Appeals against acquittal for fraud and convictions for tax evasion and corporate misuse of assets dismissed; lower court judgment upheld

Asupra cauzei penale de față;

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, din data de 22 noiembrie 2010, înregistrat pe rolul instanței de fond sub nr. 952/64/2010, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 C. pen., evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 (două infracțiuni), și folosirea bunurilor sau creditului societății în interes personal prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În esență în actul de sesizare, s-au reținut următoarele:

Inculpatul B.C. este asociat unic al SC B.P. SRL, societate care are ca obiect de activitate tăierea și rindeluirea lemnului, administratorul acestei societăți fiind numita C.D., soția inculpatului. Inculpatul este acționar majoritar al SC I.U. SA, deținând o participație de 78% din capitalul social, această din urmă societate având ca obiect de activitate lucrări de instalație și construcții.

Prin Sentința civilă nr. 82 din 9 februarie 2004, Tribunalul Brașov a dispus declanșarea procedurii reglementată de Legea nr. 64/1995, împotriva debitoarei SC I.U. SA, ca urmare a cererilor formulate de Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov și B.P. SA. La data de 21 septembrie 2005, cu adresa înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov sub nr. 3312, SC I.U. SA a depus un plan de reorganizare, prin care propunea ca fabrica de confecții și alte anexe care au funcționat inițial ca locuințe să fie readuse la destinația inițială prin realizarea a 80 de garsoniere, 11 apartamente și un spațiu comercial, în urma vânzării acestor locuințe, SC I.U. SA urma să obțină un venit de 45.255.000.000 ROL, în condițiile în care totalul debitelor erau de 22.603.513.362 ROL.

Prin Încheierea din 12 decembrie 2005 s-a dispus confirmarea planului de reorganizare al acestei societăți. Prin Încheierea 3595 din 9 mai 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare formulată de creditoarea SC B.P. SA, cauza fiind strămutată la Tribunalul Cluj, care prin Sentința comercială nr. 863/2008 a admis cererea de trecere în faliment a debitoarei SC I.U. SA, s-a dispus numirea în calitate de lichidator judiciar provizoriu H&B I. SRL și dizolvarea SC I.U. SA și ridicarea dreptului de administrare al acesteia. În planul de reorganizare propus inițial de SC I.U. SA, se propunea plata de către viitorii cumpărători a unui avans de 25% din prețul locuințelor, iar restul de 75% din preț să fie utilizat pentru îndestularea creditorilor. În aceste circumstanțe, la data de 23 iunie 2005 între SC I.U. SA și Cabinetul de Avocat B.C. a fost perfectat un contract de asistență juridică, în baza căruia în perioada 2005 - 2008, inculpatul a încasat în baza unor antecontracte de vânzare suma de 7.533.665 RON pentru care a emis chitanțe ce aparțineau carnetului cabinetului de avocatură, fără a emite facturi corespunzătoare și a înregistra aceste sume în contabilitatea SC I.U. SA.

La data de 3 septembrie 2007 între Cabinetul Individual de avocat B.C., reprezentat de învinuit și SC B.P. SRL Brașov, reprezentată de numita C.D. (în fapt soția învinuitului), a fost perfectat contractul de asistență juridică cu nr. 6, având ca obiect următoarele:

Clientul SC B.P. SA - împuternicește Cabinet Avocat B.C. să încheie orice act juridic de administrare sau conservare a patrimoniului clientului necesar în vederea realizării activității de dezvoltator imobiliar. În acest sens va putea semna și angaja societatea clientă în lucrări de construcții locuințe civile, va încheia contracte cu proiectanții, arhitecții, inginerii, antreprenorii, furnizorii de materiale și executanții de lucrări și va face plata către aceștia. De asemenea, va putea încheia, în numele clientului, promisiuni de vânzare-cumpărare a viitoarelor locuințe ce vor rezulta în urma construirii imobilelor de mai sus, va încasa avansul de preț al acestor locuințe în vederea finalizării lucrărilor de construcție, dispunând de aceste fonduri fiduciare. Prin fonduri fiduciare se înțelege orice sumă primită de către cabinet de avocat, cu titlu de avans sau preț final pentru locuințele construite. Aceste sume vor alimenta contul clientului din care se vor face plăți către furnizori și clienții acestuia.

În perioada septembrie 2007 - martie 2009 SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat în calitate de promitentă - vânzătoare a încheiat un număr de 31 de antecontracte de vânzare-cumpărare cu diverse persoane fizice, în calitate de promitenți cumpărători, în valoare totală de 1.230.570 euro și a încasat în total cu titlu de contravaloare avans suma de 1.630.527 RON (echivalentul sumei de 442.580 euro), după cum urmează:

1. La data de 8 septembrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de Cabinet Avocat B.C. și partea vătămată I.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 30.000 euro, iar prin chitanța nr. 158 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 89.600 RON (echivalent 28.000 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera din Brașov, str. B.

2. La data de 22 septembrie 2007 între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate G.V. și G.A. s-a perfectat un antecontract de vânzare-cumpărare în valoare de 32.000 euro, iar prin chitanța nr. 166 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 57.600 RON (echivalent 16.000 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera nr. 3 din Brașov, str. B.

3. La data de 12 octombrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată D.G. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța nr. 178 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 57.000 RON (echivalent 10.000 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera nr. 12 din bl. 1, str. B. Brașov.

4. La data de 17 octombrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate S.E.C. și S.I. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanțele nr. 180 și 319 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 40.000 RON (echivalent 12.000 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera nr. 11 din bl. 1, str. B. Brașov.

5. La data de 24 octombrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată N.S. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța nr. 309 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 61.075 RON (echivalent 17.500 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera nr. 2 din bl. 1, str. B. Brașov.

6. La data de 8 noiembrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată P.M.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 25.000 euro, iar prin chitanța nr. 06478828/02 din data de 27 martie 2006 s-a achitat către învinuit suma de 38.500 RON (echivalent 11.000 euro), reprezentând contravaloare avans garsonieră.

7. La data de 9 noiembrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată V.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 31.500 euro, iar la aceeași dată s-a achitat către învinuit (prin virament bancar în contul Cabinet Avocat B.C.) suma de 102.297 RON (echivalent 30.000 euro), reprezentând contravaloare antecontract de vânzare-cumpărare.

8. La data de 12 februarie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată M.M. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 65.000 euro, iar prin chitanțele nr. 336 din 12 februarie 2008 și 341/15 martie 2008 s-a achitat către învinuit suma de 61.200 RON (echivalent 17.000 euro), reprezentând preț parțial pentru garsonierele nr. 18 și 19 din bl. 1, str. B. Brașov.

9. La data de 28 martie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată B.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanțele nr. 346 din 28 martie 2008, 154 din 12 septembrie 2008 și 268 din 23 iunie 2009 s-a achitat către învinuit suma totală de 42.600 RON (echivalent 11.330 euro), reprezentând contravaloare avans garsonieră din bl. 1, str. B. Brașov.

10. La data de 31 martie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată G.L. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 31.500 euro, iar prin chitanțele cu nr. 201 din 31 martie 2008 și 204 din 7 aprilie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 90.650 RON (echivalent 24.500 euro), reprezentând contravaloare garsoniera 26 din bl. 1, str. B. Brașov.

11. La data de 2 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate G.D. și G.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 38.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 202 din 2 aprilie 2008, 222 din 20 iunie 2008, 235 din 15 iulie 2008, 155 din 12 septembrie 2008, 254 din 19 septembrie 2008, 269 din 23 ianuarie 2009 și 168 din 10 august 2009 s-a achitat către învinuit suma totală de 63.555 RON (echivalent 17.450 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

12. La data de 12 aprilie 2008 s-a perfectat-între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată M.V. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța nr. 203 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 25.900 RON (echivalent 7.000 euro), reprezentând contravaloare garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

13. La data de 4 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată B.L.P. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 38.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 204 din 4 aprilie 2008 și 215 din 26 mai 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 54.050 RON (echivalent 14.800 euro), reprezentând contravaloare garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

14. La data de 10 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate C.M. și S.V.G. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 207 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 25.690 RON (echivalent 7.000 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

15. La data de 11 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată C.D. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 42.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 208 din 11 aprilie 2008 și 243 din 14 august 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 35.600 RON (echivalent 10.000 euro), reprezentând contravaloare garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

16. La data de 14 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată A.C.I. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 42.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 209 din aceeași dată și 204 din 7 aprilie 2008 s-a achitat către învinuit suma de 36.900 RON (echivalent 10.000 euro), reprezentând contravaloare garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

17. La data de 7 martie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată D.M. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 38.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 211 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 36.000 RON (echivalent 10.000 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

18. La data de 7 mai 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată D.M. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 41.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 212 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 36.000 RON (echivalent 1.0.000 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

19. La data de 9 mai 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată D.A.I. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 42.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 213 din 9 mai 2008 și 206 din 10 mai 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 8.000 euro (echivalent 29.370 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

20. La data de 9 iunie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate C.C.A. și C.T.M. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 105.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 219 din 9 iunie 2008, 220 din 9 iunie 2008 și 218 din 9 iunie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 30.000 euro (echivalent 108.000 RON), reprezentând contravaloare avans garsonierele din bl. 1 și 2, str. B. Brașov.

21. La data de 5 iulie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată B.B.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 36.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 229 din 5 iulie 2008 și 156 din 13 septembrie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 36.000 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

22. La data de 10 iulie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată, de inculpat și părțile vătămate P.M.F. și P.I.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 45.220 euro, iar prin chitanța cu nr. 232 din 10 iulie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 9.000 euro (echivalent 31.500 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

23. La data de 12 iulie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată S.N. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 77.350 euro, iar prin chitanțele cu nr. 233 din 12 iulie 2008 și 236 din 18 iulie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 35.500 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

24. La data de 8 august 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată V.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 248 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 35.000 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 3, str. B. Brașov.

25. La data de 18 august 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată C.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 45.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 152 din 18 august 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 12.000 euro (echivalent 42.600 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 3, str. B. Brașov.

26. La data de 18 septembrie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată C.V. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 42.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 252 din 18 septembrie 2008 și 253 din 23 septembrie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 20.000 euro (echivalent 72.540 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

27. La data de 1 octombrie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate G.A.M. și L.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 37.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 255 din 1 octombrie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 37.000 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 3, str. B. Brașov.

28. La data de 14 octombrie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată F.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 32.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 159 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 36.800 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

29. La data de 9 mai 2008 s-au perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată B.M. cinci antecontracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect cinci garsoniere situate în Brașov, str. L. la prețul de 14.000 euro/fiecare. Prin chitanțele fiscale cu nr. ..... - ..... din 2 februarie 2006 emise de Cabinet Avocat B.C., partea vătămată B.M. a achitat către învinuit suma totală de 144.550 RON echivalentul a 40.000 euro, urmând ca diferența de 30.000 euro să fie achitată la momentul predării garsonierelor, dar nu mai târziu de 30 iunie 2008.

Ulterior, întrucât învinuitul B.C. nu și-a respectat obligațiile asumate prin contractele de vânzare-cumpărare, în urma discuțiilor purtate cu partea vătămată, în cursul lunii martie 2009 (5 martie 2009), s-a perfectat un antecontract de vânzare-cumpărare între SC B.P. SRL, prin învinuit și partea vătămată B.M. având ca obiect vânzarea cumpărarea a patru garsoniere și un apartament în Brașov, str. B., fn., ce urmau să fie edificate de SC B.P. SRL, la prețul total de 70.000 euro. Conform antecontractului, s-a făcut mențiunea achitării cu titlu de avans a sumei de 212.500 RON reprezentând echivalentul sumei de 50.000 euro, urmând ca diferența de 20.000 euro să fie achitată la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică. Pentru această sumă SC B.P. SRL, prin învinuit, a emis chitanțele fiscale cu nr. 61, 63, 62, 65 și 66 din 5 martie 2009 în valoare totală de 50.000 euro, sumă care fusese încasată de învinuit în cursul anului 2006 pentru SC I.U. SA

Pentru a derula proiectul imobiliar de la Stupini, inculpatul în baza contractului nr. 6 amintit anterior, a cumpărat de la vânzătorii N.N. și N.E. o suprafață de 5.000 mp la prețul de 150.000 euro. Pentru realizarea acestui proiect imobiliar, inculpatul a realizat următoarele demersuri: a obținut certificat de urbanism, a cordul Agenției pentru Protecția Mediului, aviz de amplasament din partea E. SA, aviz din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aviz favorabil din partea Distrigaz, de la Administrația Națională Apele Române, de la Romtelecom. Inculpatul a solicitat și s-a întocmit și un memoriu tehnic la data de 5 martie 2008 de către arhitectul C.D.

în actul de sesizare al instanței, procurorul a arătat că, potrivit dispozițiilor legale în materie și a concluziilor expertizei financiar contabile, activitatea de dezvoltator imobiliar desfășurată de SC B.P. SRL nu intră sub incidența operațiunilor scutite de TVA, așa cum s-a apărat inculpatul în faza de urmărire penală, arătând următoarele motive: SC B.P. SRL a achiziționat terenul de 5.000 mp din localitatea Stupini, în vederea construirii unor locuințe noi, a încheiat un contract de asistență juridică nr. 6/2007 în vederea realizării activității de dezvoltator imobiliar și a încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare cu diverse persoane fizice primind sume de bani cu titlu de avans construcție - locuințe. S-a mai arătat faptul că, în cazul construirii de bunuri imobile în vederea vânzării, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate impozabilă încă din momentul intenției de a realiza o astfel de activitate.

În actul de sesizare s-a mai reținut că în perioada septembrie 2007 - martie 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat unic și administrator la SC B.P. SRL, inculpatul a dispus utilizarea sumelor încasate de la părțile vătămate, cu titlu de avansuri locuințe, într-un alt scop decât cel pentru care au fost încasate, respectiv a dispus orientarea acestora către SC I.U. SA, o altă societate care deținea pachetul majoritar de acțiuni, în scopul finalizării unui alt proiect imobiliar în care era implicată această societate în cadrul unui plan de reorganizare. S-a susținut că, SC B.P. SRL a facturat lucrări și materiale de construcții către SC I.U. SA, în valoare totală de 1.764.166 RON.

În faza de urmărire penală s-au administrat în condiții legale următoarele mijloace de probă: declarațiile părților vătămate, declarația martorei C.D., s-au depus antecontractele de vânzare-cumpărare și chitanțele de plată a avansului locuințelor ce urmau să se construiască la Stupini, pentru fiecare antecontract în parte, raportul de expertiză financiar contabilă, raportul de inspecție fiscală din data de 23 octombrie 2009 înregistrat la Ministerul Finanțelor Publice - DGFP Brașov potrivit căruia societatea B.P. al cărui asociat unic este inculpatul s-a sustras de la plata către bugetul de stat de TVA ca urmare a încheierii antecontractelor de vânzare-cumpărare mai sus arătate, raportul de inspecție fiscală din data de 25 septembrie 2009 înregistrat la DGFP Brașov sub nr. 6606 (volum 4 dosar urmărire penală), raport în care s-au făcut verificări și constatări legate de neplata de către SC B.P. SRL a TVA datorat bugetului de stat. în această fază a procesului penal s-au mai administrat următoarele înscrisuri: contestația adresată de către SC B.P. SRL adresată către DGFP Brașov și care a fost soluționată prin Decizia nr. 645 din data de 28 decembrie 2009 prin care s-a suspendat soluționarea contestației până la soluționarea unei soluții definitive pe latură penală, adrese din partea DGFP în care sunt motivate despăgubirile civile solicitate.

În fața instanței, s-au administrat următoarele mijloace de probă: - declarațiile următoarelor părți vătămate: P.M.F., P.I.A., G.L.P., V.A., G.L., C.M.,N.S., A.C.I., D.G., B.M., C.V., S.V., F.C.C.T.M., G.D., B.A.,D.M., - declarația martorei C.D.

- s-au depus de către părțile civile înscrisuri în dovedirea pretențiilor civile solicitate.

Inculpatul a solicitat în fața instanței de judecată efectuarea unei noi expertize contabile, însă, obiectivele propuse de către acesta țin de interpretarea unor dispoziții legale și de aprecierea materialului probator, deja existent la dosarul cauzei pe care instanța le-a apreciat că le poate realiza, fără o astfel de expertiză.

Analizând coroborat toate mijloacele de probă administrate în mod legal pe parcursul procesului penal, Curtea de Apel a reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatul B.C. este asociat unic al SC B.P. SRL și acționar majoritar al SC I.U. SA

La data de 3 septembrie 2007, între cabinetul individual de avocat al inculpatului reprezentat de inculpat și SC B.P. SRL Brașov (al cărui asociat unic este tot inculpatul B.C.) s-a încheiat un contract de asistență juridică nr. 6 ce avea ca obiect următoarele: Clientul SC B.P. SRL împuternicește Cabinet Avocat B.C. să încheie orice act juridic de administrare sau conservare a patrimoniului clientului, necesar în vederea realizării activității de dezvoltator imobiliar. În acest sens, va putea semna și angaja societatea clientă în lucrări de construcții, locuințe civile, va încheia contracte cu proiectanții, arhitecții, inginerii, antreprenorii, furnizorii de materiale și executanții de lucrări și va face plata către aceștia. De asemenea, va putea încheia, în numele clientului, promisiuni de vânzare - cumpărare a viitoarelor locuințe ce vor rezulta în urma construirii imobilelor de mai sus, va încasa avansul de preț al acestor locuințe în vederea finalizării lucrărilor de construcție, dispunând de aceste fonduri fiduciare. Prin fonduri fiduciare, se înțelege orice sumă primită de către Cabinet de avocat, cu titlu de avans sau preț final pentru locuințele construite. Aceste sume vor alimenta contul clientului din care se vor face plăți către furnizori și clienții acestuia, acest contract aflându-se la dosar de urmărire penală.

Instanța constată că atât societatea comercială, cât și cabinetul de avocat al inculpatului aveau ca unic asociat, respectiv reprezentant pe inculpatul B.C.

Pornind de la acest contract, inculpatul B.C. personal, a încheiat cele 31 de antecontracte de vânzare-cumpărare, cu precizarea că sunt unele părți vătămate cu care a încheiat mai multe antecontracte. Aceste contracte sunt următoarele:

1. La data de 8 septembrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de Cabinet Avocat B.C. și partea vătămată I.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 30.000 euro, iar prin chitanța nr. 158 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 89.600 RON (echivalent 28.000 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera din Brașov, str. B.

2. La data de 22 septembrie 2007 între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate G.V. și G.A. s-a perfectat un antecontract de vânzare-cumpărare în valoare de 32.000 euro, iar prin chitanța nr. 166 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 57.600 RON (echivalent 16.000 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera nr. 3 din Brașov, str. B.

3. La data de 12 octombrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată D.G. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța nr. 178 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 57.000 RON (echivalent 10.000 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera nr. 12 din bl. 1, str. B. Brașov.

4. La data de 17 octombrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate S.E.C. și S.I. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanțele nr. 180 și 319 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 40.000 RON (echivalent 12.000 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera nr. 11 din bl. 1, str. B. Brașov.

5. La data de 24 octombrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată N.S. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța nr. 309 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma de 61.075 RON (echivalent 17.500 euro), reprezentând contravaloare preț parțial pentru garsoniera nr. 2 din bl. 1, str. B. Brașov.

6. La data de 8 noiembrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată P.M.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 25.000 euro, iar prin chitanța nr. 06478828/02 din data de 27 martie 2006 s-a achitat către învinuit suma de 38.500 RON (echivalent 11.000 euro), reprezentând contravaloare avans garsonieră.

7. La data de 9 noiembrie 2007 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată V.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 31.500 euro, iar la aceeași dată s-a achitat către învinuit (prin virament bancar în contul Cabinet Avocat B.C.) suma de 102.297 RON (echivalent 30.000 euro), reprezentând contravaloare antecontract de vânzare-cumpărare.

8. La data de 12 februarie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată M.M. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 65.000 euro, iar prin chitanțele nr. 336 din 12 februarie 2008 și 341 din 15 martie 2008 s-a achitat către învinuit suma de 61.200 RON (echivalent 17.000 euro), reprezentând preț parțial pentru garsonierele nr. 18 și 19 din bl. 1, str. B. Brașov.

9. La data de 28 martie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată B.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanțele nr. 346 din 28 martie 2008, 154 din 12 septembrie 2008 și 268 din 23 iunie 2009 s-a achitat către învinuit suma totală de 42.600 RON (echivalent 11.330 euro), reprezentând contravaloare avans garsonieră din bl. 1, str. B. Brașov.

10. La data de 31 martie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată G.L. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 31.500 euro, iar prin chitanțele cu nr. 201 din 31 martie 2008 și 204 din 7 aprilie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 90.650 RON (echivalent 24.500 euro), reprezentând contravaloare garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

11. La data de 2 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate G.D. și G.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 38.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 202 din 2 aprilie 2008, 222 din 20 iunie 2008, 235 din 15 iulie 2008, 155 din 12 septembrie 2008, 254 din 19 septembrie 2008, 269 din 23 ianuarie 2009 și 168 din 10 august 2009 s-a achitat către învinuit suma totală de 63.555 RON (echivalent 17.450 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

12. La data de 12 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată M.V. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța nr. 203 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 25.900 RON (echivalent 7.000 euro), reprezentând contravaloare garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

13. La data de 4 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată B.L.P. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 38.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 204 din 4 aprilie 2008 și 215 din 26 mai 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 54.050 RON (echivalent 14.800 euro), reprezentând contravaloare garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

14. La data de 10 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate C.M. și S.V.G. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 207 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 25.690 RON (echivalent 7.000 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

15. La data de 11 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată C.D. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 42.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 208 din 11 aprilie 2008 și 243 din 14 august 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 35.600 RON (echivalent 10.000 euro), reprezentând contravaloare garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

16. La data de 14 aprilie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată A.C.I. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 42.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 209 din aceeași dată și 204/07 aprilie 2008 s-a achitat către învinuit suma de 36.900 RON (echivalent 10.000 euro), reprezentând contravaloare garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

17. La data de 7 martie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată D.M. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 38.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 211 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 36.000 RON (echivalent 10.000 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

18. La data de 7 mai 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată D.M. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 41.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 212 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 36.000 RON (echivalent 10.000 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov. La aceeași dată între aceleași părți s-a încheiat un al doilea antecontract de vânzare-cumpărare pentru o locuință în același imobil, achitând și pentru această locuință un avans de 10.000 euro. În cuprinsul acestui contract se menționează faptul că prețul plătit de către partea vătămată cuprinde și TVA.

19. La data de 9 mai 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată D.A.I. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 42.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 213 din 9 mai 2008 și 206 din 10 mai 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 8.000 euro (echivalent 29.370 euro), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

20. La data de 9 iunie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate C.C.A. și C.T.M. trei antecontracte de vânzare-cumpărare în valoare de 105.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 219 din 9 iunie 2008, 220 din 9 iunie 2008 și 218 din 9 iunie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 30.000 euro (echivalent 108.000 RON), reprezentând contravaloare avans garsonierele din bl. 1 și 2, str. B. Brașov.

21. La data de 5 iulie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată B.B.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 36.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 229 din 5 iulie 2008 și 156 din 13 septembrie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 36.000 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 1, str. B. Brașov.

22. La data de 10 iulie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate P.M.F. și P.I.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 45.220 euro, iar prin chitanța cu nr. 232 din 10 iulie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 9.000 euro (echivalent 31.500 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

23. La data de 12 iulie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată S.N. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 77.350 euro, iar prin chitanțele cu nr. 233 din 12 iulie 2008 și 236 din 18 iulie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 35.500 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

24. La data de 8 august 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată V.A. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 35.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 248 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 35.000 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 3, str. B. Brașov.

25. La data de 18 august 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată C.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 45.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 152 din 18 august 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 12.000 euro (echivalent 42.600 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 3, str. B. Brașov.

26. La data de 18 septembrie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată C.V. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 42.000 euro, iar prin chitanțele cu nr. 252 din 18 septembrie 2008 și 253 din 23 septembrie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 20.000 euro (echivalent 72.540 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

27. La data de 1 octombrie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și părțile vătămate G.A.M. și L.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 37.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 255 din 1 octombrie 2008 s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 37.000 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 3, str. B. Brașov.

28. La data de 14 octombrie 2008 s-a perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată F.C. antecontractul de vânzare-cumpărare în valoare de 32.000 euro, iar prin chitanța cu nr. 159 din aceeași dată s-a achitat către învinuit suma totală de 10.000 euro (echivalent 36.800 RON), reprezentând contravaloare avans garsoniera din bl. 2, str. B. Brașov.

29. La data de 9 mai 2008 s-au perfectat între SC B.P. SRL, reprezentată de inculpat și partea vătămată B.M. cinci antecontracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect cinci garsoniere situate în Brașov, str. L. la prețul de 14.000 euro/fiecare. Prin chitanțele fiscale cu nr. 06478810 -06478814 din 2 februarie 2006 emise de Cabinet Avocat B.C., partea vătămată B.M. a achitat către învinuit suma totală de 144.550 RON echivalentul a 40.000 euro, urmând ca diferența de 30.000 euro să fie achitată la momentul predării garsonierelor, dar nu mai târziu de 30 iunie 2008. Ulterior, întrucât învinuitul B.C. nu și-a respectat obligațiile asumate prin contractele de vânzare-cumpărare, în urma discuțiilor purtate cu partea vătămată, în cursul lunii martie 2009 (5 martie 2009), s-a perfectat un antecontract de vânzare-cumpărare între SC B.P. SRL, prin învinuit și partea vătămată B.M. având ca obiect vânzarea-cumpărarea a patru garsoniere și un apartament în Brașov, str. B., fn., ce urmau să fie edificate de SC B.P. SRL, la prețul total de 70.000 euro. Conform antecontractului, s-a făcut mențiunea achitării cu titlu de avans a sumei de 212.500 RON reprezentând echivalentul sumei de 50.000 euro, urmând ca diferența de 20.000 euro să fie achitată la momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică. Pentru această sumă SC B.P. SRL, prin învinuit, a emis chitanțele fiscale cu nr. 61, 63, 62, 65 și 66 din 5 martie 2009 în valoare totală de 50.000 euro, sumă care fusese încasată de învinuit în cursul anului 2006 pentru SC I.U. SA.

Instanța constată că din materialul probator administrat în cauză rezultă faptul că până la data soluționării cauzei, în locația de la Stupini unde ar fi trebuit să se ridice imobilele contractate de către părțile vătămate arătate mai sus nu s-au săpat decât două gropi, au fost aduse barăci pentru muncitori și fier beton.

Inculpatul a achiziționat materiale de construcții pe care le-a depozitat în localitatea Râșnov, în depozite ale firmelor sale, în scopul începerii lucrărilor de construcții în locația de la Stupini.

De asemenea, se constată că potrivit materialului probator administrat în cauză, respectiv, declarațiile părților vătămate coroborate cu cele ale inculpatului, rezultă faptul că efectuarea săpăturilor în locația de la Stupini în vederea construirii imobilelor contractate, au fost întrerupte și de faptul că s-a descoperit că pânza freatică este mult mai sus decât fuseseră făcute studiile de specialitate.

Instanța de fond reține că, din analiza materialului probator rezultă faptul că inculpatul nu a intenționat să prejudicieze părțile vătămate din această cauză, urmărind la momentul încheierii respectivelor antecontracte de vânzare-cumpărare să finalizeze locuințele din cadrul proiectului imobiliar de la Stupini.

În acest sens, instanța are în vedere că pentru derularea și finalizarea proiectului imobiliar de la Stupini, inculpatul B.C. a efectuat următoarele demersuri: a cumpărat de la vânzătorii N.N. și N.E. o suprafață de 5.000 mp la prețul de 150.000 euro în localitatea Stupini, a obținut certificat de urbanism nr. 213 din 21 ianuarie 2008, acordul Agenției pentru Protecția Mediului, aviz de amplasament din partea E. SA, aviz din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aviz favorabil din partea Distrigaz, de la Administrația Națională Apele Române, de la Romtelecom. Inculpatul a solicitat și s-a întocmit și un memoriu tehnic la data de 5 martie 2008 de către arhitectul C.D.

În locația desemnată pentru acest proiect imobiliar, așa cum rezultă din declarațiile părților vătămate - G.D. și B.A., inculpatul a adus niște căsuțe (barăci) pentru muncitori și a început efectuarea de săpături pentru începerea construcțiilor. Continuarea lucrărilor în Stupini a fost întreruptă printre altele și de faptul că în momentul efectuării săpăturilor s-a descoperit faptul că pânza freatică este mai sus decât s-a anticipat, motiv pentru care trebuie să fie aduse îmbunătățiri proiectului, tehnic al respectivelor imobile de la Stupini.

În actul de sesizare al instanței, s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că ar fi indus în eroare părțile vătămate cu prilejul perfectării antecontractelor de vânzare-cumpărare, inducerea în eroare a părților vătămate constând în faptul că nu le-a adus la cunoștință părților vătămate aspectele esențiale pentru perfectarea și derularea raporturilor contractuale (modalitatea de utilizare a sumelor și cea de realizare a investiției).

La momentul încheierii antecontractelor inculpatul nu a comunicat părților vătămate faptul că va folosi o parte din bani pentru activitatea societății I.U. SA, însă neaducerea la cunoștință a acestor aspecte nu a fost făcută de către inculpat în scopul de a păgubi părțile vătămate, ci în scopul de a finaliza locuințele din cartierul Noua, iar cu sumele de bani obținute din vânzarea acestor locuințe să poată demara lucrările în locația de la Stupini.

În privința modului de derulare a investiției imobiliare de la Stupini, Curtea constată că părțile vătămate, așa cum rezultă chiar din declarațiile acestora, au avut posibilitatea de a lua la cunoștință despre documentația acestui proiect imobiliar, au cunoscut faptul că inculpatul nu deține toate avizele necesare. Mai mult, din declarațiile părților vătămate rezultă faptul că au fost conștiente de faptul că termenul trecut în contract de finalizare și predare a locuințelor nu este unul realist și că locuințele nu vor fi predate la acele date.

De asemenea, potrivit declarațiilor inculpatului date în faza de urmărire penală ce se coroborează cu cele ale părților vătămate, inculpatul a achiziționat cu o parte din bani primiți cu titlul de avans materiale de construcții pe care le-a amplasat în depozitele firmelor sale din localitatea Râșnov.

Faptul că inculpatul nu a urmărit păgubirea părților vătămate din această cauză, ci a dorit finalizarea respectivului proiect imobiliar de la Stupini, rezultă din atitudinea pe care a avut-o față de unele părți vătămate, în sensul că, fie le-a asigurat o locuință (declarația părții vătămate V.A.) după expirarea termenului fixat în contract de predare a locuinței, fie le-a plătit chiria pe o anumită perioadă de timp (declarația părții vătămate A.C.I.), fie le-a dat bunuri în schimbul chiriei promise (partea vătămată V.A.).

Un alt argument care dovedește faptul că inculpatul nu a intenționat să inducă în eroare părțile vătămate și să le prejudicieze, este și faptul că acesta a folosit o parte din sumele de bani obținute cu titlul de avans locuințe în cartierul Stupini, pentru a finaliza proiectul imobiliar din cartierul Noua (proiect care s-a și finalizat), urmând a vinde astfel, locuințele din Noua și a continua proiectul imobiliar de la Stupini.

Mai mult, inculpatul nu a ascuns faptul că mai are autorizații de obținut, aspect confirmat de către toate părțile vătămate și a pus la dispoziția părților dosarul cu toată documentația pentru acest proiect, însă părțile vătămate nu au manifestat și depus suficiente diligente pentru a cunoaște toate detaliile și documentele acestui proiect. Astfel, și părțile vătămate și-au asumat riscul ce decurgea din inexistența avizelor, în acest sens trebuie amintit faptul că procesul de continuare a lucrărilor a fost stopat, printre altele, și de faptul că s-a descoperit că pânza freatică este prea sus.

Din analiza tuturor declarațiilor părților vătămate coroborate cu cea a inculpatului, nu rezultă faptul că inculpatul ar fi încercat să prejudicieze părțile vătămate și că nu a intenționat să ridice respectivele locuințe.

În speță, din mijloacele de probă administrate rezultă că suntem în prezența unei executări necorespunzătoare a unui contract, prin care s-au produs pagube părților civile dar care nu constituie infracțiunea de înșelăciune.

Părțile vătămate fie au cunoscut, fie au avut posibilitatea de a cunoaște, dar nu s-au interesat despre posibilitățile reale, financiare, pe care le avea societatea B.P. S.R.L. de a demara lucrările la noul proiect imobiliar de la Stupini.

Prin urmare, declarațiile părților vătămate, coroborate cu declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală și înscrisurile depuse la dosarul cauzei au condus instanța de judecată la concluzia că inculpatul nu a intenționat să păgubească părțile vătămate.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune deoarece prevederile art. 215 C. pen. prevăd sub aspectul laturii subiective un scop, și anume obținerea unui folos injust de către inculpat prin intermediul faptei sale.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat inculpatul B.C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul condițiilor laturii subiective.

Raportat la învinuirea de evaziune fiscală, inculpatul B.C., în calitate de acționar unic și administrator al SC B.P. SRL, prin modalitatea de încasare a avansurilor achitate de către părțile vătămate și de înregistrare a acestora în evidențele contabile ale SC B.P. SRL, s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat în sumă de 260.336 RON. În sarcina inculpatului s-au reținut două infracțiuni de evaziune fiscală săvârșite în modalitatea arătată anterior, fiecare infracțiune corespunzătoare pentru un an fiscal la finele căruia inculpatul ar fi trebuit să plătească TVA-ul datorat bugetului de stat.

Așa cum s-a arătat anterior, când s-au enumerat contractele încheiate de către inculpat cu părțile vătămate din această cauză, a rezultat faptul că, pentru fiecare antecontract de vânzare-cumpărare inculpatul a încasat de la părțile vătămate un avans pentru construcția locuințelor, pentru sumele achitate de către părțile vătămate inculpatul a eliberat chitanțe pe numele Cabinetului de Avocatură, aceste chitanțe aflându-se în dosarul de urmărire penală.

Inculpatul nu a înregistrat în contabilitatea societății SC B.P. SRL sumele încasate cu titlul de avans locuințe așa cum ar fi fost legal, ci mai mult, aceste avansuri au fost introduse în SC B.P. SRL ca aport al asociatului (creditare firmă), fiind înregistrat în contul 455 - asociați conturi curente, creându-se astfel în mod artificial o datorie a societății către asociatul unic, inculpatul. În mod legal, aceste sume aparțineau societății B.P. deoarece inculpatul, prin cabinetul său de avocatură fusese împuternicit prin contractul nr. 6 așa cum a fost descris anterior, să desfășoare activități de dezvoltator imobiliar. Față de dispozițiile - acestui din urmă contract, chitanțele ce au fost înmânate părților vătămate pentru avansurile plătite trebuiau să fie emise pe numele SC B.P. SRL și înregistrate în contabilitatea acestei din urmă societăți și pe cale de consecință, inculpatului în calitate de administrator al societății B.P. îi revenea obligația de a calcula și plăti TVA către bugetul de stat.

Potrivit expertizei contabile judiciare aflate în volumul III dosar urmărire penală, începând cu fila 36, raportat la valoarea sumei încasate în baza antecontractelor perfectate, cuantumul TVA ce trebuia virat de către inculpat către bugetul de stat este în cuantum de 260.336,24 RON. Inculpatul s-a apărat invocând faptul că pentru aceste sume primite cu titlu de avans construcție locuințe, el nu avea obligație de plată TVA, fiind scutit de plata acestei taxe, deoarece prin antecontractele de vânzare-cumpărare nu a avut loc un transfer de proprietate către părțile vătămate.

Pentru elucidarea problemelor legate de plata TVA-ului către bugetul de stat, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie, această expertiză fiind atașată la dosarul cauzei în volumul III dosar de urmărire penală, începând cu fila 36. Așa cum rezultă din partea expozitivă a expertizei, expertul a avut la îndemână toate actele puse la dispoziție atât de către procuror, cât și de către inculpat, acesta din urmă aducându-i la cunoștință expertului faptul că i s-a încuviințat o cerere de participare la efectuarea expertizei. Expertul a constatat la fila 39 volumul III, faptul că expertul recomandat de inculpat nu a contactat expertul oficial pe perioada desfășurării lucrărilor de expertiză în vederea participării la verificarea și analiza documentelor.

Potrivit concluziilor expertizei contabile judiciare, aflate în volumul III dosar de urmărire penală începând cu fila 67, SC B.P. SRL, în calitate de promitentă vânzătoare a încheiat 31 de antecontracte cu părțile vătămate ce figurează în această cauză, persoanele vătămate achitând sume cu titlu de avans pentru spații cu destinație de locuință, pentru aceste sume inculpatul B.C. eliberând chitanțe pe cabinetul individual de avocat. în cuprinsul expertizei se arată că, inculpatul a încasat cu titlu de avans suma de 1.411.527 RON, care nu au fost evidențiată în contabilitatea societății SC B.P. SRL, ci inculpatul a introdus cu titlu de aport aceste sume încasate de la părțile vătămate în contul 455 sub denumirea de asociați conturi curente. În concluziile expertizei contabile s-a mai arătat faptul că, în perioada septembrie 2007 - decembrie 2009, în evidențele contabile ale SC B.P. SRL, au fost înregistrate în contul 455, sume depuse de asociatul unic B.C., cu titlu de creditare-societate în valoare totală, de 1.282.252,62 RON și 32.589,71 euro, din care s-au efectuat plăți în valoare de 1.317.298,59 RON și 32.428,21 euro, în vederea achitării furnizorilor societății, drepturilor salariale ale angajaților, impozitelor și contribuțiilor la bugetul de stat al asigurărilor sociale și fonduri speciale rambursării creditelor angajate de societate.

În ceea ce privește susținerile inculpatului, în sensul că aceste operațiuni au fost scutite de plata taxei TVA, instanța constată că acestea sunt nefondate aducând în acest sens următoarele argumente:

- chiar în antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate de către inculpat cu părțile vătămate din această cauză, se precizează faptul că prețul viitoarelor locuințe se compunea dintr-o sumă de bani plus TVA. În antecontractele de vânzare-cumpărare nu s-a făcut nicio mențiune, în sensul că în cuprinsul sumei dată cu titlu de avans nu ar intra și TVA-ul, așa cum rezultă din antecontractul de la fila 18, volum I, dosar de urmărire penală. Un alt antecontract, în care se menționează faptul că prețul locuințelor ce urmau să fie livrate de către inculpat includea și TVA este cel aflat la filele 171 - 173 dosar urmărire penală.

Potrivit prevederilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare, societatea B.P., reprezentată de către inculpat avea obligația să emită factură pentru fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor încasate, reprezentând contravaloarea înscrisă în antecontractele de vânzare-cumpărare având ca obiect spații cu destinații de locuință.

Potrivit prevederilor art. 1342 alin. (1) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 571/2003 „exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator" prin derogare de la prevederile alineatului 1 stabilindu-se că, exigibilitatea taxei intervine la data la care se încasează avansul pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Acest text de lege menționează că, avansurile reprezintă plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor efectuate înainte de data livrării sau prestării acestora.

Prin urmare, aceste texte de lege instituie în sarcina inculpatului obligația de plată a TVA ului către bugetul de stat încă de la momentul încasării sumelor de bani cu titlu de avans pentru viitoarele locuințe și nu de la momentul predării efective a acestor locuințe, așa cum încearcă să susțină inculpatul în apărarea sa.

Un alt text de lege care infirmă apărarea inculpatului, în sensul că nu ar fi fost plătitor de TVA, îl reprezintă art. 141 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, care prevăd că nu sunt scutite de taxă livrarea de construcții noi, de părți de construcții noi sau de terenuri construibile, în cuprinsul aceluiași articol fiind definiți termenii utilizați.

Față de aceste dispoziții legale, s-a concluzionat de către expert că SC B.P. SRL avea obligația să emită factură pentru fiecare beneficiar, pentru avansurile încasate, să colecteze, să înregistreze și să declare TVA aferentă acestor sume încasate. La fila 60 din volumul III din dosar de urmărire penală, expertul a arătat care este cuantumul TVA-ului, aferentă sumelor încasate de la persoanele fizice cu titlu de avans, prezentând în mod detaliat la filele 60 - 61, pentru fiecare chitanță emisă de către inculpat și cuantumul TVA-ului corespunzător.

Potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, pentru a supune operațiunile plății de TVA trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a. operațiunile care în sensul art. 128 - 130 constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau prestare de servicii, în sfera taxei, efectuată cu plată

b. locul de livrare al bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerată a fi în România,

c. livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită în prevederile art. 127 alin. (1), acționând ca atare.

d. Livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezultă din una din activitățile economice prevăzute de art. 127 alin. (2).

Potrivit condițiilor enumerate în acest text de lege, respectiv de la lit. a) și b), rezultă că operațiunea trebuie să fie asimilată cu o livrare de bunuri, dar care să rezultă din una dintre activitățile economice prevăzute în art. 127 alin. (2). Pe cale de consecință, vânzarea de locuințe noi îndeplinește condiția de a fi o livrare de bunuri (art. 126 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003), fiind în sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal un transfer al dreptului de proprietate către terțul cumpărător.

Livrarea unei construcții noi nu este scutită de plată a TVA-ului, așa cum rezultă în mod expres din prevederile art. 141 alin. (2) C. fisc.

Potrivit dispozițiilor art. 37 alin. (2), (4) din Normele Metodologice, o construcție este considerată a fi nouă, chiar dacă nu a fost ocupată de către beneficiar, ca urmare a semnării procesului-verbal de recepție definitivă sau înregistrării acesteia în evidențele contabile drept activ corporal fix.

Prin urmare, operațiunile de dezvoltator imobiliar desfășurată de către SC B.P. SRL, nu intră sub incidența operațiunilor scutite de plată a TVA, pentru următoarele motive:

- SC B.P. SRL a achiziționat terenul aflat în Stupini cu scopul de a construi locuințe noi.

- această societate a încheiat contracte de asistență juridică cu nr. 6/2007 în vederea realizării activității de dezvoltator imobiliar.

- această societate a încheiat antecontractele de vânzare-cumpărare, în calitate de promitentă vânzătoare cu părțile vătămate din această cauză, în calitate de promitenți cumpărători, în cuprinsul acestor antecontracte prevăzându-se că promitentă vânzătoare se obligă să vândă beneficiarei cumpărătoare apartamentul situat în imobilul din Brașov, str. B., identificat sub număr top 10928/88/1/2/1/6 înscris în CF 16744 al localității Brașov.

- activitățile desfășurate de către SC B.P. SRL, prin intermediul inculpatului B.C., acelea de dezvoltator imobiliar nu sunt scutite de plata TVA având în vedere dispozițiile legale care au fost enumerate anterior și care prevăd că, în cazul vânzărilor de locuințe noi, taxarea este obligatorie prin efectul legii.

- inculpatul a achiziționat materiale de construcții pe care le-a depozitat în localitatea Râșnov tocmai în scopul de a începe construcțiile în locația de la Stupini;

- inculpatul a efectuat săpături în această din urmă locație pentru a realiza fundația viitoarelor imobile.

Aceste din urmă aspecte dovedesc fără îndoială scopul urmărit de către inculpat, de construire a locuințelor și de vânzare a acestora.

Concluzionând, instanța de fond a constatat că inculpatul ar fi trebuit să înregistreze în contabilitatea S.C. B.P. sumele încasate cu titlul de avans locuință, să emită facturi pentru sumele încasate și să calculeze și să plătească TVA-ul corespunzător.

Modalitatea de încasare a sumelor de bani de către inculpat (emițând chitanțe pe numele cabinetului de avocatură) și apoi de înregistrare a acestor sume în contul 455, evidențiază intenția inculpatului de a se sustrage de la plata către bugetul de stat a taxelor datorate, în speță a TVA-ului. Inculpatul nu a înregistrat sumele primite în contabilitatea societății B.P., cu titlul de avans locuință, pentru ca apoi să invoce faptul că a crezut că nu datorează TVA pentru sumele astfel încasate. Modalitatea de înregistrare în contul 455 echivalează mai degrabă cu o neînregistrare făcută cu scopul evident de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. Inculpatul a utilizat o procedură nelegală cu privire la sumele de bani încasate cu titlul de avans locuință.

De asemenea, instanța constată că la cele 30 de contracte enumerate în tabelele de la dosar de urmărire penală, se adaugă contractul cu partea vătămată B.M., care potrivit chitanțelor și expertizei contabile, a plătit un avans de 212.000 RON, încasat de către inculpat, pentru care de data aceasta a emis chitanțe pe numele societății SC B.P. SRL, dar care nu au fost înregistrate în contabilitatea societății. Nici pentru aceste sume încasate relativ la acest din urmă antecontract inculpatul nu a emis factură fiscală părții vătămate. Neînregistrarea acestor chitanțe emise pentru partea vătămată B.M. dovedesc încă odată, intenția inculpatului B.C. de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale datorate statului și nicidecum nu susțin apărarea inculpatului în sensul că a crezut că sumele de bani încasate cu titlul de avans locuință nu sunt purtătoare de TVA.

Față de această stare de fapt și de dispozițiile legale amintite, instanța constată că inculpatul în calitatea pe care o avea de administrator avea obligația să emită factură pentru fiecare beneficiar pentru avansurile încasate, să înregistreze și să declare TVA aferent acestor sume.

În drept, faptele inculpatului, care în calitate de acționar unic și administrator al SC B.P. SRL, prin modalitatea de încasare a avansurilor achitate de părțile vătămate (emitere de chitanțe pe numele cabinetului de avocat ) și înregistrarea în evidențele contabile ale acestei societăți (în contul 455), s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat în sumă de 260.336 RON întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. b) din legea nr. 241/2005.

În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, instanța constată că raportat la momentul la care inculpatul a încasat contravaloarea avansurilor în baza antecontractelor perfectate, și momentele la care inculpatul trebuia să vireze la. bugetul de stat TVA (pentru anul 2007 și 2008) suntem în prezența a două infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005. Consumarea infracțiunii de evaziune fiscală a avut loc la momentul la care era instituită obligația de plată a TVA -ului.

Din descrierea antecontractelor rezultă că ele au fost încheiate de către inculpat cu părțile vătămate în cursul anilor 2007 și 2008.

Față de toate aceste considerente, instanța constată că este pe deplin dovedită săvârșirea de către inculpatul B.C. a infracțiunilor de evaziune fiscală (două), fiindu-i aplicate acestuia câte două pedepse.

Relativ la infracțiunea de folosire a bunurilor sau creditului societății, potrivit dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 31/1990, "se pedepsește, cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societății, care: [..] 2. folosește, cu rea-credință, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect."

Instanța constată că acest text de lege instituie răspunderea penală a fondatorului, administratorului, directorului sau reprezentantului legal al societății care folosește, cu rea-credință, bunuri sau creditul de care se bucură societatea comercială în alte scopuri decât cele care servesc intereselor societății, care reprezintă un subiect de drept de sine stătător, cu personalitate juridică, titular de drepturi și obligații, cu patrimoniu propriu.

Fapta incriminată de dispozițiile art. 272 alin. (1) pct. 2 oferă cadrul juridic favorabil protejării intereselor unei societăți comerciale împotriva actelor frauduloase comise de persoanele care dețin funcții administrative, decizionale în cadrul societății.

În această modalitate, societatea comercială protejată de riscul suportării daunelor rezultate în urma folosirii cu rea-credință, în scop contrar intereselor sale sau în folosul propriu al subiecților de drept prevăzuți în ipoteza normei, a bunurilor aflate în patrimoniul propriu al societății, care nu se confundă cu patrimoniul acționarilor care dețin funcțiile sus-menționate.

În cauză, inculpatul B.C. în perioada septembrie 2007 - 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat unic și administrator al SC B.P. SRL, a dispus utilizarea sumelor încasate de la părțile vătămate ce au fost arătate anterior, într-un alt scop decât pentru care ele au fost încasate.

Inculpatul a încasat sumele de bani de la părțile vătămate din prezenta cauză în scopul de a demara lucrările imobiliare la proiectul din locația Stupini, în această din urmă locație fiind individualizate cu număr top locuințele ce urmau să fie vândute părților vătămate.

Cu toate acestea inculpatul, din sumele de bani încasate cu titlul de avans locuințe, a orientat o parte din aceste sume către o altă societate de-a sa, respectiv SC I.U. SA ( în care inculpatul deținea pachetul majoritar), în scopul de a finaliza un alt proiect imobiliar în care era implicată SC I.U. SA și cauzând prejudicii societății SC B.P. SRL, în sensul că nu s-au mai putut continua construirea imobilelor de la Stupini.

Mijloacele de probă care dovedesc săvârșirea acestei infracțiuni de către inculpat sunt.următoarele: declarațiile inculpatului date pe parcursul urmăririi penale. Chiar în aceste declarații de la fila 2 din volumul sus amintit, inculpatul a recunoscut că datorită faptului că înregistra greutăți în finalizarea proiectului imobiliar demarat prin firma SC I.U. SA, a considerat că poate obține fondurile necesare pentru finalizarea construcțiilor din cartierul Noua, prin începerea unui nou proiect imobiliar în cartierul Stupini. Inculpatul a arătat faptul că a început să contracteze locuințe pentru proiectul de la Stupini, tocmai pentru „a asigura fondurile necesare finalizării proiectului din planul de reorganizare al SC I.U. SA„. De asemenea, în cuprinsul aceleiași declarații, inculpatul a arătat că suma încasată de la părțile vătămate cu titlul de avans locuințe ce urma să le construiască la Stupini, a fost înregistrată în contabilitatea SC B.P. SRL.

În drept, fapta inculpatului B.C. care în perioada anilor 2007 - 2009 în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat unic și administrator al SC B.P. SRL a folosit sumele de bani încasate de la părțile vătămate cu titlul de avansuri locuințe, într-un alt scop decât cel pentru care au fost încasate și contrar intereselor societății SC B.P. SRL, în sensul că le-a redirecționat către SC I.U. o altă societate de-a sa în care inculpatul deținea pachetul majoritar de acțiuni, în scopul finalizării unui alt proiect imobiliar în care era implicată această din urmă societate, activitate '' care s-a finalizat cu prejudicierea societății B.P. S.R.L. care nu a mai putut continua proiectul imobiliar din locația Stupini, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire a bunurilor sau creditului societății într-un scop contrar intereselor acesteia și pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect inculpatul, prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Dovada săvârșirii de către inculpat a acestei din urmă infracțiuni rezultă fără nicio îndoială din coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului date pe parcursul urmăririi penale aflate în volumul 2 de urmărire penală, în care acesta a arătat în mod expres că a inițiat proiectul imobiliar de la Stupini, tocmai pentru a putea asigura fondurile necesare pentru locuințele din cartierul Noua aparținând SC I.U. (fila 2 și următoarele), declarațiile părților vătămate care atestă faptul că sumele de bani plătite cu titlul de avans contravaloare locuință nu au folosite pentru ridicarea locuințelor de la Stupini așa cum ar fi trebuit în mod normal, raportul de expertiză contabilă aflat în volumul 3 urmărire penală care constată faptul că societatea B.P. SRL a emis către societatea I.U. SA facturi în valoare totală de 176.416.618 RON reprezentând materiale de construcții lucrări, zidărie și altele. Materialul probator este completat de către înscrisurile emanând de la organele fiscale, în urma cărora s-a stabilit destinația sumelor de bani încasate cu titlul de avans.

Instanța constată că inculpatul a cunoscut pe deplin situația financiară a societății U.I., faptul că se afla deja în procedura falimentului, dar cu toate acestea nu a ezitat să folosească sumele de bani pe care le-a încasat cu titlul e avans locuințe în numele B.P. pentru U.I.

Așa cum am mai arătat, legiuitorul prin incriminarea acestei infracțiuni a urmărit să protejeze patrimoniul unei societăți împotriva unor astfel de acțiuni ale administratorilor care își înființează mai multe societăți comerciale, acești administratori neputând dispune așa cum își doresc de sumele de bani obținute de către o societate pentru o altă societate.

Inculpatul cunoștea faptul că prin Sentința comercială nr. 863 din 16 aprilie 2008 Tribunalul Cluj a dispus intrarea în faliment a SC I.U. SA, dar cu toate acestea nu a omis să redirecționeze sumele de bani de la SC B.P. SRL către SC I. SA, evident în dauna primei societăți. Chiar dacă inculpatul era asociat al ambelor societăți, acțiunea sa de a folosi sumele de bani încasate pentru SC B.P. în favoarea celeilalte societăți afectează finalitatea constituirii societății, ca entitate juridică de natură comercială, acela al obținerii de profit.

Nu se poate apăra de răspundere penală acela care afectează funcționalitatea societății pe care o administrează dacă folosește bunurile și creditele în scopul redresării unei alte societăți de-a sa, pentru că rolul administratorului este de a eficientiza activitatea societății, și nu de a acoperi datorii proprii sau ale altor persoane fizice ori juridice. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 31/1990 modificată, administratorii pot face toate operațiunile pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății și sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligațiilor ce la revin cu privire la reprezentarea și buna gestionare a firmei, răspunzând, după caz, chiar penal, temeiul răspunderii fiind tocmai calitatea pe care aceștia o au în cadrul societății comerciale. Or, în speță inculpatul B.C. nu și-a îndeplinit această obligație acționând în dauna societății SC B.P., care nu a mai putut finaliza proiectul imobiliar, printre altele din lipsa resurselor financiare, care fuseseră alocate de către inculpat către SC I.

Din probele administrate în cauză rezultă fără echivoc faptul că inculpatul a folosit sumele de bani încasate pentru SC B.P. SRL, cu rea-credință, aceasta rezultând din situația financiară extrem de dificilă în care se afla SC I.U. SA și pe care inculpatul o cunoștea întocmai.

Având în vedere toate criteriile de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., precum și scopul pedepsei prevăzută de art. 52 C. pen., inculpatului B.C., în temeiul art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., i s-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Pentru cea de-a doua infracțiune de evaziune fiscală, cu aceeași încadrare arătată anterior, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pedeapsă într-un cuantum mai mare decât prima datorită perseverenței infracționale a inculpatului.

În baza art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat-inculpatul la o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea credință a creditului societății.

Instanța a avut în vedere la stabilirea cuantumului acestor pedepse limitele de pedeapsă stabilite pentru fiecare infracțiune în parte în legile speciale, întinderea în timp a activității infracționale a inculpatului (o perioadă îndelungată), cuantumul foarte ridicat al prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, atitudinea de nerecunoaștere expresă în fața organelor judiciare. Un alt aspect de natură să agraveze răspunderea penală este caracterul continuat al infracțiunii prevăzută de art. 272 pct. 2.

Având în vedere lipsa antecedentelor penale și prezentarea inculpatului la toate chemările organelor judiciare, instanța a reținut în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. coborând pedepsele aplicate sub minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepsei, constatând lipsa antecedentelor penale, atitudinea inculpatului, care și-a manifestat disponibilitatea de achitare a prejudiciului, precum și prezența sa în fața instanței de judecată, instanța a apreciat că se impune suspendarea condiționată pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

Cu privire la latura civilă a cauzei:

Instanța de fond constată că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 998 și următoarele C. civ., că părțile civile din cauză au dovedit integral sau parțial prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a inculpatului, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. (relativ la prejudiciul cauzat părților civile persoane fizice care i-au înmânat inculpatului avansuri pentru construcția locuințelor) și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. (relativ la soluția de condamnare pentru infracțiunile de evaziune fiscală) inculpatul fiind obligat la plata despăgubirilor civile:

1. Partea civilă G.L. s-a constituit parte civilă cu suma de 24.500 de euro sau echivalentul în lei, respectiv suma de 90.650 RON, sumă ce reprezintă avansul dat pentru locuința din cartierul Stupini, prejudiciul cauzat acestei părți civile este dovedit cu înscrisurile aflate la dosar de urmărire penală, la aceste probe adăugându-se recunoașterea pe care inculpatul a făcut-o în fața instanței de judecată și obligația pe care și-a asumat-o de restituire a sumei de bani primite cu titlu de avans pentru construcția locuinței.

2. Părțile civile P.M.F. și P.I. s-au constituit parte civilă cu suma de 9.000 euro, reprezentând avans locuință. Aceste părți civile au făcut dovada prejudiciului cauzat de către inculpatul B.C., cu înscrisurile aflate la dosar de urmărire penală, aceste înscrisuri coroborându-se pe deplin cu declarațiile părților vătămate și declarația inculpatului care s-a obligat în fața instanței să achite prejudiciul.

3. Partea civilă V.A. a solicitat despăgubiri de 30.000 euro, reprezentând avansul pe care l-a achitat inculpatului, pentru o locuință în cartierul Stupini. Prejudiciul cauzat acestei părți civile este dovedit cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală, acesta coroborându-se cu declarațiile părților vătămate și declarația inculpatului, în sensul că este de acord să despăgubească părțile civile.

4. Părțile civile C.C. și C.T. s-au constituit părți civile cu suma de 30.000 euro, reprezentând avans locuințe, prejudiciul cauzat acestora de către inculpat în cuantumul solicitat de către acesta este dovedit cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală, la care se adaugă declarațiile acestor părți civile coroborate cu declarația inculpatului care a arătat că este de acord cu despăgubirea părților civile (Încheierea din 23 mai 2011).

5. Părțile civile G.D. și G.A. s-au constituit părți civile cu suma de 17.900 euro, prejudiciu dovedit cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală, doar în cuantum de 17.450 euro, inculpatul fiind obligat la plata acestei din urmă sumă, restul pretențiilor până la suma solicitată fiind respinse ca nedovedite.

6. Partea civilă B.A. s-a constituit parte civilă în fața instanței cu suma de 11.900 euro, însă cu înscrisurile aflate la dosar de urmărire penală, a dovedit doar un prejudiciu de 11.330 euro, sumă ce reprezintă avansul dat pentru achiziționarea locuinței, inculpatul fiind obligat.la plata acestei din urmă sume, restul pretențiilor fiind respinse ca nedovedite.

7. Partea civilă I.C. s-a constituit parte civilă cu suma de 28.000 euro, sumă pe care a achitat-o inculpatului cu titlu de avans pentru dobândirea unei locuințe dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală, la care se adaugă declarația sa coroborată cu declarația inculpatului. Prin urmare, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 28.000 euro către această parte civilă cu titlu de despăgubiri materiale (plată avans pentru locuință).

8. Părțile civile C.M. și S.V.G. s-au constituit părți civile cu suma de 7.000 euro, sumă plătită cu titlu de avans pentru achiziționarea locuinței, potrivit declarației părții vătămate C.M., doar ea a fost cea care a plătit suma de 7.000 euro,chiar dacă în antecontractul de vânzare-cumpărare este trecut și S.V.G. Instanța constată că, potrivit declarațiilor părții vătămate C.M., a părții vătămate S.V., precum și înscrisurile de la dosar de urmărire penală, prejudiciul cauzat ambelor părți civile este de 7.000 euro, inculpatul fiind obligat să plătească acestor părți civile suma de 7.000 euro.

9. Partea civilă A.C.I. a solicitat despăgubiri de 10.000 euro, reprezentând avansul pentru locuință plătit inculpatului, prejudiciul dovedit cu înscrisurile de la fila 173, volum I, și pe care inculpatul urmează să fie obligat să îl plătească acestei părți civile.

10. Partea vătămată N.S. s-a constituit parte civilă cu suma de 19.900 euro reprezentând avans locuință 17.500 euro și 2.400 de euro chiria pe care a fost obligat să o achite, pentru locuința închiriată, după data la care inculpatul ar fi trebuit să îl predea apartamentul din cartierul Stupini, această parte vătămată solicitând și daune morale. Analizând înscrisurile de la dosar de urmărire penală, dar și cele de la dosarul instanței, instanța constată că această parte vătămată a dovedit prejudiciul de 19.900 euro, ce se compune din 17.500 euro, sumă dată cu titlu de avans locuință și 2.400 euro reprezentând chiria plătită deoarece inculpatul nu i-a pus la dispoziție locuința contractată.

Daunele morale solicitate de către această parte vătămată nu sunt dovedite, deoarece această parte vătămată nu a făcut dovada faptului că divorțul său a intervenit ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale de către inculpatul B.C. Această cerință a dovedirii pretențiilor civile solicitate în fața instanței este cerută de dispozițiile art. 1169 C. civ.

11. Partea civilă D.G. a solicitat despăgubiri de 17.500 euro, reprezentând avans pentru locuință, sumă dovedită cu înscrisuri de la dosar de urmărire penală, și pe care inculpatul urmează să o achite părții civile.

12. Partea civilă M.M. a solicitat despăgubiri de 17.000 euro, reprezentând avans locuință, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

13. Partea civilă B.M. a solicitat despăgubiri de 50.000 euro, reprezentând avans pentru mai multe locuințe, așa cum rezultă din antecontractele de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

14. Partea civilă C.D. a solicitat despăgubiri de 10.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

15. Partea civilă D.M. a solicitat despăgubiri de 20.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

16. Părțile civile G.A. și G.V. au solicitat despăgubiri de 16.000 euro, reprezentând avans pentru achiziționare locuință, sumă dovedită cu antecontractul de vânzare-cumpărare și chitanța nr. 166 din data de 22 septembrie 2007 și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

17. Partea civilă B.B. a solicitat despăgubiri de 10.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

18. Partea civilă G. (B.) L.P. a dovedit pretenții doar în cuantum de 17.000 euro, reprezentând avans locuință (potrivit înscrisurilor aflate la dosar de urmărire penală, la care se adaugă și atitudinea inculpatului manifestată în fața instanței de judecată, în sensul că este de acord să despăgubească partea civilă), inculpatul fiind obligat la plata acestei sume.

19. Partea civilă V.A. a solicitat despăgubiri de 10.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu, de despăgubiri civile.

20. Partea civilă S.N. a solicitat despăgubiri de 10.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar și 2.262 euro reprezentând dobânda ce a achitat-o la bancă pentru pentru creditul contractat în vederea achiziționării unei locuințe de la inculpat în locația de la Stupini. Potrivit înscrisurilor de la dosar urmărire penală, această parte civilă a dovedit prejudiciul de 12.262 euro, pe care inculpatul urmează să fie obligat să îl achite cu titlu de despăgubiri civile.

21. Părțile civile S.I. și P.E.C. au solicitat despăgubiri de 12.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

22. Partea civilă P.M.C. a solicitat despăgubiri de 11.000 euro, reprezentând avans locuință plus penalități de 2% pe fiecare zi de întârziere, ce se calculează la suma de 25.000 euro, începând cu data de 30 octombrie 2008 și până la achitarea integrală de către inculpat a debitului. Această clauză cu privire la penalități a fost înscrisă în antecontractul de vânzare-cumpărare și acceptată de către inculpat. Partea civilă cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală, a dovedit acest prejudiciu inculpat fiind obligat să îl achite.

23. Partea civilă D.A.I. a solicitat despăgubiri de 8.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează. să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

24. Partea civilă M.V. a solicitat despăgubiri de 7.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală vol. I și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

25. Părțile civile L.A.M. și L.C. au solicitat despăgubiri de 10.000 euro, reprezentând avans contravaloare locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

26. Partea civilă F.C. a solicitat despăgubiri de 10.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu înscrisurile de la dosar de urmărire penală și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

27. Partea civilă C.C. a solicitat despăgubiri civile în fața instanței de judecată, în cuantum de 12.000 euro reprezentând avans locuință, sumă ce a fost dovedită de către aceasta cu antecontractul de vânzare-cumpărare, chitanța de plată a avansului și recunoașterea inculpatului, în sensul că a primit această sumă de bani.

28. Partea civilă C.V. a solicitat despăgubiri de 20.000 euro, reprezentând avans locuință, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar, sumă dovedită cu chitanța nr. 252 din data de 18 septembrie 2008 și pe care inculpatul urmează să fie obligat să o achite cu titlu de despăgubiri civile.

29. Partea civilă Statul Român, prin ANAF - DGFP BRAȘOV, a solicitat despăgubiri civile de 298.285 RON - reprezentând contravaloarea TVA-ului pe care inculpatul nu a achitat-o pentru bugetul de stat ca urmare a încasării sumelor de bani cu titlu de avans locuință din cele 31 de antecontracte de vânzare-cumpărare - 217.636 RON TVA, 2.395 TVA și 78.254 RON dobânzi TVA. Potrivit expertizei contabile efectuate în cauză valoarea datoriilor fiscale ale inculpatului, față de bugetul de stat, respectiv contravaloare TVA pentru antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate este în cuantum de 260.336 RON, sumă la care se adaugă dobânzile legale pentru neplata la termen a TVA până la cuantumul final de 298.285 RON reprezentând despăgubiri civile pe care inculpatul trebuie să le plătească acestei din urmă părți civile ANAF-DGFP.

Această din urmă parte civilă a făcut dovada pretențiilor civile astfel cum vor fi acordate cu raportul de expertiză contabilă care arată în mod detaliat pentru fiecare antecontract în parte ce sumă datora inculpatul către bugetul de stat dar și cu Raportul de inspecție fiscală nr. 6606 din 25 septembrie 2009 și nr. 7579 din 26 octombrie 2009 întocmite de către Inspecția Fiscală și aflate în dosarul de urmărire penală volum 4.

Pentru aceste motive, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 298.285 RON.

În privința laturii civile, trebuie subliniată disponibilitatea manifestată de către inculpat la termenul de judecată din 23 mai 2011, de restituire a sumelor de bani încasate cu titlul de avans contravaloare locuință.

Instanța constată că în faza de urmărire penală s-au efectuat numeroase acte de căutare și identificare de bunuri mobile și imobile care să aparțină inculpatului, iar rezultatul a fost unul negativ, așa cum rezultă din volumul 5 urmărire penală care cuprinde în integralitatea sa, verificări cu privire la bunurile deținute de către inculpat. Pentru toate aceste considerente, instanța a apreciat că nu se impune instituirea unor măsuri asigurătorii în sensul arătat de art. 163 C. proc. pen.

Față de toate aceste considerente, pe calea Sentinței penale nr. 53/F din 31 mai 2011 instanța Curtea de Apel Brașov a dispus:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită inculpatul B.C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen. condamnă inculpatul B.C. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen. condamnă inculpatul B.C. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d), condamnă inculpatul B.C. la o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea-credință a bunurilor sau creditului societății.

În baza art. 33 lit. a) 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele mai sus aplicate și dispune ca inculpatul B.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 81 C. pen. suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

Pune în vedere inculpatului prevederile art. 83 C. pen. în sensul că dacă în cursul termenului de încercare săvârșește o nouă infracțiune se va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei, urmând ca pedeapsa să se execute în întregime.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. c) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și pedepsele accesorii.

În baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 998 și. următoarele C. civ. obligă inculpatul B.C. să plătească următoarele sume cu titlul de daune materiale în echivalent în RON la cursul BNR la data plății după cum urmează:

1. către partea civilă G.L. suma de 24.500 euro.

2. către ambele părți civile P.M.F. și P.I. suma de 9.000 de euro.

3. către partea civilă V.A. suma de 30.000 euro.

4. către ambele părți civile C.C. și C.T. suma de 30.000 euro.

5. către ambele părți civile G.D. și G.A. suma de 17.450 euro.

6. către partea civilă B.A. suma de 11.330 euro.

7. către partea civilă I.C. suma de 28.000 euro.

8. către ambele părți civile C.M. și S.V.G. suma de 7.000 euro.

9. către partea civilă A.C.I. suma de 10.000 de euro.

10. către partea civilă N.S. suma de 19.900 de euro.

11. către partea civilă D.G. suma de 17.500 euro.

12. către partea civilă M.M. suma de 17.000.

13. către partea civilă B.M. suma de 50.000 euro.

14. către partea civilă C.D., reprezentată de către D.C. suma de 10.000 de euro.

15. către partea civilă D.M. suma de 20.000 euro.

16. către partea civilă B.B. suma de 10.000 euro.

17. către ambele părți civile G.A. și G.V. suma de 16.000 euro.

18.către partea civilă G. (B.) L.P. suma de 17.000 euro.

19. către partea civilă V.A. suma de 10.000 de euro.

20. către partea civilă S.N. suma de 12.262 euro.

21. către ambele părți civile S.I. și P.E.C. (fostă S.) suma de 12.000 euro.

22. către partea civilă P.M.C. suma de 11.000 euro plus penalități de 2% pe fiecare zi de întârziere ce se calculează la suma de 25.000 euro începând cu data de 30 octombrie 2008 și până la achitarea integrală de către inculpat a debitului.

23. către partea civilă D.A.I. suma de 8.000 euro.

24. către partea civilă M.V. suma de 7.000 euro.

25. către ambele părți civile L.A.M. și L.C. suma de 10.000 euro.

26. către partea civilă F.C. suma de 10.000 euro.

27. către C.C. suma de 12.000 euro

28. către partea civilă C.V. suma de 20.000 euro.

29. către partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice BRAȘOV suma de 298.285 RON.

Respinge restul pretențiilor civile formulate de către părțile civile. în baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 dispune comunicarea prezentei hotărâri judecătorești, la data rămânerii ei definitive, Oficiului Național al Registrului Comerțului care va opera mențiunile corespunzătoare.

În baza art. 2 raportat la art. 6 alin. (1) lit. a) din O.G. nr. 75/2001 dispune înscrierea prezentei hotărâri judecătorești, la data rămânerii ei definitive în cazierul fiscal gestionat de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal s-a exercitat calea de atac a recursului de către Parchet, partea civilă A.N.A.F. Brașov și inculpatul.

Parchetul a invocat greșita achitare a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

Se apreciază argumentația instanței de fond în sens contrar ca fiind neîntemeiată. În primul rând trebuie pornit de la faptul că un contract civil trebuie guvernat de regula bunei-credințe, astfel încât nu se poate reproșa părților civile că nu au manifestat și dispus suficiente diligente pentru a cunoaște toate detaliile și documentele acestui proiect imobiliar.

Interpretarea logică a împrejurărilor invocate de instanță în susținerea inculpatului duc în fapt la o concluzie opusă.

Nu în ultimul rând este de remarcat atitudinea inculpatului care a refuzat practic orice contact sau convorbire cu părțile civile, a refuzat orice eventuală compensare cu materiale de construcție.

Unități locative aparent identice și situate în același imobil au avut valori de vânzare-cumpărare diferite și termene de predare diferite.

În alt plan, inculpatul a solicitat achitarea sa raportat la infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea.

Raportat la evaziunea fiscală, plata TVA-ului devenea exigibilă doar la momentul la care locuințele erau predate și se opera transferul de proprietate. O altă interpretare a textelor de lege incidente conduce la concluzia lipsei de justețe a susținerilor instanței de fond. Esențială este operațiunea de livrare ceea ce în concret nu s-a realizat în sensul art. 128 C. fisc.

Un alt aspect ce derivă din condamnarea pentru evaziune fiscală îl reprezintă modul de soluționare a laturii civile. Nu era oportună obligarea sa la plata tuturor sumelor către părțile civile, a fost achitat pentru înșelăciune în dauna lor, SC B.P. nu a figurat nici măcar ca parte responsabilă civilmente.

Cu privire la infracțiunea de folosire a bunurilor sau creditului societății, imposibilitatea continuării proiectului imobiliar a fost determinat de politica de creditare a investițiilor imobiliare și nu așa zisa colaborare dintre cele două societăți care ar fi fost păgubitoare.

Așadar nu a avut intenția de a frauda interesele SC B.P. favorizând o altă societate.

A.N.A.F., doar în scris, a învederat că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de instituire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile sau imobile ale inculpatului, în plus s-a respins calculul majorărilor și penalităților de întârziere aferente prejudiciului admis.

Instanța de recurs analizând calea de atac exercitată, persoanele recurente, cu abordarea motivelor invocate dar și a tuturor celorlalte aspecte de legalitate și temeinicie a unei hotărâri judecătorești, dat fiind caracterul integral devolutiv al căii de atac, reține următoarele:

Inculpatul B.C. este asociat unic al SC B.P. SRL și acționar majoritar al SC I.U. SA

La data de 3 septembrie 2007, între cabinetul individual de avocat al inculpatului reprezentat de inculpat și SC B.P. SRL Brașov s-a încheiat un contract de asistență juridică nr. 6.

Atât societatea comercială, cât și cabinetul de avocat al inculpatului aveau ca unic asociat, respectiv reprezentant, pe inculpatul B.C.

Pornind de la acest contract, inculpatul B.C. personal, a încheiat cele 31 de antecontracte de vânzare-cumpărare, ce au fost antamate și explicitate de către instanța fondului.

Instanța de fond cu deplin drept reține că, din analiza materialului probator rezultă faptul că inculpatul nu a intenționat să prejudicieze părțile vătămate din această cauză, urmărind la momentul încheierii respectivelor antecontracte de vânzare-cumpărare să finalizeze locuințele din cadrul proiectului imobiliar de la Stupini.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că, ar fi indus în eroare părțile vătămate cu prilejul perfectării antecontractelor de vânzare-cumpărare, inducerea în eroare a părților vătămate constând în faptul că nu le-a adus la cunoștință părților vătămate aspectele esențiale pentru perfectarea și derularea raporturilor contractuale. Din analiza tuturor declarațiilor părților vătămate coroborate cu cea a inculpatului, nu rezultă faptul că inculpatul ar fi încercat să prejudicieze părțile vătămate și că nu a intenționat să ridice respectivele locuințe.

În speță, din mijloacele de probă administrate rezultă că suntem în prezența unei executări necorespunzătoare a unui contract, prin care s-au produs pagube părților civile dar care nu constituie infracțiunea de înșelăciune.

Neasumarea în mod corespunzător a obligațiilor stipulate într-un contract, o anumită lipsă de responsabilitate în comportamentul pe deplin onest a unui comerciant, în contextul tuturor circumstanțelor obiective ce s-au arătat de către instanța fondului, nu transferă în mod necesar răspunderea inculpatului într-un plan penal, grefat pe infracțiunea de înșelăciune.

Părțile vătămate fie au cunoscut, fie au avut posibilitatea de a cunoaște, dar nu s-au interesat despre posibilitățile reale, financiare, pe care le avea societatea B.P. S.R.L. de a demara lucrările la noul proiect imobiliar de la Stupini. Un astfel de comportament nu se poate susține că de plano face parte doar din regula bunei-credințe manifestată de un cocontractant.

Susținerile Parchetului din motivele scrise de recurs, vizând anumite formule ce țin de modul de perfectare a contractelor în cauză, în sensul că se stipulează anumite detalii, clauze ce sunt diferite de la un contract la altul, în niciun caz nu pot constitui elemente ce să justifice o așa-zisă „minciună", manopere de inducere în eroare, a unei persoane, ci privesc strict procesul de negociere dintre părți și forma pe care o îmbracă acordul final dintre acestea. Prin urmare, declarațiile părților vătămate, coroborate cu declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală și înscrisurile depuse la dosarul cauzei au condus instanța de judecată la concluzia că inculpatul nu a intenționat să păgubească părțile vătămate.

S-a constatat cu obiectivitate că locuințele contractate de către părțile vătămate din această cauză nu au fost realizate datorită unui concurs de împrejurări: faptul că inculpatul nu a avut obținute toate avizele la momentul contractării astfel încât lucrările să poată porni imediat, împrejurarea că inculpatul nu a investit imediat banii în lucrările de construcții din Stupini, ci i-a folosit mai întâi pentru a finaliza proiectul imobiliar din cartierul Noua, urmând a fi vândute locuințele din acest imobil, împrejurarea că inculpatul nu deținea utilaje cu care să înceapă și să construiască repede imobilele de la Stupini, aspect cunoscut de către părțile vătămate.

Această stare rezultă cu precădere din coroborarea judicioasă a declarațiilor părților vătămate:

- în declarațiile date nemijlocit în fața instanței de judecată, părțile civile P. au arătat faptul că la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare au cunoscut toate condițiile de derulare a proiectului imobiliar, respectiv faptul că la acea dată inculpatul nu deținea toate avizele necesare demarării lucrărilor la proiectul imobiliar, iar motivația pe care i-a spus-o inculpatul, în sensul nepredării locuinței la scadență, a fost dată de faptul că perioada de criză economică l-a împiedicat pe inculpat să înceapă construcțiile.

- Partea vătămată G.L.P. a arătat faptul că la momentul încheierii antecontractului inculpatul i-a comunicat faptul că nu are autorizație de construcție, i-a prezentat schița proiectului imobiliar și i-a dat asigurări acesteia că cel puțin, în perioada indicată în antecontract va ridica la roșu locuințele. Prin urmare, încă de la momentul perfectării antecontractelor părțile vătămate au cunoscut faptul că nu se vor finaliza construcțiile la termenele indicate în cuprinsul acestora.

- Partea vătămată V.A. a declarat faptul că i-au fost aduse la cunoștință de către inculpat documentele pe care le avea, precum și faptul că s-a obligat și chiar i-a pus la dispoziție acestei părți vătămate o garsonieră construită într-un imobil din cartierul Noua, tot de către o firmă a inculpatului, până ce va finaliza proiectul imobiliar de la Stupini. Această parte vătămată a mai declarat faptul că inculpatul, întrucât nu a reușit să realizeze imobilele din cartierul Stupini a dat părților cu care încheiase antecontracte de vânzare în schimbul chiriei promise, următoarele bunuri: mobilă, centrală de apartament.

- Părțile vătămate G.L. și C.M. au declarat și ele faptul că au luat la cunoștință despre documentația pe care o deținea inculpatul pentru proiectul imobiliar de la Stupini, partea vătămată C. arătând că inculpatul i-a comunicat că a depus toate documentele în vederea obținerii avizelor și autorizațiilor. Prin urmare, această parte vătămată cunoștea faptul că inculpatul nu deține integral avizele și autorizațiile necesare, ci că urmează să le obțină.

- Partea vătămată N.S. a arătat faptul că și-a luat un răgaz de o lună de zile pentru a afla amănunte despre proiectul imobiliar de la Stupini, precum și faptul că inculpatul i-a prezentat un dosar mare cu acte ale proiectului imobiliar, dar pentru că i s-a părut că inculpatul este grăbit nu le-a citit cu atenție.

- în sensul celor arătate mai sus, respectiv al cunoașterii documentației proiectului imobiliar de la Stupini, sunt și declarațiile celorlalte părți vătămate audiate nemijlocit în fața instanței de judecată de fond.

Toate părțile vătămate au declarat că l-au contactat pe inculpat pentru a se interesa de stadiul lucrărilor, și pentru a-l întreba unde sunt sumele de bani pe care le achitaseră cu titlul de avans locuință, dar acesta le-a comunicat faptul că a achiziționat materiale de construcții care se află într-un depozit în localitatea Râșnov.

Prin urmare, declarațiile părților vătămate, coroborate cu declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală și înscrisurile depuse la dosarul cauzei conduc la concluzia că inculpatul nu a intenționat să păgubească părțile vătămate.

În contextul dat, recursul Parchetului apare ca fiind nefondat, fiind de abordat în continuare motivele de recurs ale inculpatului.

Raportat la învinuirea de evaziune fiscală, pentru care inculpatul B.C. a solicitat achitarea în rejudecarea cauzei, se reține că în calitate de acționar unic și administrator al SC B.P. SRL, prin modalitatea de încasare a avansurilor achitate de către părțile vătămate și de înregistrare a acestora în evidențele contabile ale SC B.P. SRL, s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat în sumă de 260.336 RON. În sarcina inculpatului s-au reținut două infracțiuni de evaziune fiscală săvârșite în modalitatea arătată anterior, fiecare infracțiune corespunzătoare pentru un an fiscal la finele căruia inculpatul ar fi trebuit să plătească TVA-ul datorat bugetului de stat.

Așa cum s-a arătat anterior, pentru fiecare antecontract de vânzare-cumpărare inculpatul a încasat de la părțile vătămate un avans pentru construcția locuințelor, pentru sumele achitate de către părțile vătămate inculpatul a eliberat chitanțe pe numele Cabinetului de Avocatură, aceste chitanțe aflându-se în dosarul de urmărire penală. Inculpatul nu a înregistrat în contabilitatea societății SC B.P. SRL sumele încasate cu titlul de avans locuințe așa cum ar fi fost legal, ci mai mult, aceste avansuri au fost introduse în SC B.P. SRL ca aport al asociatului (creditare firmă), fiind înregistrat în contul 455 - asociați conturi curente, creându-se astfel în mod artificial o datorie a societății către asociatul unic, inculpatul.

Potrivit expertizei contabile judiciare aflate în volumul III dosar urmărire penală, începând cu fila 36, raportat la valoarea sumei încasate în baza antecontractelor perfectate, cuantumul TVA ce trebuia virat de către inculpat către bugetul de stat a fost concret, calculat.

Inculpatul s-a apărat, inclusiv în recurs, invocând faptul că pentru aceste sume primite cu titlu de avans construcție locuințe, el nu avea obligație de plată TVA, fiind scutit de plata acestei taxe, deoarece prin antecontractele de vânzare-cumpărare nu a avut loc un transfer de proprietate către părțile vătămate. Sau într-o altă formulă de apărare, operațiunile întreprinse erau supuse plății TVA dar numai din momentul în care obligația devenea exigibilă, respectiv după livrarea bunului, ceea ce nu s-a realizat în cauză.

Pentru elucidarea problemelor legate de plata TVA-ului către bugetul de stat, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale în materie, această expertiză fiind atașată la dosarul cauzei în volumul III dosar de urmărire penală.

Potrivit concluziilor expertizei contabile judiciare, aflate în volumul III dosar de urmărire penală, SC B.P. SRL, în calitate de promitentă vânzătoare a încheiat 31 de antecontracte cu părțile vătămate ce figurează în această cauză, persoanele vătămate achitând sume cu titlu de avans pentru spații cu destinație de locuință, pentru aceste sume inculpatul B.C. eliberând chitanțe pe cabinetul individual de avocat. În cuprinsul expertizei se arată că, inculpatul a încasat cu titlu de avans suma de 1.411.527 RON, care nu au fost evidențiată în contabilitatea societății SC B.P. SRL, ci inculpatul a introdus cu titlu de aport aceste sume încasate de la părțile vătămate în contul 455 sub denumirea de asociați conturi curente.

În ceea ce privește susținerile inculpatului, sunt de arătat următoarele: - chiar în antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate de către inculpat cu părțile vătămate din această cauză, se precizează faptul că prețul viitoarelor locuințe se compunea dintr-o sumă de bani plus TVA. În antecontractele de vânzare-cumpărare nu s-a făcut nicio mențiune, în sensul că în cuprinsul sumei dată cu titlu de avans nu ar intra și TVA-ul, așa cum rezultă din antecontractul de la dosar de urmărire penală. Un alt antecontract, în care se menționează faptul că prețul locuințelor ce urmau să fie livrate de către inculpat includea și TVA este cel aflat la dosar urmărire penală.

Potrivit prevederilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare, societatea B.P., reprezentată de către inculpat avea obligația să emită factură pentru fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor încasate, reprezentând contravaloarea înscrisă în antecontractele de vânzare-cumpărare având ca obiect spații cu destinații de locuință.

Potrivit prevederilor art. 1342 alin. (1) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 571/2003 „exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator" prin derogare de la prevederile alineatului 1 stabilindu-se că, exigibilitatea taxei intervine la data la care se încasează avansul pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Acest text de lege menționează că avansurile reprezintă plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor efectuate înainte de data livrării sau prestării acestora.

Prin urmare, aceste texte de lege instituie în sarcina inculpatului obligația de plată a TVA-ului către bugetul de stat încă de la momentul încasării sumelor de bani cu titlu de avans pentru viitoarele locuințe, și nu de la momentul predării efective a acestor locuințe, așa cum încearcă să susțină inculpatul în apărarea sa, inclusiv în recurs.

Față de aceste dispoziții legale, s-a concluzionat de către expert că SC B.P. SRL avea obligația să emită factură pentru fiecare beneficiar, pentru avansurile încasate, să colecteze, să înregistreze și să declare TVA aferentă acestor sume încasate. La volumul III din dosar de urmărire penală, expertul a. arătat care este cuantumul TVA-ului, aferentă sumelor încasate de la persoanele fizice cu titlu de avans, pentru fiecare chitanță emisă de către inculpat și cuantumul TVA-ului corespunzător.

Prin urmare, activitățile desfășurate de către SC B.P. SRL, prin intermediul inculpatului B.C., acelea de dezvoltator imobiliar nu sunt scutite de plata TVA având în vedere dispozițiile legale care au fost enumerate anterior și care prevăd că, în cazul vânzărilor de locuințe noi, taxarea este obligatorie prin efectul legii.

Concluzionând, instanța de fond a constatat cu justețe că inculpatul ar fi trebuit să înregistreze în contabilitatea SC B.P. sumele încasate cu titlul de avans locuință, să emită facturi pentru sumele încasate și să calculeze și să plătească TVA-ul corespunzător.

Modalitatea de încasare a sumelor de bani de către inculpat și apoi de înregistrare a acestor sume în contul 455, evidențiază intenția inculpatului de a se sustrage de la plata către bugetul de stat a taxelor datorate, în speță a TVA-ului. Inculpatul nu a înregistrat sumele primite în contabilitatea societății B.P., cu titlul de avans locuință, pentru ca apoi să invoce faptul că a crezut că nu datorează TVA pentru sumele astfel încasate. Inculpatul a utilizat o procedură nelegală cu privire la sumele de bani încasate cu titlul de avans locuință.

Față de această stare de fapt și de dispozițiile legale amintite, în drept, faptele inculpatului, care în calitate de acționar unic și administrator al SC B.P. SRL, prin modalitatea de încasare a avansurilor achitate de părțile vătămate (emitere de chitanțe pe numele cabinetului de avocat) și înregistrarea în evidențele contabile ale acestei societăți (în contul 455), s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat în sumă calculată, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005.

Fapta incriminată de dispozițiile art. 272 alin. (1) pct. 2 oferă cadrul juridic favorabil protejării intereselor unei societăți comerciale împotriva actelor frauduloase comise de persoanele care dețin funcții administrative, decizionale în cadrul societății.

În cauză, inculpatul B.C. în perioada septembrie 2007 - 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat unic și administrator al SC B.P. SRL, a dispus utilizarea sumelor încasate de la părțile vătămate ce au fost arătate anterior, într-un - alt scop decât pentru care ele au fost încasate. Inculpatul, din sumele de bani încasate cu titlul de avans locuințe, a orientat o parte din aceste sume către o altă societate de-a sa, respectiv SC I.U. SA (în care inculpatul deținea pachetul majoritar), în scopul de a finaliza un alt proiect imobiliar în care era implicată SC I.U. SA și cauzând prejudicii societății SC B.P. SRL, în sensul că nu s-au mai putut continua construirea imobilelor de la Stupini.

Mijloacele de probă care dovedesc săvârșirea acestei infracțiuni de către inculpat sunt următoarele: declarațiile inculpatului date pe parcursul urmăririi penale și aflate la volumul II urmărire penală. Chiar în aceste declarații de la volumul sus-amintit, inculpatul a recunoscut că datorită faptului că înregistra greutăți în finalizarea proiectului imobiliar demarat prin firma SC I.U. SA, a considerat că poate obține fondurile necesare pentru finalizarea construcțiilor din cartierul Noua, prin începerea unui nou proiect imobiliar în cartierul Stupini. Inculpatul a arătat faptul că a început să contracteze locuințe pentru proiectul de la Stupini, tocmai pentru „a asigura fondurile necesare finalizării proiectului din planul de reorganizare al SC I.U. S.A.„. De asemenea, în cuprinsul aceleiași declarații, inculpatul a arătat că suma încasată de la părțile vătămate cu titlul de avans locuințe ce urma să le construiască la Stupini, a fost înregistrată în contabilitatea SC B.P. SRL.

Orientarea și justificarea acestor manopere, de către inculpat în recurs, se face pe „politica de creditare a investițiilor imobiliare începând cu anul 2008", argumentație cu totul forțată, aparte total de obiectivul concret infracțional întreprins în cauză.

Nu se poate afirma decât că fapta inculpatului B.C., care în perioada anilor 2007 - 2009 în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de asociat unic și administrator al SC B.P. SRL a folosit sumele de bani încasate de la părțile vătămate cu titlul de avansuri locuințe, într-un alt scop decât cel pentru care au fost încasate și contrar intereselor societății SC B.P. SRL, în sensul că le-a redirecționat către SC I.U. o altă societate de-a sa în care inculpatul deținea pachetul majoritar de acțiuni, în scopul finalizării unui alt proiect imobiliar în care era implicată această din urmă societate, activitate care s-a finalizat cu prejudicierea societății B.P. SRL care nu a mai putut continua proiectul imobiliar din locația Stupini, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire a bunurilor sau creditului societății într-un scop contrar intereselor acesteia și pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect inculpatul, prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Dovada săvârșirii de către inculpat a acestei din urmă infracțiuni rezultă fără nicio îndoială din coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului date pe parcursul urmăririi penale aflate în volumul 2 de urmărire penală, în care acesta a arătat în mod expres că a inițiat proiectul imobiliar de la Stupini, tocmai pentru a putea asigura fondurile necesare pentru locuințele din cartierul Noua aparținând SC I.U., declarațiile părților vătămate care atestă faptul că sumele de bani plătite cu titlul de avans contravaloare locuință nu au folosite pentru ridicarea locuințelor de la Stupini așa cum ar fi trebuit în mod normal, raportul de expertiză contabilă aflat în volumul 3 urmărire penală care constată faptul că societatea B.P. SRL a emis către societatea Industriile U. SA facturi în valoare totală de 176.416.618 RON reprezentând materiale de construcții lucrări, zidărie și altele. Materialul probator este completat de către înscrisurile emanând de la organele fiscale, în urma cărora s-a stabilit destinația sumelor de bani încasate cu titlul de avans.

Inculpatul a cunoscut pe deplin situația financiară a societății U.I., faptul că se afla deja în procedura falimentului, dar cu toate acestea nu a ezitat să folosească sumele de bani pe care le-a încasat cu titlul e avans locuințe în numele B.P. pentru Universul Industriile. Inculpatul cunoștea faptul că prin Sentința comercială nr. 863 din 16 aprilie 2008 Tribunalul Cluj a dispus intrarea în faliment a SC I.U. SA, dar cu toate acestea nu a omis să redirecționeze sumele de bani de la SC B.P. SRL către SC I. SA, evident în dauna primei societăți. Chiar dacă inculpatul era asociat al ambelor societăți, acțiunea sa de a folosi sumele de bani încasate pentru SC B.P. în favoarea celeilalte societăți afectează finalitatea constituirii societății, ca entitate juridică de natură comercială, acela al obținerii de profit.

Din probele administrate în cauză rezultă fără echivoc faptul că inculpatul a folosit sumele de bani încasate pentru SC B.P. SRL, cu rea-credință, aceasta rezultând din situația financiară extrem de dificilă în care se afla SC I.U. SA și pe care inculpatul o cunoștea întocmai.

Într-un ultim plan de analiză a recursului inculpatului, este de menționat că instanța fondului a avut în vedere toate criteriile de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., precum și scopul pedepsei prevăzută de art. 52 C. pen., inculpatului B.C. aplicându-i-se pedepse echilibrate.

Instanța de fond a avut în vedere la stabilirea cuantumului acestor pedepse limitele de pedeapsă stabilite pentru fiecare infracțiune în parte în legile speciale, întinderea în timp a activității infracționale a inculpatului (o perioadă îndelungată), cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, atitudinea de nerecunoaștere expresă în fața organelor judiciare, cu reținerea inclusiv de circumstanțe atenuante, coborând pedepsele aplicate sub minimul special prevăzut de lege.

În ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepsei, constatând lipsa antecedentelor penale, atitudinea inculpatului, care și-a manifestat disponibilitatea de achitare a prejudiciului, precum și prezența sa în fața instanței de judecată, instanța a apreciat justificat că se impune suspendarea condiționată pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța de fond, în funcție, de întreg contextul infracțional comis, mai sus detaliat, a constatat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, prevăzute de art. 998 și următoarele C. civ., că părțile civile din cauză au dovedit integral sau parțial prejudiciul cauzat prin fapta ilicită a inculpatului, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. (relativ la soluția de condamnare pentru infracțiunile de evaziune fiscală) inculpatul fiind obligat la plata despăgubirilor civile enunțate.

Singura parte civilă ce a înțeles să promoveze recurs a fost Statul Român, prin ANAF - DGFP Brașov, care inițial, la fond, a solicitat despăgubiri civile de 298.285 RON reprezentând contravaloarea TVA-ului pe care inculpatul nu a achitat-o pentru bugetul de stat ca urmare a încasării sumelor de bani cu titlu de avans locuință din cele 31 de antecontracte de vânzare-cumpărare - 217.636 RON TVA, 2.395 TVA și 78.254 RON dobânzi TVA.

Instanța fondului a specificat în acest sens că, potrivit expertizei contabile efectuate în cauză valoarea datoriilor fiscale ale inculpatului față de bugetul de stat, respectiv contravaloare TVA pentru antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate este în cuantum de 260.336 RON, sumă la care se adaugă dobânzile legale pentru neplata la termen a TVA până la cuantumul final de 298.285 RON reprezentând despăgubiri civile pe care inculpatul trebuie să le plătească acestei din urmă părți civile ANAF - DGFP. Această din urmă parte civilă a făcut dovada pretențiilor civile astfel cum au fost acordate cu raportul de expertiză contabilă care arată în mod detaliat pentru fiecare antecontract în parte ce sumă datora inculpatul către bugetul de stat dar și cu Raportul de inspecție fiscală nr. 6606 din 25 septembrie 2009 și nr. 7579 din 26 octombrie 2009 întocmite de către Inspecția Fiscală și aflate în dosarul de urmărire penală volum 4.

Pentru aceste motive, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile suma de 298.285 RON.

Altfel spus, în funcție de formula de constituire de parte civilă - „în cauză ne constituim parte civilă cu suma de 298.285 RON, inculpatul să fie obligat la plata acesteia în favoarea bugetului, valoarea majorărilor de întârziere și a penalităților urmând a se calcula de la data săvârșirii faptelor până la data plății efective, a recuperării prejudiciului" - rezultă că recurenta a primit satisfacție deplină juridică în primă instanță. Prejudiciul calculat și pretins a fost acordat întocmai, problema majorărilor de întârziere și a penalităților fiind într-adevăr o chestiune ulterioară, necontestată, de executare civilă efectivă.

În aceeași parametri de discuție se regăsește și solicitarea generală, din recurs, a aceleiași părți civile, de instituire de măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, instanța de recurs constatând că în faza de urmărire penală s-au efectuat numeroase acte de căutare și identificare de bunuri mobile și imobile care să aparțină inculpatului, iar rezultatul a fost unul negativ, așa cum rezultă din volumul 5 urmărire penală care cuprinde în integralitatea sa, verificări cu privire la bunurile deținute de către inculpat.

Așa fiind, toate recursurile de față apar a fi nefondate, pentru considerentele arătate, se constată o deplină legalitate și temeinicie în pronunțarea sentinței atacate, urmând astfel a fi respinse potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov și inculpatul B.C. împotriva Sentinței penale nr. 53/F din 31 mai 2011 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele părți civile G.I., V.A., G. (fostă B.) L.P., B.A., L.A.M., L.C., în sume de câte 25 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele părți civile B.M., P.M.F., P.I., C.C., C.T., G.D., G.A., D.M., C.D., I.C., C.M., S.V., A.C.I., D.A.I., S.N., B.B., M.V., S.I., S.E., N.S., D.G., M.M., G.A., G.V., D.C., P.M.C., S.V., F.C., în sume de câte 100 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 8 iunie 2012.

Procesat de GGC - LM