C.S.A. au absolvit cursurile liceului E.N. în anul 2004, an în care nu au reușit să promoveze examenul. S-au înscris din nou pentru susținerea examenelor scrise ale bacalaureatului în sesiunea din toamna 2009. Auzind din diverse surse că inculpatul V.I. înlesnește promovarea bacalaureatului în schimbul unor sume de bani, aceștia s-au hotărât să-l contacteze pentru a stabili în ce măsură pot fi ajutați. Astfel, sus-numiții l-au căutat pe inculpat la școală unde, în biroul acestuia, cei doi soți, foști colegi de liceu, au stabilit cu inculpatul V.I. că vor fi ajutați pentru promovarea examenelor contra sumei de 1.400 euro de fiecare, în total 2.800 euro.

După ce au căzut de acord asupra sumei ce urma a fi plătită, cu o zi înaintea demarării probelor, denunțătorii C.R. și C.S. l-au căutat pe inculpat din nou la școală, i-au remis suma de 2.800 euro, ocazie cu care inculpatul i-a instruit să insereze în lucrările de la sala de examen parola „rezultă că” plasată pe primul rând din pagina a treia, după care să iasă din săli și să redacteze noi lucrări în sălile unei clădiri alăturate unde inculpatul le-a pus la dispoziție noi formulare de examen și soluțiile subiectelor. Examenele au decurs potrivit așteptărilor, iar cei doi candidați au redactat un număr de 4 lucrări fiecare, atât în sala de examen, cât și în condiții de clandestinitate, în alte săli și având la dispoziție rezolvările subiectelor. Cu privire la actele materiale ale infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale soluția a fost dispusă prin rechizitoriul din Dosarul nr. 86/P/2010. Depunând denunțurile penale, cei doi soți C.R. și C.S. s-au prevalat de dispozițiile procedurale și au solicitat restituirea sumei de 2.800 euro remisă inculpatului V.I.

Denunțătoarea F.C.R. a absolvit cursurile Liceului particular D.N. Cluj-Napoca în anul 2005, însă nu s-a înscris pentru susținerea bacalaureatului până în toamna anului 2009 când a fost repartizată la Colegiul Tehnic E.N. unde inculpatul V.I. ocupa funcția de director adjunct. Potrivit susținerilor denunțătoarei, aceasta a auzit mai multe surse/zvonuri potrivit cărora inculpatul era cunoscut printre absolvenți că rezolva promovarea bacalaureatului. În aceste condiții denunțătoarea l-a contactat pe inculpat, căutându-l la biroul său de la liceu.

În discuțiile purtate, inculpatul V.I. i-a confirmat că o poate ajuta în promovarea probelor scrise, ajutor pentru care i-a pretins suma de 1.300 euro. Banii au fost remiși de denunțătoarea F.C. chiar în biroul inculpatului, cu câteva zile înainte de începerea probelor scrise, prilej cu care inculpatul V.I. a instruit-o de aceeași manieră cum a procedat și cu ceilalți candidați: i-a spus despre parola ce trebuia inserată în lucrări, despre necesitatea redactării unor noi lucrări de examen, sens în care a condus-o pe denunțătoare în corpul de clădire atelier al liceului unde i-a indicat etajul și sala unde va trebui să scrie cel de-al doilea rând de lucrări. Potrivit susținerilor denunțătoarei, aceasta a urmat întocmai instrucțiunile inculpatului V.I., a scris parolele în lucrări și, la jumătatea perioadei de examen a ieșit din sală, a redactat noi lucrări pe noi formulare de examen unde a scris numele profesorilor supraveghetori însă nu a semnat în locul acestora. Întrucât, exact ca la toți ceilalți candidați frauduloși, lucrările originale au fost înlocuite cu cele redactate în alte săli, denunțătoarea F.C.R. a fost declarată promovată în sesiunea de toamnă 2009 a bacalaureatului. Depunând denunț penal cu privire la infracțiunile de corupție, numita F.C.R. a solicitat să-i fie restituită suma de 1.300 euro remisă inculpatului V.I. Și în ce privește actele materiale de fals relativ la cele 4 lucrări redactate de candidata F.C.R. au fost dispuse soluții procedurale în cauza nr. 86/P/2010.

Denunțătorul C.D.L. a absolvit cursurile școlii particulare D.N. în anul 2007, an în care a susținut bacalaureatul, fiind declarat respins la probele de română și matematică.

În toamna anului 2009 s-a înscris din nou pentru susținerea bacalaureatului, fiind repartizat la Colegiul Tehnic E.N. Cu ocazia prezentării la liceu pentru verificarea listelor de examen, denunțătorul s-a întâlnit cu învinuita B.A., secretara școlii, persoană pe care o cunoștea de mai mult timp. Arătându-se interesat în „rezolvarea” promovării, denunțătorul a întrebat pe învinuită dacă nu cunoaște pe cineva care să-l ajute la cele două probe. Potrivit declarațiilor denunțătorului, în aceeași zi, învinuita B.A. i-a spus că se poate, că a discutat cu cineva, fără a face referire la numele inculpatului V.I., arătând totodată că pentru acest ajutor va trebui să plătească suma de 500 euro. Denunțătorul s-a declarat de acord și, la un interval de câteva zile, s-a prezentat din nou la liceu unde a remis învinuitei B.A. suma de 500 euro. Primind banii, aceasta l-a introdus pe denunțător în biroul inculpatului V.I., spunându-i că acesta îl va ajuta să promoveze examenele. Cu acel prilej inculpatul l-a instruit pe denunțătorul C.D. cu exact aceleași instrucțiuni ca la ceilalți candidați frauduloși și, astfel, prin redactarea a două seturi de lucrări (unele originale, dar dispărute, iar altele falsificate însă folosite pentru notare), candidatul C.D.L. a fost declarat promovat la cele două probe, obținând finalmente diploma de bacalaureat.

După formularea denunțului, cu prilejul declarațiilor date în cursul urmăririi penale, numitul C.D.L. a solicitat restituirea sumei de 500 euro remisă inculpatului V.I. ca obiect al infracțiunii de corupție. Împrejurările relatate de denunțătorul C.D. au fost recunoscute de învinuita B.A., care a arătat că l-a recomandat inculpatului V.I., despre care știa că „înlesnește” promovarea bacalaureatului în schimbul unor sume de bani. În ce privește remiterea sumei, învinuita a arătat că nu își amintește dacă a avut loc prin intermediul său sau nu, cert este că a cunoscut convenția frauduloasă intervenită între denunțător și inculpat, convenție la care ea și-a adus aportul prin stabilirea legăturii dintre cei doi.

Pe de altă parte, inculpatul V.I. a recunoscut implicarea sa în promovarea celor patru candidați-denunțători, recunoscând în detaliu și maniera în care frauda a fost pusă în aplicare. De asemenea, inculpatul a arătat că își amintește de faptul că învinuita B.A. i-a recomandat un candidat, însă a declarat că nu poate susține că banii, cei 500 euro, i-ar fi primit prin intermediul acesteia. Tot astfel, inculpatul V.I. a arătat că, din această sumă, secretara liceului nu a beneficiat de nici un folos, toți banii fiind reținuți de inculpat (care i-a împărțit cu ceilalți inculpați potrivit înțelegerilor stabilite anterior între ei).

Recunoscând actele materiale de trafic de influență, inculpatul V.I. s-a arătat însă în dezacord cu denunțătorii C.R., C.S. și F.C.R., arătând că nu a pretins și nici primit de la aceștia sume de ordinul celor arătate în denunțuri. Astfel, inculpatul a arătat că, de la fiecare candidat, a pretins o sumă cuprinsă între 200 și 250 euro pe probă scrisă, astfel că, suma maximă ce i-a fost plătită de un candidat se putea ridica la 1.000 euro, nicidecum la 1.300 sau 1.400 euro așa cum au arătat cei 3 denunțători amintiți mai sus.

Raportat la probațiunea dosarului în ansamblul său, avându-se în vedere și actele de urmărire efectuate în cauza inițială - Dosarul nr. 86/P/2010, s-a apreciat că suma reală pretinsă, și primită de inculpatul V.I. este cea arătată în denunțurile penale. La această concluzie conduce coroborarea declarațiilor mai multor denunțători, persoane care nu se cunoșteau între ei și care au indicat sume relativ similare, de cca. 300-350 euro/probă.

Faptele de fals material în înscrisuri oficiale reținute în sarcina învinuiților K.A. și C.R.F.C.

Inculpatul K.A. a absolvit în anul 1989 cursurile serale ale Grupului Școlar A.B., (unde inculpatul R.I. a avut calitatea de profesor și, ulterior, director). În anul 2004, același inculpat a absolvit clasa a XIII-a de liceu, ceea ce i-a permis să susținută examenul de bacalaureat, susținere pentru care s-a înscris după alți 4 ani, în 2008. A reușit să promoveze toate probele cu excepția celei de Limba și literatura română, astfel că s-a reînscris în sesiunea de vară 2009, fiind repartizat la liceul al cărei cursuri le absolvise, respectiv la Grup Școlar A.B. Fiind o cunoștință mai veche de a inculpatului R.I., inculpatul K.A. l-a abordat pe acesta pentru a stabili în ce măsură inculpatul îl poate ajuta în promovarea examenului. În acest context, inculpatul R.I. s-a arătat dispus să îl ajute, instruindu-l pe candidat cu privire la modalitatea concretă în care va trebui să procedeze, respectiv să redacteze o lucrare în sala de examen în care să insereze parola de recunoaștere, după care să se deplaseze în altă sală unde avea la dispoziție un nou formular de examen și soluțiile subiectelor. Incupatul K.A. a procedat potrivit instrucțiunilor date și astfel a fost declarat promovat la proba scrisă la limba și literatura română, obținând nota 5,75.

Audiat fiind, inculpatul K.A. a respins acuzațiile de fals aduse, arătând că a redactat lucrarea aflată la dosarul cauzei în sala de examen, conținutul acesteia reprezentând cunoștințele sale la acel moment. De asemenea, inculpatul a arătat că nu a avut nicio înțelegere cu inculpatul R.I. privind fraudarea examenului. Această poziție adoptată de inculpat este totalmente și în amănunt combătută de probatoriul administrat în cauză. Astfel, inculpatul R.I. a recunoscut că a convenit cu inculpatul K.A. să-l ajute să promoveze fraudulos examenul, că l-a instruit cu privire la inserarea parolei și că i-a pus la dispoziție soluțiile subiectelor precum și un nou formular de examen. De asemenea, inculpatul R.I. a recunoscut că, noua lucrare redactată de candidatul K.A. a substituit lucrarea aceluiași candidat redactată la sală și astfel a fost declarat promovat. Recunoscând că l-a ajutat pe inculpatul K.A. să promoveze examenul, inculpatul R.I. a arătat că a oferit acest ajutor fără a urmări vreun folos material, deoarece învinuitul este o cunoștință mai veche a sa, iar ajutorul l-a dat în contextul bunelor sale relații și nu pentru a obține vreun avantaj patrimonial.

Nerecunoscând fraudarea examenului, inculpatul K.A. nu a putut explica de ce lucrarea sa nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, lipsă care a fost constatată pe toate lucrările fraudate, fiind un element esențial de identificare a lucrărilor falsificate. Este de remarcat faptul că, în cuprinsul declarației sale, inculpatul K.A. a arătat că, în timpul examenului, profesorii supraveghetori au semnat în chenarul secretizat al lucrării sale, împrejurare care vine în contradicție cu însăși lucrarea sa care a fost supusă corectării, lucrare ce nu conține respectivele semnături.

Pe de altă parte, rezolvarea subiectelor la proba scrisă de română este absolut identică în lucrarea inculpatului K.A. comparativ cu celelalte lucrări fraudate, ale unor candidați care au recunoscut copierea soluțiilor puse la dispoziție de inculpații R.I., V.I., copiere care a avut loc pe noi formulare și în alte săli decât cele de examen; mai mult, lucrarea inculpatului K.A. conține o rezolvare identică în conținut cu a candidaților B.G.F. sau B.R.S. care au recunoscut fraudarea, precum și cu ale candidaților M.C., M.E., R.T.D., care au fost analizate în cauza penală nr. 86/P/2010.

Inculpatul C.R.F.C. a absolvit cursurile liceului particular S.H. din Cluj-Napoca în anul 2003, an în care a promovat în parte probele de la bacalaureat, cu excepția probelor scrise la matematică și geografie. S-a reînscris pentru susținerea acestor probe la bacalaureatul din vara anului 2009, fiind repartizat la Grup Școlar A.B. Din probele administrate în cauză rezultă că lucrarea scrisă de inculpatul C.R.F.C. la proba de matematică a fost fraudată, în sensul că ea a fost redactată în condiții de clandestinitate, exact de maniera în care au fost reținute ca fraudate toate celelalte lucrări din această cauză, precum și din cauza inițială, de la Dosar nr. 86/P/2010.

Astfel, chiar dacă inculpatul C.R.F.C. nu recunoaște falsificarea lucrării la proba de matematică și niciunul dintre inculpații R.I., V.I. sau A.D. nu l-au indicat ca fiind candidat ajutați de ei, nemaiamintindu-și de el, împrejurarea că lucrarea a fost fraudată rezultă fără dubiu din conținutul acesteia. Astfel, s-a constatat că lucrarea nu este semnată de profesorii supraveghetori, împrejurare ce confirmă redactarea ei în altă sală decât cea de examen. Este bine cunoscut faptul că, potrivit metodologiei de examen, cei doi profesori supraveghetori au obligația de a semna chenarul secretizat al lucrărilor candidaților din săli și, chiar dacă ar fi uitat să depună această semnătură, lipsa ei ar fi fost observată la momentul sigilării lucrării de către președintele comisiei, sigilare care are loc în chiar tipul probelor. Așadar, președintele de comisie, având obligația de a verifica realitatea datelor candidatului, prin compararea celor înscrise în chenarul secretizat cu datele din buletin, ar fi observat fără îndoială eventuala lipsă a semnăturilor profesorilor supraveghetori, cu atât mai mult cu cât, pe lucrarea inculpatului C.R.F.C. lipsesc ambele semnături.

O altă împrejurare care vine să confirme frauda este dată de conținutul soluțiilor subiectelor la matematică, conținut identic ca redactare cu a altor 3 candidați din sesiunea de vară 2009 (care au avut aceleași subiecte, ele fiind pe variante),și anume candidații B.R.S., M.C., M.E. În susținerea existenței fraudei și în ceea ce privește lucrarea redactată de inculpatul C.R.F.C. vine și declarația dată de candidata B.R.S. care a recunoscut că a scris lucrarea sa în altă sală decât cea de examen, având la dispoziție rezolvările furnizate de inculpatul R.I. și noi formulare.

De asemenea, relevant este faptul că inculpatul C.R.F.C. se cunoaște cu inculpatul R.I., cunoaștere prilejuită de natura activității inculpatului, care este ospătar la restaurantul V. din Cluj-Napoca, locație unde Grupul Școlar A.B. a organizat mai multe petreceri de absolvire. Această cunoaștere a celor doi a fost recunoscută, iar împrejurarea că inculpatul R.I. nu l-a indicat ca fiind un candidat dintre cei pe care i-a ajutat în promovarea frauduloasă a bacalaureatului, putea să survină și în contextul în care inculpatul a arătat că nu reușește să indice toți candidații frauduloși din pricina numărului mare a celor pe care i-a „ajutat la promovare”, cât și din pricina timpului scurs de la susținerea bacalaureatului.

Raportat la conținutul concret al lucrărilor celor patru candidați la care s-a făcut referire, rezultă faptul că probabilitatea ca aceștia, în același examen susținut la bacalaureat, în săli diferite, să adopte exact aceleași modalități de rezolvare, în exact aceeași ordine și cu exact aceleași greșeli, toate lucrările fiind nesemnate de profesorii supraveghetori, este practic, nulă. Pe de altă parte, cele patru lucrări sunt totalmente diferite ca și conținut, modalități de rezolvare, ordinea de soluționare a acestora, așezarea în pagină, diferențe constatate prin raportare la lucrările candidaților nefrauduloși, lucrări care, în plus, poartă și semnăturile profesorilor supraveghetori la sală.

În sarcina inculpaților au fost reținute, în baza probatoriilor administrate fapte penale pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, astfel că apărările formulate de către inculpații K.A. și C.R.F. apar ca fiind de conveniență și au fost înlăturate, deoarece nu sunt susținute de nici una dintre probele administrate în cauză.

Referitor la faptele inculpatului R.I. care, în calitate de director al Grupului Școlar A.B., în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii iunie 2009, a pretins și primit de la candidatul N.R.N. suma de 1.200 RON, iar în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidatul Z.D. suma de 300 euro, lăsând să se creadă față de aceștia că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la sesiunile de bacalaureat din iunie 2009, respectiv august - septembrie 2009, și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise pe care le susțineau la examenele de bacalaureat, a reținut că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În ceea ce privește faptele inculpatului V.I., care, în calitate de director adjunct la Colegiul tehnic E.N., în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații C.R.S. și C.S.A. suma de 2.800 euro, F.C.R. suma de 1.300 euro și C.D.L. suma de 500 euro, respectiv suma totală de 4.600 euro, lăsând să se creadă față de sus-numiții că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat, a reținut că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Totodată, a mai reținut că fapta inculpatului C.R.F.C., care, în perioada sesiunii de examen din iunie 2009, a falsificat lucrarea scrisă la proba de Matematică pe care a susținut-o la examenul de bacalaureat, în sensul că a procedat la redactarea altei lucrări la materia în cauză în altă sală și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, având la dispoziție subiectele rezolvate, cunoscând că lucrarea inițială pe care a predat-o supraveghetorilor la ieșirea din sala de examen va fi înlocuită cu cea astfel redactată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.

Și fapta inculpatului K.A., care, în perioada sesiunii de examen din iunie 2009, a falsificat lucrarea scrisă la proba de Limba și literatura română pe care a susținut-o la examenul de bacalaureat, în sensul că a procedat la redactarea altei lucrări la materia în cauză în altă sală și condiții decât cele reglementate de metodologia de desfășurare a bacalaureatului, având la dispoziție subiectele rezolvate, cunoscând că lucrarea inițială pe care a predat-o supraveghetorilor la ieșirea din sala de examen va fi înlocuită cu cea astfel redactată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.

În încadrarea juridică a faptelor inculpaților R.I. și V.I. au fost reținute și disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 deoarece în Dosarul nr. 86/P/2010 al D.N.A. Cluj, prin care acești doi inculpați au fost trimiși inițial în judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată,alcătuită din mai multe acte materiale, au fost reținute prevederile acestui articol.

Prezenta cauză, fiind disjunsă din dosarul amintit anterior, are ca obiect o faptă penală - traficul de influență - alcătuită din mai multe acte materiale ce fac parte din infracțiunea care a fost deja judecată, fiind vorba de o infracțiune unică cu tratament deja stabilit și prin urmare, a apreciat instnața de fond că nu este posibil ca pentru unele acte materiale să se aplice o cauză de reducere a pedepsei,așa cum este art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, iar pentru altele nu. Ambii inculpați au declarat în sensul unor denunțuri prin care s-a facilitat descoperirea altor fapte de corupție.

La individualizarea pedepselor care au fost aplicate inculpaților, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., reținând împrejurările concrete de săvârșire a faptelor după o riguroasă planificare, cu adaptarea corespunzătoare la numărul crescând al candidaților frauduloși, numărul de acte materiale desfășurate pe parcursul a sesiunilor de bacalaureat, gradul de implicare al fiecăruia dintre inculpați în parte în conceperea și punerea în executare a rezoluției infracționale (paternitatea metodei de fraudare aparținând inculpaților R. și V.), rolul jucat de fiecare dintre inculpați la punerea în aplicare a rezoluției infracționale - inculpatul V.I. neezitând să își încalce atribuțiile de membru al comisiei de bacalaureat, dimpotrivă, folosindu-se de această calitate pentru o mai lesnicioasă punere în executare, urmând a se ține cont și de importanța examenelor fraudate de inculpați în modalitatea descrisă la expunerea considerentelor prezentei, fiind vorba despre examenul național de bacalaureat, examen definitoriu pentru aptitudinile și evoluția profesională și educațională viitoare a absolvenților de liceu.

Instanța de fond a avut în vedere și pregătirea profesională a inculpaților, din care inculpații R.I. și V.I. - cadre didactice cu experiență, cu o evoluție profesională impresionantă, calități care în aprecierea instanței, ar fi trebuit să fie de natură să impună acestora o obligație morală de a veghea la corectitudinea modului de desfășurare a examenelor naționale de bacalaureat, pentru a nu aduce atingere credibilității sistemului de învățământ.

În ceea ce îi privește pe inculpații K.A. și C.R.F., absolvenți de liceu și supuși tentațiilor unei absolviri lesnicioase a examenului național de bacalaureat, instanța s-a raportat la lipsa acestora de experiență de viață și la realitatea că exemplele furnizate de cei care ar fi trebuit să îi fie îndrumători și dascăli, au fost de natură a crea în conștiința acestuia o imagine deformată a valorilor sociale.

Au fost avute în vedere circumstanțele personale ale inculpaților, aflați la prima confruntare cu legea penală, dar și la atitudinea procesuală a inculpaților, aceștia recunoscând cu sinceritate implicarea lor în săvârșirea faptelor, contribuind (inculpații R., V. și A.) la descoperirea altor fapte de corupție, asumându-și responsabilitatea acestora și regretând, cel puțin la nivel declarativ, săvârșirea acestora.

A reținut sub acest aspect, incidența în ceea ce îi privește pe inculpații R.I. și V.I., a două cauze de reducere a pedepselor, care vor acționa succesiv, fiind vorba despre cauza de reducere a pedepselor pentru infracțiunile de corupție deduse judecății prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și respectiv de cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. Justificarea aplicării succesive a ambelor cauze de reducere a pedepsei se justifică prin conținutul diferit al acestora, dar și de finalitatea diferită urmărită de textele legale indicate - respectiv încurajarea denunțării și facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni de corupție și recunoașterea și asumarea propriei vinovății, coroborată cu desfășurarea cu celeritate a procesului penal, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Raportat la împrejurările concrete ale săvârșirii faptelor explicitate anterior, atitudinea procesuală de recunoaștere a învinuirii și lipsa antecentelor penale a inculpaților nu au vocația de a justifica reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, astfel că instanța de fond nu a dat curs solicitării inculpaților prin apărători, de a reține în favoarea acestora circumstanțe atenuante judiciare. În acest sens, dispozițiile art. 74 C. pen. au caracter facultativ, revenind instanței rolul de a aprecia oportunitatea reducerii pedepsei sub minumul special prevăzut de lege, prin evaluarea globală a tuturor împrejurărilor cauzei.

Or, cuantumul pedepselor pe care instanța de fond le-a aplicat inculpaților trebuie privit din perspectiva art. 52 C. pen., referitor la pedeapsă și scopul acesteia. Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea și reeducarea inculpatului (așa-numita „prevenție specială”), ci și pentru ceilalți destinatari ai legii penale - care sub amenințarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală își conformează conduita socială la exigențele acesteia (așa-numita „prevenție generală”). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcția de constrângere a pedepsei (care implică o privațiune de drepturi la adresa inculpatului), funcția de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar și prin funcția de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecți de drept penal să evite săvârșirea de noi infracțiuni, datorită consecințelor la care se expun.

Astfel fiind au fost aplicate pedepsele de câte 1 an și 2 luni închisoare pentru inculpații R.I. și V.I.,pentru infracțiunile de trafic de influență, iar pentru inculpații K.A. și C.R.F. câte 5 luni închisoare pentru infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, pedepse menite să contribuie la constrângerea și reeducarea acestor inculpați. Pentru fiecare inculpat s-a făcut aplicațiunea art. 71 și 64 lit. a), b) C. pen.

Instanța de fond a apreciat că toate elementele descrise mai sus și care au motivat decizia stabilirii respectivelor pedepse sunt de natură a justifica, ca modalitate de executare a acestor pedepse, aplicarea prev. art. 81 C. pen., adică suspendarea condiționată a executării pedepselor pentru fiecare inculpat în parte, pe durata unor termene de încercare de câte doi ani plus pedepsele aplicate, potrivit art. 82 C. pen.

Prin ordonanța nr. 119/P/2010, din data de 04 octombrie 2010, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii prin instituirea sechestrului asigurător asupra cotei părți de 1/2 din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, deținut de inculpatul R.I., în coproprietate cu C.E., până la concurența sumelor de 1.200 RON, în vederea confiscării speciale și de 300 euro în vederea restituirii către Z.D. După prezentarea materialului de urmărire penală, inculpatul R.I. a deschis la Banca T. două conturi în care a depus sumele de 300 euro și 1.200 RON, solicitând ulterior ridicarea sechestrului instituit prin ordonanța 119/P/2010 din 04 octombrie 2010.

Având în vedere această nouă situație, s-a dispus revocarea măsurii asigurătorii instutite prin ordonanța cu nr. 119/P/2010, din data de 04 octombrie 2010, și ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părți de 1/2 din imobilul din municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, deținut de inculpatul R.I., până la concurența sumelor de 1.200 RON și de 300 euro, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii constând în aplicarea sechestrului asigurător, prin înființarea popririi asupra sumei de 1.200 RON aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca și asupra sumei de 300 euro aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca, ambele pe numele inculpatului R.I.

În temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea de către inculpatul R.I. către N.R.N. a sumei de 1.200 RON și către Z.D. a sumei de 300 euro. În temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, s-a dispus restituirea de către inculpatul V.I. către C.R. și C.S. a sumei de 2.800 euro și către C.D. a sumei de 500 euro.

Și împotriva acestei sentințe (nr. 281 din 12 decembrie 2011) au declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, inculpații V.I., R.I. și K.A.

În motivarea apelului Parchetul a invocat:

- nelegala reținere a dipozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 față de inculpații R.I. și V.I. având ca efect stabilirea unei pedepse în afara limitelor prevăzute de lege;

- nelegalitatea hotărârii atacate în ceea ce privește dispozițiile instanței referitoare la măsurile asigurătorii asupra bunurilor inculpatului R.I.;

- greșita restituire a sumelor de bani solicitate de către martorii denunțători în temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000;

- greșita individualizare judiciară a pedespelor aplicate inculpaților sub aspectul modalității de executare;

- lipsa rolului activ al primei instanțe cu privire la judecarea cauzei privind pe inculpații C.R.F.C. și K.A. care nu au solicita aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., iar instnața nu a administrat nicio probă.

Inculpații R.I. și V.I. nu au depus motivele de apel ce vizau exclusiv această hotărâre.

În motivarea apelului inculpatului K.A. a arătat că hotărârea atacată este netemeinică și nelegală deoarece în mod eronat instanța de judecată a constatat vinovăția sa, astfel că din probele dosarului nu rezultă acest lucru. De asemenea, a solicitat reaudierea inculpatului R. pe care îl cunoaște doar din vedere, iar faptul că lucrarea sa seamănă cu celelalte lucrări nu poate conduce la concluzia că ar fi fraudat examenul prin contrafacerea lucrării, iar lipsa semnăturii profesorilor supraveghetori este imputabilă acestora.

Ca atare, a solicitat achitare sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Prin încheierea ședinței publice din data de 02 noiembrie 2011 s-a dispus, constatându-se cazul de indivizibilitate prin prisma disp. art. 33 lit. c) C. proc. pen. și art. 35 C. proc. pen., conexarea Dosarului nr. 9069/117/2010 în care s-a pronunțat sentința penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 la Dosar nr. 6870/117/2010 în care s-a pronunțat sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2011 ambele ale Tribunalului Cluj.

Ca urmare a incidenței cazului de indivizibilitate prev. de art. 33 lit c) C. proc. pen., motivele de apel formulate au suferit unele modificări. Astfel, Parchetul nu a mai susținut motivul de apel privind lipsa rolului activ al instanței cu privire la judecarea cauzei privind pe inculpații C.R.F.C. și K.A.

În concluzii, cu ocazia dezbaterii apelului parchetul a solicitat admiterea apelului, desființarea ambelor sentințe atacate, aplicarea dispozițiilor prev. de art. 41 alin. (2) C. pen. pentru infracțiunile deduse judecății, repunerea în individualitatea lor pentru fiecare faptă, dispunându-se o singură pedeapsă pentru infracțiunea de trafic de influență în formă continuată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și de asemenea și înlăturarea nelegalităților conform motivelor de apel expuse mai sus.

În expunerea orală a motivelor de apel, după trimiterea cauzei spre rejudecare și a concluziilor scrise, inculpatul V.I., în esență a solicitat: repunerea tuturor infracțiunilor concurente în individualitatea lor, înlăturându-se sporul de 2 luni aplicat prin sentința penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj; să se constate că toate actele materiale reținute în sarcina inculpatului prin cele două hotărâri atacate formează o singură infracțiune; să se reaprecieze cuantumul tuturor pedepselor și aplicarea unor pedepse într-un cuantum scăzut ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante; să se dispună contopirea tuturor pedepselor într-o singură pedeapsă rezultantă, fără adăugarea unui spor; să se deducă arestul preventive și să se dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei conform art. 861 C. pen.

În expunerea orală a motivelor de apel, după trimiterea cauzei spre rejudecare și a concluziilor scrise, inculpatul R.I. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei noi hotărâri judecătoreaști și procedându-se la o corectă individualizare a pedepsei conform prev. art. 72 C. pen. rap. la art. 74 lit. a)-c) C. pen. art. 76 C. pen. și pe cale de consecință stabilirea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile judecate, iar ca modalitate de executare a pedepsei, ori suspendarea condiționată ori, suspendarea sub supraveghere a acesteia în temeiul prev. art. 81 sau 861 C. pen.

Inculpatul R.I. a mai solicitat instanței de apel să dispună și cu privire la sechestrul asigurător instituit prin ordonanța asupra contului deschis la Banca T. având în vedere că a restituit sumele de bani primite de la canditații la bacalaureat pe care i-a ajutat să promoveze în mod fraudulos unele probe.

Inculpatul A.D., și-a menținut motivele de apel, astfel că a solicitat admiterea căi de atac și în urma judecării cauzei reindividualizarea cuantumului pedepsei aplicate ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante, iar ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea condiționată a executării pedepsei. De asemenea, mai solicită revocarea măsurii preventive de a nu părăsi țara sau să se constate încetarea de drept a acestei măsuri.

Inculpatul K.A. a invocate același motive de apel solicitând achiatrea sa întrucât probele administrate nu dovedesc implicarea sa în activiatea infracțională.

Prin decizia penală nr. 226/A din data de 22 decembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a constatat că prin încheierea din data de 02 noiembrie 2011 a Curții de Apel Cluj s-a dispus conexarea Dosarului nr. 9069/117/2010 în care s-a pronunțat sentința penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 la Dosarul nr. 6870/117/2010, în care s-a pronunțat sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2011 ambele ale Tribunalului Cluj.

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj și inculpații R.I., V.I. împotriva sentinței penale nr. 618 din 20 decembrie 2010 și sentinței penale nr. 281 din 12 iulie 2011 ambele ale Tribunalului Cluj, pe care le-a desființat, în parte, sub aspectul soluționării laturii penale în privința inculpaților R.I. și V.I., sub aspectul greșitei încadrări juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului M.H., a temeiului de drept în baza cărora s-a dispus confiscarea specială a sumelor de bani de la inculpații R.I., V.I. și A.D., a omisiunii pronunțării asupra tuturor sumelor de bani ce au format obiectul material al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, greșita revocare a măsurii asigurătorii dispuse pentru bunurile inculpatului R.I., a omisiunii de a individualiza candidații și disciplinele de concurs și lucrările asupra cărora să se dispună desființarea înscrisurilor falsificate M.M., A.L.Z., T.R.I., M.M., C.E., T.L., P.V.C., L.F.D., G.L.D., M.C., R.T.D., M.E., R.S.O., P.M., S.M.I., B.G.F., C.R.F.C., R.S.M., M.V., K.A., N.R., S.M., C.M.A., B.R.E., T.M.C., F.I.P., T.D.A., B.R.O., R.D.H., H.C.D., M.A.I., N.N.A., Ț.P., T.R.S., B.L., F.M.I., M.R.V., M.O.G., C.D.L., C.P., C.R.V., N.S., C.R.S., C.A., C.S.A., F.C.R., P.B.M., Z.D., C.L., M.I.A., P.C., D.M., P.I. și a restituirii sumelor de bani în euro sau în echivalentul în RON la data plății de către inculpații V.I. și R.I. către F.C.R., C.R. și C.S., C.D. și respectiv Z.D., omisiunea constatării restituirii sumelor de bani de către inculpatul V.I. către M.M. și inculpatul M.V. și respectiv de către inculpatul A.D. către D.E., S.M.E., D.S., R.S.V., B.I., C.T., L.P.A., T.C., M.C., M.C., S.M. și P.S.C., S.E. și S.I. și, judecând în aceste limite:

A constatat că actele materiale pentru care s-a dispus condamnarea inculpaților R.I. și V.I. prin sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 9069/117/2010 a Tribunalului Cluj fac parte din conținutul infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care acești inculpați au fost condamnați prin ssentința penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 6870/117/2010 a Tribunalului Cluj.

Conform art. 335 alin. (2) C. proc. pen., a desființat sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 9069/117/2010 a Tribunalului Cluj sub aspectul condamnării inculpaților R.I. și V.I. pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și, în consecință:

A descontopit pedepsele de 2 ani și o lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. și ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000, cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), prev. și ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 , cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009) prev. și ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. aplicate inculpatului R.I. prin sentința penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj și a înlăturat sporul de 2 luni închisoare aplicat.

A condamnat pe inculpatul R.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 257 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare și în baza art. 65 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. a contopit pedeapsa aplicată inculpatului R.I. prin prezenta cu pedepsele menționate mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 4 luni închisoare și interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 13 iulie 2010 până la data de 04 aprilie 2011.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara luată prin încheierea penală nr. 10 august 2011 a Curții de Apel Cluj până la soluționarea definitivă a cauzei.

A descontopit pedeapsele aplicate inculpatului V.I. de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. și ped. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., pedeapsa de 1 an și 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. și ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. și ped. de art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată, prev. și ped. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., prin sentința penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj și a înlăturat sporul de 2 luni închisoare aplicat.

A condamnat pe inculpatul V.I., pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. pe o durată de de 2 ani, care se calculează după executarea pedepsei principale, conform prevederilor art. 66 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., a contopit pedeapsa aplicată inculpatului V.I. prin prezenta cu pedepsele menționate mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. pe o durată de de 2 ani.

În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 13 iulie 2010 până la data de 04 aprilie 2011.

În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara luată prin încheierea penală din 09 septembrie 2011 a Curții de Apel Cluj până la soluționarea definitivă a cauzei.

În baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului M.H., din infracțiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a menținut pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj, precum și modalitatea de individualizarea a executării acesteia.

A dispus schimbarea temeiului legal al confiscării speciale din art. 118 lit. e) C. pen. în art. 19 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen., respectiv rap. la art. 257 alin. (2) C. pen. și, în consecință, a dispus confiscarea specială a sumelor de 10.550 euro sau echivalentul în RON la data plății și 5.400 RON de la inculpatul R.I., de la inculpatul V.I. a sumelor de 4.000 euro sau echivalentul în RON la data plății și 1.500 RON și de la inculpatul A.D. a sumei de 750 euro sau echivalentul în RON la data plății.

A înlăturat dispoziția de revocare a măsurii asigurătorii instituite prin ordonanța nr. 119/P/2010, precum și ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părți de 1/2 - ce aparține inculpatului R.I. - din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, și a menținut acest sechestru până la concurența sumelor de 1.200 RON și 300 euro.

A dispus menținerea sechestrului asigurător prin înființarea popririi asupra sumei de 1.200 RON aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca și asupra sumei de 300 euro aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca, ambele pe numele inculpatului R.I.

Conform art. 348 C. proc. pen., a dispus anularea înscrisurilor falsificate după cum urmează:

La sesiunea de bacalaureat iunie 2009 - Centrul de examen A.B.: M.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; A.L.Z. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; T.R.I. (3 lucrări) - matematică, română, planificarea și organizarea producției; M.M.R. (1 lucrare) - matematică; C.E. (1 lucrare) - matematică; T.L. (1 lucrare) - matematică; P.V.C. (1 lucrare) - română; L.F.D. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; G.L.D. (3 lucrări) - matematică, română, planificarea și organizarea producției; M.C. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; R.T.D. (2 lucrări) - matematică și română; M.E. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; R.S.O. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, agropedologie; P.M. (4 lucrări) matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; S.M.I. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; B.G.F. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de mașini și mecanisme; C.R.F.C. (1 lucrare) - matematică; R.S.M. (2 lucrări) - matematică și planificarea și organizarea producției; M.V. (1 lucrare) - matematică; K.A. (1 lucrare) - română și N.R.N. (1 lucrare) agropedologie.

La sesiunea de bacalaureat august - septembrie 2009 - Centrul de examen E.N.: S.M. (1 lucrare) - română; C.M.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, sănătatea și securitatea muncii; B.R.E. (1 lucrare) - română; T.M.C. (2 lucrări) - matematică și română; F.I.P. (4 lucrări) - matematică, română, istorie, măsurători electrice și electronice; T.D.A. (1 lucrare) - matematică; B.R.O. (3 lucrări) - matematică, română, organe de mașini; R.D.H. (3 lucrări) - română, geografie, istorie; H.C.D. (2 lucrări) - matematică, română; M.A.I. (1 lucrare) - română; N.N.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, măsurători electrice și electronice; Ț.P. (1 lucrare) - matematică; T.R.S. (1 lucrare) - matematică; B.L. (1 lucrare) - matematică; F.M.I. (1 lucrare) matematică; M.R.V. (1 lucrare) - agropedologie; M.O.G. (1 lucrare) - matematică; C.D.L. (2 lucrări) - matematică și română; C.P. (2 lucrări) matematică și română; C.R.V. (1 lucrare) - română; N.S. (2 lucrări) - matematică și geografie; C.R.S. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de mașini; C.A. (2 lucrări) - matematică și română; C.S.A. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de mașini; F.C.R. (4 lucrări) matematică, română, geografie, economia întreprinderilor; P.B.M. (2 lucrări) - matematică și română; Z.D. (1 lucrare) - matematică; C.L. (1 lucrare) - matematică; M.I.A. (1 lucrare) - matematică; P.C. (1 lucrare) - matematică; D.M. (4 lucrări) - matematică, română, geografie, organe de mașini și P.I. (4 lucrări) - matematică, română, geografie și economia întreprinderilor.

În baza art. 61 alin. (2) și (4) din Legea nr. 78/2000 a dispus restituirea de către inculpatul V.I. către F.C.R. a sumei de 1.300 euro sau echivalentul în RON la data plății, către C.R. și C.S. a sumei de 2.800 euro sau echivalentul în RON la data plății, către C.D.L. a sumei de 500 euro sau echivalentul în RON la data plății.

În baza art. 61 alin. (2) și (4) din Legea nr. 78/2000 a dispus restituirea de către inculpatul R.I. către Z.D. a sumei de 300 euro sau echivalentul în RON la data plății.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 constată că inculpatul V.I. a restituit sumele de bani pretinse și primite de la candidați după cum urmează: 300 euro restituită candidatului M.M. și 400 euro restituită candidatului - inculpat M.H.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 a constatat că inculpatul A.D. a restituit sumele de bani pretinse și primite de la candidați după cum urmează: suma de 900 euro restituită candidatei D.E., suma de 900 euro restituită candidatei S.M.E., suma de 900 euro restituită candidatei D.S., suma de 900 euro restituită candidatului R.S.V., suma de 900 euro restituită candidatei B.I., suma de 900 euro restituită candidatului C.T., suma de 900 euro restituită denunțătorului L.P.A., suma de 900 euro restituită denunțătoarei T.C., suma de 900 euro restituită candidatului M.C., suma de 600 euro restituită candidatei M.C., suma de 1.800 euro restituită candidatelor S.M. și P.S.C. și suma de 1.800 euro restituită candidaților S.E. și S.I.

A menținut celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate (ca urmare a conexării dosarelor).

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul K.A. împotriva sentinței penale nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunțată în Dosar nr. 9096/117/2010 a Tribunalului Cluj.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul A.D. împotriva sentinței penale nr. 618 din 20 decembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 6870/117/2010 a Tribunalului Cluj.

A menținut măsura obligării de a nu părăsi țara luată prin încheierea penală nr. 30/R din 28 februarie 2011 a Curții de Apel Cluj până la soluționarea definitivă a cauzei și respinge cererea de constatare a încetării de drept a acestei măsuri.

A lut act de retragerea apelului declarat de către inculpatul C.R.F. împotriva sentinței penale nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunțată în Dosar nr. 9096/117/2010 a Tribunalului Cluj.

A admis cererea de reexaminare cu privire la amenda aplicată av. A.P. dispune scutirea acestuia de amenda aplicată prin încheierea penală din data de 09 noiembrie 2011.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul A.D. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 600 RON și pe inculpatul K.A. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de câte 750 RON din care din care suma de 150 RON onorariu parțial pentru apărător din oficiu, iar pe inculpatul C.R.F. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 550 RON, din care suma de 300 RON onorariu pentru apărător din oficiu.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de prim control judiciar a reținut că, instanța de fond ca urmare a poziției procesuale adoptată de către inculpații R.I., V.I., A.D. și M.V., respectiv de recunoaștere a faptelor în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le-au cunoscut și și le-au însușit, a acordat eficiență disp. art. 3201 C. proc. pen., așa cum rezultă atât din dispozitivul, cât și din considerentele sentinței penale din 20 decembrie 2011 a Tribunalului Cluj. Aceeași poziție procesuală de recunoaștere a vinovăției prin prevalarea de disp. art. 3201 C. proc. pen. se remarcă că au adoptat inculpații R.I. și V.I. și cu ocazia soluționării Dosarului nr. 9069/117/2010 în care a fost pronunțată sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2011 a Tribunalului Cluj.

Referitor la inculpații C.R.F. și K.A. care nu au recunoscut comiterea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată în Dosarul nr. 9069/117/2010 al Tribunalului Cluj, instanța de fond în baza administrării unor probe utile, pertinente și concludente a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrările juridice ale faptelor se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288 alin. (1) C. pen. pentru fiecare inculpat.

În acest context, apreciind că instanțele de fond în considerentele ambelor hotărâri au reținut o stare de fapt în concordanță cu probele de la dosar - atât cele administrate în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, intanța de control judiciar nu mai reluat in extenso stare de fapt, decât în limitele motivelor de apel invocate.

Din analiza probelor de la dosar raportat la dispozițiile penale și procesual penale incidente în prezenta cauză, a apreciat că ambele hotărâri atacate sunt deficitare sub aspectul soluționării laturii penale ale cauzei.

Astfel, inculpatul R.I., a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., iar inculpatul V.I. a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., în Dosar nr. 6870/117/2010 a Tribunalului Cluj fiind pronunțată sentința penală nr. 618 din 20 decembrie 2010.

Referitor, în dosarul menționat mai sus, doar la infracțiunea de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comisă de către inculpatul R.I. s-a reținut de către instanța de fond că în calitate de director al Grupului Școlar A.B., în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii iunie 2009 a pretins și primit de la M.M. suma de 800 euro, T.R.I. suma de 600 euro, M.M.R. suma de 350 euro, C.E. suma de 200 euro, T.L. suma de 300 euro, P.V.C. suma de 300 euro, L.F.D. suma de 1.300 euro, P.M. suma de 800 euro, în cursul lunii august 2009 a pretins și primit de la R.D.H. suma de 5.400 RON (echivalentul sumei de 1.350 euro pretinsă), H.C.D. suma de 500 euro, M.A.I. suma de 250 euro, Ț.P. suma de 350 euro, T.R.S. suma de 350 euro, M.R.V. suma de 250 euro, B.R.O. suma de 750 euro, N.N.A. suma de 1.000 euro, în cursul lunii iunie 2010, a pretins și primit de la învinuitul B.I. suma de 1.100 euro, de la M.A.B. (și de la tatăl acestuia M.L.) suma de 1.100 euro, M.L. (mama candidatei M.S.A.) suma de 4.600 RON (echivalentul sumei de 1.100 euro pretinse), I.M.D. suma de 1.200 euro, S.I.A. suma de 750 euro, M.D.M. (și de la mama acesteia P.G.S.) suma de 1.100 euro, B.B.H. suma de 1.100 euro, C.L. (mama candidatului C.I.T.) suma de 1.100 euro, I.S.V. (prin intermediul lui D.A.) suma de 1.000 euro, M.A.D. suma de 700 euro, C.G.F. suma de 1.100 euro, B.M.S. suma de 2.000 euro (1.000 euro pentru el și 1.000 euro pentru candidata V.C.), O.N. suma de 1.100 euro, a pretins de la M.I.F. suma de 1.100 euro, primind doar 900 euro), a pretins de la S.D.M. suma de 1.100 euro, primind doar suma de 1.100 RON, a pretins de la F.C., și A.I. o sumă de bani al cărui cuantum nu l-a comunicat acestora, urmând să-l stabilească ulterior, primind în total de la persoanele mai sus menționate suma de 22.350 euro (din suma de 23.650 euro pretinsă) și 11.100 RON, din care a rămas pentru el cu suma de 18.550 euro și 10.000 RON, lăsând să se creadă față de aceștia că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la cele trei sesiuni de bacalaureat și îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos la probele scrise de la examenele de bacalaureat și respectiv doar la infracțiunea de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comisă de către cu privire la inculpatul V.I., că în calitate de director adjunct la Colegiul tehnic E.N. în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații S.M. suma de 300 euro, B.R.E. suma de 300 euro, T.M.C. suma de 500 euro, F.I.P. suma de 1.000 euro, T.D.A. suma de 1.500 RON, F.M.I. suma de 300 euro, C.M.A. suma de 1.000 euro, respectiv suma totală de 3.400 euro și 1.500 RON, din care a rămas cu suma de 1.600 euro și 1.500 RON, lăsând să se creadă față de aceștia că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. și că îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat, iar în cursul lunii ianuarie 2010 a pretins și primit de la M.M.I. suma de 300 euro, lăsând să se creadă față de acesta că are influență pe lângă unii membri ai comisiei de examen de la Centrul de examen de la Grupul școlar A.B.

și că îl poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competențe lingvistice pe care acesta urma să îl susțină, la centrul respectiv.

Ulterior, inculpatul R.I. a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000, iar inculpatul V.I., a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000, în Dosar nr. 9069/117/2010 al Tribunalului Cluj fiind pronunțată sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2011.

În legătură cu infracțiunea de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comisă de către inculpatul R.I. s-a reținut de către instanța de fond că, în calitate de director al Grupului Școlar A.B., în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii iunie 2009, a pretins și primit de la candidatul N.R.N. suma de 1.200 RON, iar în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidatul Z.D. suma de 300 euro, lăsând să se creadă față de aceștia că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la sesiunile de bacalaureat din iunie 2009, respectiv august - septembrie 2009, și că îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise pe care le susțineau la examenele de bacalaureat, în calitate de director adjunct la Colegiul tehnic E.N., iar la infracțiunea de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comisă de către inculpatul V.I., că în baza unei rezoluții infracționale unice, în cursul lunii august 2009, a pretins și primit de la candidații C.R.S. și C.S.A. suma de 2.800 euro, F.C.R. suma de 1.300 euro și C.D.L. suma de 500 euro, respectiv suma totală de 4.600 euro, lăsând să se creadă față de susnumiții că are influență pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic E.N. și că îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat.

A reținut că, în mod corect instanța de fond a constatat (în ambele dosare față de ambii inculpați, respectiv R. și V.) că este întrunită în cauză cerința unității de rezoluție, impusă de disp. art. 41 alin. (2) C. pen., și întemeiat pe aceleași considerente pe care și le-a însușit a constatat că faptele materiale pentru care s-a dispus condamnarea inculpaților R.I. și V.I. prin sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 9069/117/2010 a Tribunalului Cluj fac parte din conținutul infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care acești inculpați au fost condamnați prin sentința penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 6870/117/2010 a Tribunalului Cluj.

Ca atare, prin prisma art. 335 alin. (2) C. proc. pen. a apreciat că se impune pronunțarea unei noi hotărâri în raport cu toate actele care intră în conținutul infracțiunii și, în consecință, a desființat hotărârea anterioară, sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2011 a Tribunalului Cluj. A descontopit pedepsele aplicate fiecărui inculpat, a înlăturat sporul aplicat la pedeapsa rezultantă a aplicat o pedeapsă unică pentru comiterea în formă continuată a infracțiunii de trafic de influență pentru fiecare inculpat și a dispus contopirea acestei pedepse cu pedepsele aplicate pentru celelate infracțiuni pentru care cei doi inculpați au fost condamnați, stabilind o pedeapsă finală.

Totodată, a apreciat că se impune și reținerea disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 în favoarea celor doi inculpați, respectiv R. și V., care au fost reținute și de către instanțele de fond în ambele hotărâri, având în vedere forma continuată a infracțiunii de trafic de influență.

A reținut că, în cazul în care judecata se desfășoară conform dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., instanța poate reține atât incidența dispozițiilor privind cauza de reducere a pedepsei prevăzută în art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cât și incidența prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. caz în care instanța acordă eficiență juridică atât dispozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cât și prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (a se vedea și decizia penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2974 din 08 septembrie 2011).

A apreciat ce nefondată susținerea Parchetului că dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cât și ale art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 operează simultan și nu succesiv cum greșit s-a reținut de către instanța de fond, fiind absolut necesară stabilirea unei ordini de preferință a cauzelor de reducere a pedepselor.

Or, prin rechizitoriul nr. 86/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, au fost trimiși în judecată inculpații R.I., V.I. și A.D., reținându-se prin actul de sesizare și incidența disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 față de acești inculpați, acest dosar fiind înregistrat sub nr. 6870/117/2010 la Tribunalul Cluj, iar prin sentința penală nr. 618 din 20 decembrie 2010, de asemenea, au fost reținute disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu ocazia condamnării inculpaților R.I., V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

A apreciat că instanța de fond a reținut în considerentele sentinței penale nr. 618 din 20 decembrie 2010 în mod corect incidența în ceea ce îi privește pe inculpații R.I. și V.I. a două cauze de reducere a pedepselor, care se aplică succesiv, fiind vorba despre cauza de reducere a pedepselor pentru infracțiunile de corupție deduse judecății prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și respectiv de cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

Aplicarea succesivă a ambelor cauze de reducere a pedepsei se justifică prin conținutul diferit al acestora, dar și de finalitatea diferită urmărită de textele legale indicate - respectiv încurajarea denunțării și facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni de corupție și - recunoașterea și asumarea propriei vinovății, coroborată cu desfășurarea cu celeritate a procesului penal, exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Întrucât denunțarea infracțiunilor săvârșite de terțe persoane trebuia să intervină în faza de urmărire penală, iar recunoașterea vinovăției potrivit procedurii prev. de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. poate interveni numai în fața instanței de judecată, instanța de fond în mod justificat a aplicat cu prioritate cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, urmată de aplicarea cauzei subsecvente de reducere a pedepsei, prev. de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

A mai reținut în acest sens și faptul că prin rechizitoriul din data de 02 decembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj, în Dosarul nr. 119/P/2010 care a fost disjuns din Dosarul nr. 86/P/2010 au fost trimiși în judecată inculpații R.I. și V.I. pentru alte acte materiale ce intrau în conținutul infracțiunii de trafic de influență, fără a se reține prin actul de sesizare și incidența disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 față de acești inculpați, acest dosar fiind înregistrat sub nr. 6870/117/2010 la Tribunalul Cluj, iar prin sentința penală nr. 6281 din 12 iulie 2011 de asemenea au fost reținute disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, cu ocazia condamnării inculpaților R.I. și V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată.

În considerentele sentinței penale nr. 281 din 12 iulie 2011, se arată că în încadrarea juridică a faptelor inculpaților R.I. și V.I. au fost reținute și disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 deoarece în Dosarul nr. 86/P/2010 al D.N.A. Cluj, prin care acești doi inculpați au fost trimiși inițial în judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, alcătuită din mai multe acte materiale, au fost reținute și prevederile acestui articol, iar cauză dedusă judecății este disjunsă din dosarul menționat anterior, are ca obiect o faptă penală - traficul de influență - alcătuită din mai multe acte materiale ce fac parte din infracțiunea care a fost deja judecată, fiind vorba de o infracțiune unică cu tratament deja stabilit și nu este posibil ca pentru unele acte materiale să se aplice o cauză de reducere a pedepsei, așa cum este art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, iar pentru altele nu, iar ambii inculpați au declarat în sensul unor denunțuri prin care s-a facilitat descoperirea altor fapte de corupție.

A reținut că una dintre consecințele conexării celor două dosare se concretizează și prin reținerea disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 în favoarea inculpaților R.I. și V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, alcătuită din mai multe acte materiale ce fac parte din conținutul aceleiași infracțiuni și ar fi paradoxal ca pentru unele acte materiale să se aplice o cauză de reducere a pedepsei, așa cum este art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, iar pentru altele nu, având în vedere că se aplică o pedeapsă unică, cu atât mai mult cu cât cel de-al doilea dosar, nr. 119/P/2010, al D.N.A. Cluj a fost disjuns în faza de urmărire penală de către procuror din dosarul inițial nr. 86/P/2010 al D.N.A. Cluj în care au fost reținute disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002.

Ca atare, raportat la cele expuse mai sus, a apreciat că motivul de apel al Parchetului prin care s-a invocat nelegala reținere a dipozițiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 față de inculpații R.I. și V.I. având ca efect stabilirea unei pedepse în afara limitelor prevăzute de lege, este nefondat.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului R.I. a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., adică gradul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora, adică după o riguroasă planificare, cu adaptarea corespunzătoare la numărul crescând al candidaților frauduloși, numărul de acte materiale desfășurate pe parcursul sesiunilor de bacalaureat, gradul de implicare al inculpatului, comiterea faptelor în condițiile concursului real de infracțiuni, dar și forma continuată, limitele de pedeapsă reduse prin reținerea disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și a disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., dar și pregătirea profesională a inculpatului - cadru didactic cu experiență, cu o evoluție profesională pozitivă. De asemenea, au fost avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului aflat la prima confruntare cu legea penală, dar și la atitudinea procesuală a inculpatului, acesta contribuind totodată și la descoperirea altor fapte de corupție, manifestând și regret.

Poziția de recunoaștere a vinovăției, adoptată de către inculpat prin prisma dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., în raport cu dispozițiile art. 72 C. pen., nu au justificat în opinia instanței de prim control judiciar reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților”, recunoaștere căreia instanța i-a acordat eficiență juridică prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și, în consecință, nici reducerea pedepsei, astfel cum a solicitat apărarea cu ocazia prezentării motivelor de apel.

Numai poziția de recunoaștere și regret, precum și absența antecedentelor penale, statutul său profesional, conduita avută anterior comiterii faptelor, singurele date pozitive nu conduc automat la reținerea de circumstanțe atenuante, care constituie o facultate pentru instanță și nu o obligație în procesul de individualizare a pedepsei.

A reținut că în condițiile aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanțe atenuate judiciare, deoarece ar însemna ca aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot coexista cu dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă atitudine favorabilă inculpatului, după săvârșirea infracțiunii, alta decât comportamentul sincer (invocând decizia penală nr. 754 din 15 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Nu se poate face abstracție nici de faptul că prin încheierea penală din data de 10 august 2011 a Curții de Apel Cluj a fost înlocuită măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, iar una dintre obligațile inculpatului constau în prezentarea acestuia la instanța de judecată ori de câte ori este chemat, astfel că evident acesta s-a prezentat la toate termenele de judecată, însă această obligație nu se poate circumsrie ca o împrejurare care poate să constituie o circumstanță atenuantă în accepțiunea art. 74 lit. c) C. pen.

A preciat că reintegarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor comise, consecințele acestora, nefiind îndeplinită nici condiția prev. de art. 861 lit. c) C. pen., respectiv că pronunțarea condamnării ar constitui un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei condamnatul nu va mai săvârși alte infracțiuni. Pe de altă parte, a reținut că nu sunt îndeplinite nici condițiile art. 81 lit. c), respectiv că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia, precum și condiția prev. de art. 81 alin. (2) C. pen., adică în cazul concursului de infracțiuni pedeapsa aplicată să fie de cel mult 2 ani și să fie îndeplinite condițiile de la art. 81 lit. b) și c) C. pen. - astfel că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sau suspendarea condiționată nu este oportună, deci sub acest aspect criticile inculpatului nu sunt fondate.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului V.I. pentru infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen., cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (de 2 ani și 4 luni închisoare), a avut în vedere vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., adică gradul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora, după o riguroasă planificare, cu adaptarea corespunzătoare la numărul crescând al candidaților frauduloși, numărul de acte materiale desfășurate pe parcursul a sesiunilor de bacalaureat, gradul de implicare al fiecăruia dintre inculpați, inculpatul V.I. nu a ezitat să își încalce atribuțiile de membru al comisiei de bacalaureat, dimpotrivă, folosindu-se de această calitate pentru o mai facilă punere în executare a hotărârii infracționale, urmând a se ține cont și de importanța examenelor fraudate de inculpați. De asemenea, a avut în vedere și pregătirea profesională a inculpatului cadru didactic cu experiență, cu o evoluție profesională pozitivă, precum și că inculpatul nu are antecedente penale, dar și la atitudinea procesuală de recunoaștere adoptată de inculpat, contribuind totodată și la descoperirea altor fapte de corupție.

Poziția de recunoaștere a vinovăției, adoptată de către inculpat prin prisma dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., în raport cu dispozițiile art. 72 C. pen., nu justifică, în opinia instnaței de apel, reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților, recunoașterea căreia instanța i-a acordat eficiență juridică prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (a se vedea decizia penală a Înalta Curte de Casație Justiție nr. 2974 din 08 septembrie 2011) și, în consecință, nici reducerea pedepsei, astfel cum s-a solicitat de către apărare cu ocazia prezentării motivelor de apel.

Numai poziția de recunoaștere și regret, precum și absența antecedentelor penale, statutul său profesional, conduita avută anterior comiterii faptelor, singurele date pozitive nu conduc automat la reținerea de circumstanțe atenuante, care constituie o facultate pentru instanță și nu o obligație în procesul de individualizare a pedepsei.

În condițiile aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., a apreciat că reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanțe atenuate judiciare, deoarece ar însemna ca aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot coexista cu dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă atitudine favorabilă inculpatului, după săvârșirea infracțiunii, alta decât comportamentul sincer (a se vedea în acest sens și decizia penală nr. 754 din 15 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Astfel, nici situația sa familială invocată - în sensul promovării unei acțiuni de divorț de către soția sa, este imputabilă tot conduitei inculpatului - nu poate fi apreciată ca o circumstanță atenuantă de către instanța de apel și care să conducă la o reducere a pedepselor aplicate acestuia.

De asemenea, prin încheierea penală din data de 09 septembrie 2011 a Curții de Apel Cluj a fost înlocuită măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, iar una dintre obligațiile inculpatului constă în prezentarea acestuia la instanța de judecată ori de câte ori este chemat, astfel că evident acesta s-a prezentat la toate termenele de judecată însă această obligație nu se poate circumscrie ca o împrejurare care poate să constituie o circumstanță atenuantă în accepțiunea art. 74 lit. c) C. pen.

Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor comise, consecințele acestora, nefiind îndeplinită nici condiția prev. de art. 861 lit. c) C. pen., respectiv că pronunțarea condamnării ar constitui un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei condamnatul nu va mai săvârși alte infracțiuni, astfel că suspendarea sub supraveghere a executării pedepesei nu este oportună, deci nici sub acest aspect apelul inculpatului nu este fondat, iar apelul Parchetului este fondat cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.

A constatat ca fondat apelul Parchetului și în ceea ce privește încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului M.H.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, sunt infracțiuni de corupție infracțiunile prevăzute la art. 254-257 C. pen., art. 6 și 8 din prezenta lege, precum și infracțiunile prevăzute în legi speciale, ca modalități specifice ale infracțiunilor prevăzute la art. 254-257 C. pen. și la art. 61 și art. 82 din prezenta lege, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 78/2000, infracțiunile de luare de mită, prev. de art. 254 C. pen., de dare de mită prev. de art. 255 C. pen., de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 C. pen., se pedepsesc potrivit acestor texte de lege.

Prin urmare, a reținut că încadrarea juridică corectă a faptei săvârșite de inculpatul M.V. - raportat la activitatea infracțională derulată de acesta, este cea prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și nu doar cea prev. și ped. de art. 255 alin. (1) C. proc. pen., așa cum a fost reținută de către instanța de fond.

Chiar dacă nici în cuprinsul rechizitoriului nu s-au reținut, în mod eronat, dispozițiile art. 6 din Legea nr. 78/2000, având în vedere că încadrarea juridică este atributul exclusiv al instanței de judecată, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 334 C. proc. pen. cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei comise de inculpatul M.V., astfel că în baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului M.H., din infracțiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a menținut pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj, precum și modalitatea de individualizare a executării acesteia.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului M.H., a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, precum și limitele de pedeapsă ca urmare a reținerii disp. art. 3201 C. proc. pen. cu privire la recunoașterea vinovăției, precum și persoana inculpatului care se află la prima confruntare cu legea penală și a manifestat regret.

De asemenea, a apreciat că reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată și fără privare de libertate, având în vedere natura infracțiunii, poziția procesuală adoptată de către acesta, astfel că suspendarea condiționată a executării pedepsei este oportună.

Referitor la temeiul de drept care a stat la baza confiscării speciale a sumelor de bani dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență de către inculpații R.I., V.I. și A.D., a reținut că potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 78/2000, în cazul săvârșirii infracțiunilor reglementate de această lege, banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina săvârșirea infracțiunii sau pentru a răsplăti pe infractor ori cele dobândite prin săvârșirea infracțiunii, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, se confiscă, iar dacă bunurile nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

În prezenta cauză, infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reținute în sarcina inculpaților R.I., V.I. și A.D. și luare de mită prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. reținută în sarcina inculpatului V.I. sunt infracțiuni de corupție care cad sub incidența Legii nr. 78/2000.

Prin urmare, temeiul juridic pe care trebuie să se fundamenteze măsura confiscării speciale dispusă de instanță îl constituie art. 19 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 254 alin. (3) C. pen., pentru infracțiunile de luare de mită și art. 19 din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 257 alin. (2) C. pen. pentru infracțiunea de trafic de influență, fiind aplicabile dispozițiile speciale, care chiar dacă nu derogă de la norma generală reglementată în cuprinsul art. 118 lit. e) C. pen., au prioritate în ceea ce privește aplicabilitatea, apelul Parchetului fiind fondat și pentru acest motiv.

Ca atare, a dispus schimbarea temeiului legal al confiscării speciale din art. 118 lit. e) C. pen. în art. 19 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (2) C. pen., respectiv rap. la art. 257 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a dispus confiscare specială a sumelor de 10.550 euro sau echivalentul în RON la data plății și 5.400 RON de la inculpatul R.I., de la inculpatul V.I. a sumelor de 4.000 euro sau echivalentul în RON la data plății și 1.500 RON și de la inculpatul A.D. a sumei de 750 euro sau echivalentul în RON la data plății.

În legătură cu ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra cotei părți de 1/2 din imobilul proprietatea inculpatului R.I. și înființarea popririi asupra sumelor de bani din conturile inculpatului a reținut că s-a efectuat, anterior, de către procuror, prin dispozitivul rechizitoriului din data de 02 decembrie 2010 în Dosar nr. 119/P/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj. Astfel, sub acest aspect sentința penală nr. 281/2011 este, de asemenea, deficitară având în vedere dispoziția primei instanțe de revocare a măsurii asigurătorii instituite prin ordonanța nr. 119/P/2010 din 04 octombrie 2010 și ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părți de 1/2 imobilul deținut de inculpatul R.I. și luarea măsurii asigurătorii a sechestrului prin înființarea popririi asupra sumei de 1.200 RON și 300 euro aflate în conturile deschise pe numele inculpatului la Banca T.

Pe de altă parte, a reținut că potrivit disp. art. 20 din Legea nr. 78/2000 modificată și completată în cazul în care s-a săvârșit o infracțiune dintre cele prevăzute în prezentul capitol, care include și cele pentru care inculpatul R. a fost trimis în judecată, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie (în același sens este și încheierea din data de 04 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Constatând ca fondat apelul Parchetului sub acest aspecta dispus înlăturarea dispoziției de revocare a măsurii asigurătorii instituite prin ordonanța procurorului nr. 119/P/2010, precum și ridicarea sechestrului asigurător asupra cotei părți de 1/2 - ce aparține inculpatului R.I. - din imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, și a menținut acest sechestru până la concurența sumelor de 1.200 RON și 300 euro și, totodată, a dispus menținerea sechestrului asigurător prin înființarea popririi asupra sumei de 1.200 RON aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca și asupra sumei de 300 euro aflată în contul deschis la Banca T. - Sucursala Cluj-Napoca, ambele pe numele inculpatului R.I.

A preciat sentinșa penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 ca fiind nelegală și în ceea ce privește omisiunea instanței de a individualiza, ca urmare a reținerii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000, disciplina de concurs și lucrarea asupra căreia desființarea a fost dispusă în baza art. 348 C. proc. pen.

Din probele administrate rezultă că au existat situații în care, susținând patru probe în cadrul examenului de bacalaureat, în ceea ce îi privește pe unii candidați doar o parte din probele scrise de aceștia au fost fraudate prin falsificarea lucrărilor, impunându-se desființarea înscrisurilor falsificate, apelul Parchetului fiind fondat și sub acest aspect.

Astfel, conform art. 348 C. proc. pen., a dispus anularea înscrisurilor falsificate la sesiunea de bacalaureat iunie 2009, Centrul de examen A.B. și la sesiunea de bacalaureat august - septembrie 2009 - Centrul de examen E.N. pe fiecare materie și candidiat în parte, astfel cum s-a susținut de către Parchet.

A apreciat că se impune desființarea soluția instanței de fond (sentința penală nr. 281/2011) și cu privire la restituirea sumelor de bani solicitate de către martorii denunțători în temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000, având în vedere că instanța de fond a dispus în temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000 restituirea de către inculpatul V.I. a sumelor de bani solcitate de către C.R. și C.S., precum și de către C.D., însă a omis să se pronunțe și cu privire la restituirea sumei de 1.300 euro sau a echivalentului în RON la data plății, solicitată de către denunțătoarea F.C.

Pe de altă parte, a reținut că inculpatul V.I. trebuia să fie obligat la restituirea sumelor de 2.800 euro către C.R. și C.S., respectiv 500 euro către C.D. sau a echivalentului acestor sume în RON la data plății, în condițiile în care leul este moneda națională.

A mai reținut că aceeași obligație de restituire a sumelor în euro sau a echivalentului în RON la data plății trebuia stabilită și în sarcina inculpatului R.I. în ceea ce privesc sumele de bani solicitate de către martorul Z.D.

A constatat că instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la toate sumele de bani care au format obiectul infracțiunii de trafic de influență reținută în sarcina inculpatului A.D. și a inculpatului V.I. și a dipus în consecință.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul K.A., a reținut că instanța de fond urmare administrării unor probe utile, pertinente și concludente, respectiv declarațiile inculpatului R.I., declarațiile inculpatului K.A., declarațiile candidaților B.G.F., B.R.S., M.C., M.E. și R.T.D., precum și lucrarea scrisă la limba și literatura română a inculpatului K.A. de la dosarul cauzei, a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrarea juridică a faptei se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288 alin. (1) C. pen.

Astfel, în esență, în mod corect instanța de fond a reținut că inculpatul K.A. a absolvit în anul 1989 cursurile serale ale Grupului Școlar A.B., (unde inculpatul R.I. a avut calitatea de profesor și, ulterior, director), iar în anul 2004, același inculpat a absolvit clasa a XIII-a de liceu, ceea ce i-a permis să susținută examenul de bacalaureat, susținere pentru care s-a înscris după alți 4 ani, în 2008. A reușit să promoveze toate probele cu excepția celei de Limba și literatura română, astfel că s-a reînscris în sesiunea de vară 2009, fiind repartizat la liceul al cărei cursuri le absolvise, respectiv la Grup Școlar A.B. Fiind o cunoștință mai veche de a inculpatului R.I., inculpatul K.A. l-a abordat pe acesta pentru a stabili în ce măsură inculpatul îl poate ajuta în promovarea examenului. În acest context, inculpatul R.I. s-a arătat dispus să îl ajute, instruindu-l pe candidat cu privire la modalitatea concretă în care va trebui să procedeze, respectiv să redacteze o lucrare în sala de examen în care să insereze parola de recunoaștere, după care să se deplaseze în altă sală unde avea la dispoziție un nou formular de examen și soluțiile subiectelor. Incupatul K.A. a procedat potrivit instrucțiunilor date și astfel a fost declarat promovat la proba scrisă la limba și literatura română, obținând nota 5,75.

Inculpatul K.A. nu a recunoscut comiterea faptei, arătând că a redactat lucrarea aflată la dosarul cauzei în sala de examen, conținutul acesteia reprezentând cunoștințele sale la acel moment și că nu a existat vreo înțelegere între acesta și inculpatul R.I. privind fraudarea examenului.

Poziția procesuală de nerecunoaștere adoptată de inculpatul K.A. este infirmată de probatoriul administrat în cauză.

Astfel, din declarațiile inculpatului R.I. rezultă că acesta a recunoscut că a convenit cu inculpatul K.A. să-l ajute să promoveze fraudulos examenul, că l-a instruit cu privire la inserarea parolei și că i-a pus la dispoziție soluțiile subiectelor, precum și un nou formular de examen. De asemenea, inculpatul R.I. a recunoscut că noua lucrare redactată de candidatul K.A. a substituit lucrarea aceluiași candidat redactată la sală și astfel a fost declarat promovat. Recunoscând că l-a ajutat pe inculpatul K.A. să promoveze examenul, inculpatul R.I. a arătat că a oferit acest ajutor fără a urmări vreun folos material, deoarece învinuitul este o cunoștință mai veche a sa, iar ajutorul l-a dat în contextul bunelor sale relații și nu pentru a obține vreun avantaj patrimonial.

Nu se poate face abstracție că inculpatul K.A. a arătat inițial că, în timpul examenului, profesorii supraveghetori au semnat în chenarul secretizat al lucrării sale, iar din verificările efectuate lucrarea sa care a fost supusă corectării nu conține respectivele semnături și ulterior nu a putut explica de ce lucrarea sa nu poartă semnăturile profesorilor supraveghetori, lipsă care a fost constatată pe toate lucrările fraudate, fiind un element esențial de identificare a lucrărilor falsificate.

Pe de altă parte, rezolvarea subiectelor la proba scrisă de romană este absolut identică cu cele din lucrarea inculpatului K.A. comparativ cu celelalte lucrări fraudate, ale unor candidați care au recunoscut copierea soluțiilor puse la dispoziție de inculpații R.I., V.I., copiere care a avut loc pe noi formulare și în alte săli decât cele de examen; mai mult, lucrarea inculpatului K.A. conține o rezolvare identică în conținut cu a candidaților B.G.F. (sau B.R.S. care au recunoscut fraudarea), precum și cu ale candidaților M.C., M.E., R.T.D.

Astfel, de exemplu, rezolvarea subiectului nr. 4 cuprinde următoarele propoziții „perdeaua de la fereastră s-a murdărit. Vorbele lui sunt fără perdea.”; sau rezolvarea subiectului nr. 6 cuprinde următorul text „Eul liric se face simțit în text prin prezența verbelor și pronumelor la persoana I. De exemplu «noastre»; (pronume, pers. I pl.)”; iar rezolvarea subiectului nr. 7 cuprinde următorul text: „în text sunt prezentate două motive specifice stănesciene, cum ar fi motivul ochiului („ochiul străin”) și cel al colțului („colțul inimii noastre”)”.

Pentru toate aceste considerente a apreciat că o soluție de achiare a inculpatului în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., nu poate fi însușită de instanța de prim control judiciar.

A mai reținut că și pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată de către instanța de fond, raporta la criteriile prev. de art. 72 C. pen., astfel că pedepsea aplicată a fost just dozată, iar modalitatea de suspendare condiționată a executării pedepsei este oportună fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 81 C. pen. (așa cum de altfel a constatat și instanța de fond).

Referitor la apelul declarat de către inculpatul A.D., Curtea a reținut că la individualizarea juridică a pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor, modul concret de comitere a acestora, numărul mare de acte materiale săvârșite, dar și forma continuată, limitele de pedeapsă reduse prin reținerea disp. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și a disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și că a depus diligențe să restituie toate sumele de bani obținute ca rezultat al activității infracționale.

Poziția de recunoaștere a vinovăției, adoptată de către inculpat prin prisma dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., în raport cu dispozițiile art. 72 C. pen., nu justifică în opinia instanței de control judiciar reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților” recunoașterea căreia instanța i-a acordat eficiență juridică prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (a se vedea decizia penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2974 din 08 septembrie 2011) și, în consecință, nici reducerea pedepsei, astfel cum s-a solicitat de către apărare cu ocazia prezentării motivelor de apel.

În condițiile aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanțe atenuate judiciare, deoarece ar însemna ca aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot coexista cu dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., numai atunci când art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. reflectă o altă atitudine favorabilă inculpatului, după săvârșirea infracțiunii, alta decât comportamentul sincer (a se vedea în acest sens și decizia penală nr. 754 din 15 martie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

De asemenea, prin încheierea penală nr. 30 din 28 februarie 2011 a Curții de Apel Cluj a fost înlocuită măsura arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara, iar una dintre obligațțile inculpatului constă în prezentarea acestuia la instanța de judecată ori de câte ori este chemat, astfel că evident acesta s-a prezentat la toate termenele de judecată, însă această obligație nu se poate circumscrie ca o împrejurare care poate să constituie o circumstanță atenuantă în accepțiunea art. 74 lit. c) C. pen.

Față de gradul de implicare mai redus al inculpatului A.D. la activitatea infracțională, la rolul său secundar, la circumstanțele personale ale inculpatului și la starea sa de sănătate, coroborat și cu faptul că perioada detenției pare să fi avut un rol important în reeducarea inculpatului, instanța de fond în mod corect a apreciat că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei - cu impunerea corespunzătoare a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor necesare - este de natură a răspunde pe deplin scopului pedepsei.

Reintegarea socială a inculpatului poate fi realizată așadar și fără privare de libertate având în vedere natura și gravitatea infracțiunii comise, consecințele acesteia, poziția procesuală adoptată, gradul său de participarea, însă doar suspendarea condiționată a executării pedepesei nu este aptă să asigure scopul pedepsei, apreciind astfel apelul inculpatului ca nefondat.

A menținut măsura obligării de a nu părăsi țara luată prin încheierea penală nr. 30/R din 28 februarie 2011 a Curții de Apel Cluj față de acest inculpat până la soluționarea definitivă a cauzei și va respinge cererea de constatare a încetării de drept a acestei măsuri, reținând, în esență că, că nu sunt îndeplinite condițiile art. 139 C. proc. pen., mai mult deja inculpatul a fost condamnat în primă instanță.

A Iuta act de retragerea apelului declarat de către inculpatul C.R.F. împotriva sentinței penale nr. 281 din 12 iulie 2011 pronunțată în Dosar nr. 9096/117/2010 a Tribunalului Cluj.

În urma reexaminării cererii cu privire la amenda aplicată av. A.P. a dispus scutirea acestuia de amenda aplicată prin încheierea penală din data de 09 noiembrie 2011 având în vedere actele depuse la dosar, respectiv împuternicire avocațială a unui inculpat aflat în stare de arest și a datelor din sistemul Ecris al dosarului care îl viza pe acel inculpat pe care l-a asistat av. P.

Împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj și inculpații R.I. și V.I. criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, invocând în drept cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 14 și 172 C. proc. pen.

Parchetul, în susținerea motivelor scrise de recurs, circumscrise cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., a susținut, în esență, că prin aplicarea de către instanța de apel a pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare inculpatului R.I. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, s-a încălcat principiul non reformatio in pejus, având în vedere că această pedeapsa este mai mare decât pedepsele, de 2 ani și 1 lună închisoare aplicată prin sentința penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj, respectiv pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 281/2011 a Tribunalului Cluj, iar motivele de apel ale Parchetului au vizat alte motive de nelegalitate și netemeinicie care nu au inclus însă și majorarea pedepselor stabilite prin cele două hotărâri cu privire la care s-a făcut aplicarea art. 335 C. proc. pen.

Prin urmare, a solicitat ca în urma admiterii recursului să se realizeze o reindividualizare judiciară a pedepsei, arătând că prin aplicarea de către instanța de apel a unei pedepse mai mari decât cele dispuse prin hotărârile anterioare, s-a creat o situație juridică mai grea inculpatului R.I., pe cale de consecință, să se mențină pedeapsa de 2 ani și o lună și sporul de 2 ani aplicat inițial prin sentința penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj.

Inculpatul R.I., întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., a invocat, în esență, aceleași aspecte ca și cele susținute de Parchet privind pedeapsa aplicată de instanța de prim control judiciar pentru infracțiunea de trafic de influență, arătând că i s-a creat o situație juridică mai grea în propria cale de atac.

În susținerea cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. a susținut că, în mod nelegal a fost dedusă durata arestului preventiv raportat la datele trecute în hotărârea judecătorească atacată, în condițiile în care acesta a fost liberat din arest la data de 14 februarie 2011, iar instanța de apel a trecut dintr-o eroare data liberării cea de 04 aprilie 2011.

A mai susținut că este posibilă aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 odată cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) raportat la art. 76 C. pen., invocând în acest sens mai multe decizii ale instanței supreme. În argumentarea reținerii dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) C. pen. a invocat conduita ireproșabilă în societate a inculpatului, împrejurarea că a depus toate eforturile pentru acoperirea prejudiciului, iar banii care ar fi trebuit confiscați i-a depus pe numele coinculpatului pe care era instituită deja măsura sechestrului asigurător și de aceea ar trebui să se dispună ridicarea sechestrului asigurător.

Totodată, a învederat faptul că a fost arestat preventiv timp de 10 luni, timp în care a pierdut viața, demnitatea, recunoștința pe care și-a câștigat-o din partea elevilor, în prezent are o societate comercială având ca obiect de activitate inspecțiile în muncă astfel că pedeapsa de 2 ani și 1 lună închisoare stabilită de instanța de fond, fără adăugarea sporului e suficientă, iar ca modalitate de executare suspendarea condiționată este corespunzătoare scopului pedepsei.

Inculpatul V.I. în cadrul cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepsei în sensul schimbării modalității de executare prin aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen.

În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, cu referire la art. 64 lit. c) C. pen., a arătat că deși sunt aplicabile dispozițiile art. 71 alin. (5) C. pen., se impune a fi individualizată în concret - de a ocupa o funcție de natura celei care s-a folosit inculpatul la săvârșirea infracțiunii - pentru că are trei teze alternative, iar inculpatul se află în postura de a-i fi interzis dreptul de a fi profesor deși ca și membru al comisiei de examinarea la bacalaureat a săvârșit infracțiunile pe care le-a și recunoscut.

În cadrul aceluiași caz de casare a arătat că, raportat la circumstanțele reale ale comiterii faptei, contribuția infracțională, conduita sa anterioară și poziția procesuală de recunoaștere a faptelor și de colaborare cu organele judiciare s-ar fi impus aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere.

Inculpatul A.D. a transmis instanței de control judiciar, la data de 12 august 2013, prin poștă, o cerere semnată de acesta prin care a solicitat să se ia act de retragerea recursului declarat în cauză, pe care dealtfel, nici nu l-a motivat.

Verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, care se circumscriu art. 3859 pct. 14 și 172 C. proc. pen., cât și din oficiu - potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. -, Înalta Curte, apreciază că decizia atacată este nelegală și netemeinică, recursurile declarate de Parchetul de pe lăngă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj și de inculpații R.I. și V.I. ca fiind fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

1. Referitor la criticile comune ale Parchetului și inculpatului R.I., circumscrise cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., Înalta Curte reține că sunt întemeiate.

Se constată că instanța de prim control judiciar prin încheierea din data de 02 noiembrie 2011 a dispus conexarea Dosarului nr. 9069/117/2010 în care s-a pronunțat sentința penală nr. 618 din 20 decembrie 2010 la Dosarul nr. 6870/117/2010 în care s-a pronunțat sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2010, ambele ale Tribunalului Cluj. A mai constatat printre altele că actele materiale pentru care s-a dispus condamnarea inculpaților R.I. și V.I. prin sentința penală nr. 281/2011 fac parte din conținutul infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care s-a dispus condmanare celor doi inculpați prin sentința penală nr. 618/2010 a Tribunalului Cluj (Dosarul nr. 6870/117/2010) și, pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 335 alin. (2) C. proc. pen. a desființat sentința penală nr. 281 din 12 iulie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 9069/117/2010 în ceea ce privește condamnarea lor sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de influență.

După ce a descontopit pedepsele stabilite prin cele două sentințe, reținând vinovăția inculpaților în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care ambii inculpați și le-au însușit, recunoscând comiterea faptelor astfel cum au fost reținute în actele de sesizare, beneficiind de judecata în cadrul procedurii simplificate, instanța de apel a dispus condamnarea ambilor inculpați la pedepse privative de libertate sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire însă la inculpatul R.I. a dispus în urma reindividualizării judiciare a pedepsei aplicarea unei sancțiuni în cuantum de 2 ani și 4 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., în condițiile art. 66 C. pen., pedeapsă pe care a contopit-o cu pedepsele de 2 ani și o lună aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. și ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 și art. 3201 C. proc. pen.; 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), prev. și ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009) prev. și ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.; 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și a înlăturat sporul de 2 luni închisoare, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 4 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

Potrivit regulii instituite în art. 372 C. proc. pen., cu ocazia judecării apelului instanța nu poate crea o situație juridică mai grea pentru partea care a declarat apel și nu există un alt apel declarat împotriva sa. Acest principiu, cunoscut sub denumirea de non reformatio in pejus, constituie o derogare de la norma generală potrivit căreia orice act procesual folosit de către o parte produce efecte față de aceasta, indiferent dacă îi este sau nu favorabilă. Rațiunea acestui principiu este de a asigura funcționarea normală a căilor de atac, înlăturând teama persoanelor îndeptătite la exercitarea căii de atac că ar putea avea o situație juridică mai grea prin declararea acesteia, chiar dacă pot apărea situații în care instanța învestită cu soluționarea cauzei constată că o hotărâre este nelegală, dar nu are posibilitatea reformării acesteia, încălcându-se astfel principiul legalității, consacrat de dispozițiile art. 2 C. proc. pen.

Norma de neagravare a situației juridice în propriul apel operează dacă în cauză s-a declarat apel doar de apelant și nu mai sunt alte apeluri contrare (când sunt mai mulți inculpați care au declarat apel, dar nu au interese contrare). Regula instituțională nu își găsește aplicarea dacă părțile care au interese contrare au declarat apel, iar obiectul lor privește aceeași latură procesuală (apelul declarat de inculpat și procuror) sau își produce efecte în sens restrâns când apelurile sunt formulate parțial pe laturi procesuale diferite (apelul declarat de inculpat și cel declarat de partea civilă când situația inculpatului poate fi agravată pe latură civilă). Principiul non reformatio in pejus își găsește aplicarea și în cazul apelului formulat de procuror exercitat în favoarea unei părți.

Pornind de la aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte examinând actele și lucrările dosarului constată că în cauză au declarat apel Parchetul și inculpații R.I. și V.I., care au criticat sentințele sub aspectul nelaglității și netemeiniciei, dar niciunul dintre motivele de apel ale procurorului nu au vizat greșita individualizare judiciară a pedepselor aplicate celor doi inculpați sub aspectul cuantumului, doar ca modalitate de executare. Prin urmare, prin aplicarea unei pedepse de către instanța de prim control judiciar, inculpatului R.I. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență într-un cuantum mai mare decât pedepsele aplicate acestuia prin sentințele penale nr. 618/2010 și 281/2011 ale Tribunalului Cluj, de 2 ani și 1 lună închisoare, respectiv de 1 an și 2 luni închisoare, în condițiile în care motive de apel ale Parchetului nu au vizat cuantumul acestora, ci doar modalitatea de executare a sancțiunii, s-a creat o situație juridică mai grea inculpatului în propria cale de atac.

Pentru aceste considerente, instanța de recurs va admite recursul Parchetului și al inculpatului R.I. și, în rejudecare, va casa, în parte, decizia penală atacată. Va descontopi pedeapsa aplicată inculpatului în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează: 2 ani și 4 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. și ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 și art. 3201 C. proc. pen.; 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), prev. și ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.; 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009) prev. și ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.; 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.; 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și sporul de 2 luni închisoare.

Procedând la o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei, prin raportare la cauza dedusă judecății, constată că prima instanță a aplicat inculpatului R.I. o pedeapsă corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., ținând seama de dispozițiile părții generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială și legea penală specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar și de modalitatea concretă de săvârșire a faptei, motiv pentru care va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului de către instanța de apel pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., de la 2 ani și 4 luni închisoare, la 2 ani și o lună închisoare.

Apreciază însă, ca neîntemeiate, criticile recurentului inculpat R.I. privind reținerea circumstanțelor atenuate prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. chiar în condițiile aplicării dispozițiilor art. 320: C. proc. pen., având în vedere că așa cum a reținut și instanța supremă în mai multe decizii și a constatat și instanța de prim control judiciar, reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen. nu este exclusă în condițiile judecării cauzei în procedura simplificată, însă numai atunci cînd aceste circumstanțe privesc alte împrejurări decât comportamnetul sincer al inculpatului care a fost deja valorificat prin reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

De asemenea, având în vedere natura și gravitatea faptelor, modalitatea concretă a săvârșiri lor, precum și circumstanțele personale ale inculpatului Înalta Curte apreciază că, în mod justificat, instanța de apel nu a reținut aceste împrejurări pozitive relevate de inculpat ca și circumstanțe atenuante judiciare, prev. de art. 74 lit. a) C. pen. - conduita bună anterior comiterii faptei -, dându-le însă eficiență în procesul de individualizare judiciară a pedepsei prin orientarea sancțiunii aplicate spre minimum special prevăzut de lege.

Constatând că faptele sunt concurente și pentru niciuna dintre ele nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă, în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., va contopi pedeapsa aplicată inculpatului R.I. prin prezenta decizie de 2 ani și o lună închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. cu două pedepse de câte 1 an închisoare și 2 pedepse de câte 1 an și 3 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și o lună închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

Va înlătura sporul de 2 luni închisoare aplicat acestuia, întrucât raportat la natura și gravitatea faptelor, cuantumul pedepselor aplicate acestuia, orientate spre minimul special prevăzute de lege, conduita procesuală sinceră a acestuia, faptul că a colaborat cu organele judiciare și circumstanțele personale ale inculpatului, nu justifică aplicarea unui spor, contrar celor susținute de Parchet în susținerea recursului.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 13 iulie 2010 până la 14 aprilie 2011, apreciind ca fiind întemeiate criticile recurentului inculpat și sub acest aspect, având în vedere că din actele aflate la dosar rezultă că inculpatul a fost arestat la 13 iulie 2010 și liberat prin înlocuirea măsurii preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea la data de 14 aprilie 2011.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Înalta Curte raportat la natura și gravitatea faptelor, modalitatea concretă a săvârșiri lor, precum și la circumstanțele personale ale inculpatului care nu are antecedente penale, este o persoană integrată în societate, are un nivel ridicat de pregătire și o îndelungată activitate didactică, astfel cum rezultă din caracterizările depuse la dosarul cauzei, a recunsocut comiterea faptei și a colaborat cu organele judiciare și celelalte persoane implicate, apreciază, contrar instanței de apel, că executarea pedepsei în condițiile suspendării sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, este singura aptă să asigure, prin supravegherea instituită, îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni, reintegrarea sa socială, conștientizarea consecințelor conduitei sale ilicite și să adopte, pe viitor, o atitudine de respect față de valorile sociale ocrotite de lege, precum și o reacție socială adecvată în diminuarea săvârșirii unor fapte de corupție de către persoane care ar trebui să fie un exemplu în societate și care contribuie la formarea și pregătirea profesională a membrilor comunității.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen., va dispune ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte trimestrial la judecătorul desemnat cu supravegherea de la Tribunalul Cluj; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă și să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen. va pune în vedere inculpatulului dispozițiile art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii va suspenda și executarea pedepsei accesorii.

2. Înalta Curte apreciază ca întemeiate și criticile recurentului inculpat V.I. circumscrise cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., dar numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei.

Individualizarea pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante operațiuni juridice de a cărei acuratețe depinde în mod direct îndreptarea și recuperare condamnatului, întrucât presupune, prin evaluarea gravității infracțiunii comise și a periculozității infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa și modul de executare a acesteia.

Procedând la o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei, prin raportare la cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată că instanța de apel a aplicat inculpatului V.I. o pedeapsă corect individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., ținând seama de dispozițiile părții generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială și legea penală specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar și de modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, apreciind însă în mod eronat că scopul pedepsei poate fi atins numai prin privarea de libertate.

Menținând pedeapsa aplicată inculpatului [de 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.], orientată spre minimul special prevăzut de lege, redus cu o treime în condițiile reținerii art. 3201 C. proc. pen., având în vedere contribuția infracțională a inculpatului în calitate de membru al comisiei de bacalureat, modalitatea în care a comis faptele, caracterul continuat al faptelor, dar și circumstanțele personale favorabile, conduita sa pe parcursul procesului penal și atitudinea de colaborare cu organele judiciare, Înalta Curte apreciază că aplicarea unei pedepse cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, asigură respectarea garanțiilor procesuale conferite de dispozițiile legale procesuale penale și cele ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condițiile stabilirii vinovăției inculpatului, corespunde și caracterului disuasiv al pedepsei, precum și realizarea scopului preventiv-educativ al pedepsei, permițând reinserția sa socială, precum și o reacție promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârșirea unor infracțiuni de corupție la nivelul unor funcționari învestiți într-o comisie la nivel național pentru a realiza susținerea unui examen important pentru atestarea pregătirii profesionale a candidaților (examenul de bacalaureat) sunt în măsură să realizeze un act de justiție și să dea o ripostă fermă celor care ar trebui să fie un exemplu pentru societate.

Pentru aceste considerente, va admite recursul inculpatului V.I. împotriva aceleiași decizii și va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultantei aplicate acestuia pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen., va dispune ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte trimestrial la judecătorul desemnat cu supravegherea de la Tribunalul Cluj; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă și să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. și în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.

Va menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.

Înalta Curte apreciază ca neîntemeiate celelalte critici ale recurentului inculpat, circumscrise aceluiași caz de casare, privind omisiunea instanței de apel de a menționa în concret care dintre ipotezele menționate în cuprinsul art. 64 lit. c) C. pen. au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie având în vedere că inculpatul V.I. a comis faptele în calitate de membru în comisia de bacalureat și nu în calitate de profesor.

În acest sens, reține că în calitatea de de profesor inculpatul V.I. a fost selectat să facă parte din comisia pentru examenul de bacalaureat, iar activitățile ilicite desfășurate de acesta au fost realizate în virtutea funcției didactice chiar dacă la acel moment făcea parte dintr-o comisie de examinare la nivel național. Prin urmare, în mod corect instanțele inferioare i-au interzis exercțiul drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen. - dreptul de a exercita profesia -, reținând că a comis faptele în calitate de profesor și raportat la modalitatea de comitere, caracterul continuat și concurența faptelor reținute în sarcina sa au apreciat în mod just că inculpatul este nedemn de a mai exercita profesia de profesor care impune o anumită probitate profesională și morală.

În cauză a formulat recurs, în termen legal, și inculpatul A.D., însă față de poziția sa procesuală exprimată în scris și transmisă instanței prin poștă, la data de 12 august 2013, Înalta Curte urmează să ia act de retragerea recursului declarat de inculpat împotriva aceleiași decizii.

Ca urmare, având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. va admite recursul Parchetului și al inculpaților inculpații R.I. și V.I. împotriva deciziei penale nr. 226/A din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, în sensul celor menționate în considerentele deciziei și va lua act de retragerea recursului declarat de către inculpatul A.D.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că recurentul inculpat A.D. se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj și de inculpații R.I. și V.I. împotriva deciziei penale nr. 226/A din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Casează, în parte, decizia penală atacată și, rejudecând:

I. Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului R.I., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, respectiv:

- 2 ani și 4 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prev. și ped. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2000 și art. 3201 C. proc. pen.;

- 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea iunie - iulie 2009), prev. și ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită (sesiunea august - septembrie 2009) prev. și ped. de art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.;

- 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.;

- 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 242 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.;

- sporul de 2 luni închisoare.

Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului R.I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., de la 2 ani și 4 luni închisoare, la 2 ani și o lună închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. contopește pedeapsa aplicată inculpatului R.I. prin prezenta decizie de 2 ani și o lună închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen. cu două pedepse de câte 1 an închisoare și 2 pedepse de câte 1 an și 3 luni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și o lună închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și c) C. pen.

Înlătură sporul de 2 luni închisoare aplicat.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 13 iulie 2010 până la 14 aprilie 2011.

În baza art. 861 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 862 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicate inculpatului R.I., pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen., dispune ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte trimestrial la judecătorul desemnat cu supravegherea de la Tribunalul Cluj;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., pune în vedere inculpatul dispozițiile art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

II. În baza art. 861 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 862 C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultantei aplicate inculpatului V.I., pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen., dispune ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte trimestrial la judecătorul desemnat cu supravegherea de la Tribunalul Cluj;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., pune în vedere inculpatul dispozițiile art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.

Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul A.D. împotriva aceleiași decizii.

Obligă recurentul inculpat A.D. la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați R.I. și V.I. până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 75 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 octombrie 2013.