Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1952/2014 AI generated

Annulment of bank credit contracts due to usury of false employment documents in criminal fraud proceedings

Case Number Decizia nr. 1952/2014
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed all appeals, leaving in force the appellate decision that upheld the first-instance convictions and sentencing for nineteen defendants involved in a bank fraud scheme, while specifically modifying the sentence for one defendant to correct a legal error and ordering the annulment of specific credit and assignment contracts for three other defendants. The case stemmed from a criminal trial where defendants were convicted of usury of false documents and fraud for presenting fabricated employment and salary certificates to obtain bank credits in 2010–2012, with the dispute on appeal centering on whether the first-instance court incorrectly applied mitigating circumstances, failed to annul certain contractual instruments despite the application of procedural law mandating the destruction of writings used in commissioning a crime, and whether civil liability should include contractual penalties or only legal interest. The decisive legal basis involved the interpretation of Article 348 of the Code of Criminal Procedure regarding the mandatory annulment of false documents and related contracts, the requirement under Article 72 and Article 3201 of the Code of Criminal Procedure for individualizing penalties in abbreviated proceedings (where the court found the first-instance sentencing compliant despite the prosecutor's arguments for stricter sanctions), and the principle that civil reparations in criminal cases are limited to delictual damages (legal interest) rather than contractual stipulations, thereby rejecting the civil party's demand for bank fees and penalties.

Legislator headnote

AI generated

art. 41 alin. (2) C. pen, art. 3201 C. proc. pen, art. 861 C. pen, art. 863 C. pen, art. 864 C. pen, art. 71 alin. (5) C. pen; Annulment of bank credit contracts due to usury of false employment documents in criminal fraud proceedings: În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C. proc. pen. condamnarea inculpatului B.R.G. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

Keywords

AI generated
annulment of contract code of criminal procedure banking law usury individualization of criminal sentence fraud

Cited Legislation

AI generated
art. 41 alin. (2) C. pen
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.
art. 3201 C. proc. pen
pen., art. 3201 C. proc. pen.
art. 861 C. pen
În baza art. 861 C. pen.
art. 863 C. pen
În baza art. 863 C. pen.
art. 864 C. pen
S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 864 C. pen.
art. 71 alin. (5) C. pen
În baza art. 71 alin. (5) C. pen.
art. 348 C. proc. pen
În baza art. 348 C. proc. pen.
art. 346 C. proc. pen
În baza art. 346 C. proc. pen.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată și reține următoarele:

Prin Sentința penală nr. 49 din 25 februarie 2013 a Tribunalului Brașov s-a dispus:

1. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C. proc. pen. condamnarea inculpatului B.R.G. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 863 C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

S-a constatat că obiectul ridicat de la inculpatul B.R.G., respectiv un card B. M. constituie mijloc material de probă și a rămas atașat dosarului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosar, reprezentând adeverință de salariu, fișa fiscală, contract individual de muncă.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile S.C. K.I. S.R.L. suma de 17.500 RON cu titlu de despăgubiri civile.

2. În baza art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. condamnarea inculpatului B.G, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 863 C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească S.C. C.B. suma de 18.828,4 RON reprezentând despăgubiri civile, la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 5 septembrie 2011 până la plata integrală a debitului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile de la dosar urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverință de salariu, fișă fiscală și contract individual de muncă folosite de inculpat la comiterea faptei. S-a anulat contractul de credit încheiat de C.B. cu inculpatul la data de 5 septembrie 2011.

3. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului B.G.D. la pedeapsa de 300 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiționat pedeapsa aplicată pe durata termenului de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

S-a constatat că următoarele obiecte ridicate de la inculpatul B.G.D. constituie mijloace materiale de probă și rămân atașate dosarului: un card U.Ț.B. V.E., valid 07/2013, și un înscris olograf conținând datele S.C. "G." S.R.L. data angajării, calitatea, vechime, salariu, - obiecte aflate în plicul de la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brașov.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul B.G.D. să plătească părții civile U.C.F. suma de 16.347 RON cu titlu de despăgubiri civile la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 12 iulie 2011 până la data plății integrale a debitului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosar, reprezentând adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă. S-a anulat contractul de credit încheiat de inculpat cu U.C.F. IFN la data de 12 iulie 2011.

4. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. condamnarea inculpatei F.B. la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de "uz de fals".

S-a pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 631 C. pen.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosar, respectiv adeverință de salariu, carte muncă.

S-a respins cererea de acordare a despăgubirilor civile formulată de I.B. N.V. Amsterdam față de inculpata F.B.

5. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. condamnarea inculpatului H.R.C. la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiționat pedeapsa aplicată pe durata termenului de încercare de 3 ani și 9 luni.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile B. S.A. suma de 29.551,17 RON euro cu titlu de despăgubiri civile, la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 5 august 2011 și până la plata integrală a debitului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile de la dosar reprezentând acte false - adeverință de salariu și fișa fiscală. S-a anulat contractul de credit X din data de 5 august 2011 încheiat de partea civilă B. - agenția B. Brașov cu inculpatul.

6. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei L.I. la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceleiași inculpate la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a stabilit ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiționat pedeapsa aplicată pe durata termenului de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligată inculpata să plătească părții civile B. suma de 15.150 RON cu titlu de despăgubiri civile la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 23 martie 2012 și până la data plății integrale a debitului.

S-au anulat înscrisurile false de la dosarul de urmărire penală, reprezentând adeverința de salariu, fișa fiscală, contract individual de muncă. S-a anulat contractul de credit încheiat de partea civilă B. - agenția G. Brașov cu inculpata la data de 23 martie 2012 - nr. X.

7. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. e) teza finală C. pen. condamnarea inculpatei L.C.M. la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de "uz de fals".

S-a pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 631 C. pen.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false aflate la dosarul de urmărire penală, reprezentând adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă.

În baza art. 346 C. proc. pen. s-a respins ca nefondată cererea părții civile C.B. de obligare a inculpatei la plata despăgubirilor civile.

8. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului B.I. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 863 C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile B. sumele de 17.843,94 RON și suma de 1.741 RON cu titlu de despăgubiri civile, la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 20 septembrie 2011 și până la data plății integrale a debitului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false aflate la dosar urmărire penală, înscrisuri utilizate de inculpat la solicitarea de credite și reprezentând adeverință de salariu, fișă fiscală, fluturași salariu lunile iulie - august 2011, contract individual de muncă. S-au anulat contractele de credit încheiate de partea civilă B. - agenția V. cu inculpatul la data de 20 septembrie 2011 - nr. 9674317 și contractul de garanție reală mobiliară nr. 113852.

9. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului D.Ș.O., în prezent fără locuință stabilă la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 863 C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile E.R.S. suma de 6.060 RON cu titlu de despăgubiri civile la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 13 august 2012.

S-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverință de salariu, fișă fiscală. S-au anulat contractele de creditare aferente tranzacțiilor din datele de 13 august 2012 și din data de 20 august 2012 încheiate de partea civilă S.C. E.R.S. prin magazinele S.C.A. Brașov și magazinul R.al Brașov cu inculpatul.

10. În baza art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului M.F. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 20 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în forma tentativei.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 863 C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

S-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă.

S-a constatat că nu există pretenții solicitate față de acest inculpat din partea B.

11. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A.T.M. la pedeapsa de 1.000 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de "uz de fals".

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 631 C. pen.

În baza art. 346 C. proc. pen. s-a respins ca nedovedită cererea părții civile C.B. de obligare a inculpatului la plata despăgubirile civile.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverința de salariu, fisa fiscală, contract individual de muncă.

12. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului Ș.D. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 863 C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverințe de salariu, fișe fiscale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile O.F. suma de 16.241, 77 RON cu titlu de despăgubiri civile.

13. În baza art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului C.M., fără locuință stabilă, la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și s-a stabilit termen de încercare de 4 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverință de salariu, contract individual de muncă, factură de utilități. S-a anulat contractul de creditare încheiat de partea civilă B. cu inculpatul la data de 21 decembrie 2011.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 22472, 44 RON părții civile S.C. K.I. S.R.L. cu titlu de despăgubiri civile.

14. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului G.C.B. la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului și s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește termen de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile S.C. K.I. S.R.L. suma de 21.351 RON cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverințe de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă, factură de utilități. S-a anulat contractul de creditare încheiat de partea civilă B. cu inculpatul la data de 31 octombrie 2011.

15. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei G.I.E. la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceleiași inculpate pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatei și s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește termen de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverință de salariu, fișă fiscală și contract individual de muncă. S-a anulat contractul de creditare încheiat de partea civilă B. cu inculpata la data de 5 octombrie 2011.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligată inculpata să plătească părții civile E.K. suma de 26.667, 82 RON cu titlu de despăgubiri civile.

16. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului G.T. la pedeapsa de 1.000 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 631 C. pen.

S-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverințe de salariu.

S-a constatat că partea civilă U.C.F.I. nu a formulat pretenții față de inculpat.

17. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus, s-a condamnarea inculpatului B.A. la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului și s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilește termen de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile B. suma de 37.674,15 RON la care se adaugă dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 3 aprilie 2012 până la data achitării integrale a debitului cu titlu de despăgubiri civile.

S-au anulat înscrisurile false reprezentând adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă. S-a anulat contractul de credit încheiat de inculpat cu unitatea bancară B. la data de 3 aprilie 2012.

18. În baza art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului H.I. la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în forma tentativei.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false existente dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverințe de salariu, fișe fiscale.

S-a constatat că partea civilă U.C.F. nu a formulat pretenții civile față de acest inculpat.

19. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului N.V.B la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 631 C. pen.

S-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverință de salariu, fișă fiscală.

S-a constatat că B. nu a formulat pretenții civile față de inculpat.

Următoarele obiecte constituie mijloc material de probă au rămas atașate dosarului: 1 DVD marca T., numerotat 25, conținând imagini surprinse de camerele de supraveghere ale C.B. cu prilejul solicitării de credite de către B.G., M.F. și L.C.M.; 1 DVD marca T., numerotat 26, conținând imagini surprinse de camerele de supraveghere ale C.B. cu prilejul solicitării de credite de către B.G., M.F. și L.C.M.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că:

La data de 26 februarie 2010 inculpatul G.T., potrivit propriilor declarații de la urmărire penală, intră în legătură cu două femei - identificate ca fiind D.D. și C.N. care i-au pus la dispoziție acte - adeverință de salariu - în care se consemna în mod nereal că este angajat în calitate de dulgher, deși la acea dată nu desfășura activități lucrative la nici o societate comercială. Cu actele primite, inculpatul a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 8.000 euro de la U.C.F. - Sucursala G., încercând să inducă în eroare banca că este angajat la S.C. "Y." S.R.L. Creditul a fost respins de bancă.

Declarațiile inculpatului se coroborează cu restul materialului probatoriu administrat în cauză, inclusiv declarațiile numitelor D.D. și C.N.

În drept, fapta inculpatului G.T. care în data de 26 februarie 2010, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 8.000 euro de la U.C.F. - Sucursala G., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "Y." S.R.L. în calitate de dulgher, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverință de salariu), credit respins de instituția de credit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere modalitatea de comitere a faptei precum și persoana inculpatului. Astfel, instanța a apreciat că inculpatul a acceptat cu ușurință să uzeze de acte false, iar neproducerea consecințelor juridice ale faptei comise, care s-ar fi circumscris unei alte infracțiuni - reținută însă doar pentru alți inculpați din prezenta cauză - s-a datorat unor aspecte independente de atitudinea inculpatului.

Instanța a reținut în același timp că inculpatul este în vârstă de 48 de ani, că debutul infracțional s-a produs la o vârstă care, departe de a crea suspiciuni cu privire la înțelegerea consecințelor faptelor sale, determină aprecierea că săvârșirea faptei a fost un incident izolat în viața inculpatului. Așa fiind, s-a reținut față de inculpat dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen. și ca sancțiune pedeapsa închisorii; date fiind dispozițiile art. 76 lit. e) teza finală C. pen. și ținând seama de faptul că limita minimă de pedeapsă redusă potrivit art. 3201 C. proc. pen. este de 2 luni, s-a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii penale în cuantum de 1.000 RON. La individualizarea sancțiunii instanța a avut în vedere că inculpatul este un artist liber profesionist, care a comis fapta cel mai probabil ca urmare a lipsei resurselor financiare.

Dat fiind sancțiunea aplicată, împrejurarea că inculpatul trebuie conștientizat asupra celor petrecute, că alte persoane din prezenta cauză vor avea o perioadă mai îndelungată de reflectat asupra comportamentului lor viitor, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 631 C. pen.

Totodată instanța a anulat înscrisurile false utilizate de inculpat la unitatea bancară.

Inculpatul Ș.D. susține că o știa pe numita A.U.A.M. întrucât aceasta fusese colegă de serviciu cu soția sa. În anul 2010, întrucât avea unele probleme financiare, inculpatul a acceptat să figureze în calitate de angajat al societății S.C. N.C. S.R.L., deși recunoaște că nu a desfășurat nicio activitate pentru această societate.

Deși susține, în declarația de la urmărire penală, că ar fi primit salariu de la societatea S.C. N.C. S.R.L. pentru o perioadă de timp relativ scurtă, inculpatul nu a putut dovedi acest lucru. Dată fiind modalitatea de acționare și de recrutare a tuturor persoanelor din prezenta cauză, coroborat cu declarația inculpatului dată potrivit art. 3201 C. proc. pen., instanța a apreciat că motivul principal pentru care inculpatul s-a angajat fictiv în cadrul societății administrate de numita A.U.A.M. a fost acela de a obține în mod fraudulos sume de bani pentru sine și alte persoane prin intermediul creditelor bancare.

Astfel, la data de 26 aprilie 2010 inculpatul Ș.D. prin intermediul S.C. N.C. S.R.L., de la care obține acte necorespunzătoare realități - adeverință de salariu, fișă fiscală - în care se consemna în mod nereal că este angajat al acestei societăți, solicită un credit de nevoi personale în valoare de 32.000 RON de la U.C.F., Sucursala R., credit ce a fost respins de bancă.

După doar două luni, la data de 8 iunie 2010, inculpatul Ș.D. utilizează din nou documente nereale - adeverința de salariu și fișa fiscală - în care se consemnează de data aceasta că este angajat în calitate de director producție la S.C. N.C. S.R.L. Cu aceste acte, inculpatul solicită un credit de nevoi personale în valoare de 7.698 RON de la U.C.F., prin magazinul A. Brașov - C. MG, credit ce a fost respins de bancă. Inculpatul susține că actele false ar fi fost întocmite de numita A.U.A.M. la solicitarea sa.

Declarațiile de recunoaștere ale inculpatului se coroborează cu înscrisurile de la dosar - adeverințe aparent emise de S.C. N.C. S.R.L., precum și cu depoziția de la urmărire penală a persoanei la care acesta face referire: A.U.A.M.

Pentru aceea că în perioada august 2010 - februarie 2011 inculpatul ar fi deținut formal calitatea de asociat la S.C. N.C. nu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. La data de 23 iunie 2010, prin intermediul numitei A.U.A.M., inculpatul Ș.D. a contractat la rândul său o limită descoperire cont în valoare de 10.800 RON de la O.B., pe care a accesat-o și nu a mai restituit-o.

În drept faptele inculpatului Ș.D. care la data de 26 aprilie 2010, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 32.000 RON de la U.C.F. - Sucursala R., inducând în eroare instituția că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. în calitate de director tehnic, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita A.U.A.M. (adeverință de salariu, fișă fiscală), credit respins de instituția de credit; care la data de 08 iunie 2010, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 7698 RON de la U.C.F., prin magazinul A. Brașov - C. MG, inducând în eroare instituția că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. în calitate de director producție, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita A.U.A.M. documente false (adeverință de salariu, fișă fiscală), credit respins de instituția de credit; care la data de 23 iunie 2010 a indus în eroare O.B. că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. și a contractat o facilitate de overdraft în limită de 10.800 RON, pe care a accesat-o și nu a mai restituit-o realizează elemente constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a sancțiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanța a avut în vedere pe de o parte elementele de circumstanțiere ale faptei și apoi aspectele de ordin personal ale inculpatului. Astfel instanța a constatat că inculpatul deși a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, nu a oferit informații care să se circumscrie celorlalte probe administrate în cauză, încercând în această modalitate să diminueze participarea și vinovăția sa. Recunoașterea faptei venită parțial în timpul urmăririi penale și definitiv în fața instanței relevă că inculpatul, în fapt, este conștient de ceea ce s-a întâmplat și regretă faptele.

De asemenea, instanța a apreciat numărul actelor materiale comise de inculpat, ceea ce dovedește perseverența infracțională. Totodată instanța a constatat că debutul infracțional s-a produs la vârsta de 48 de ani, că inculpatul este în prezent în vârstă de 51 de ani și are loc de muncă asigurat. Referatul de evaluare în ceea ce-l privește pe Ș.D. prezintă un traseu de viață dezirabil social. Instanța a constatat că, raportat la pregătirea profesională a inculpatului, acesta a cunoscut foarte bine nu numai că nu deținea vreo calitate la societatea administrată de numita A.U.A.M., dar a prezentat actele false în deplină cunoștință de cauză. De altfel din studiul actelor false prezentate de inculpat se observă că diferă în mod clar datele din fișele fiscale depuse pentru același an, aspect care nu putea să nu fie observat de inculpat în condițiile în care și el ar fi trebuit, în mod legal, să dețină fișa fiscală corespunzătoare anului anterior pentru care se solicită creditul (în acest sens sunt fișele fiscale existente la dosarul de urmărire penală unde se observă diferențele de date ale înscrisurilor în funcție de unitatea de creditare solicitată).

Pentru toate considerentele anterior expuse, s-a dispus aplicarea unor sancțiuni orientate spre limita minimă prevăzută de lege, avându-se în vedere și dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

Pentru infracțiunea de uz de fals prev. de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - ținând seama de numărul actelor materiale - s-a aplicat sancțiunea închisorii de 6 luni; pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. s-a aplicat pedeapsa 2 ani închisoare, pentru ambele fapte fiind reținute dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

Potrivit art. 33, 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, iar pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului, drept pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

Ținând seama de numărul actelor materiale, de natura juridică a faptelor comise de inculpat, de vârsta acestuia, s-a constatat că sancțiunea aplicată poate fi executată și fără privare de libertate, însă este necesar ca în viitor comportamentul inculpatului să fie verificat de o instituție care să atragă astfel atenția inculpatului asupra consecințelor acțiunilor sale. Așa fiind, se va dispune potrivit art. 861 C. pen. pe durata unui termen de încercare de 6 ani. Pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei, verificarea executării obligațiilor stabilite potrivit art. 863 C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență) a fost încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov. S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 864 C. pen. și urmare a aplicării dispozițiilor art. 861 C. pen., s-a dispus potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. suspendarea executării și a pedepselor accesorii.

Instanța a anulat înscrisurile false folosite de inculpat la comiterea infracțiunilor.

Instanța a apreciat întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, răspunderea fiind angrenată pentru fapte din anul 2010. Inculpatul a recunoscut faptele, implicit și cuantumul prejudiciului pe care l-a cauzat. Deși inculpatul nu este singurul răspunzător de crearea acestui prejudiciu, instanța a dispus în prezenta cauză obligarea doar a acestui inculpat la plata sumei cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă. Totodată s-a constatat că doar O.B. a formulat retenții de la inculpat, restul instituțiilor de credit la care inculpatul a depus acte false neacordând sumele solicitate; O.B. a cedat însă contractul de credit către O.F., astfel încât instanța a dispus obligarea inculpatului, către această din urmă societate, la plata sumelor cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă.

Inculpatul M.F. a susținut că s-a întâlnit în primăvara anului 2011 cu numita C.N., căreia i-a povestit despre problemele sale financiare. Există suspiciunea rezonabilă că numita C. i-a propus inculpatului să-l ajute, prin angajarea fictivă la firma ei. Inculpatul a susținut, în declarațiile de la urmărire penală, că urma să obțină cu actele nereale suma de 15.000 RON din care trebuia să-i dea 3.000 RON lui C.N.

În vederea realizării activității infracționale, inculpatul dă numitei C.N. actul său de identitate în copie, iar ulterior este contactat telefonic de aceasta, se întâlnesc și i se înmânează un set de acte. La data de 22 martie 2011 inculpatul și C.N. s-au deplasat împreună la unitatea de credit solicitată - B.T. Brașov. Aici inculpatul solicită un card de credit cu limita de suma 950 RON, prezentând în mod nereal - o adeverință de salariu, carte de muncă și fiscală - că este angajat în calitate de zidar la S.C. "M.S." S.R.L.; creditul a fost respins de bancă. Cu aceleași documente inculpatul solicită la aceeași agenție B. un credit de nevoi personale în valoare de 20.400 RON, credit care de asemenea a fost respins de bancă.

Ulterior, în luna septembrie 2011, inculpatul este contactat de numita C.N. care i-a "propus din nou să încerce să ia credite"; în acest sens inculpatul se deplasează în Brașov, unde i se pun la dispoziție de către C.N. documente nereale pe care le prezintă C.B.- adeverință de salariu, fișă fiscală contract individual de muncă - din care rezulta că inculpatul este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar șef depozit. Creditul a fost respins de bancă.

În drept, faptele inculpatului M.F. care în data de 22 martie 2011 a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 20.400 RON și un card de credit cu limita de suma 950 RON de la B. - Agenția T. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de zidar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverință de salariu, fișă fiscală), respinse de bancă; care în data de 06 septembrie 2011 a solicitat un credit de nevoi personale de la C.B. - Agenția L.B., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar șef depozit, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă), credit respins de bancă realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și "tentativă la înșelăciune" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Instanța a reținut și dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu privire la ambele infracțiuni ce formează obiectul inculpării.

La individualizarea judiciară a sancțiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanța a avut în vedere pe de o parte elementele de circumstanțiere ale faptei și pe de altă parte aspectele de ordin personal ale inculpatului.

Astfel, este de observat numărul mare al actelor materiale realizate de inculpat ceea ce denotă perseverență infracțională, suma de bani care se intenționa a fi ridicată și pe care inculpatul era conștient că nu o poate achita. Inculpatul știa că nu are loc de muncă, prin urmare și faptul că actele pe care le depuse sunt false.

M.F. este în prezent în vârstă de 43 ani, nu are ocupație, este căsătorit și are un minor în întreținere; instanța a constatat că lipsa veniturilor a determinat pe inculpat să procedeze în această manieră. Așa fiind, s-au aplicat inculpatului sancțiuni penale la limita minimă prevăzută de lege, astfel: pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. s-a aplicat pedeapsa de 6 luni închisoare iar pentru infracțiunea de înșelăciune în forma tentativei prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. s-a aplicat sancțiunea de 1 an și 6 luni închisoare. Potrivit art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare. Pe durata executării pedepsei se vor interzice inculpatului, ca și pedepse accesorii, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatându-se că inculpatul este nedemn să exercite drepturile electorale pasive.

Având în vedere vârsta inculpatului, faptul că acesta este la primul contact cu legea penală, s-a constatat că sancțiunea aplicată se poate executa și fără privare de libertate, că atitudinea inculpatului față de valorile sociale se poate modifica dacă comportamentul său în viitor va fi supravegheat de un organism specializat. Așa fiind, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani, iar executarea obligațiilor stabilite potrivit art. 863 C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență) a fost încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov. S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 864 C. pen. și urmare a aplicării dispozițiilor art. 861 C. pen. s-a dispus potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. suspendarea executării și a pedepselor accesorii.

S-au anulat înscrisurile false folosite de inculpat la comiterea faptelor. S-a constatat că inculpatul nu a beneficiat de niciun credit dintre cele aplicate, astfel încât unitățile bancare solicitate - B. - nu au avut nicio pretenție față de el.

4. În luna aprilie 2011 inculpata F.B., datorită unor probleme financiare, o contactează pe o doamnă N. pentru a o ajuta să obțină un credit de 5.000 euro. "N." - recunoscută de inculpata F. ca fiind C.N. - i-a comunicat că o va ajuta "să figureze ca angajată undeva", fără a-i comunica numele firmei. Inculpata nu cunoaște cine a plăsmuit înscrisurile ce i-au fost predate pentru a obține creditul, însă menționează faptul că le-a primit de la "N." care i-a înmânat actele și împreună s-au deplasat la I.B., Agenția R. Brașov.

Astfel, la data de 15 aprilie 2011, inculpata F.B. solicită un credit de nevoi personale în valoare de 22.000 RON de la I.B., Agenția R. Brașov, prezentând înscrisuri false, respectiv adeverință de salariu, carte de muncă, din care rezulta că este angajată la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de curier. Inculpata F.B. a retras banii în numerar sau i-a transferat către alte persoane, iar suma de 2.200 RON, reprezentând 10% din valoarea creditului i-a dat-o numitei C.N. Conform susținerilor din actul de sesizare inculpata F.B. a plătit creditul conform graficului de rambursare.

În drept, fapta inculpatei F.B. care în data de 15 aprilie 2011, a solicitat și obținut un credit de nevoi personale în valoare de 22.000 RON de la I.B. - Agenția R. Brașov, inducând în eroare bancă că este angajată la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de curier, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverință de salariu, carte muncă), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatei instanța a avut în vedere gradul de pericol social generic și concret al faptei comise, astfel cum rezultă din starea de fapt mai sus descrisă, dar și rezultatul produs prin fapta inculpatei.

Instanța a avut în vedere pe de o parte că inculpata a recunoscut comiterea faptei, recunoaștere care se coroborează cu materialul probatoriu administrat în cauză; inculpata a achitat ratele creditului acordat de unitatea bancară, astfel încât prejudiciul cauzat părții vătămate este mai redus - prin urmare s-au reținut dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen. Instanța a constatat în același timp că inculpata are studii superioare, este în vârstă de 36 de ani și nu are antecedente penale. Ca majoritatea inculpaților din prezenta cauză, a înțeles să obțină în mod fraudulos o sumă de bani, aspect generat cel mai probabil de lipsa resurselor financiare. La aprecierea sancțiunii ce s-a aplicat acesteia instanța a constatat că inculpata a fost trimisă în judecată doar pentru comiterea infracțiunii mijloc - uz de fals; totodată au fost avute în vedere și concluziile referatului întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov din care rezultă că inculpata are sprijin moral și afectiv din partea familiei, iar fapta prezentă constituie un incident izolat în viața acesteia. Pentru toate aceste considerente, constatând lipsa antecedentelor penale și reținerea în sarcina inculpatei a unei singure fapte, s-a ales în ceea ce o privește pe inculpata F.B. pedeapsa închisorii, la care s-au aplicat dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen. și, ca urmare a reținerii și a dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 76 lit. e) teza a II-a C. pen. s-a aplicat inculpatei sancțiunea amenzii în cuantum de 1.500 RON; pentru a conștientiza gravitatea faptei comise, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 631 C. pen.

Totodată instanța a anulat înscrisurile false utilizate la obținerea creditului.

Întrucât s-a constatat de către procuror că inculpata nu a avut intenția de a înșela și prin urmare nu este trimisă în judecată pentru infracțiunea de înșelăciune, instanța nu a procedat la anularea contractului de credit încheiat. Având în vedere natura infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei - infracțiunea de uz de fals - instanța nu a dispus obligarea inculpatei la plata pretențiilor solicitate de I.B. NV Amsterdam, pretențiile formulate de această parte civilă față de inculpată au fost respinse.

5. Inculpatul H.I. susține că în luna iunie 2011 a fost căutat de două femei pe care le-a identificat din fotografie ca fiind C.N. și D.D. - persoane care i-au propus să obțină credite de la diverse instituții bancare, făcând promisiunea că îl angajează. Inculpatul a dat celor două persoane buletinul său, însă nu a putut să ofere și carte de muncă întrucât nu avea. Ulterior, una dintre cele două femei a venit la inculpat, i-a spus "să se îmbrace frumos" și l-a condus cu mașina la U.C.F., Sucursala G. Brașov unde a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 32.100 RON; aici inculpatul a prezentat acte false, respectiv adeverință de salariu, fișă fiscală, factură de curent, din care rezulta că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de zidar. În realitate inculpatul nu lucra cu contract de muncă la acea dată; creditul a fost respins de bancă.

Ulterior inculpatul susține că a refuzat pe cele două femei să mai participe la retragerea în mod fraudulos a unor sume de bani din bănci.

Faptele inculpatului sunt dovedite cu materialul probatoriu administrat în cauză, iar declarațiile inculpatului sunt coroborate cu cele ale numitei C.N. și D.D., ale inculpatului B.G., dar și cu înscrisurile depuse la bancă de inculpat.

În drept, faptele inculpatului H.I. care în data de 21 iunie 2011 a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 32.100 RON de la U.C.F. - Sucursala G. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de zidar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numitele C.N. și D.D. (adeverințe de salariu, fișe fiscale), credit respins de bancă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. și "tentativă la înșelăciune" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere pe de o parte elementele de circumstanțiere ale faptei și cele personale ale inculpatului, precum și dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

Astfel, instanța a reținut că inculpatul a participat o singură dată la activitatea de inducere în eroare a unei instituții de credit; a acceptat cu ușurință antrenarea în activitatea infracțională deși anterior a mai fost condamnat (prin Sentința penală nr. 82 din 15 martie 2001 a Judecătoriei Brașov) pentru infracțiuni de tâlhărie la o pedeapsă apreciabilă ca și cuantum - pentru acest motiv s-a reținut față de inculpat și dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen.; instanța a avut în vedere că nu s-a creat nici un prejudiciu în cauză ca urmare a reținerii formei tentate la înșelăciune.

Totodată instanța a avut în vedere atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, vârsta acestuia - 35 ani - faptul că este căsătorit și are patru copii în întreținere (acesta fiind cel mai probabil motivul pentru care fiind luat "de pe câmp" de la lucru a acceptat cu ușurință angrenarea în activitatea infracțională). Așa fiind, s-a ales pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 RON, iar pentru infracțiunea de înșelăciune în forma tentativei prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplic art. 37 lit. b) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. s-a aplicat sancțiunea închisorii de 3 luni.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare, iar pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

Instanța a dispus anularea înscrisurilor false folosite de inculpat la unitățile de credit și a constatat că U.C.F. nu a formulat pretenții față de inculpat, neexistând prejudiciu în acest caz.

6. Susținerile inculpatului H.I. sunt confirmate de inculpatul B.G.D. Cu referire la acesta din urmă instanța a reținut că a fost contactat în luna iulie de către numita D.D., care i-a solicitat atât lui cât și altor persoane să "se angajeze la firma sa pentru a obține credite, din care să păstreze ei o parte, iar o parte să revină D.D.". Din chiar formularea dată de inculpat la urmărire penală, instanța a reținut că acesta a cunoscut activitatea la care era solicitat să participe - respectiv la contractarea unor credite bancare în mod fraudulos. De altfel inculpatul are suficientă pregătire școlară pentru a nu pune la îndoială capacitatea acestuia de înțelegere și conștientizare a faptelor la care a participat.

După câteva zile de la prima întâlnire cu numita D.D., inculpatul B.G. a fost sunat de către aceasta, care l-a condus la o persoană despre care afirmă că ar fi C.N., persoană despre care a aflat că se ocupă cu întocmirea actelor necesare obținerii creditării.

Astfel, la data de 05 iulie 2011, inculpatul B.G.D., a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 15.000 RON de la U.C.F., Sucursala G., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer (deși în realitate nu posedă permis de conducere), prezentând în acest sens documente false (adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă) pe care le primise anterior de la persoanele care-l contactaseră. Creditul a fost acordat la data de 12 iulie 2011, iar inculpatul B.G.D. a ridicat în numerar de la ghișeu suma de 15.000 RON; suma de bani a fost predată de inculpat persoanei care l-a contactat inițial, iar aceasta din urmă i-a oferit pentru serviciul său suma de 2.500 RON.

În drept, faptele inculpatului B.G.D. care în data de 05 iulie 2011 a solicitat și obținut un credit de nevoi personale în valoare de 15.000 RON de la U.C.F. - Sucursala G., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de persoane despre care se afirmă că ar fi D.D. și C.N. (adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a sancțiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanța a avut în vedere circumstanțele în care s-au comis faptele, persoana inculpatului și s-au aplicat dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

Astfel, instanța a constatat că principalul motiv pentru care inculpatul a participat la comiterea infracțiunii scop este acela de a face rost de o sumă de bani care să-i permită traiul pentru o scurtă perioadă de timp. Instanța a avut în vedere că, spre deosebire de alte persoane din prezenta cauză, inculpatul a avut o singură participare la activitatea infracțională. Vârsta inculpatului, situația sa familială, precum și aspectele reținute în cadrul referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov - existența unei rețele sociale de suport, asumarea rolului parental, implicarea în activități lucrative - au fost reținute potrivit art. 74 alin. (2) C. pen.

Prin raportare la faptele care formează obiectul inculpării, s-a ales pedeapsa închisorii pentru infracțiunea de uz de fals, iar ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 76 lit. e) teza a II-a C. pen. și art. 3201 C. pen. s-a dispus condamnarea la pedeapsa amenzii penale pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. în cuantum de 300 RON. Pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. s-a aplicat sancțiunea de 1 an închisoare prin reținerea depozițiilor art. 74 alin. (2), 76 lit. d) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare. Totodată s-au interzis inculpatului, drept pedepse accesorii, drepturile electorale pasive prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea acestora.

Având în vedere vârsta inculpatului, atitudinea sa procesuală, instanța a constatat că sancțiunea aplicată își poate atinge scopul și fără executarea efectivă a acesteia, sens în care s-a dispus aplicarea art. 81 C. pen., pedeapsa fiind suspendată condiționat timp de 3 ani. Totodată se vor pune în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen. S-a dispus pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, suspendarea executării pedepselor accesorii.

În cursul urmăririi penale s-au ridicat de inculpatul B.G.D. următoarele obiecte: un card U.Ț.B. V.E., valid 07/2013, și un înscris olograf conținând datele S.C. "G." S.R.L. data angajării, calitatea, vechime, salariu, - obiecte aflate în plicul 14 depus la camera de Corpuri delicte a Tribunalului Brașov; aceste obiecte sunt corpuri delicte și rămân atașate dosarului.

S-a dispus anularea înscrisurilor false existente la dosarul de urmărire penală și totodată s-a dispus anularea contractului de credit, contract încheiat în temeiul actelor false prezentate de inculpat la unitatea bancară. Tribunalul a constatat că s-a creat părții vătămate U.C.F. IFN un prejudiciu încă de la momentul încheierii contractului de creditare; constatând legătura de cauzalitate între prejudiciul creat și faptele inculpatului, s-a dispus obligarea acestuia la repararea prejudiciului cauzat unității bancare solicitate. În ceea ce privește suma cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă, s-a constatat următoarele: partea vătămată U.C.F. IFN a solicitat obligarea inculpatului la plata creanței din cuprinsul contractului de creditare, inclusiv a dobânzilor și penalităților stabilite prin acel contract. Întrucât instanța a dispus anularea contractului, obligațiile stabilite prin acesta nu mai există, astfel că inculpatul a fost obligat la plata prejudiciului cauzat prin acțiunea ilicită și nu contractuală, respectiv la plata creanței principale, la care se vor adăuga dobânda legală remuneratorie potrivit O.G. nr. 13/2011.

7. B.R.G. a susținut că în lunile mai sau iunie 2011 a încercat să contracteze un credit bancar însă nu a reușit, iar la ieșirea din bancă a fost contactat de o persoană pe care nu o cunoștea decât din vedere, dar care s-ar fi oferit să-l ajute. Inculpatul a arătat că a fost de acord "cu ajutorul" ce i se oferea, sens în care a primit de la persoana pe care ulterior a identificat-o ca fiind C.N. actele necesare creditării.

În data de 18 iulie 2011, inculpatul B.R.G. a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 5.000 RON, de la C.I. Brașov, magazin P. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șef magazin-gestionar, iar în acest sens a prezentat cu sprijinul unei persoane - despre care Ministerul Public susține că ar fi C.N. - o adeverință de salariu falsă. Creditul a fost respins de instituția de credit. La aceeași dată, folosind aceleași documente, inculpatul a solicitat și un alt credit în valoare de 16.000 RON tot în magazinul P., credit ce a fost respins.

La sfârșitul lunii iulie 2011, mai precis în data de 26 iulie 2011, inculpatul B.R.G. a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 17.500 RON, de la B. Ardealul Brașov, prezentând unității bancare acte false (adeverință de salariu, fișa fiscală, contract individual de muncă, factură de gaz) - din care rezulta că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer. Inculpatul nu a fost însă niciodată angajat al acestei societăți comerciale. Din suma de bani primită drept credit de la bancă inculpatul a dat 300 de euro și 8.000 RON persoanelor care l-au ajutat. Inculpatul a restituit parțial creditul. În data de 28 iulie 2011, inculpatul B.R.G., a solicitat pe internet un credit de nevoi personale în valoare de 9.000 RON, de la C.I. Brașov, magazin P. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șef magazin. Creditul a fost respins de instituția de credit.

De asemenea, la data de 14 octombrie 2011, inculpatul B.R.G. a solicitat un credit de trezorerie nenominalizat Divers în valoare de 24.000 RON, de la B. Agenția B. inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer; în acest sens, inculpatul a prezentat documente despre care avea cunoștință că sunt false - adeverință de salariu, carte de muncă, fișă fiscală, factură de gaz. Creditul a fost respins de bancă.

În drept, faptele inculpatului B.R.G. care în data de 18 iulie 2011, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 5.000 RON, de la C.I. Brașov, magazin P. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șef magazin - gestionar, prezentând în acest sens, acte primite de la o persoană despre care a afirmat că ar fi C.N., documente false (adeverință de salariu), credit respins de instituția de credit și, la aceeași dată, folosind aceleași documente, a solicitat un alt credit în valoare de 16.000 RON tot în magazinul P., de asemenea, respins; care în data de 26 iulie 2011, procedând în aceeași manieră a solicitat și obținut un credit de nevoi personale în valoare de 17.500 RON, de la B. Ardealul Brașov inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer, prezentând în acest sens documente false (adeverință de salariu, fișa fiscală, contract individual de muncă); care în data de 28 iulie 2011, a solicitat pe internet un credit de nevoi personale în valoare de 9 000 RON, de la C.I. Brașov, magazin P. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șef magazin, credit respins de instituția de credit; care în data de 14 octombrie 2011, a solicitat un credit de trezorerie nenominalizat Divers în valoare de 24.000 RON, de la B. Agenția B., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer, prezentând în acest sens acte false pe care le-a primit de la numita C.N. (adeverință de salariu, fișa fiscală), credit respins de bancă, realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere circumstanțele în care s-a comis fapta, persoana inculpatului, dar și prevederile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. Astfel, s-a reținut că apărarea inculpatului în sensul că ar mai fi încercat obținerea de credite cu acte reale nu este probată. Chiar și în situația în care acest fapt ar fi însă real, se constată că inculpatul nu are nicio scuză pentru modul extrem de facil în care a acționat la oferirea de către o persoană, aproape necunoscută, "a unui ajutor" de rezolvare a actelor necesare creditării. Instanța a avut în vedere pe de altă parte numărul actelor materiale, dar și valoarea deloc de neglijat a prejudiciului cauzat. Elementele de circumstanțiere ale inculpatului - vârsta, existența unui minor în întreținere - nu prevalează însă față de elementele de circumstanțiere ale faptei. Instanța a avut în vedere și criteriile prevăzute în cuprinsul referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov din care rezultă că inculpatul este integrat social și familial. Așa fiind, s-au aplicat sancțiuni inculpatului îndreptate spre limita minimă prevăzută de lege.

Pentru toate aceste considerente, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen.; potrivit art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare și s-au interzis, drept pedepse accesorii, drepturile electorale pasive prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. proc. pen.

Având în vedere considerentele expuse în referatul de evaluare, s-a apreciat că sancțiunea aplicată își poate atinge scopul și fără executare efectivă a acesteia, sens în care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 861 C. pen., pe durata unui termen de încercare de 6 ani. Pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat la respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 863 C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență), executarea acestora fiind în supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov. Pe durata suspendării executării pedepsei principale, potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

S-a reținut că obiectul ridicat de la inculpatul B.R.G., respectiv un card B. M. constituie mijloc material de probă și rămâne atașat dosarului. Înscrisurile false aflate în dosarul de urmărire penală s-au anulat.

Prin fapta sa inculpatul a creat un prejudiciu părții vătămate B. Ardealul Brașov, constând în imposibilitatea pentru aceasta de a recupera dobânzile și/sau penalitățile stabilite prin contractul de creditare. Acțiunea delictuală a inculpatului este dovedită, întocmai ca și prejudiciul cauzat persoanei vătămate; s-a constatat în același timp că partea vătămată a cesionat creanța S.C. K.I. S.R.L., societate care astfel s-a subrogat în drepturile părții civile B. Prin urmare, în temeiul art. 346 C. proc. pen. s-a dispus obligarea inculpatului la plata prejudiciului cauzat acestei societăți comerciale; nu s-a dispus anularea contractului de creditare, a lui negotium, întrucât acesta a făcut deja obiectul unei tranzacții, nu mai este în vigoare și prin urmare nu-și mai produce efectele.

8. Cu referire la faptele inculpatului B.G., instanța a reținut că acesta a fost contactat în luna iulie de către o persoană despre care se afirmă în actul de sesizare că ar fi numita D.D., care i-ar fi spus că îl angajează la ea la firmă și că va plăti ea ratele pentru credite pe care le obține. În acest sens, inculpatul, însoțit de această persoană de sex feminin, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 9.200 RON de la C.I. SA, magazinul P. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L.; unității bancare i s-au prezentat înscrisuri reprezentând o adeverință de salariu din care rezulta că inculpatul este angajat al S.C. G. S.R.L.; creditul a fost respins de instituția de credit.

La data de 29 august 2011 inculpatul B.G., utilizând documente false - adeverință de salariu, fișă fiscală și contract individual de muncă - solicită un credit de nevoi personale în valoare de 22.000 RON de la C.B., Agenția L.B. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer deși în realitate acest fapt nu era adevărat. Creditul este acordat inculpatului la data de 31 august 2011, iar inculpatul B.G. retrage personal de la ghișeu suma de 21.000 RON; în cont inculpatul a lăsat contravaloarea a două rate, conform instrucțiunilor numitei D.D. Din suma obținută inculpatul a primit suma de 2.500 RON, restul fiind predați către persoana care l-a însoțit și despre care afirmă că a fost D.D.

În drept, faptele inculpatului B.G. care în data de 22 iulie 2011, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 9.200 RON de la C.I. S.A., magazinul P. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L., prezentând în acest sens acte false primite de la numitele C.N. și D.D. (adeverință de salariu), credit respins de instituția de credit și care în data de 29 august 2011, a solicitat și obținut un credit de nevoi personale în valoare de 22.000 RON de la C.B. - Agenția L.B. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer, prezentând în acest sens documente false (adeverință de salariu, fișă fiscală și contract individual de muncă) primite de la numitele C.N. și D.D. realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și " înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului instanța a avut în vedere pericolul social generic și concret al faptelor comise reținând și dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

Astfel instanța a constatat că inculpatul nu are ocupație și a comis faptele - așa cum s-a întâmplat și în cazul celorlalți inculpați - atât datorită lipsei resurselor financiare, cât și datorită faptului că alte persoane au profitat de această situație. Instanța a avut în vedere numărul actelor materiale, prejudiciul creat, precum și faptul că inculpatul nu a achitat creditul a cărui contravaloare a încasat-o. Inculpatul este în vârstă de 55 de ani, nu are ocupație, este căsătorit, are un minor în întreținere și nu este cunoscut cu antecedente penale.

Potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov inculpatul prezintă motivație crescută pentru menținerea unui comportament prosocial, este preocupat să desfășoare activități lucrative. Așa fiind, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infecțiunea de uz de fals - art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune - art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

În temeiul art. 33, art. 34 C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului ca și pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Constatând că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia întrucât inculpatul este la primul contact cu legea penală și a adoptat o atitudine procesuală corectă, ținând însă seama de numărul actelor materiale comise și natura infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea sa, s-a dispus potrivit 864 C. pen. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani. Pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să urmeze obligațiile stabilite potrivit art. 863 C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență), iar supravegherea măsurii a fost încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.

Instanța a dispus anularea înscrisurilor false și, fiind sesizată cu comiterea infecțiunii de înșelăciune pentru care s-a constatat vinovăția inculpatului, s-a dispus și anularea contractului de credit încheiat de inculpat cu C.B.

Constatând existența vinovăției inculpatului, a prejudiciului cauzat și a legăturii de cauzalitate între prejudiciu și fapta inculpatului, s-a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile constând în plata sumei ce reprezintă obiectul contractului de creditare, la care se vor adăuga dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 începând de la data de 5 septembrie 2011 și până la data plății integrale a debitului.

9. Inculpatul B.I. a arăta în declarațiile oferite organelor de cercetare penală că în luna august 2011 prin intermediul fratelui său B.G. și a nepotului său B.G. D., care "deja ar fi luat credit pentru ea", a cunoscut acea persoană despre care afirmă că ar fi numita D.D.; aceasta din urmă a venit în satul Gura Văii și a propus inculpatului să ia un credit întrucât "va plăti ea ratele". Deși inculpatul a susținut că nu avea loc de muncă, persoana de sex feminin care l-a contactat și i-a comunicat că se "va ocupa ea de tot ce trebuie". Pentru derularea activității ilicite, inculpatul înmânează femeii care l-a contactat copie a cărții sale de identitate.

Inculpatul B.I. declară că prin intermediul persoanei care l-a contactat a cunoscut și pe "colaboratoarea" acesteia, numita C.N.

La data de 02 august 2011 inculpatul B.I. susține că este condus de D.D. pentru a solicita un credit de nevoi personale în valoare de 25.000 RON de U.C.F., Sucursala G.; cu acest prilej, inculpatul induce în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar, deși inculpatul nu a lucrat niciodată la această societate comercială. Pe cererea de credit este trecută ca persoană de contact numele numitei D.D. Modalitatea în care inculpatul induce în eroare banca este utilizarea de acte false - adeverință de salariu și fișa fiscală - documente despre care știa că fuseseră plăsmuite special în acest sens de către o altă persoană.

La data de 16 august 2011, B.I. solicită un credit de nevoi personale în valoare de 13.500 RON de la C.I. SA, magazinul P. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L. - în fapt inculpatul nu lucra nici la această dată. Inculpatul se prezintă la instituția bancară însoțit de persoana care l-a contactat și înmânează ofițerului de credit adeverință de salariu falsă; creditul a fost respins de instituția de credit.

În data de 12 septembrie 2011, B.I., însoțit de aceeași persoană care l-ar fi contactat și care i-a pus la dispoziție actele false, solicită un credit de nevoi personale în valoare de 18.000 RON de la B. Agenția V., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer - nici la această dată inculpatul nu a lucrat la societatea amintită. Inculpatul prezintă instituției de credit documente false, respectiv adeverință de salariu, fișa fiscală, fluturaș și salariu lunile iulie - august 2011, contract individual de muncă; unitatea bancară acordă creditul în data de 20 septembrie 2011. Inculpatul a retras banii în numerar la aceeași zi, i-a înmânat persoanei care l-a contactat (despre care se susține că ar fi D.D.), persoană de la care a primit doar suma de 2.500 RON. La aceeași dată și folosind aceleași documente false inculpatul B.I. a solicitat și emiterea unui card de credit în valoare de 1.500 RON, card ce a fost eliberat la 20 septembrie 2011, card pe care de asemenea l-a predat persoanei care l-a contactat în vederea obținerii creditului.

Inculpatul nu a plătit ratele și susține că a fost învățat de D.D. să nu mai răspundă la telefoanele de la bancă.

În drept, faptele inculpatului B.I. care în data de 02 august 2011 a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 25.000 RON de la U.C.F. - Sucursala G., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de două persoane de sex feminin despre care se afirmă că ar fi D.D. și C.N. (adeverință de salariu, fișă fiscală), credit respins de bancă; care în data de 16 august 2011 a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 13.500 RON de la C.I. SA, magazinul P. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L., prezentând în acest sens, acte false puse la dispoziție de numitele C.N. și D.D. (adeverință de salariu), credit respins de instituția de credit; care în data de 12 septembrie 2011 a solicitat și obținut un credit de nevoi personale în valoare de 18.000 RON de la B. - Agenția V., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer, prezentând în acest sens acte false (adeverință de salariu, fișă fiscală, fluturași salariu lunile iulie - august 2011, contract individual de muncă) pe care i le-au pus la dispoziție numitele D. și C.N. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a sancțiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanța a avut în vedere modalitatea în care s-a comis fapta, precum și persoana inculpatului. Astfel, instanța a constatat că inculpatul nu avea ocupație la momentul comiterii faptei ceea ce semnifică faptul că săvârșirea infracțiunii se datorează lipsei resurselor financiare; modalitatea facilă în care inculpatul a înțeles să facă rost de bani și perseverența infracțională de care a dat dovadă, precum și valoarea prejudiciului creat sunt analizate prin prisma dispozițiilor art. 72 C. pen.

Instanța a constatat că inculpatul este în vârstă de 49 de ani, iar debutul infracțional s-a produs la vârsta de 48 de ani, fiind puțin probabil ca acesta să reia activitatea infracțională.

Pentru toate considerentele anterior expuse în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. a condamnat inculpatul B.I. - la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals. În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului, drept pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatând că inculpatul este nedemn să exercite drepturile electorale pasive. Având în vedere vârsta debutului infracțional, atitudinea procesuală corectă adoptată de inculpat, s-a dispus potrivit art. 861 C. pen. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și se va stabili un termen de încercare de 6 ani. În baza art. 863 C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare să respecte obligații legale prevăzute de articolul menționat (să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență) și s-a încredințat verificarea executării sancțiunii în sarcina Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov. S-a atras atenția inculpatului că în cazul comiterii unei noi infracțiuni sau al nerespectării dispozițiilor legale impuse de instanță s-a dispus executarea efectivă a pedepsei.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei principale s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Instanța a dispus anularea actelor false de care a uzat inculpatul la comiterea faptelor și a celor încheiate urmare a utilizării unor astfel de înscrisuri. Anularea contractelor de creditare se impune și datorită faptului că partea civilă să aibă un titlu în virtutea căruia să-și recupereze creanța, în condițiile în care s-a considerat înșelată prin fapta inculpatului, iar anularea actului se impune potrivit principiului "accesorium sequitur principale". Prin urmare s-a dispus și anularea contractelor încheiate cu unitatea bancară B. cu inculpatul.

În cazul inculpatului B.I., B. s-a constituit parte civilă, afirmând că a suferit un prejudiciu urmare a inducerii sale în eroare. Tribunalul a considerat întrunite condițiile răspunderii civile delictuale: existența vinovăției inculpatului, a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate între prejudiciu și fapta inculpatului. Așa fiind, s-a dispus obligarea inculpatului la plata către partea civilă G.S.G. a sumelor de 17.843,94 RON și de 1.741 RON cu titlu de despăgubiri civile, sume la care se va adăuga dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 20 septembrie 2011 și până la data plății integrale a debitului.

10. Inculpatul H.R. a susținut că prin intermediul prietenei sale, cu care intenționa să se căsătorească, a cunoscut o persoană care s-a oferit să îl ajute să facă rost de bani pentru a efectua unele investiții la un apartament și o casă. Această persoană, despre care afirmă că este numita C.N., i-ar fi comunicat că îl poate ajuta și prin posibilitatea de a refinanța creditul pe care inculpatul îl avea în derulare prin intermediul B.

Astfel, la data de 23 iunie 2011, H.R.C. este contactat de persoana care i-ar fi promis sprijinul, care îi comunică faptul că este angajat în calitate de inginer la S.C. M.S. S.R.L.; deși cunoaște că actele prezentate sunt false, inculpatul se prezintă la B. Agenția B. Brașov și solicită un maxi credit pentru refinanțare credite la alte bănci în valoare de 32.000 euro, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de inginer. Actele false prezentate de inculpat sunt adeverință de salariu și fișă fiscală, acte despre care inculpatul a susținut că i-au fost înmânate de persoana care i-a promis ajutorul.

La data de 5 august 2011 se acordă de către unitatea bancară creditul în sumă de 30.300 euro, credit pentru care inculpatul a garantat plata cu un imobil proprietatea lui I.M.M. și I.D.A. Inculpatul, din suma primită, plătește anticipat un credit pentru nevoi personale de 5034,83 euro credit acordat de R., 817 RON pentru rambursarea anticipată integrală a unui card de credit emis de R., 2331 RON pentru rambursarea anticipată a unui card de credit emis de C.B. și 24.512,07 pentru nevoi personale, din care 5.546 euro și 3727,69 RON către B. Diferența de bani ce a rămas a fost împărțită între inculpat și numitul I.D.A.

În drept, faptele inculpatului H.R.C. care în data de 23 iunie 2011 a solicitat și obținut un maxi credit pentru refinanțare credite la alte bănci în valoare de 32.000 euro de la B. - Agenția B. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de inginer, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverință de salariu, fișă fiscală) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere pe de o parte elementele de circumstanțiere ale faptei, iar pe de altă parte elementele de circumstanțiere ale persoanei inculpatului. Astfel, instanța a avut în vedere ușurința cu care inculpatul a acționat cunoscând că utilizează acte false, prejudiciul creat unității bancare; inculpatul a cunoscut încă de la început că, urmare a constatării comiterii faptei penale, s-a dispus anularea contractului de credit încheiat cu unitatea bancară.

Inculpatul H.R.C. este în vârstă de 36 de ani; avea loc de muncă la momentul comiterii faptei și datorită activității pe care o desfășura și datorită pregătirii superioare pe care o are, a cunoscut consecințele faptelor sale. Având în vedere însă vârsta inculpatului, împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale, precum și atitudinea procesuală corectă, dar și concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov în cauză se vor reține, alături de prevederile art. 3201 C. proc. pen. și dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen. (fila 160 volum 4 dosar instanță).

Așa fiind, instanța a ales pentru infracțiunea de uz de fals pedeapsa închisorii, iar în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., iar urmare a aplicării și a dispozițiilor art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale de 1.500 RON. Pentru infracțiunea de înșelăciune, în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare. Instanța a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului și a stabilit ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare; pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului, ca și pedeapsă accesorie, drepturile electorale pasive.

Având în vedere concluziile referatului de evaluare, constatând că fapta comisă poate fi apreciată drept un incident în viața inculpatului, ținând seama și de vârsta debutului infracțional, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 9 luni și s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen. Pe durata suspendării executării pedepsei principale se vor suspenda și executarea pedepselor accesorii.

Urmare a constatării existenței actelor false și, în speța de față a infracțiunii de uz de fals, s-a dispus anularea înscrisurilor necorespunzătoare adevărului, precum și a actelor încheiate de inculpat prin folosirea unor astfel de acte, respectiv a contractului de credit X din data de 5 august 2011 încheiat de partea civilă B. - agenția B. Brașov cu inculpatul.

Constatând existența vinovăției inculpatului, a legăturii de cauzalitate între fapta acestuia și prejudiciul creat părții vătămate și urmare a anulării contractului de creditare, pentru a oferi părții civile un titlu valabil pentru recuperarea creanței sale, s-a dispus potrivit art. 346 C. proc. pen., obligarea inculpatului la plata prejudiciului creat B. S.A. în cuantum de 29.551,17 RON euro cu titlu de despăgubiri civile; la această sumă se va adăuga dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 5 august 2011 și până la plata integrală a debitului.

11. Inculpata L.C. a susținut că în cursul lunii iunie 2011 a cunoscut o persoană despre care afirmă că dorea să publice un anunț prin intermediul publicației la care lucra; această persoană - care s-a recomandat "G." - a fost recunoscută de inculpată ca fiind C.N.

Inculpata a susținut că, discutând cu "G.", i-ar fi comunicat problemele sale financiare, motiv pentru care G. i-a împrumutat suma de 2.000 RON și i-ar fi propus să obțină un credit cu acte false, respectiv "să prezinte acte cum că ar avea un salariu mai mare" - declarația de la urmărire penală oferită de inculpată. Inculpata a fost de acord cu propunerea acelei persoane, iar la data de 25 august 2011 solicită un credit pentru nevoi personale în valoare de 24.000 RON de la C.B., Sucursala Brașov, inducând în eroare banca că este angajată la S.C. "G." S.R.L. în calitate de contabil, deși în realitate era angajată în calitate de agent vânzări publicitate la S.C. "T." S.R.L. Brașov. Inculpata prezintă unității bancare documente false - adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă - acte despre care cunoștea că nu corespund realității. Inculpata obține creditul la data de 31 august 2011, iar din suma de bani primită restituie împrumutul care i-ar fi fost acordat de numita C.N. și i-ar fi dat acesteia suma de 1.000 RON cu titlu de împrumut.

Organele de cercetare penală rețin că inculpata L.C.M. a plătit creditul conform graficului de rambursare.

În drept, fapta inculpatei L.C.M. care în data de 25 august 2011, a solicitat și obținut un credit de nevoi personale în valoare de 24.000 RON, de la C.B. S.A. - Agenția L.B., inducând în eroare instituția de credit că este angajată la S.C. "G." S.R.L. în calitate de contabil, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă), credit pe care ulterior l-a plătit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatei instanța a avut în vedere pericolul social generic și concret al faptei comise, prin raportare la faptă și persoana inculpatei, dar și a dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. Astfel, s-a reținut că inculpata a comis fapta deși avea loc de muncă asigurat; nu există o dovadă certă a împrumutului de 2.000 RON la care inculpata face referire, însă instanța a avut în vedere că inculpata a comis un singur act material al infracțiunii de uz de fals. Instanța a avut în vedere și în acest caz infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, constatând că, implicit prin rechizitoriu, s-a reținut în sarcina inculpatei - drept element de circumstanțiere - plata ratelor de credit; instanța nu va putea reține în cauză dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen. întrucât infracțiunea de uz de fals nu este una de rezultat, însă a reținut în sarcina inculpatei dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen. atât datorită încercării de recuperare a sumelor de bani acordate cu titlu de credit de credit, cât și datorită elementelor de circumstanțiere ale persoanei inculpatei. Sub acest din urmă aspect s-a reținut că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, este în vârstă de 34 ani, are loc de muncă, este căsătorită și are doi copii în întreținere. Totodată la individualizarea judiciară a sancțiunii ce s-a aplicat inculpatei instanța a avut în vedere și concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov potrivit căruia inculpata este integrată social și familial și nu există riscul apariției recidivei.

Așa fiind, s-a ales pentru inculpată pedeapsa închisorii, iar în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., urmare a aplicării și a dispozițiilor art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei L.C.M. la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de "uz de fals".

Având în vedere gravitatea faptei și pentru ca inculpata să conștientizeze infracțiunea comisă, dat fiind sancțiunea aplicată, împrejurarea că alte persoane din prezenta cauză vor avea o perioadă mai îndelungată de reflectat asupra comportamentului lor viitor, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 631 C. pen. cu privire la sancțiunea aplicată.

Instanța a anulat înscrisurile false folosite de inculpată la comiterea faptei. Având în vedere că infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei este o infracțiune de pericol și întrucât s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infecțiunii de înșelăciune - lipsa prejudiciului - instanța nu va putea dispune anularea contractului de creditare (a lui "negotium") întrucât acest înscris este cel în baza căruia partea vătămată poate cere recuperarea creditului acordat, iar în lipsa acestuia banca se vede nevoită - fără trimiterea în judecată a inculpatei și pentru infracțiunea de înșelăciune - și în condițiile respingerii pretențiilor în prezenta cauză și a nesolicitării de către Ministerul Public sau a părții vătămate a anulării actului, în imposibilitatea recuperării eventualului prejudiciu (prejudiciu ce va deveni actual la momentul anulării înscrisului). Pentru aceleași considerente anterior expuse, s-a respins și solicitarea de obligare a inculpatei la plata pretențiilor formulate de partea civilă C.B.

12. Inculpatul N.V.B. a susținut că o persoană pe care a cunoscut-o datorită unor relații de serviciu ale mamei sale, persoană despre care afirmă că ar fi C.N., s-a oferit să îl ajute pe el și soția sa, cunoscând că au probleme financiare. Această persoană i-a propus "să-i facă ea acte pentru bancă cu un salariu mai mare" însă "i-a spus și că actele sale nu vor fi în regulă, însă cele ale soției sale urmau să fie în regulă".

Inculpatul a arătat că nu i s-a comunicat în ce modalitate se vor obține actele, însă ulterior a văzut înscrisurile și a constatat: copia de pe cartea de muncă era modificată la ultimele file, adeverință de venit era scrisă cu date nereale și ștampilată. Cu actele modificate sau false inculpatul și soția sa se prezintă la B. Agenția Onix Brașov și a solicitat un credit prima casă în valoare de 40.000 euro, inducând în eroare banca că N.V.B. este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar-șef depozit - deși în realitate era angajat în calitate de șofer la S.C. A. S.R.L. Creditul a fost respins de bancă.

În drept, fapta inculpatului N.V.B. care în data de 02 septembrie 2011, a solicitat un credit prima casă în valoare de 40.000 euro de la B. - Agenția Onix Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar-șef depozit, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverință de salariu, fișă fiscală), credit respins de bancă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere că deși inculpatul a depus actele la bancă creditul nu a mai fost acordat datorită unor împrejurări care nu țin de atitudinea inculpatului. Este de remarcat că inculpatul avea loc de muncă la momentul comiterii faptei și a fost conștient de faptul că uzează de acte false în lipsa cărora creditul nu ar fi putut fi acordat. Instanța a avut însă în vedere că inculpatul este în vârstă de 31 de ani, că nu are antecedente penale și potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov este integrat social și familial.

Față de aceste considerente și având în vedere atitudinea procesuală corectă manifestată de inculpat, s-au reținut în cauză dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen.

Așa fiind, s-a ales de către instanță față de inculpatul N.V.B. pedeapsa închisorii, iar urmare a reținerii dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală.

Având în vedere gravitatea faptei și pentru ca inculpatul să conștientizeze infracțiunea comisă, dat fiind sancțiunea aplicată, împrejurarea că alte persoane din prezenta cauză vor avea o perioadă mai îndelungată de reflectat asupra comportamentului lor viitor, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 631 C. pen. cu privire la sancțiunea aplicată.

S-au anulat înscrisurile false de care inculpatul a uzat la comiterea faptei și s-a constatat că partea vătămată nu a formulat pretenții civile față de inculpat.

13. Inculpata G.I.E. a arătat că în luna septembrie 2011, în timp ce se întorcea de la munca câmpului, a fost oprită pe stradă de o persoană care s-a recomandat N. și care i-a propus "să scoată un credit bancar, din care să primească o parte de bani"; acea persoană, pe care o identifică din fotografie ca fiind C.N., i-a spus că "o poate angaja" motiv pentru care inculpata i-a dat buletinul, iar după câteva zile s-a deplasat cu aceasta la sediul B. - Sucursala Brașov. Aici inculpata este întrebată despre locul de muncă și declară necorespunzător adevărului - "așa cum fusese învățată de N."; inculpata recunoaște că a afirmat angajatului de la unitatea bancară că "este gestionară, că are 12 clase, că este la facultate".

La data de 5 octombrie 2011 banca acordă inculpatei creditul în cuantum de 25.000 RON; banii sunt ridicați de inculpată care îi înmânează persoanei care a însoțit-o - N., iar din aceștia i se restituie doar 3.600 RON.

În drept, faptele inculpatei G.I.E. care în data de 29 septembrie 2011 a solicitat și obținut un credit de nevoi personale în valoare de 25.150 RON de la B. - Sucursala Brașov, inducând în eroare banca că este angajată la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numitele C.N. și B.R. (adeverință de salariu, fișă fiscală și contract individual de muncă), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a sancțiunilor ce s-au aplicat inculpatei instanța a avut în vedere, alături de dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pericolul social generic și concret al faptei comise. Astfel, s-a reținut că inculpata a acceptat cu ușurință să participe la activitatea infracțională fiind atrasă de modalitatea facilă de a obține o sumă de bani fără muncă. Inculpata cunoștea foarte bine că nu putea obține un credit bancar, că s-au utilizat acte false pentru a ajunge la un acord bancar. Că inculpata nu a cunoscut în amănunt toate actele ce au fost depuse la unitatea bancară nu are nicio relevanță în ceea ce privește existența infracțiunii de uz de fals și implicit a celei de înșelăciune în condițiile în care inculpata cunoștea că nu a încheiat nici un contract de muncă (nu i s-au prezentat clauze contractuale, salariu etc), nu a lucrat la societatea pentru care s-au depus actele nici înainte și nici după obținerea creditului.

Instanța a avut însă în vedere atitudinea procesuală corectă adoptată de inculpată, vârsta acesteia și lipsa antecedentelor penale, precum și concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov potrivit căruia inculpata este integrată social și familial. Pentru aceste considerente, s-a reținut față de inculpată dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen.

Cu privire la infracțiunea de uz de fals s-a ales de către instanță sancțiunea închisorii, iar urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 C. pen. și art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat-o pe aceeași inculpată pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare. Pe durata executării pedepsei principale s-a interzis inculpatei drept pedeapsă accesorie drepturile electorale pasive.

S-a considerat că faptele comise pot fi apreciate ca un incident izolat în viața inculpatei, sens în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei potrivit art. 81 C. pen. pe durata unui termen de încercare de 3 ani și s-a atras atenția inculpatei asupra comportamentului său viitor. S-a dispus potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. suspendarea pedepsei accesorii.

S-a dispus anularea actelor false folosite de inculpată la comiterea faptelor, inclusiv a contractului de creditare ce s-a bazat pe astfel de înscrisuri constatate ca fiind false.

Constatând existența prejudiciului, a legăturii de cauzalitate între acesta și fapta inculpatei, ținând seama de faptul că unitatea bancară a cesionat creanța în favoarea E.K., s-a dispus obligarea inculpatei la plata pretențiilor formulate de această din urmă societate.

14. Inculpatul G.C.B. cunoaște faptul că mama sa a luat un credit în condiții nelegale. Deși este conștient de acest fapt, în luna octombrie 2011 este de acord cu propunerea venită de la o persoană despre care afirmă că este numita B.R., persoană care i-ar fi propus "să-l angajeze la firma sa ca să ia un credit". Inculpatul cunoștea că nu a lucrat nicio zi cu contract de muncă și cu toate acestea dă actul său de identitate persoanei care l-a contactat; la data de 27 octombrie 2011, însoțit de "R.", se deplasează în Brașov și solicită un credit pentru nevoi personale în valoare de 20.100 RON de la B. - Agenția C. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer, deși inculpatul nu deține permis de conducere.

Actele prezentate unității bancare pentru obținerea creditului, acte primite de la numita "N.", sunt întocmite în fals - adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă, factură de gaz. Creditul a fost acordat de bancă la data de 31 octombrie 2011; inculpatul G.C.B. a ridicat suma de 20.000 RON în numerar, din care i-a revenit 3000 RON, iar "N." a ținut restul sumei de bani.

În drept, faptele inculpatului G.C.B. care în data de 27 octombrie 2011 a solicitat și obținut un credit pentru nevoi personale în valoare de 20.100 RON de la B. - Agenția C. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de șofer, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverințe de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă, factură de utilități), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului instanța a avut în vedere, alături de dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social generic și concret al faptei comise, persoana inculpatului.

Astfel, instanța a constatat că inculpatul a cunoscut activitatea infracțională, a fost în cunoștință de cauză la momentul semnării contractului de creditare; este de remarcat prejudiciul creat părții vătămate, precum și faptul că inculpatul nu a înțeles să achite din valoarea acestuia. Instanța a avut însă în vedere că inculpatul este în vârstă de 25 de ani, este căsătorit și are trei copii în întreținere și nu este cunoscut cu antecedente penale. Aceste din urmă aspecte, coroborat și cu concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov potrivit cărora faptele comise de inculpat sunt un incident în viața acestuia, conduc la reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. pen.

Așa fiind, pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. instanța a ales pedeapsa închisorii, iar urmare a reținerii dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului G.C.B. la pedeapsa de 500 RON amendă penală. Pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. pentru care s-a stabilit vinovăția, reținând dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare. Urmare a contopirii pedepselor s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, iar pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile electorale pasive.

Dat fiind aspectele de circumstanțiere a persoanei inculpatului, apreciind că săvârșirea unor astfel de infracțiuni este un incident izolat în viața inculpatului, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen., suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani. Totodată s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen., iar pe durata suspendării executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Instanța a dispus anularea înscrisurilor false folosite de inculpat în vederea obținerii contractului, a dispus și anularea contractului de creditare încheiat în baza acestor înscrisuri. S-au apreciat întrunite condițiile antrenării răspunderii civile delictuale a inculpatului în raport de prejudiciul creat, și se observă că prin acțiunea sa de inducere în eroare inculpatul a creat prejudiciul părții vătămate. Așa fiind, instanța a obligat inculpatul la repararea prejudiciului cauzat părții vătămate și s-a ținut seama de faptul că B. a cesionat creanța în sumă de 21.351 RON în favoarea S.C. K.I. S.R.L.

15. Inculpatul C.M. a arătat că în cursul anului 2010, prin intermediul unui cunoscut despre care a susținut că este H.I. - a ajuns să cunoască pe numitele C.N. și B.R.; aceste două persoane i-ar fi solicitat sprijinul pentru a ridica un credit din bancă, sens în care l-au determinat să-și facă și buletin de Brașov. "N. i-ar fi spus că îl angajează la ea la firmă cu salariu mare (...) dacă va lua creditul" și i s-a comunicat că cele două femei - N. și R. - se vor ocupa de actele de angajare.

La data de 2 noiembrie 2011 inculpatul C.M. însoțit de trei persoane - H.I., C.N. și T.L. - se deplasează la sediul U.C.F. Magazinul A. Brașov unde solicită un credit pentru nevoi personale în valoare de 5.149,8 RON, inducând în eroare unitatea de creditare că este angajat la S.C. "G." S.R.L. - deși inculpatul nu a lucrat niciodată pentru această societate. Inculpatul a prezentat unității de creditare acte false pentru semnarea contractului, respectiv o adeverință de salariu. Creditul a fost respins de bancă.

La data de 06 decembrie 2011, C.M., având asupra sa alte acte false decât cele prezentate la U.C.F. Magazinul A. Brașov și însoțit de "N." solicită un credit pentru nevoi personale în valoare de 19.600 RON, de la B. Agenția V. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "R.C." S.R.L. Brașov în calitate de lucrător comercial; inculpatul prezintă unității bancare documente despre care cunoștea că sunt false - adeverință de salariu, contract individual de muncă, factură de gaz. Cu aceleași înscrisuri inculpatul solicită și un card de credit pentru suma de 500 RON. Ambele credite i-au fost acordate la data de 21 decembrie 2011. Inculpatul susține că nu a primit nimic din această sumă pe care ar fi predat-o în integralitate numitului H.I.

Faptele inculpatului sunt probate cu actele false existente la dosar, declarațiile inculpatului, declarațiile celorlalte persoane care cunosc despre aceste aspecte: H.I., C.N.

În drept, faptele inculpatului C.M. care în data de 02 noiembrie 2011 a solicitat un credit pentru nevoi personale în valoare de 5.149,8 RON, de la U.C.F. - Magazinul A. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverință de salariu), credit respins de bancă și care în data de 06 decembrie 2011 a solicitat și obținut un credit pentru nevoi personale în valoare de 19.600 RON și un card de credit pentru suma de 500 RON de la B. - Agenția V. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "R.C." S.R.L. Brașov în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverință de salariu, contract individual de muncă, factură de utilități), realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului instanța a avut în vedere, alături de dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pericolul social generic și concret al faptelor comise, persoana inculpatului. Astfel, instanța a avut în vedere perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul prin prezentarea sa la unități bancare în diverse rânduri; instanța a constatat că prejudiciul cauzat este unul important, iar inculpatul nu a înțeles să recupereze din valoarea acestuia. Tribunalul a observat atitudinea procesuală corectă a inculpatului care este în vârstă de 46 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale sens în care a aplicat inculpatului pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege pentru infracțiunile ce formează obiectul inculpării.

Așa fiind, s-a ales pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. pedeapsa închisorii al cărei cuantum va fi de 3 luni; pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar urmare a aplicării dispozițiilor privind concursul de infracțiuni s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Pe durata executării pedepsei principale s-a interzis inculpatului ca și pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins fără executare efectivă a sancțiunii, că faptele comise sunt un incident izolat în viața inculpatului, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani. S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., referitor la comportamentul pe care trebuie să-l aibă în viitor, în sensul că săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate poate atrage revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei. Totodată s-a dispus potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

S-au anulat înscrisurile false prezentate de inculpat la încheierea contractului de creditare, inclusiv contractul de creditare încheiat în baza actelor false, urmare a trimiterii în judecată a inculpatului și pentru acțiunea de inducere în eroare a părții vătămate cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru acordarea de credite.

Constatând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, existența prejudiciului, a legăturii de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta inculpatului, s-a dispus obligarea inculpatului la plata pretențiilor solicitate de societatea către care partea vătămată a cesionat creanța în valoare de 22.472,44 RON - respectiv S.C. K.I. S.R.L.

16. Inculpata L.I. a susținut că prin intermediul unui coleg de muncă de-al soțului său intră în legătură cu D.L. și apoi cu mama acesteia, D.D., care i-ar fi spus că dorește să "scoată un credit"; inculpata a replicat că nu este angajată însă D.D. i-a spus că o va angaja "pe hârtie ca vânzătoare" și i-a cerut "factura curentă". Inițial inculpata L.I. se deplasează la unitatea bancară însoțită de către o persoană despre care afirmă că ar fi D.L. Astfel, la data de 20 martie 2012, inculpata L.I. solicită un credit de nevoi personale în valoare de 15.150 RON de la B. Agenția G. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajată la S.C. "F.I." S.R.L. în calitate de lucrător comercial; inculpata a prezentat unității bancare mai multe acte care nu corespundeau realității - adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă.

La data de 23 mai 2012 inculpatei i se aprobă creditul pe care îl retrage în numerar și primește și un card de cumpărături în valoare de 500 RON. Inculpata susține că a predat toată suma de bani numitei D.D. care însă nu i-ar fi dat suma promisă, respectiv 1.000 - 2.000 lei.

Faptele inculpatei se probează cu înscrisurile false, declarațiile inculpatei, ale numitei D.D.

În drept, faptele inculpatei L.I. care în data de 20 martie 2012 a solicitat și obținut un credit de nevoi personale în valoare de 15.150 RON, de la B. Agenția G. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajată la S.C. "F.I." S.R.L. în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numita C.N. (adeverința de salariu, fișa fiscală, contract individual de muncă) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatei instanța a avut în vedere, alături de dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social și generic al faptelor comise, persoana inculpatei. Astfel, instanța a avut în vedere modalitatea în care s-au comis faptele, împrejurarea că inculpata a achiesat în mod facil la solicitarea unei persoane pe care nu o cunoștea, valoarea prejudiciului creat și nerecuperat de partea vătămată. Totodată, s-a constatat că inculpata este în vârstă de 44 de ani, nu are ocupație și nu este cunoscută cu antecedente penale. Totodată instanța a avut în vedere și concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov potrivit cu care inculpata este integrată social și familial, iar faptele prezente constituie un incident izolat în viața sa, sens în care s-au reținut în cauză dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen.

Așa fiind, pentru infracțiunea de uz de fals s-a ales pedeapsa închisorii, iar în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracțiunii de uz de fals. Pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea aceleiași inculpate la pedeapsa de 1 an închisoare; urmare a aplicării regulilor de la concursul de infracțiuni, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare. Alături de pedeapsa principală, s-a interzis inculpatei - drept pedeapsă accesorie - drepturile electorale pasive.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și s-a pus în vedere inculpatei că în cazul săvârșirii unei noi fapte prevăzute de legea penală s-a dispus executarea efectivă a pedepsei aplicate.

S-au anulat înscrisurile false folosite de inculpată la încheierea contractului de creditare, inclusiv contractul de creditare încheiat cu unitatea parte vătămată B.

S-a constatat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale - existența prejudiciului, a legăturii de cauzalitate între fapta inculpatei și prejudiciul creat, sens în care s-a dispus obligarea inculpatei la plata despăgubirilor solicitate de B., respectiv suma de 15.150 RON la care se adaugă dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 23 martie 2012 și până la data plății integrale a debitului.

17. Inculpatul B.A. a arătat în declarația de la dosarul de urmărire penală, că o persoană, pe care o identifică ca fiind H.I., i-a propus să "scoată un credit (...) urmând să primească o parte din bani ce se vor încasa"; inculpatul a susținut că datorită problemelor financiare a acceptat să procedeze în această manieră și, după ce prietena sa S.V. obține un credit cu acte false, a dat o copie de pe buletin lui H.I.

La data de 29 martie 2012 inculpatul solicită un credit de nevoi personale în valoare de 35.150 RON de la B. Agenția C. Brașov, inducând în eroare instituția că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. în calitate de tâmplar; inculpatul a prezentat unității bancare acte care nu corespund realității, respectiv adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă, factură R. La data de 3 aprilie 2012 creditul este acordat, iar inculpatul B.A., însoțit de două persoane despre care se consemnează că ar fi D.G. și H.I., ridică suma de 35.150 RON. Din această sumă inculpatul B.A. a primit 10.000 RON, iar restul ar fi fost împărțit de alte trei persoane despre care se susține că ar fi: H.I., C.N. și A.U.A.M.

În drept, faptele inculpatului B.A. care la data de 29 martie 2012, a solicitat și obținut un credit de nevoi personale în valoare de 35.150 RON de la B. Agenția C. Brașov, inducând în eroare instituția că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. în calitate de tâmplar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de numitele C.N. și A.U.A.M. (adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen.

Fapta inculpatului este probată cu înscrisurile false de la dosar, precum și cu declarațiile inculpatului, ale numiților H.I., C.N. și A.U.A.M.

La individualizarea judiciară a sancțiunilor ce s-au aplicat inculpatului, instanța a avut în vedere pe de o parte dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., iar pe de altă parte pericolul social generic și concret al faptelor comise. Astfel, s-a reținut că inculpatul a acceptat cu mare ușurință să participe la activitatea infracțională, a produs un prejudiciu important părții vătămate, prejudiciu pe care nu l-a acoperit. Instanța a avut însă în vedere atitudinea procesuală corectă a inculpatului, vârsta acestuia, precum și împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale; potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov inculpatul este integrat social, iar comiterea faptelor reprezintă un incident izolat în viața sa. Ținând seama de aceste considerente s-au reținut cu privire la inculpat dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen.

Așa fiind, pentru infracțiunea de uz de fals s-a ales sancțiunea închisorii, iar în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. inculpatul B.A. a fost condamnat la pedeapsa de 500 RON amendă penală. pentru infracțiunea de înșelăciune, în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare. Urmare a contopirii celor două sancțiuni s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare și s-a aplicat, drept pedeapsă accesorie, interzicerea drepturilor electorale pasive.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei, că faptele săvârșite sunt un incident izolat în viața inculpatului, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani. Totodată s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii și s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor comportamentului său viitor.

S-au anulat actele false utilizate de inculpat la obținerea creditului, inclusiv contractul de credit încheiat de inculpat cu unitatea bancară. Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere, la fel ca în cazul altor inculpați din prezenta cauză, faptul că unitatea bancară a fost indusă în eroare prin intermediul actelor false și i s-a creat un prejudiciu, prejudiciu ce constă în suma de bani acordată cu titlu de credit.

S-a constatat întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și, existând legătura de cauzalitate între fapta inculpatului și prejudiciul creat părții civile, s-a dispus obligarea inculpatului la plata către B. a sumei de 37.674,15 RON la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 3 aprilie 2012 până la data achitării integrale a debitului.

18. Inculpatul D.Ș.O. susține că în luna august 2012 a stat câteva zile la numitul G.F. unde a cunoscut o femeie - pe care o identifică în persoana lui A.U.A.M. - care s-ar fi oferit să-l ajute să obțină un credit urmând să primească și el "o parte din suma" obținută. Inculpatul a recunoscut încă de la urmărire penală că a știut că i s-a propus să fie angrenat într-o acțiune ilicită ce avea drept scop obținerea de credite bancare cu acte false și a fost de acord să procedeze și el în aceeași manieră întrucât avea nevoie de bani.

Inculpatul a susținut că numita A.U.M. a fost cea care i-ar fi confecționat actele false pe care le-a depus la unitățile de finanțare. Astfel, la data de 08 august 2012, inculpatul solicită și obține un card de credit E.A.E., cu limită de sumă 3030 RON, de la E.R.S., magazinul A. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L. în calitate de lucrător comercial; inculpatul a depus acte false la unitatea bancară, respectiv adeverință de salariu, fișă fiscală, factură de R. Cu creditul astfel obținut inculpatul a achiziționat un laptop S. în valoare de 2299 RON, existând indicii că acesta ar fi fost remis inculpatei A.U.A.M. care l-ar fi valorificat și i-ar fi dat inculpatului suma de 100 RON.

La data de 10 august 2012 inculpatul D.Ș.O. solicită un credit de achiziții de bunuri în valoare de 12.260 RON de la B. - Agenția G. Brașov, inducând banca în eroare că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L., prezentând în acest sens documente false - adeverință de salariu, fișă fiscală. Creditul a fost respins de bancă.

Ulterior, la data de 13 august 2012 inculpatul D.Ș.O. solicită și obține un card de credit E.A.E., cu limită de sumă 3030 RON, de la E.R.S., magazinul R. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L. în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens documente false - adeverință de salariu, fișă fiscală. Cu suma de bani obținută inculpatul a achiziționat un laptop marca T. în valoare de 2600 RON, existând indicii că ulterior l-ar fi remis inculpatei A.U.A.M., care i-ar fi dat inculpatului pentru serviciul său suma de 100 RON.

În drept, faptele inculpatului D.Ș.O. care în luna august 2012 a solicitat un credit de achiziții de bunuri în valoare de 5.000 RON de la B. - Agenția G. Brașov, inducând banca în eroare că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L., prezentând în acest sens documente false puse la dispoziție de numita A.U.A.M. (adeverință de salariu, fișă fiscală), confecționate de aceasta din urmă, credit respins de bancă; care la data de 07 august 2012 a solicitat și obținut un card de credit E.A.E., cu limită de sumă 3030 RON, de la E.R.S., magazinul A. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L. în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziție de A.U.A.M. prin intermediul lui G.F.L. (adeverință de salariu, fișă fiscală); care la data de 13 august 2012 a solicitat și obținut un card de credit E.A.E., cu limită de sumă 3030 RON, de la E.R.S., magazinul R. Brașov, inducând în eroare instituția de credit că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L. în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens acte (adeverință de salariu, fișă fiscală) puse la dispoziție de numita A.U.A.M. realizează elementele constitutive ale infracțiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și "înșelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului sunt dovedite cu actele false existente la dosar, declarațiile inculpatului și ale numiților A.U.A.M., G.F.L.

La individualizarea judiciară a sancțiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanța a avut în vedere, alături de dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pericolul social generic și concret a faptelor comise, persoana inculpatului. Astfel, s-a constatat că numărul actelor materiale denotă perseverență infracțională din partea inculpatului, aspect amplificat de lipsa unor resurse financiare stabile. Valoarea prejudiciului cauzat nu este de neglijat, iar faptul că inculpatul a acceptat să fie el însuși "folosit" pentru a obține o sumă modică de bani, relevă o atenție deosebită din punct de vedere penal. Instanța a avut însă în vedere și concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, potrivit căruia există risc scăzut de reluare a activității infracționale, sens în care sancțiunile ce s-au aplicat vor fi orientate spre limita minimă prevăzută de lege.

Așa fiind, pentru infracțiunea de uz de fals s-a ales sancțiunea închisorii, iar în temeiul art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul D.Ș.O. la pedeapsa de 6 luni închisoare; pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare. Urmare a aplicării dispozițiilor privind concursul de infracțiuni s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Instanța a interzis inculpatului ca și pedeapsă accesorie drepturile electorale pasive.

Având în vedere concluziile referatului de evaluare întocmit pentru inculpatul D.Ș.O. și apreciind că scopul pedepsei poate fi atins fără executare efectivă a sancțiunii însă sub o supraveghere atentă din partea unui organism specializat, s-a dispus potrivit art. 861 C. pen. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani. Executarea dispozițiilor instanței stabilite potrivit art. 863 C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reședință sau locuință precum și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență) a fost încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, punând în vedere inculpatului că nerespectarea acestora sau comiterea unei noi infracțiuni în termenul de încercare atrage revocarea măsurii suspendării sub supraveghere dispuse. Totodată, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

S-au anulat înscrisurile false utilizate de inculpat la încheierea contractelor cu societatea de creditare, inclusiv a contractelor de creditare aferente tranzacțiilor din datele de 13 august 2012 și 20 august 2012 de către inculpat cu partea civilă S.C. E.R.S. prin magazinele S. Brașov și magazinul R. Brașov. Instanța a constatat întrunite condițiile antrenării răspunderi civile delictuale a inculpatului în crearea prejudiciului cauzat părții vătămate, sens în care a dispus obligarea inculpatului la repararea prejudiciului cauzat părții civile E.R.S. în cuantum de 6.060 RON, la care se adaugă dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 13 august 2012.

19. Cu referire la inculpatul A.T.M., instanța a constatat că acesta este trimis în judecată doar pentru aceea că în data de 08 februarie 2012 a solicitat un credit pentru nevoi personale în valoare de 60.000 RON, de la B., Agenția V.C. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "F.I." S.R.L. în calitate de gestionar, prezentând în acest sens documente false - adeverință de salariu, fișă fiscală, contract individual de muncă. De menționat că inculpatul nu era angajat la acea dată. Ulterior, după ce creditul a fost aprobat de către bancă, inculpatul nu a ridicat suma aprobată cu titlu de împrumut cu dobândă.

Cu privire la această faptă inculpatul a susținut că în vara anului 2011 a cunoscut, prin intermediul lui A.L., pe numita A.U.A.M. care i-ar fi cerut ajutorul pentru obținerea unui credit. Întrucât ar fi dorit să o ajute pe A.U.A.M., deși cunoștea că urmează a folosi acte false, inculpatul acceptă să o ajute.

Pentru a semna actele, acestea i-au fost trimise la unitatea bancară corespunzătoare din localitatea de domiciliu - B. Ulterior acestui moment, inculpatului i s-a părut suspect comportamentul numitei A.U.A.M. și a prietenului acesteia - N.V.A., motiv pentru care nu a mai dorit să ridice împrumutul ce deja a fost fusese aprobat de unitatea bancară.

În drept, fapta inculpatului A.T.M. care, la data de 08 februarie 2012 a solicitat un credit pentru nevoi personale în valoare de 60.000 RON, de la B., Agenția V.C. Brașov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "F.I." S.R.L. în calitate de gestionar, prezentând în acest sens documente despre care cunoștea că sunt false, respectiv adeverința de salariu, fisa fiscala, contract individual de muncă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a sancțiunii ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere, alături de prevederile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pericolul social generic și concret al faptei comise, persoana inculpatului. S-a reținut astfel că inculpatul este trimis în judecată doar pentru infracțiunea de uz de fals, infracțiune ce rezultă cu prisosință din actele dosarului. Instanța a constatat că inculpatul nu a ridicat creditul acordat de unitatea bancară și a adoptat o atitudine procesuală corectă. S-a reținut că inculpatul este în vârstă de 35 de ani, are loc de muncă și potrivit referatului de evaluare comiterea faptei prezintă un incident cu totul izolat în viața sa, sens în care instanța a reținut în ceea ce-l privește circumstanțele prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen.

Așa fiind, pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. s-a ales ca sancțiune pedeapsa închisorii, iar ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 1000 RON amendă penală. Pentru a conștientiza inculpatul asupra gravității faptei comise, dat fiind sancțiunea aplicată, împrejurarea că alte persoane din prezenta cauză vor avea o perioadă mai îndelungată de reflectat asupra comportamentului lor în viitor, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 631 C. pen. cu privire la sancțiunea aplicată.

S-au anulat înscrisurile false utilizate la obținerea creditării. Instanța a respins cererea de acordare a despăgubirilor civile formulate de unitatea bancară pentru inculpat - C.B. pentru suma de 890 RON - întrucât creditul acordat în data de 13 iunie 2012 nu a făcut obiectul dosarului prezent.

Deși dosarul prezent constituie o parte a cauzei instrumentată inițial sub nr. 42D/P/2012 al DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov, instanța a dispus anularea înscrisurilor false, ca o consecință a condamnării inculpaților pentru uzarea unor astfel de înscrisuri în vederea obținerii de credite bancare. De asemenea, s-a constatat că următoarele obiecte constituie mijloc material de probă, sens în care vor rămâne atașate dosarului, fiind bunuri ridicate de la inculpații ce au fost condamnați în prezenta cauză: 1 DVD marca T., numerotat 25, conținând imagini surprinse de camerele de supraveghere ale C.B. cu prilejul solicitării de credite de către B.G., M.F. și L.C.M.; 1 DVD marca T., numerotat 26, conținând imagini surprinse de camerele de supraveghere ale C.B. cu prilejul solicitării de credite de către B.G., M.F. și L.C.M.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, Serviciul Teritorial Brașov, inculpații Ș.D., H.I., G.C.B., G.I.E. și partea civilă C.B.

Ministerul Public a criticat sentința pentru:

- netemeinicie în ce privește individualizarea judiciară și modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților B.R.G., B.G., B.G.D., F.B., H.R.C., L.I., L.C.M., B.I., D.Ș.O., M.F., A.T.M., Ș.D., C.M., G.C.B., G.I.E., G.T., B.A., și N.V.B.;

2. nelegalitate referitor la inculpații B.R.G., F.B., Ș.D., L.C.M., G.C.B., G.I.E. cu privire la care nu s-a dispus anularea contractelor de creditare și cesiune, respectiv: Contractul de creditare nr. 9488936 încheiat la data de 26 iulie 2011 între inculpatul B.R.G. cu B.;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. și S.C. K.I. S.R.L., în situația inculpatului B.R.G.;

- Contractul de creditare și garanție nr. 839871 încheiat la data de 15 aprilie 2011 de inculpata F.B. cu I.B.;

- Contractul de overdraft încheiat la data de 23 iunie 2010 între inculpatul Ș.D. cu O.B.;

- Contractul de creditare și garanție reală imobiliară nr. 104 încheiat la data de 31 august 2011 de inculpata L.C.M. cu C.B.;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. și S.C. E.K. S.R.L., în cazul inculpatului G.C.B. și

- Contractul de cesiune de creanță nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. și S.C. E.K. S.R.L., în situația inculpatei G.I.E.;

3. nelegalitate în ce privește pedeapsa aplicată inculpatului H.I., aceasta fiind stabilită în alte limite decât cele legale.

Ministerul Public, în dezvoltarea motivelor de recurs aflate la dosar, a arătat, în esență, că în cazul inculpaților F.B., L.C.M., A.T.M., G.T. și N.V.B. care au fost condamnați pentru comiterea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. la pedepse cu amenda penală cuprinse între 1000 și 1500 RON, s-ar fi impus condamnarea acestora la pedeapsa închisorii cu aplicarea art. 81 C. pen., pe considerentul că în mod greșit prima instanță a reținut în favoarea acestor inculpați circumstanțele prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen. În subsidiar, Ministerul Public a solicitat să se dispună majorarea cuantumului acestor amenzii, pentru că legiuitorul nu a avut în vedere ca în situația condamnării pentru anumite infracțiuni, cuantumul pedepselor cu amenda să fie mai mici decât în situația unor sancțiuni contravenționale.

Referitor la inculpații B.R.G., B.G., B.I., D.Ș.O., M.F., Ș.D. și C.M. Ministerul Public a solicitat ca pedeapsa rezultantă să fie executată în regim de detenție, având în vedere că fiecare dintre cei enumerați au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 teza a II-a C. pen. și art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., în formă continuată. De asemenea, acești inculpați, deși au obținut credite prin utilizarea unor acte false după comiterea infracțiunilor, după începerea cercetărilor nu au întreprins demersuri pentru a achita prejudiciul, fiind obligați la plata despăgubirilor civile conform dispozitivului. În subsidiar, a solicitat ca în cazul în care instanța de control judiciar va aprecia că nu este necesar ca inculpații să executate pedeapsa rezultantă în regim de detenție, a solicitat mărirea cuantumului pedepselor aplicate de către prima instanță și aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen.

În privința inculpaților B.A., H.R.C., B.G.D., L.I., G.C. și G.E., Ministerul Public a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 861 C. pen. și se impune ca executarea pedepsei rezultante aplicată să fie suspendată sub supraveghere, cu impunerea măsurilor de supraveghere și a obligațiilor prevăzute de art. 863 C. pen.

Cu privire la cele două aspecte de nelegalitate, Ministerul Public a arătat că în cazul inculpatului H.I., prima instanță a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cea legale, pedeapsa aplicată fiind de 3 luni închisoare, deși urmare a aplicării dispozițiilor referitoare la tentativă și procedura simplificată, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 1 an și 5 ani, astfel că aceasta este nelegală.

Cel de-al doilea aspect de nelegalitate invocat de Ministerul Public privește pe inculpații B.R.G., F.B., Ș.D., L.C.M., G.C. și G.I.E. referitor la faptul că instanța, în mod nelegal, nu a dispus anularea contractelor de creditare și de cesiune încheiate de către acești inculpați, potrivit art. 348 C. proc. pen. care instituie obligativitatea ca în situația în care nu există constituire de parte civilă, instanța trebuia să se pronunțe cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris. În acest sens, s-a invocat și practica Curții de Apel Brașov, respectiv Decizia penală nr. 42/Ap. din 9 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul 14.316/62/2011.

Astfel, Ministerul Public a solicitat să se dispună desființarea următoarelor înscrisuri:

- Contractul de creditare nr. 9488936 încheiat la data de 26 iulie 2011 între inculpatul B.R.G. cu B.;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. și S.C. K.I. S.R.L., în situația inculpatului B.R.G.;

- Contractul de creditare și garanție nr. 839871 încheiat la data de 15 aprilie 2011 de inculpata F.B. cu I.B.;

- Contractul de overdraft încheiat la data de 23 iunie 2010 între inculpatul Ș.D. cu O.B.;

- Contractul de creditare și garanție reală imobiliară nr. 104 încheiat la data de 31 august 2011 de inculpata L.C.M. cu C.B.;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. și S.C. E.K. S.R.L., în cazul inculpatului G.C.B. și

- Contractul de cesiune de creanță nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. și S.C. E.K. S.R.L., în situația inculpatei G.I.E. și există o anexă la acest contract în care sunt menționate contractele respective.

Partea civilă C.B. S.A. Sucursala Brașov a criticat hotărârea pentru netemeinice, solicitând:

- obligarea inculpatului B.G. la plata sumei de 18.828,4 RON la care să se adauge, în continuare, dobânzile, penalitățile și comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plății integrale a contravalorii prejudiciului și nu dobânda legală acordată de prima instanță;

- condamnarea inculpatului B.G. și obligarea acestuia la plata sumei de 35.042,34 RON cu dobânzile, penalitățile și comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plății integrale a contravalorii prejudiciului, arătând că din dispozitivul hotărârii nu rezultă care este decizia instanței cu privire la acest inculpat.

Inculpatul Ș.D. a solicitat admiterea apelului formulat, rejudecarea cauzei sub aspectul individualizării pedepsei și acordarea cheltuielilor de judecată, arătând că i s-a aplicat o pedeapsă cuantificată corect în limitele prevăzute de lege, respectiv de 2 ani pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune și de 6 luni pentru comiterea infracțiunii de uz de fals, aplicându-i-se pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, iar ca modalitate de executare aplicarea art. 861 C. pen. suspendarea sub supraveghere. În consecință, inculpatul a solicitat aplicarea art. 81 C. pen., respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei, deoarece are un loc de muncă ce îl obligă să se deplaseze destul de mult prin țară, că până la acest moment nu a fost în măsură să depună un înscris cu care să facă dovada celor susținute, motiv pentru care a solicitat amânarea pronunțării pentru a depune acest înscris. În al doilea rând, inculpatul a criticat sentința în ce privește acordarea cheltuielilor de judecată care includ și cheltuielile avocatului din oficiu numit de către instanță, arătând că, deși de la primul termen de judecată a fost prezent ca și avocat ales al inculpatului, instanța de fond a dispus să se mențină în continuare obligativitatea prezenței avocatului din oficiu. Art. 171 C. proc. pen. specifică foarte clar modalitatea când se poate desemna avocat din oficiu și când acest avocat din oficiu poate suplini lipsa avocatului ales, iar în cazul în care nu sunt aplicabile prevederile art. 189 C. proc. pen. cu privire la aceste cheltuieli de judecată, a solicitat ca aceste sume reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu să fie suportate de către stat și nu de către inculpat.

Inculpatul H.I. a solicitat ca modalitatea de executare a pedepsei să fie suspendarea condiționată, arătând că pedeapsa aplicată de către prima instanță de 3 luni închisoare nu este mare, dar modalitatea de executare îl prejudiciază grav, deoarece are 7 copii în întreținere, că este o persoană fără pregătire, nu știe să scrie și nici să citească, astfel încât a fost cât se poate de ușor să fie indus în eroare de către acele doamne care umblau prin sate la vremea respectivă și care i-au promis acestuia că dacă va face un anumit împrumut primește niște bani, ele urmând să plătească ratele, aceasta fiind prima întâlnire. Cea de-a doua întâlnire a fost atunci când au venit la Brașov și l-au dus la banca unde le-a convenit acestor doamne, dar spre norocul său, fiind deosebit de sincer și dând anumite date, cei de la bancă au refuzat împrumutul. Astfel, împrumutul nu s-a finalizat, rămânând în faza tentativei. În această situație, inculpatul nu contestă această pedeapsă ca și întindere, dar o contestă ca și modalitate de executare, s-a împlinit și termenul de reabilitate, situație față de care nu mai este considerat cu antecedente penale.

Inculpata G.I.E. a solicitat reducerea pedepsei care i se pare mult prea mare față de consecințele faptelor pe care le-a săvârșit, precum și față de faptul că aceasta este printre puținele care a dovedit că a plătit și plătește în continuare creditul.

Inculpatul G.C. a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul micșorării acesteia, ținându-se cont și concluziile referatului de evaluare potrivit căruia faptele comise sunt un incident în viața sa, acesta se bucură de stabilitate acasă, este căsătorit, are 3 copii, prin urmare este perfect integrat în societate.

Prin Decizia penală nr. 109/Ap din 01 octombrie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori s-a dispus:

I. A admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, Serviciul Teritorial Brașov împotriva Sentinței penale nr. 49 din 25 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care a desființat-o în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului H.I. și omisiunea aplicării dispozițiilor art. 348 C. proc. pen. cu privire la desființarea unor înscrisuri și rejudecând în aceste limite:

A reținut în favoarea inculpatului H.I. circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2), art. 76 lit. e) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 teza a II-a, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2), 76 lit. d) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 3201 C. proc. pen. și menține pedepsele aplicate pentru aceste infracțiuni.

În baza art. 348 C. proc. pen. a desființat următoarele înscrisuri:

- Contractul de creditare nr. 9488936 din 20 iulie 2011 încheiat de inculpatul B.G. cu B., aflat la dosarul de urmărire penală;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 19 din data de 28 septembrie 2012 încheiat între B. și S.C. E.K. S.R.L. cu privire la inculpata G.I.E., aflat la dosar;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. și S.C. K.I. S.R.L. cu privire la inculpații B.R.G. și G.C.B., aflat la dosar.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

II. A respins apelurile declarate de partea civilă C.B. România și inculpații Ș.D., H.I., G.I.E. și G.C.B. împotriva aceleiași sentințe.

A obligat pe inculpații Ș.D., H.I. să plătească statului sumele de câte 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, inclusiv onorariile parțiale ale apărătorilor din oficiu, iar inculpații G.I.E. și G.C.B. sumele de câte 600 RON cu același titlu și partea civilă recurentă suma de 300 RON cu același titlu, restul acestor cheltuieli rămân în sarcina statului.

Onorariile avocaților din oficiu I.N.E., B.L., F.O., S.R., Ș.A., P.C., H.C., M.Ș., V.A., N.A., G.V., C.E. pentru intimații inculpați B.R.G., L.C.M., L.I., B.I., B.G., B.G.D., M.F., A.T.M., N.V.B., C.M., D.Ș.O. și G.T., în sumă de câte 400 lei a stabilit a fi suportate din fondurile Ministerului Justiției.

Verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 378 C. proc. pen., instanța de prim control judiciar a constatat că apelul promovat de Ministerul Public este întemeiat, în timp ce apelurile declarate de parte civilă și inculpați sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

În ce privește starea de fapt, a apreciat că aceasta a fost corect reținută de prima instanță, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, caracterizarea juridică a faptelor comise de inculpați fiind cea legală.

Astfel, în fața primei instanțe, inculpații A.T.M., B.R.G., B.G., B.G.D., B.I., B.A., C.M., D.Ș.O., F.B., G.C.B., G.I.E., G.T., H.R.C., H.I., L.I., L.C.M., M.F., N.V.B. și Ș.D., au declarat că doresc aplicarea procedurii simplificate, că recunosc comiterea faptelor astfel cum s-a dispus trimiterea lor în judecată prin rechizitoriu și au cunoștință despre consecințele acestei recunoașteri. De altfel, parte dintre inculpați au înțeles să nu se prezinte la instanță, însă au comunicat prin înscris notarial solicitarea lor de aplicare a dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

S-a arătat că instanța de fond a constatat în mod corect că probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale în ceea ce privește pe inculpații anterior menționați respectă condițiile de legalitate, sens în care a procedat la soluționarea cauzei avându-se în vedere probele administrate în prima fază a procesului penal, precum și referatele de evaluare întocmite în cauză sau înscrisurile în probațiune și a luat act, de asemenea, de faptul că inculpatul C.M. nu a mai dorit să ofere declarații în cauză.

În consecință, la termenul din 18 februarie 2013, Tribunalul Brașov a dispus disjungerea cauzei privind pe acești inculpați, formându-se un nou dosar, cu nr. 2050/62/2013 pentru ceilalți inculpați ce nu au solicitat aplicarea procedurii abreviate.

Așadar, a constatat că singurele chestiuni supuse devoluțiunii sunt cele invocate în motivele de apel de către Ministerul Public, parte civilă și inculpații apelanți.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților B.R.G., B.G., B.G.D., F.B., H.R.C., L.I., L.C.M., B.I., D.Ș.O., M.F., A.T.M., Ș.D., C.M., G.H.C.B., G.I.E., G.T., B.A., N.V.B., precum și a modalității de executare a acestora, instanța de apel a constatat că au fost respectate toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. Astfel, s-a constatat corect că pericolul social al faptelor este moderat, împrejurările săvârșirii acestora - numărul mare al actelor materiale și perioada îndelungată de timp în care au săvârșit activitatea ilicită, faptul că o parte dintre inculpați au încercat să atenueze urmările faptelor, achitând o mare parte din prejudiciul cauzat, dar și circumstanțele personale ale acestora, au fost motive față de care prima instanță, analizând distinct situația fiecărui inculpat, a aplicat pedepse conforme criteriilor de individualizare, cu o motivare pe care Curtea și-a însușit-o integral.

Din această perspectivă, a arătat că nu este de neglijat că acești inculpați au înțeles să solicite aplicarea procedurii abreviate, sens în care a făcut următoarele precizări:

Art. 3201 C. proc. pen. a fost introdus în legislația română urmare a recunoașterii, garantării și aplicării art. 6 parag. 3 lit. d) din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților sale fundamentale, ce garantează acuzatului dreptul să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării. Acest drept are caracter relativ, acuzatul putând să renunțe la exercitarea acestuia în fața unei instanțe independente și imparțiale și să aleagă să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În acest sens, Curtea de la Strasbourg a arătat că acuzatul are posibilitatea de a renunța la dreptul garantat de art. 6 parag. 3 lit. d) din Convenția europeană și, pe cale de consecință, nu poate pretinde că i-a fost încălcat acest drept, în cazul în care instanța își întemeiază hotărârea de condamnare pe declarația dată în cursul urmăririi penale de un martor (inclusiv anonim), la a cărui audiere acuzatul a renunțat (Hotărârea din 28 august 1991, în cauza Brandstetter contra Austriei, parag. 49).

Această instituție are la bază conceptul de "justiție negociată", doctrina oferind o definiție acestui concept, arătând că prin "justiție negociată" se înțelege "acea procedură prin care se permite părților să intervină, într-o măsură mai restrânsă sau mai extinsă, fie într-o formă pozitivă, care implică o acceptare, fie într-o manieră negativă, care presupune lipsa unui refuz, în cadrul procedurilor penale, putând să influențeze prin demersul lor deznodământul acestor proceduri. Posibilitatea conferită inculpatului de a refuza sau de a accepta anumite propuneri, privită izolat, nu este de natură a conferi un caracter negociat procedurilor. Accentul cade pe posibilitatea părților de a supune discuțiilor aspecte ce țin de desfășurarea procedurilor penale, având puterea ca, prin concesii reciproce, să influențeze măcar parțial conținutul acestor propuneri, ajungându-se în final la pronunțarea unei hotărâri care să reprezinte rezultatul negocierilor".

În sistemul de drept anglo-saxon (care a stat la baza tuturor reglementărilor din dreptul continental în materia justiției negociate) obiectul negocierii îl poate constitui pedeapsa (în procedura "sentence barganing"), existând un acord vertical care se impune judecătorului în stabilirea pedepsei, ori chiar învinuirea (procedura "charge barganing"), când se realizează un acord orizontal între persoana acuzată și procuror, acesta din urmă putând fie să renunțe la acuzații, fie să modifice învinuirea, cu precizarea că în sistemul nostru de drept are la bază concepția dreptului continental, nu cea de common-law.

Reglementarea procedurii judecății în cazul recunoașterii vinovăție reprezintă transpunerea în procedura penală actuală a dispozițiilor art. 374 din noul C. proc. pen. potrivit căruia:

"(1) Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara, personal sau prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

(2) Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe.

(3) La termenul de judecată, când cauza se află în stare de judecată, instanța îl întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și acordă cuvântul procurorului, celorlalte părți și persoanei vătămate asupra cererii formulate.

(4) Instanța de judecată admite cererea atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse și procedează la audierea inculpatului, potrivit art. 378.

(5) În caz de admitere a cererii, președintele explică persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă și întreabă partea civilă și partea responsabilă civilmente dacă propun administrarea de probe. Instanța poate dispune disjungerea acțiunii civile, potrivit art. 26, dacă pentru soluționarea acesteia este necesară administrarea de probe, prin care s-ar prelungi în mod nejustificat soluționarea acțiunii penale.

(6) În caz de admitere a cererii, dispozițiile art. 386 și 391 - 395 se aplică în mod corespunzător.

(7) Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Dispozițiile alin. (1) - (6) nu se aplică în cazul în care acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detenție pe viață".

Prin urmare, acest nou concept derivă din necesitatea reformei penale și instanța are a constata că potrivit acestei noi instituții, inculpatul care își recunoaște vinovăția (nu pur și simplu, ci sub rezerva îndeplinirii cerințelor legale) beneficiază de reducerea limitelor speciale de pedeapsă cu o treime și în ipoteza existenței altor circumstanțe (fie agravante, fie atenuante), efectul acestora se raportează la limitele de pedeapsă astfel reduse.

Acest beneficiu acordat persoanei care este judecată în baza acordului de vinovăție, trebuie reflectat în pedeapsa aplicată, având în vedere că durata procedurii este redusă considerabil, nu se mai administrează alte probe, prin urmare, celeritatea procedurii este accentuată.

Astfel, raportat la faptele fiecăruia, dar și la circumstanțele personale, a arătat că prima instanță a aplicat inculpaților F.B., L.C.M., A.T.M., G.T. și N.V.B., pentru comiterea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., pedepse cu amenda penală cuprinse între 1000 și 1500 RON; inculpaților B.R.G., B.G., B.I., D.Ș.O., M.F., Ș.D. și C.M., pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 teza a II-a C. pen. și art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., în formă continuată, pedepse cu închisoarea, cu suspendare sub supraveghere (inculpații B.R.G., B.G., B.I., D.Ș.O., M.F., Ș.D.) sau suspendare condiționată față de ceilalți inculpați.

Instanța de apel, fără a mai relua motivarea primei instanțe, a constatat că aceste pedepse corespund scopului general și special al prevenției penale și a apreciat că nu se impune nici majorarea, nici schimbarea modalității de executare, acestea fiind conforme prevederilor art. 72 C. pen.

Cu privire la critica formulată de Ministerul Public referitoare la nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului H.I., a apreciat că aceasta este întemeiată.

Astfel, a arătat că acesta a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 20 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), cu aplicarea 37 lit. b) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. și de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen.

Limitele legale ale pedepsei pentru infracțiunea de înșelăciune sunt închisoarea de la 3 la 15 ani; prin reducere la jumătate conform art. 20 C. pen. sunt de la 1 an și 6 luni la 7 ani și 6 luni închisoare; prin reducerea cu o treime conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. limitele sunt de la unu la 5 ani închisoare.

În consecință, a susținut că pedeapsa aplicată de prima instanță inculpatului H.I. de 3 luni închisoare este nelegală, deoarece limita minimă este de 1 an închisoare.

Pe de altă parte, este de observat că, deși inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie raportat la condamnarea acestuia la pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare prin Sentința penală nr. 82 din 15 martie 2001 pronunțată de Tribunalul Brașov, definitivă prin Decizia penală nr. 170 din 11 iulie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, a constatat că nu este împlinit termenul de reabilitare, calculat conform art. 135 lit. b) și art. 136 C. pen., de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale și că acesta se află în stare de recidivă postexecutorie, faptele pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar fiind comise în luna iunie 2011.

Totuși, având în vedere că de la data la care a luat sfârșit executarea pedepsei anterioare, inculpatul nu a mai comis alte fapte, că infracțiunea de înșelăciune a rămas în forma tentativei, că inculpatul a participat o singură dată la activitatea de inducere în eroare a unei instituții de credit și nu s-a produs nici un prejudiciu, atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, vârsta acestuia - 35 ani - faptul că este căsătorit și are patru copii în întreținere (acesta fiind cel mai probabil motivul pentru care fiind luat "de pe câmp" de la lucru a acceptat cu ușurință angrenarea în activitatea infracțională), instanța de apel a constatat că în cauză sunt incidente circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen., astfel că potrivit art. 76 lit. c) C. pen. se poate aplica acestuia o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii menționate și pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 RON, aceste pedepse fiind suficiente și de natură să conducă la reeducarea inculpatului și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală.

Instanța de control judiciar a apreciat că în situația în care sunt aplicabile și circumstanțe atenuante legale sau judiciare prevăzute de art. 73 - 74 C. pen. în favoarea inculpatului, aplicarea efectelor circumstanțelor atenuante se face prin raportarea la limitele pedepsei închisorii reduse ca urmare a aplicării procedurii prevăzute de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

Referitor la motivul de apel invocat de Ministerul Public întemeiat pe dispozițiile art. 348 C. proc. pen. - desființarea unor înscrisuri, instanța de apel a constatat că s-a solicitat desființarea următoarelor înscrisuri:

- Contractul de creditare nr. 9488936 încheiat la data de 26 iulie 2011 între inculpatul B.R.G. cu B.;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. și S.C. K.I. S.R.L., în situația inculpatului B.R.G.;

- Contractul de creditare și garanție nr. 839871 încheiat la data de 15 aprilie 2011 de inculpata F.B. cu I.B.;

- Contractul de overdraft încheiat la data de 23 iunie 2010 între inculpatul Ș.D. cu O.B.;

- Contractul de creditare și garanție reală imobiliară nr. 104 încheiat la data de 31 august 2011 de inculpata L.C.M. cu C.B.;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. și S.C. E.K. S.R.L., în cazul inculpatului G.C.B. și

- Contractul de cesiune de creanță nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. și S.C. E.K. S.R.L., în situația inculpatei G.I.E. și există o anexă la acest contract în care sunt menționate contractele respective.

În această privință, s-a observat că, așa cum corect a reținut și prima instanță, o parte dintre persoanele vătămate au cedat creanțele către diverse societăți de recuperare de credite, astfel încât acestea s-au subrogat în drepturile părților civile inițiale.

Totuși, instanța nu a putut proceda în toate cazurile la anularea și a contractelor de creditare, chiar dacă acestea au fost încheiate având la bază acte false întrucât, unii dintre inculpați nu au fost trimiși în judecată pentru infracțiunea de înșelăciune; instanța nu a fost sesizată cu anularea contractelor de creditare, iar în situația în care s-ar urma întocmai principiul "accesorium sequitur principale" s-ar crea unității bancare o situație defavorabilă, instanța neputând soluționa acțiunea civilă (infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. nu comportă latura civilă). Unitatea bancară va putea solicita anularea contractului de credit în situația în care instanța va constata vinovăția penală a celorlalte persoane față de care cauza a fost disjunsă, persoane trimise în judecată inclusiv pentru infracțiunea de înșelăciune, caz în care se poate solicita și acordarea de despăgubiri.

De asemenea, s-a arătat că la dosar nu există contractul de overdraft încheiat de către inculpatul Ș.D. cu O.B. la data de 23 iunie 2010, astfel că acesta nu poate fi anulat. În plus, O.B. a cedat contractul de credit către O.F., astfel încât instanța a dispus, în mod corect, obligarea inculpatului, către această din urmă societate, la plata sumelor cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă, dar nu se poate dispune anularea acestui contract, ce nici nu se află la dosar.

Referitor la Contractul de creditare și garanție nr. 839871 din 15 aprilie 2011 încheiat de inculpata F.B. și I.B., întrucât s-a constatat de către procuror că inculpata nu a avut intenția de a înșela și prin urmare nu este trimisă în judecată pentru infracțiunea de înșelăciune, instanța nu a procedat la anularea contractului de credit încheiat, așa cum corect a stabilit și instanța de fond.

În legătură cu Contractul de creditare și garanție reală imobiliară nr. 104 din 31 august 2011 încheiat între inculpata L.C.M. și C.B., așa cum corect a reținut prima instanță, având în vedere că infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei este o infracțiune de pericol și întrucât s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune - lipsa prejudiciului - instanța nu a dispus anularea contractului de creditare (a lui "negotium") întrucât acest înscris este cel în baza căruia partea vătămată poate cere recuperarea creditului acordat, iar în lipsa acestuia banca se vede nevoită - fără trimiterea în judecată a inculpatei și pentru infracțiunea de înșelăciune - și în condițiile respingerii pretențiilor în prezenta cauză și a nesolicitării de către Ministerul Public sau a părții vătămate a anulării actului, în imposibilitatea recuperării eventualului prejudiciu (prejudiciu ce va deveni actual la momentul anulării înscrisului).

Deși prima instanță a reținut în legătură cu faptele comise de inculpatul B.G.R. că înscrisurile false aflate în dosarul de urmărire penală se vor anula, nu a procedat la anularea Contractului de creditare nr. 9488936 din 20 iulie 2011 încheiat de inculpatul B.G. cu B., aflat dosarul de urmărire penală și a Contractului de cesiune de creanță nr. 19 din data de 28 septembrie 2012 încheiat între B. și S.C. E.K. S.R.L. cu privire la inculpata G.I.E., aflat la dosar. S-a apreciat că acest ultim contract va trebui anulat, chiar dacă partea vătămată a cesionat creanța S.C. K.I. S.R.L., societate care astfel s-a subrogat în drepturile părții civile B., deoarece și contractul de cesiune a avut la bază același act fals ce a sta la baza contractului de creditare.

Aceeași este situația și în ce privește contractul de cesiune de creanță nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. și S.C. K.I. S.R.L. cu privire la inculpații B.R.G. și G.C.B., aflat la dosar, ce va fi anulat din aceleași considerente.

În ceea ce privește apelul părții civile, instanța a constatat că aceasta a solicitat obligarea inculpatului B.G. la plata sumei de 18.828,4 RON la care să se adauge, în continuare, dobânzile, penalitățile și comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plății integrale a contravalorii prejudiciului și nu dobânda legală acordată de prima instanță și condamnarea inculpatului B.G. și obligarea acestuia la plata sumei de 35.042,34 RON cu dobânzile, penalitățile și comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plății integrale a contravalorii prejudiciului, arătând că din dispozitivul hotărârii nu rezultă care este decizia instanței cu privire la acest inculpat.

Instanța de prim control judiciar a constatat că față de inculpatul B.G., apelul este inadmisibil, deoarece hotărârea atacată nu îl privește pe acesta; față de acest inculpat s-a dispus disjungerea cauzei (alături de alți inculpați), aspect ce rezultă din practicaua hotărârii, astfel că motivul invocat de parte civilă în sensul că din dispozitivul hotărârii nu rezultă care este decizia instanței cu privire la acest inculpat, nici nu poate fi avut în vedere, câtă vreme hotărârea nu îl privește pe acesta; parte civilă ar fi trebuit să lectureze hotărârea în întregul ei ori să consulte încheierea de ședință publicată în sistemul E. pentru a vedea care este motivul pentru care hotărârea nu îl privește pe acesta.

În consecință, acest motiv de apel a fost respins ca inadmisibil.

Cel de-al doilea motiv de apel, referitor la obligarea inculpatului B.G. la plata sumei de 18.828,4 RON la care să se adauge, în continuare, dobânzile, penalitățile și comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plății integrale a contravalorii prejudiciului și nu dobânda legală acordată de prima instanță, instanța de control judiciar a constatat că în mod legal și corect prima instanță a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile constând în plata sumei ce reprezintă obiectul contractului de creditare, la care a adăugat dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 începând de la data de 5 septembrie 2011 și până la data plății integrale a debitului. Instanța penală nu a dispus asupra comisioanelor bancare (fără a discuta de legalitatea acestora), ci doar asupra dobânzilor remuneratorii și penalizatorii, așa cum corect a procedat și instanța de fond.

În consecință, a apreciat acest motiv de apel este lipsit de temei, astfel că apelul declarat de parte civilă a fost respins în condițiile art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Referitor la apelurile declarate de inculpații Ș.D., H.I., G.I.E. și G.C.B., instanța a constatat că și acestea sunt lipsite de temei.

Toate apelurile vizează reducerea pedepselor aplicate sau modalitatea de executare, astfel:

Inculpatul Ș.D. a solicitat aplicarea art. 81 C. pen., respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei, în loc de suspendarea sub supraveghere, deoarece acesta are un loc de muncă care îl obligă să se deplaseze destul de mult prin țară.

Inculpatul H.I. a solicitat schimbarea modalității de executare, pe considerentul că a intervenit reabilitarea față de condamnarea anterioară; apelul acestuia a fost analizat de instanță odată cu apelul declarat de Ministerul Public care îl privește.

Inculpații G.I.E. și G.C.B. au solicitat reducerea pedepselor.

Instanța a constatat că inculpatul Ș.D., deși a solicitata amânarea pronunțării pentru a justifica împrejurarea că are un loc de muncă ce implică dese deplasări în țară, nu a făcut acest lucru, deși instanța a amânat pronunțarea, dar inculpatul a depus doar concluzii scrise.

Raportat la faptele comise de acesta, de înșelăciune și uz de fals, de valoarea prejudiciului creat prin acestea, de persoana inculpatului, instanța a constatat că modalitatea aleasă de prima instanță, a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei este corectă și corespunde scopului general și special al prevenției penale.

Acest inculpat a criticat hotărârea și în ce privește acordarea cheltuielilor de judecată care includ și cheltuielile avocatului din oficiu numit de către instanță. Inculpat a precizat că deși de la primul termen de judecată a fost prezent și avocatul ales, instanța de fond a dispus să se mențină în continuare obligativitatea prezenței avocatului din oficiu. Art. 171 C. proc. pen. specifică modalitatea când se poate desemna avocat din oficiu și când acest avocat din oficiu poate suplini lipsa avocatului ales. În cazul în care nu sunt aplicabile prevederile art. 189 C. proc. pen. cu privire la aceste cheltuieli de judecată, a solicitat instanței de control judiciar să analizeze dacă aceste cheltuieli pot fi asimilate cu asistența gratuită a acestor inculpați, urmând ca aceste sume reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu să fie suportate de către stat.

Art. 189 C. proc. pen. are ca denumire marginală "acoperirea cheltuielilor judiciare" și stabilește modalitatea în care aceste sume, din textul menționat rezultă că sumele avansate de stat includ retribuirea apărătorilor și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului.

Este adevărat că inculpatul a fost reprezentat sau asistat de avocat ales pe tot parcursul procedurii în fața primei instanțe însă, față de complexitatea cauzei, numărul foarte mare al inculpaților în această cauză, pentru asigurarea caracterului rezonabil al procedurii penale și pentru a nu se amâna cauza datorită posibilității absenței unor apărători aleși, prima instanță a procedat în mod corect la menținerea obligativității prezenței și a avocaților din oficiu.

Asigurarea caracterului rezonabil al procedurii potrivit dispozițiilor din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților sale Fundamentale este un deziderat ce nu poate fi realizat în același mod în toate cauzele; într-o cauză cum este cea dedusă judecății, în care au existat inițial peste 30 de inculpați, 19 dintre aceștia alegând să le fie aplicate dispozițiile privind procedura abreviată, practica a demonstrat că este posibilă amânarea repetată pentru absența unor apărători aleși, la mai multe termene consecutive, caz în care nu mai poate fi asigurat caracterul rezonabil al procedurii.

În consecință, aplicarea dispozițiilor anterior menționate nu poate fi imputabilă organului judiciar, astfel că inculpatul va fi obligat la plata onorariului apărătorului din oficiu, motivul de apel fiind lipsit de temei.

Instanța de apel nu a mai reluat aspectele descrise în analiza apelului Ministerul Public cu privire la inculpatul H.I., constatând doar că acesta nu este întemeiat.

În mod asemănător și față de inculpații G.I.E. și G.C.B., s-a reținut că prima instanță a avut în vedere toate criteriile de individualizare judiciară a pedepsei prevăzută de art. 72 C. pen., pe care le-a valorificat în mod eficient, pedepsele aplicate de câte 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării fiind suficiente și de natură să conducă la realizarea reeducării inculpaților și a scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală.

În consecință, apelurile promovate de inculpați au fost respinse în condițiile art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Față de cele expuse cu prilejul analizării recursului declarat de Ministerul Public, instanța l-a admis potrivit art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a desființat hotărârea atacată în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului H.I. și omisiunea aplicării dispozițiilor art. 348 C. proc. pen. cu privire la desființarea unor înscrisuri și cu prilejul rejudecării în aceste limite:

A reținut în favoarea inculpatului H.I. circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2), art. 76 lit. e) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 teza a II-a, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2), 76 lit. d) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 3201 C. proc. pen. și a menținut pedepsele aplicate pentru aceste infracțiuni.

În baza art. 348 C. proc. pen. a desființat următoarele înscrisuri:

- Contractul de creditare nr. 9488936 din 20 iulie 2011 încheiat de inculpatul B.G. cu B., aflat la dosarul de urmărire penală;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 19 din data de 28 septembrie 2012 încheiat între B. și S.C. E.K. S.R.L. cu privire la inculpata G.I.E., aflat la dosar;

- Contractul de cesiune de creanță nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. și S.C. K.I. S.R.L. cu privire la inculpații B.R.G. și G.C.B., aflat la dosar.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

A făcut aplicarea art. 192 C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov, de partea civilă C.B. R. S.A. - Sucursala Brașov și inculpatul H.I.

Oral în instanță, parchetul a arătat că susține numai motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., sens în care a arătat că s-a dat o greșită interpretare normelor de drept în ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei, ca urmare a păstrării contractelor încheiate cu banca de către inculpații Ș.D., F.B. și L.C.M.

A susținut că, faptul că la dosar nu exista contractul de overdraft încheiat de inculpatul Ș.D. cu O.B. nu justifică refuzul instanței de a dispune anularea acestui înscris în conformitate cu dispozițiile art. 348 C. proc. pen., aspect în raport de care a apreciat că s-a făcut o încălcare a acestei dispoziții de drept, având în vedere faptul că, într-o situație similară, respectiv în cazul inculpatului B.R.G., instanța a dispus atât anularea contractului de creditare cât și a contractului de cesiune de creanță încheiat între partea vătămată și societățile de recuperare.

Totodată, a arătat că și în privința contractului încheiat între inculpata F.B. și I.B., se impunea desființarea acestui înscris, în baza dispozițiilor art. 348 C. proc. pen., iar în ceea ce privește contractul de creditare încheiat între inculpata L.C.M. și C.B., de asemenea, instanța era obligată să dispună desființarea acestui înscris, întrucât partea vătămată ar fi putut să ceară recuperarea creditului în baza răspunderii civile delictuale.

Recurentul inculpat H.I., având cuvântul, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., arătând că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului este prea aspră în raport de faptul că inculpatul nu a primit creditul respectiv și a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen.

Recurenta partea civilă C.B.R. S.A. - Sucursala Brașov a solicitat în baza art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. obligarea la plata dobânzilor remuneratorii penalităților și comisioanelor bancare prevăzute de contractul de credit până la data plății integrale a prejudiciului și nu la plata dobânzii legale remuneratorii.

Înalta Curte analizând recursurile formulate apreciază că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse:

Analiza recursului formulat astfel cum a fost structurat de parchet, relevă în opinia Înaltei Curți, în acord cu opinia celorlalte două instanțe, inaplicabilitatea acestui caz de casare în raport de următoarele aspecte, care raportat la fiecare dintre cei trei inculpați și în raport de situația juridică face imposibilă anularea înscrisurilor solicitate:

Cu privire la inculpatul Ș.D. din actele dosarului,rezultă că O.B. a cedat contractul de credit către O.F., astfel încât instanțele au dispus și respectiv menținut în mod corect, obligarea inculpatului, către această din urmă societate, la plata sumelor cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă, astfel că nu se poate dispune anularea acestui contract, pentru că în atare condiții partea civilă s-ar afla în imposibilitate de a-și recupera creanțele, ori scopul procesului penal include ca și finalitate pe lângă tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de comiterea unei infracțiuni și repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă penală ce a generat pagube, cum este și cazul acestui inculpat.

Referitor la inculpata F.B., se constată că în ceea ce o privește pe aceasta, Contractul de creditare și garanție nr. 839871 din 15 aprilie 2011 încheiat de inculpată și I.B., nu poate fi anulat, analiza actelor dosarului relevă că pe durata urmăririi penale ce a făcut obiectul prezentei spețe s-a constatat că inculpata nu a avut intenția de a înșela și prin urmare nu a fost trimisă în judecată pentru infracțiunea de înșelăciune, astfel că nu se poate proceda la anularea contractului de credit încheiat, așa cum corect a stabilit și instanța de fond.

Iar în legătură cu contractul de creditare și garanție reală imobiliară nr. 104 din 31 august 2011 încheiat între inculpata L.C.M. și C.B., având în vedere că infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei este o infracțiune de pericol și întrucât s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune - lipsa prejudiciului - de asemenea în mod corect nu s-a putut dispune anularea contractului de creditare (a lui "negotium") întrucât acest înscris este cel în baza căruia partea vătămată poate cere recuperarea creditului acordat, iar în lipsa acestuia banca se vede nevoită - fără trimiterea în judecată a inculpatei și pentru infracțiunea de înșelăciune - și în condițiile respingerii pretențiilor în prezenta cauză și a nesolicitării de către Ministerul Public sau a părții vătămate a anulării actului, în imposibilitatea recuperării eventualului prejudiciu (prejudiciu ce va deveni actual la momentul anulării înscrisului).

Față de toate aceste aspecte, Înalta Curte în consens cu soluția adoptată de cele două instanțe, constată lipsa de temei al recursului formulat de parchet și pe cale de consecință nu va face aplicabilitatea dispozițiilor art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., nefiind incident în cauză.

Cât privește recursul părții civile C.B.R. S.A. - Sucursala Brașov care a solicitat în baza art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. obligarea la plata dobânzilor remuneratorii penalităților și comisioanelor bancare prevăzute de contractul de credit până la data plății integrale a prejudiciului și nu la plata dobânzii legale remuneratorii, Înalta Curte apreciază că nu poate fi vorba despre o aplicare nelegală a legii, în mod legal și corect prima instanță a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile constând în plata sumei ce reprezintă obiectul contractului de creditare, la care se vor adăuga dobânda legală remuneratorie și penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 începând de la data de 5 septembrie 2011 și până la data plății integrale a debitului,solicitarea de a dispune asupra comisioanelor bancare, se circumscrie unor solicitări subiective și nu neaplicării unor norme legale, astfel că recursul formulat de aceasta nu se regăsește în conținutului textului de lege invocat ca și motiv de recurs.

Analiza recursului inculpatului H.I., întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., și în raport de care a arătat că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată este prea aspră, susținut de faptul că inculpatul nu a primit creditul respectiv, sens în care solicitat și aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen.

Și pentru acest inculpat, Înalta Curte apreciază că nu poate fi invocată o nouă reindividualizare a pedepsei cu consecința reducerii pedepsei și schimbării modalității de executare în raport de prevederile legislative care permit reformarea unei hotărâri, doar atunci când pedeapsa aplicată este în alte limite decât cea prevăzută de lege.

Ca atare, o noua reindividualizare a pedepsei, pe alt temei decât cel arătat nu-și găsește aplicabilitatea și cum inculpatul H.I., a invocat un caz de casare care nu poate fi aplicat în această fază procesuală, urmează ca recursul promovat de acesta să fie respins.

Pentru toate considerentele de fapt și drept expuse, Înalta Curte apreciază hotărârea pronunțată ca legală și temeinică, sens în care urmează a respinge recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov, de partea civilă C.B.R. S.A. - Sucursala Brașov și de inculpatul H.I. împotriva Deciziei penale nr. 109/Ap din 01 octombrie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, ca nefondate.

Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Va obliga recurenta parte civilă la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați Ș.D., B.G., B.G. și L.C.M., în sumă de câte 200 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată F.B., în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de parchet, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Brașov, de partea civilă C.B.R. S.A. - Sucursala Brașov și de inculpatul H.I. împotriva Deciziei penale nr. 109/Ap din 01 octombrie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați Ș.D., B.G., B.G. și L.C.M., în sumă de câte 200 RON, se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată F.B., în sumă de 50 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de parchet, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 06 iunie 2014.

Procesat de GGC - AM