Civil liability of a corporation for acts of non-employees in criminal proceedings for tax evasion and unlicensed mining activities

Asupra recursului de față;

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 148 din 28 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, în baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. raportat la art. 18 Legea nr. 508/2004 au fost condamnați inculpații:

- A.L., cetățean italian, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup nestructurat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional nestructurat.

În baza art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 18 din Legea nr. 508/2004, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b), c) C. pen., pe un termen de 2 ani.

În baza art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2003, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de executarea de activități miniere fără permis sau licențe.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 10 luni, sporită la 3 ani închisoare.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare s/a dispus ca inculpatul să respecta următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la la Serviciul de probațiune din raza de domiciliu.

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,precum și întoarcerea.

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență

- supravegherea executării acestor obligații a fost încredințată Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 18 din Legea nr. 508/2004, a fost condamnată inculpata A.E. la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 18 din Legea nr. 508/2004, a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen., pe un termen de 1 an.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani, sporită la 2 ani și 4 luni închisoare.

În baza. art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 și 4 luni .

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a. Să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune din raza de domiciliu.

b. Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,precum și întoarcerea.

c. Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

d. Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă

Supravegherea executării acestor obligații a fost încredințată Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.,cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 18 din Legea nr. 508/2004 condamnă inculpata - G.A.M., la o pedeapsă de 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional nestructurat.

În baza art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. art. 3201 C. proc. pen., art. 18 Legea nr. 508/2004 a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen., pe un termen de 2 ani.

În baza art. art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2003, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de executare de activități miniere fără permis sau licențe .

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni, sporită la 3 ani închisoare.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 7 ani.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a. să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

b. să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,precum și întoarcerea.

c. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

d. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Supravegherea executării acestor obligații a fost încredințată Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen.,cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 18 din Legea nr. 508/2004 au fost condamnați inculpații:

- C.M.E.,

- P.O.I.

- B.D., la câte o pedeapsă de 1 an și 2 luni pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat.

În baza art. 9 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 18 din Legea nr. 508/2004 au fost condamnați aceeași inculpați la câte o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen., pe un termen de 1 an.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpaților C.M.E.,P.O.I. și B.D., urmând ca aceștia să execute pedeapsa cea mai grea de câte 1 ani și 6 luni sporită la 1 an și 8 luni închisoare.

În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 8 luni.

În baza art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpații să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a. Să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba;

b. Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu,reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile,precum și întoarcerea;

c. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Supravegherea executării acestor obligații a fost încredințată Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Alba.

În baza art. 864 C. pen., s-a atras atenția inculpaților asupra cauzelor care atrag revocarea măsurii suspendării sub supraveghere.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a b), c),C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților s-a dispus suspendatrea și executării pedepselor accesorii.

În baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen., au fost obligați la plata despăgubirilor civile către partea civilă Statul Român reprezentat de A.N.A.F. și D.G.F.P. Alba:

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente SC E. SRL și SC P. SA la plata sumei de 92.062 lei (prejudiciu din relația cu SC E. SRL) reprezentând redevențe miniere.,

- inculpații A.L., A.E., G.A.M., C.M., P.O.I. și B.D., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 1.280.071 lei prejudiciu rezultat din vânzările ilegale de beton, reprezentând impozit pe profit și T.V.A.;

- inculpații L.A., A.E. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 843.4571ei (prejudiciu rezultat din scăzăminte 3% eroare de cântărire reprezentând impozit pe profit și T.V.A.);

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civiimente SC P. SA și SC A. SRL la plata sumei de 55.200 lei (vânzări beton pentru drumul de acces la se SC A. SRL, reprezentând impozit pe profit și T.V.A.);

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. SA și SC A. SRL la plata sumei de 105.296,08 lei(prejudiciu rezultat din necolectarea T.V.A.-ului prin nefacturarea lucrărilor către SC A. SRL);

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. SA și SC A. SRL la plata sumei de 124.786 lei (prejudiciu rezultat din contract de întreținere spații verzi fictiv, între SC A. SRL și SC P. SA);

- inculpații A.L., G.A.M. în solidar partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 884.874 lei( prejudiciu rezultat din reevaluarea terenurilor vândute de SC P. SA la SC K. SA reprezentând impozit pe profit);

- inculpații A.L., G.A.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 59.910 lei( prejudiciu rezultat din diminuarea redevențelor miniere).

În baza art. 163 C. proc. pen., a fost menținut sechestrul asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților și părților responsabile, civilmente până la concurența sumelor stabilite cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 s-a dispus comunicarea prezentei hotărâri la data rămânerii definitive la Registrul Comerțului Alba în vederea efectuării cuvenitelor mențiuni.

În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații, în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. SA - cu sediul în Alba Iulia, Județ Alba, - SC E. SRL cu sediul în Alba Iulia, jud. Alba, - SC A. SRL cu sediul în Alba Iulia, jud. Alba la plata sumei de 97.743 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 114/D/P2010 din 3 august 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul s-a dispus:

I. Punerea în mișcare a acțiunii penale, și trimiterea în judecată a inculpaților, după cum urmează;

- A.L. pentru săvârșirea infracțiunilor de;

- constituire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, executarea de activități miniere fără permis sau licențe prev. de art. 57 alin. (2) din. Legea nr. 85/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- A.E., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- G.A.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat prev, de art. 8 din Legea nr. 39/2003, executarea de activități miniere fără permis sau licențe prev. de art. 57 alin. (2), din. Legea nr. 85/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- C.M.E., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b),d și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- P.O.I.,, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- B.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

De asemenea, prin același rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților L.C.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, executarea de activități miniere fără permis sau licențe prev. de art. 57 alin. (2) din. Legea nr. 85/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- A. (J.) R.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- S.M.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 rap. la art. 9 alin. (1) lit. b), d) din Legea nr. 241/2005 (referitor la redevențele calculate la SC P. SA și activitățile derulate prin SC E. SRL), conflict de interese prev. de art. 2531 C. pen. (sume de bani și alte foloase primite de la L.A.), favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 263 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (constatările de la SC E. SRL și SC P. SA), fals în declarații prev. de art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (declarațiile de avere și interese), totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- I.D.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 (referitor la redevențele calculate la SC P. SA și activitățile derulate prin SC E. SRL), conflict de interese prev. de art. 2531 C. pen.., favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 263 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (constatările de la SC E. SRL și SC P. SA), fals în declarații prev. de art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (declarațiile de avere și interese), totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- D.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, conflict de interese prev. de art. 2531 C. pen. (referitor la SC P. SA), favorizarea infractorului prev. de art. 264 C. pen. (referitor la SC P. SA), omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 263 alin. (1), (2) C. pen. (referitor la SC P. SA), fals în declarații prev. de art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (declarațiile de avere și interese), omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 263 alin. (1), (2) C. pen. (referitor la SC F.C.U. SA 2006), totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- C.D.N. pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 rap. la art. 9 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 241/2005 (referitor la SC P. SA), conflict de interese prev. de art. 2531 C. pen. (referitor la SC P. SA), favorizarea infractorului prev. de art. 7, motive, chiar și după ce acesta a devenit administrator la SC P.C. SRL.

Astfel, s-a stabilit că, întâmplător, în momentul când au început cercetările aparente în dosarele penale întocmite de D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Alba Iulia, L.A. era în Italia iar sumele de bani existente din vânzările ilegale de beton au fost luate de inculpatul L.C. care a și dispus ștergerea evidențelor de acest gen.

Ștergerea acestor evidențe s-a și realizat de către A.E. și șefii stațiilor de beton precizați anterior, cu acceptul inculpatei A.R.

S-a mai reținut că aceste evidențe au mai putut fi recuperate la perchezițiile informatice efectuate, decât parțial.

Gruparea precizată anterior, a fost sprijinită de mai mulți angajați de la D.G.F.P. Alba, respectiv de D.I. - director adjunct executiv, C.D. - șef de serviciu și prieten cu L.C., precum și S.M. și I.D. - inspectori fiscali în domeniul redevențelor miniere și apropiați ai inculpatului L.A.

Aceștia acordau consultanță și sfaturi economico - financiare și fiscale membrilor grupării, efectuau controale formale și protejau societatea din punct de vedere fiscal.

Atingerea obiectivului grupării, respectiv obținerea de bani prin fraudarea statului prin sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate, necesita sprijinul unor persoane cu atribuții de control în domeniu economico - financiar și fiscal și cu cunoștințe în acest domeniu.

Astfel, inculpații D.I., C.D., S.M. și I.D. erau cei care stabileau contribuabilii controlați, temele controlului, persoanele care merg în control și nu în ultimul rând, aprobau sau nu rapoartele de inspecție fiscală întocmite de inspectorii fiscali care mergeau în control.

Sprijinul acordat grupării de funcționarii publici de la D.G.F.P. Alba, era atât anterior sau în timpul săvârșirii faptelor (ex. sfaturi de înregistrare eronată a diferențelor din reevaluare făcute cu scopul neplății impozitului pe profit datorat, consultanță, calculul efectiv al redevențelor pentru formularea declarațiilor, etc), cât și ulterior săvârșirii faptelor, pentru a împiedica descoperirea infracțiunilor comise, tragerea la răspundere a membrilor grupării și asigurarea folosului infracțiunii (ex. admiterea recuzării echipei de control, schimbarea acesteia cu membrii potriviți - tocmai C.D., refuzul întocrnirii unor verificări obiective, etc).

Această consultanță și sprijin, nu era însă dezinteresat, inculpații D.I., C.D., S.M. și I.D., fiind remunerați pentru aceste fapte, sau au primit direct ori indirect alte foloase materiale (ex. beton).

Sprijinul acordat grupării de către funcționarii publici precizați anterior, a avut un efect puternic negativ pentru posibilitatea identificării, constatării și cuantificării infracțiunilor săvârșite, precum și pentru tragerea la răspundere a făptuitorilor, susnumiții fiind organele specializate, competente și abilitate ale statului să constate aceste fapte, prejudiciile foarte mari de altfel, dar complete ce au mai putu fi constate, fiind tot rezultatul sprijinului acordat de către aceștia.

O caracteristică a acestei grupări, a fost siguranța și încrederea că autoritățile abilitate ale statului sunt de partea lor, împrejurare datorită căreia au ajuns să se creadă de neatins, fapt pe care îl și afirmau, iar apartenența la un anumit cerc de oameni de afaceri constituit în județ, în jurul funcționarilor publici de la finanțe precizați anterior, singurii care îi puteau controla în acest domeniu, dar care îi sprijineau în mod real, i-au făcut să fie relativ neglijenți în ultima perioadă, iar prejudiciile cauzate să fie foarte mari.

Instanța de fond a apreciat că, toate aceste aspecte prezentate, constituie date concrete cu privire la modul de gândire și acțiune al învinuiților și inculpaților pentru atingerea scopului precizat anterior și prestabilit, dar demonstrează și o coordonare ierarhică a grupării, un mod prestabilit de împărțire a sumelor și bunurilor obținute, împărțire pentru care se ținea seama și de poziția ierarhică în cadrul grupului și care este confirmată de modul de trai și bunurile deținute, mai ales de liderii grupării L.C. și L.A.

Cu privire la infracțiunile comise de angajații SC P. SA, membrii acestei grupări infracționale, conduse de inculpații L.C. și L.A., identificate și probate în cauză s-a reținut următoarele:

Referitor la transferul balastului de la SC E. SRL la SC P. SA, s-a reținut că, inculpații A.L., L.C. Ioan și G.A.M., ajutați de inculpatul L.E. - administrator la SC E. SRL, nu au înregistrat în evidențele contabile ale societății pe care o conduceau, valoarea reală a balastului pe care-l exploatau din terasele și albiile Mureșului achiziționate de la SC E. SRL în 01 iulie 2008 (Blandiana 3 - în albia Mureșului și Căptălani-Iruga - în terasă), balast care apărea astfel, în mod fictiv, cumpărat de la această din urmă societate, la prețuri mult reduse față de prețul pieței (2,1 lei, față de 12 lei practicat de SC P. SA și SC E.E. SRL), deși era exploatat efectiv de cumpărătorul SC P. SA de pe suprafețele nou achiziționate.

În realitate, faptic, balastul era exploatat și folosit de SC P. SA cu mijloacele proprii și de pe suprafețele proaspăt achiziționate, dar scriptic, balastul apărea exploatat de SC E. SRL și vândut către SC P. SA cu prețuri mult subevaluate (2.1 lei), față de prețul de vânzare practicat pe piață în acea perioadă și chiar de SC E. SRL, anterior. Mai mult, valoarea producției de balast la preț de cost, astfel cum a fost determinată și raportată A.N.R.M., de către SC P. SA, în anul 2008, a fost de 10,35 lei/m.c.

Acest mod de a proceda, s-a aplicat și datorită împrejurării că SC P. SA nu deținea la acea dată (iulie 2008-mai 2009) licență de exploatare pentru suprafețele cumpărate, dar aceste licențe erau deținute de fostul proprietar - SC E. SRL și valabile pentru acesta, respectiv: licența din 30 ianuarie 2008, pentru Blandiana 3 - în albia Mureșului, cu valabilitate până în 30 ianuarie 2009 și licența din 16 iunie 2008, cu valabilitate până în 16 iunie 2009, pentru zona Căptălani-Iruga - în terasă.

Efectuarea acestor manopere, au determinat neevidențierea și neplata integrală a taxelor datorate bugetului statului, aferente acestor exploatări, taxe care, în cazul în care SC P. SA ar fi procedat și scriptic legal și își înregistra valoarea reală a balastului exploatat, ar fi fost la o valoare mult mai mare, respectiv raportate la cantitățile de balast exploatat (209.467 mc) și la valorile de vânzarea și/sau producție a acestuia și nu la valori subevaluate, întrucât redevența minieră se calcula raportat la acești indicatori

Mai mult, 'deși SC P. SA, a cumpărat de la SC E. SRL, în 01 iulie 2008, toate aceste suprafețe de teren, utilaje și stocuri, transfer care s-a realizat împreună cu personalul angajat care le deservea, între cele două societăți precizate anterior s-a încheiat pentru perioada 01 iulie 2008 - 01 mai 2009, un contract fictiv de închiriere purtând din 30 iunie 2008 prin care, SC E. SRL închiria și utiliza de la SC P. SA, pentru suma de 10.000 euro - chirie, un utilaj (excavator) pentru exploatarea balastului de pe suprafețele de teren pentru care deținea licențele de exploatare, dar pe care le vânduse anterior, balast care era ulterior vândut, așa cum am precizat deja, tot către SC P. SA cu sume mult diminuate.

Astfel, SC E. SRL, nu a înregistrat deloc cheltuieli de exploatare, nici faptic și nici scriptic, deoarece în mod real cheltuielile aferente exploatării au fost suportate și înregistrate în totalitate de SC P. SA. Din acest motiv, nu s-a simțit nici nevoia încheierii unui contract de închiriere la momentul vânzării și nu s-au emis facturi pentru plata chiriei utilajului aparent folosit, respectiv nu s-au evidențiat aspecte privind plata personalului care-l deservea și a consumabilelor necesare utilizării acestuia, fapt ce dovedește încă o dată, fictivitatea operațiunilor scriptice precizate.

Instanța de fond a mai reținut că, de altfel, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, respectiv înregistrările ambientale ale discuțiilor purtate între S.M. și I.D. cu administratorul SC E. SRL - L.E., cu ocazia controlului realizat de aceștia în anul 2009 pe tema redevențelor miniere, contractul de închiriere din 30 iunie 2008 nici nu exista la acea dată, încheierea acestuia fiind sugerată de inspectorii D.G.F.P. Alba - S.M. și I.D., pentru a justifica ilegalitățile comise, care au prejudiciat bugetul statului și localizate la SC P. SA cu complicitatea lui L.E. Aceste . înregistrări ambientale, au fost efectuate de inc. L.E. personal, în afara unui cadru procesual și au fost identificate, respectiv ridicate autorizat de organele de cercetare penală cu ocazia perchezițiilor informatice efectuate în cauza nr. 6D/P/2010 a D.I.I.C.O.T. S.T. Alba Iulia, percheziție efectuată asupra sistemelor informatice ale numitului V.C.

Aceste filmări (înregistrări ambientale) au fost expertizate și s-a concluzionat că sunt continue și neprelucrate, reprezentând înregistrarea unei situații de fapt în mod real produse (raportul de constatare tehnico - științifică întocmit de Institutul de tehnologii avansate).

Mai mult, tot pentru a încerca acoperirea acestor ilegalității, ulterior începerii controlului dispus de D.I.I.C.O.T. la SC P. SA și audierea numitului L.E. - administrator la SC E. SRL, respectiv la data de 14 aprilie 2011, SC P. SA a emis factura din 2011, aferentă contractului de închiriere din 2008 pentru închirierea excavatorului precizat anterior, deși așa cum am arătat deja, această situație era fictivă și sugerată de inculpații S.M. și I.D.

S-a mai reținut că, în aceste condiții, așa cum reiese și din materialul probator adrninistrat în cauză, au fost înregistrate cheltuielile aferente exploatării reale a balastului de către SC P. SA, dar această societate nu a plătit taxele datorate bugetului statului pentru valoarea reală a redevențelor miniere datorate funcție de valoarea producției miniere realizată, așa cum era legal, ci la o valoare mult diminuată, așa cum aceasta era facturată de SC E. SRL către SC P. SA. Astfel s-a cauzat bugetului statului un prejudiciu de 92.062 lei, prin diminuarea în condițiile precizate mai sus, a bazei de calcul a redevenței cu suma de 920.617,55 lei.

Această diminuare s-a datorat faptului că, prețul de vânzare a balastului trecut pe facturi în mod formal și în funcție de care se plătea redevența a fost diminuat artificial, tocmai în scopul diminuării cuantumului redevenței datorate statului.

Prima instanță a mai reținut că, în cauză s-au avut în vedere concluziile procesului-verb al de control din 09 mai 2011, întocmit de Garda Financiară Hunedoara, deoarece activitatea faptică de exploatare desfășurată, s-a realizat de SC P. SA, iar sumele datorate cu titlu de redevență erau aferente acestor activități.

Faptul că SC E. SRL deținea licențe de exploatare și nu SC P. SA, reprezenta o ilegalitate în plus pentru cel care a exploatat în aceste condiții, respectiv tot pentru reprezentanții SC P. SA. și concluziile D.G.F.P. Alba, formulate în procesul-verbal din 28 iulie 2011, sunt similare, dar localizează evaziunea la SC E. SRL, aspect care nu corespunde stării de fapt probate.

Totodată, s-a mai reținut că, inculpatul L.E., în calitate de administrator la SC E. SRL, nu a desfășurat practic activități generatoare de taxe și impozite, ajutând doar la săvârșirea faptelor, în calitate de complice.

S-a reținut că, toate aceste fapte au generat prejudicii bugetului statului și au fost constatate de inspectorii S.M. și I.D., dar aceștia nu au luat măsuri de coroborare a contabilității celor două societăți cu operațiunile comerciale faptice derulate, așa cum aveau obligația, ci le-au trecut cu vederea pentru a obține personal, foloase materiale ilegale, respectiv pentru suma de 5.000 lei, cerută și primită de la L.E.

Pentru această faptă, respectiv pentru săvârșirea infracțiunilor de dare și luare de mită, cauza a fost disjunsă și declinată în favoarea D.N.A., Serviciul Teritorial Alba Iulia, care a și întocmit deja rechizitoriu în cauză (din 20 iunie 2011), numiții S.M., I.D. și L.E. fiind astfel trimiși în judecată.

Cu privire la vânzările ilegale de beton, prima instanța a reținut că, tot în sensul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, numiții A.L., L.C.I., A.E., A. (J.) R., G.A.M., C.M.E., P.O.I. și B.D., în calitate de asociați, administratori, director general, directori economici, responsabil vânzări și operatori/șefi de stație, au înregistrat în evidențele contabile ale SC P. SA, cheltuielile aferente producerii betonului vândut către persoane fizice și juridice care nu solicitau factură, dar nu au înregistrat și veniturile obținute din vânzarea acestor produse, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit și T.V.A.-ului datorat bugetului de stat cu suma de 1.280.071 lei, aproximativ 320.000 euro.

Pentru a ascunde aceste venituri și a justifica cheltuielile făcute cu x producerea betonului astfel comercializat - „la negru", susnumiții au întocmit pentru perioada de până la înființarea SC P.C. SRL (primăvara anului 2009), avize de însoțire a mărfii aferente transportului acestor cantități de beton, pe care scriau în mod fictiv, la rubrica beneficiarului (numelui și destinației), datele șantierelor proprii deschise în acele momente, ca SC R.G. SA, SC T. SA, SC M.A. SA, SC A. SA, SC B.P. SRL, SC S.S.D. SRL, etc.

În ce privește livrările la SC H. SA, deșii există nereguli privind înregistrările contabile, s-a stabilit de către echipele de control că livrările s-au făcut în cadrul lucrărilor de reparații, prejudiciul fiind astfel diminuat cu această valoare.

Aceste avize de însoțire a mărfii erau întocmite de șefii de stație de prelucrarea betonului, la solicitarea inculpatei A.E. care prelua comenzile de la terți și stabilea cărui client nu i se va întocmi factură pentru marfa livrată.

Astfel, pentru clienții care luau beton „la negru", inculpata A.E. conducea o evidență separată pe care o comunica șefului de stație de beton de la Vințu de Jos sau Drîmbar, iar aceștia, în raport de șantierele existente în lucru la acea dată, întocmea numai aviz de însoțirea mărfii și nu și factură așa cum aveau stabilite obligațiile de serviciu, în mod legal. Pe avizul de însoțirea a mărfii se trecea datele șantierului în cauză, dar betonul mergea în mod real la cel care l-a comandat și a cărui date de contact și livrare erau scrise de A.E. pe comenzile ce le comunica șefului de stație C.M.E. sau B.D. L.C., era cel care verifica pe ce șantiere s-au întocmit avizele de însoțire a mărfii, dispunând uneori schimbarea acestora când cantitățile băgate suplimentar pe un anumit șantier erau prea mari, sau nu corespundeau clasele de beton.

Sumele de bani astfel obținute, din vânzări ilegale, neevidențiate, erau colectate de A.E. și predate numiților L.A. și L.C., aproximativ zilnic, pe baza unor evidențe extracontabile, conduse de ea. Și aceste evidențe au fost distruse la solicitarea numitului L.C., cu aprobarea lui L.A. și acceptul lui A.R., după începerea cercetărilor de către parchet.

Aceste cantități de beton, vândute „la negru", nu au fost înregistrate în evidențele contabile ale SC P. SA ca fiind ieșite din societate (facturate), ci au fost înregistrate numai ca și o cheltuială ocazionată de producerea lui. Ieșirile de beton, pentru cantitățile vândute „la negru", pentru care erau întocmite doar avize de însoțire a mărfii, au fost înregistrate ulterior de către inculpatul L.C., după începerea controlului dispus de la D.G.F.P. Alba și realizat de către U.G., S.D., ș.a. în situații de lucrări cu valoare zero, respectiv ca lucrări suplimentare fără valoare, incluse în prețul total al contractului de realizare a obiectivului aflat în execuție.

Astfel, SC P. SA, înregistra în evidențele contabile doar cheltuielile aferente producerii betonului vândut ilegal, dar nu și veniturile obținute din valorificarea acestuia, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit și T.V.A.-ului datorat bugetului statului.

Ca urmare a unui control realizat în 2008, pentru a verifica o rambursarea de T.V.A. solicitată de SC P. SA, control realizat de U.G. și S.D., aceștia au observat aspecte ilegale importante și au solicitat conducerii D.G.F.P. Alba, efectuarea unui control de fond la SC P. SA.

Prima instanță a mai reținut că, la acea dată, D.G.F.P. Alba era organizată sub aspectul compartimentului de control, funcție de mărimea contribuabilului, pe domeniile contribuabili mici și mijlocii.

Astfel, la contribuabilii mijlocii șeful compartimentului de control era O.C., iar șef de serviciu era C.D. Aceștia împreună cu celelalte compartimente de control erau sub coordonarea directorului adj. executiv D.I. Această subordonare față de D.I. era însă, la acea dată doar metodologică, iar U.G. și S.D., au putut beneficia de sprijinul profesional și dezinteresat direct al numitului O.C. În aceste condiții, controlul de fond solicitat de cei doi inspectori precizați anterior, a fost aprobat de directorul coordonator M.l., la propunerea numitului O.C., fiind numită echipa de control compusă din U., S., A. și D. Aceștia au început controlul de fond la SC P. SA, în toamna anului 2008, ocazie cu care au semnalat la începutul anului 2009, câteva aspecte ilegale esențiale ca: vânzările de beton „la negru", lucrările în curs de execuție vechi și de o valoare foarte mare nefacturate, reevaluarea unor terenuri vândute la SC K. SA pentru care nu s-a plătit impozit pe profit, multe cheltuieli voluptorii efectuate de conducerea societății, ș.a., aspecte care au fost aduse la cunoștința conducerii D.G.F.P. Alba atât în scris, cât și verbal, în mod repetat.

Văzând că echipa de control precizată anterior, își îndeplinește atribuțiile de serviciu și constată ilegalitățile comise de membrii grupării, între aceștia și inculpații L.C. și L.A. au izbucnit conflicte, care i-au determinat pe cei din urmă să facă presiuni asupra inculpaților C.D. și D.I., precum și la alte persoane din conducerea D.G.F.P. Alba, pentru a schimba echipa de control.

Până în aprilie 2009, aceste presiuni nu au avut rezultat, deoarece echipa de control era susținută firesc și profesional de Oltean Cosmin, șeful compartimentului de control de la contribuabili mijlocii, unde SC P. SA se încadra la acea dată.

După aprilie 2009, când a avut loc reorganizarea D.G.F.P. Alba, O.C. nu a mai rămas în funcția de conducere precizată, deoarece funcția acestuia s-a desființat, iar compartimentul de control s-a împărțit în servicii, conduse de un șef de serviciu, toate aflate în subordinea directă și nu doar metodologică, a directorului adj. executiv D.I.

Astfel, numiții U., S., A. și D., au fost repartizați în serviciul nr. 5, condus de șeful de serviciu C.D. și director adjunct executiv D.I., rămânând practic fără susținerea necesară continuării controlului la SC P. SA.

Deși susnumiții au precizat în scris aspectele ilegale constatate și au solicitat efectuarea unei expertize tehnice în construcții prin care să se verifice în teren cantitățile de beton efectiv turnate pe șantierele în lucru, această expertiză a fost trucată în modul pe care îl vom preciza ulterior.

În cadrul acestui conflict intervenit între U., S., A. și D. - pe de o parte și conducerea SC P. SA - L.C. și L.A., reprezentanții societății controlate nu puteau pune la dispoziția echipei de control, documente justificative care să dovedească utilizarea cantităților de beton vândute „la negru" și trecute pe avizele de însoțire a mărfii ca fiind folosite pe șantierele proprii. Această situație a durat o perioadă mai lungă de timp (ianuarie - februarie 2009), ocazie cu care a fost solicitată intens de către L.C. și L.A. schimbarea echipei de control.

Deoarece echipa de control în cauză era sprijinită inițial și legal de O.C., aceasta nu a fost schimbată și s-a încercat procedural o mediere a disputelor.

Numitul O.C. și C.D. s-au deplasat la SC P. SA, prin februarie - martie 2009, pentru a vedea care este situația exactă și a le spune reprezentanților contribuabilului să prezinte documentele justificative privind utilizarea cantităților de beton trecute în avize pe șantiere.

Aceste documente justificative (situații de lucrări semnate de beneficiar pentru acceptare) nu existau și nu erau facturate, deoarece cantitățile de beton în cauză au fost vândute" la negru, motiv pentru care, așa cum reiese din materialul probator administrat, urmare sfaturilor inulpatul C.D. și ulterior, din dispoziția acestuia dată inculpatului L.C., s-au întocmit în fals situațiile de lucrări cu valoare zero, prin care cantitățile de beton vândute la negru și trecute în avizele de însoțire a mărfii întocmite anterior, cuprinzând datele false ale beneficiarului - șantierul SC P. SA, au fost trecute practic ca lucrări scriptic efectuate suplimentar, netaxabile beneficiarului și incluse în valoarea totală a contractelor aferente șantierelor în lucru. Aceste situații de lucrări cu valoare zero, nu existau la momentul începerii controlului realizat de U., S., A. și D., în perioada octombrie 2008 -mai 2009. Aspectele precizate anterior sunt confirmate de L.A., A.E., O.C. și parțial, chiar de L.C.

Ulterior înființării SC P.C. SRL și începerii activității acesteia în primăvara anului 2009, dar și parțial anterior pentru stația de prelucrare a betonului de la Drâmbar, achiziționată de SC P. SA de la SC E. SRL în 01 iulie 2008, pentru motivul că prima societate menționată nu mai deținea decât foarte puține șantiere proprii, acestea fiind preluate de SC P.C. SRL, începând cu această dată și până la sfârșitul anului 2010, s-a procedat la schimbarea metodei de livrare a betonului „la negru", prin folosirea „bonurilor de transport" - ca documente justificative extracontabile șine-înseriate, folosite doar pentru însoțirea transportului și evidența proprie, din cadrul grupului, respectiv decontarea către L.A. și L.C. a sumelor de bani obținute.

Astfel, pentru livrarea betonului fără documente justificative către diverse persoane, se întocmeau doar bonuri de transport care însoțeau marfa, documente justificative ne-înseriate, care erau adunate de A.E. împreună cu sumele de bani neîncasate în avans și predate învinuiților L.A. și L.C., când primul lipsea. Aceste bonuri erau distruse și de șefii de stație când betonul era plătit în avans, direct înv. A.E. Oricum, ulterior, aceste bonuri de transport, pe care era înscrisă cantitatea reală de beton livrată și destinatarul, erau distruse.

Pentru a acoperii producția de beton înregistrată în contabilitate ca și cheltuială, producție care era mai mare decât cea livrată sau utilizată la producția proprie de prefabricate din beton, cu participarea inculpaților L.A., L.C., A. (J.) R.M. și A.E., s-au întocmit rapoarte pentru efectuarea unor scăzăminte fictive la stațiile de beton și s-a hotărât în adunarea generală a acționarilor, acest lucru, introducându-se un procent de eroare la cântărire de 3%. în realitate, acest procent avea rolul de a diminua diferențele dintre cantitățile de beton produse, pentru care s-a înregistrat cheltuiala și cele vândute, în cazul cărora nu erau înregistrate veniturile din vânzările ilegale, fără factură.

Prin aceste moduri, verificându-se gestiunile betonului și materiilor prime folosite la producerea acestuia, astfel cum acestea au fost recuperate și identificate (minimal), s-a constatat că nu s-au înregistrat venituri în contabilitatea SC P. SA, în perioada 01 iulie 2008 - 31 decembrie 2010 în valoare totală de 2.289.178 și s-a creat bugetului statului un prejudiciu (minim cert) de 843.457 lei, aproximativ 200.000 euro, reprezentând impozit pe profit și T.V.A.

Cuantificarea reală a prejudiciilor astfel produse, nu s-a putut realiza, întrucât volumul de muncă este foarte mare, în condițiile în care autoritățile specializate din cadrul D.G.F.P. alba nu și-au efectuat controalele în mod legal și imparțial, ci au favorizat reprezentanții SC P. SA în detrimentul statului și chiar i-au învățat cum să fraudeze ori să-și ascundă fraudele fiscale comise.

Mai mult, evidențele reale existente la acea dată au fost distruse - fizic în cazul înscrisurilor, sau șterse - în cazul situațiilor de pe sistemele informatice de la vânzări, stații de prelucrarea betonului, etc. și nu au putut fi recuperate integral.

Cu privire la pensiunea turistică și drumul aparținând SC A. SRL, prima instanță a reținut că, inculpații L.A., L.C., A. (J.) R.M. și A.E., au folosit în scopul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, precum și a scoaterii în mod ilegal a unor importante sume de bani din SC P. SA, ale societăți interpuse pe care le controlau ca: SC A. SRL, societate administrată de A.L.

În acest sens, inculpații A.L., L.C.I., G.A.M. și A. (J.) R., în calitate de asociați, administratori, director general și director economic la SC P. SA, nu au evidențiat, în perioada anilor 2008 - 2009, în contabilitatea SC P. SA și' implicit a SC A. SRL, livrările de beton, alte materiale de construcție și celelalte lucrări și servicii, inclusiv manoperă, aferente realizării drumului de acces spre motelul restaurant (pensiunea turistică), aparținând SC A. SRL, situat în comuna Gîrbova, sat Cărpiniș, sustrăgându-se astfel de la plata impozitelor și taxelor datorate statului cu suma de 55.200 lei (T.V.A. și impozit pe profit).

Astfel, s-a constatat că drumul de acces în cauză, are o lungime totală de 1995 ml și o lățime de 4 ml, cu o suprafață de 7.980 mp. Pentru o lungime de 283 mp, situată pe terenul aflat în proprietatea SC A. SRL, au fost întocmite documente justificative de către reprezentanții SC P. SA și au fost efectuate plățile aferente lucrărilor și serviciilor prestate de către SC A. SRL, dar pentru diferența de 1.712 ml, nu s-au întocmit facturi - ca documente justificative, iar veniturile aferente pentru realizarea diferenței nefacturate, din drumul de acces în cauză, nu au fost evidențiate, diminuându-se astfel veniturile societății. în contabilitatea SC P. SA, au fost evidențiate însă cheltuielile aferente procurării materialelor folosite (beton, sorturi, etc.) și a manoperei aferente, aspect care a influențat și el în sens negativ veniturile SC P. SA, diminuând profitul.

Acest drum, a fost însă realizat integral până la 30 iulie 2009, când a fost recepționat, conform proiectului întocmit de SC B.P.S. SRL, astfel că au existat toate elementele necesare pentru estimarea și calculul veniturilor și cheltuielilor realizate de SC P. SA, dar nefacturate.

În acest mod, SC P. SA nu a facturat și înregistrat în contabilitate veniturile aferente realizării celor 1.712 ml de drum de acces spre pensiunea turistică aparținând SC A. SRL, dar a înregistrat cheltuielile aferente, cauzându-se astfel prejudicii bugetului de stat în sumă totală de 55.200 lei (T.V.A. și impozit pe profit).

De asemenea, nu au fost facturate de SC P. SA nici lucrările desfășurate pentru realizarea motelului-restaurant (pensiunea turistică) aparținând SC A. SRL de la Cărpiniș, comuna Gîrbova. Aceste cheltuieli, reprezentau contravaloarea materialelor și prestările de servicii efectuate cu utilaje și au fost.colectate în contul imobilizări în curs de execuție, unde au rămas nefacturate până în timpul controlului dispus de D.I.I.C.O.T. - decembrie 2010, deșii lucrarea a fost finalizată și recepționată conform proiectului, în 26 martie 2009.

Prima instanță a mai reținut că, potrivit situațiilor de lucrări identificate la SC P. SA, în contul precizat anterior - lucrări în curs de execuție, s-au identificat printre alte lucrări aflate în mod real în curs de execuție și cheltuielile efectuate cu șantierul „pensiune turistică Gârbova", care erau în valoare totală de 438.733,66 lei. Această valoare, nu a fost facturată către SC A. SRL, lunar, așa cum reprezentanții SC P. SA erau obligați conform dispozițiilor art. 129 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 și Ordinul M.F. nr. 2222/2006, fiind facturate numai în 13 decembrie 2010 - factura din 2010, doar după declanșarea controlului dispus de D.I.I.C.O.T. și începerea verificărilor de către Garda Financiară Alba la SC I.V. SRL.

Procedând în acest mod, cu privire la realizarea obiectivului „pensiune turistică", SC P. SA, a cauzat un prejudiciu bugetului statului în sumă de 105.296,08 lei, întârziind astfel plata T.V.A.-ului, care se calcula numai la facturare, întrucât prin includerea sumelor prevăzute în situațiile de lucrări întocmite, în contul de imobilizări, impozitul pe profit a fost calculat și plătit. Astfel, deși în această perioadă SC P. SA a solicitat rambursări de T.V.A. și a colectat respectiv dedus T.V.A., prin nefacturarea lucrărilor precizate anterior în valoare de 438.733,66 lei, s-a evitat practic colectarea unei sume mari reprezentând T.V.A. de 105.296,08 lei, amânând astfel, ilegal și nejustificat plata T.V.A.-ului datorat bugetului statului.

Faptul că SC P. SA nu a condus evidențe clare și distincte cu privire la realizarea celor două obiective precizate anterior, face practic imposibilă identificarea certă a tuturor cheltuielilor și lucrărilor efectuate, astfel că s-au luat în considerare din estimări și situații de lucrări parțial identificate, doar valoarea minimală a activităților ce au putut fi reținute ca fiind efectuate. Acest, mod de conducere a evidențelor contabile ale SC P. SA, corelat cu volumul mare de documente justificative și venituri ori lucrări realizate de această societate, avea ca scop tocmai, pierderea respectiv ascunderea printre alte operațiuni a anumitor venituri realizate și neevidențiate, cu scopul sustragerii lor de la taxare.

Pentru niciuna din. lucrările precizate anterior nu s-au întocmit contracte de execuție, SC P. SA sustrăgându-se astfel de la plata impozitelor și SC A. SRL, inculpații A.L., L.C., G.A. și A. (J.) R., au plătit către cea din urmă societate precizată anterior, până în decembrie 2010, servicii de întreținere spații verzi în valoare de 2000 euro/lună, inclusiv pentru lunile de iarnă, servicii care nu au fost însă prestate efectiv și care au fost contractate doar fictiv, pentru a se realiza transferul acestor sume de bani. Astfel, între SC P. SA și SC A. SA, s-a încheiat contractul de prestări servicii din 2007, semnat în ambele calități de L.A., cu valabilitate până în 31 decembrie 2009, dar prelungit ulterior până în 31 decembrie 2012.

Cu privire la acest contract, întrucât sumele virate alimentau conturile SC A. SRL unde L.A. era acționar și administrator, prima instanță a considerat că nu în mod întâmplător, toate documentele justificative necesare (facturi) au fost înregistrate în evidențele celor două societăți, evidența contabilă fiind condusă corect. Ilegale erau însă de această dată, activitățile faptice contractate, care nu au fost executate în - realitate, fiind realizate doar aparent, scriptic în documentele justificative întocmite.

În acest mod, deoarece cheltuielile efectuate în acest scop, pentru întreținerea spațiilor verzi sunt nedeductibile, pentru că nu generează venituri și erau achitate nedatorat cu privire la un serviciu fictiv prestat,s-au cauzat prejudicii bugetului de stat, prin majorarea artificială a cheltuielilor și diminuarea veniturilor, în valoare de 124.786 lei (impozit pe profit și T.V.A.).

Cu privire la reevaluarea terenurilor, prima instanță a reținut că, în cursul lunii decembrie 2007, SC P. SA a vândut către SC K.S. SA, mai multe parcele de teren (83.949,22 mp) cu valoarea de 2,3 mii euro, echivalentul a 8.096.000 lei (factura din 20 decembrie 2007), pentru care nu s-a calculat și plătit impozitul pe profit aferent diferenței dintre valoarea de achiziție și valoarea de vânzare, așa cum era legal și firesc, ci în baza unei reevaluări anterioare efectuate pro cauza în mai 2007, reevaluare mult apropiată de prețul de vânzare, s-a calculat și plătit ulterior vânzării activelor în cauză, impozit pe profit doar pentru veniturile realizate prin diferența dintre această valoare - stabilită prin reevaluare dar care nu reprezintă o cheltuială efectivă pentru societate și valoarea încasată din vânzare.

Astfel, prin reevaluare, s-a mărit artificial valoarea terenurilor înstrăinate (cu suma de 5.324.884 lei), față de valoarea de achiziție (1.370.770 lei), valoare suplimentară care a fost și ea înregistrată în contabilitate și tratată practic, la îndrumările lui C.D. și din dispoziția numiților A.L. și L.C.I., de către directorul ec. G.A.M., ca o cheltuială deductibilă realizată de societate, aspect evident fals. în acest mod, s-a cauzat bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 884.874 lei reprezentând impozit pe profit, neachitat nici până în prezent.

De asemenea, prima instanță a mai reținut că, așa cum reiese din declarațiile martorilor audiați și celelalte mijloace probatorii administrate, că numita M.I., director economic la SC P. SA până în luna martie 2008, a refuzat să înregistreze în decembrie 2007, la vânzarea terenului, diferențele de impozit necalculate și neplătite ca urmare a reevaluării activului în cauză, în contul intitulat rezerve din reevaluare, așa cum i s-a dispus de către C.D. și L.C., lucru care a și contribuit la schimbarea acesteia din funcție. Aceste operațiuni financiar-contabile ilegale, au fost realizate însă ulterior, la sfârșitul anului 2008, de numita G.A., tot prin determinarea acesteia realizată de C.D., L.C. și L.A.

Cu privire la redevențele miniere la SC P. SA aferente exploatărilor reale de balast, s-a reținut că acestea nu au putut fi stabilite în prezent, în mod cert și real, deoarece la sfârșitul anului 2010, după începerea vizibilă a verificărilor efectuate de către D.I.I.C.O.T. la mai multe societăți din grupul de firme al inculpaților, dosare întocmite pe teme economice, din dispozițiile inculpaților L.C. și L.A., dar la inițiativa numitului L.C. și cu acceptul inculpatei A.R., inculpații A.E. și Popa Octavian au șters din evidențele sistemelor informatice folosite situațiile reale ale producției, consumului și vânzărilor de balast, sorturi și beton. De asemenea, susnumiții au distrus prin rupere și incendiere registrele cu evidențele precizate anterior conduse în scris de angajații societății.

Tot astfel, pe parcursul derulării operațiunilor ilegale precizate anterior, inculpații A.E., P.O., B.E. și C.M., distrugeau evidențele întocmite conținând situațiile reale (ex. bonurile de transport, registre, alte evidențe), de care nu mai aveau nevoie, respectiv care erau clarificate spre sub aspectul încasării contravalorii mărfurilor vândute, iar banii predați numiților L.A. sau L.C. Situațiile centralizate ale acestor operațiuni comerciale derulate „la negru" au fost însă distruse numai la sfârșitul lui 2010. Sugestive sunt în acest sens declarațiile înv. A.E.

Astfel, în perioada efectuării controalelor economico-financiare și fiscale efectuate de către inculpații I.D., S.M., C.D. și L.I., aceste situații existau și erau ușor de identificat și verificat. Susnumiții nu au avut însă interesul de a-și îndeplinii atribuțiile de serviciu în mod corect și obiectiv, fiind interesați de obținerea unor foloase materiale personale de la reprezentanții SC P. SA - L.A. și L.C.

În acest sens, s-a stabilit în baza probelor testimoniale că, balastul era exploatat de SC P. SA, în județul Alba, anterior lunii iulie 2008, când SC P. SA a cumpărat balastierele, stația de sortare și stația de betoane de la SC E. SRL, din Lancrăm, iar ulterior acestei date, din zona Blandiana și Căptălani-Iruga.

Balastul exploatat de pe aceste suprafețe era adus în totalitate la stația de sortare a societății de la Vințu de Jos, unde se afla principalul punct de lucru al societății și unde era cântărit și transformat din metri cubi în tone.

Pentru aducerea balastului la stația de sortare, se întocmeau bonuri de transport, care erau înregistrate în evidențele firmei pentru decontarea cheltuielilor. De asemenea, pentru corespondența cu transporturile de balast aduse în stația de sortare, se proceda la cântărirea tuturor cantităților de balast aduse și crearea stocurilor din acest produs. Ulterior sorturile erau obținute și vândute ori folosite la producția de beton, evidențe care la data controlului, existau de asemenea și puteau fi cuantificate.

Sorturile erau înregistrate în gestiunea societății în mod simplu, prin aplicarea unui procent de 7% de scăzământ la producția de balast cântărită. Astfel, în acele momente și mai ales pentru perioade de timp mult mai mici verificate, situația producției de balast necesară pentru calcularea redevenței miniere era relativ ușor de obținut, prin verificarea situațiilor de la cântar cu balastului obținut. Astfel de verificări nu au fost însă efectuate de inculpații S.M. și I.D., deoarece nu aveau interesul stabilirii unor situații reale pe baza cărora să se plătească statului contribuțiile legale, aceștia fiind remunerați ilegal de înv. L.A.

Mai mult, pentru efectuarea calculelor în vederea declarării redevenței miniere de către SC P. SA, activitate ilegală desfășurată de inculpații S.M. și I.D. și aflată în conflict de interese cu calitatea lor oficială și atribuțiile lor de serviciu, aceștia au luat în calcul doar situații centralizatoare puse la dispoziție de angajații SC P. SA, fără a face o verificare faptică a stocurilor și producției de sorturi și balast, verificare chiar încrucișată, așa cum aveau obligația.

Instanța de fond a mai reținut că, o astfel de verificare, prin sondaj, a situației gestiunii balastului s-a făcut însă de inculpații S.M. și I.D. numai cu ocazia unui prim control, din anul 2008, când au constatat nereguli în modul de calcul al redevențelor și când și-au oferit practic serviciile remunerate pentru efectuarea ulterioară de către ei a calcului redevențelor miniere.

Prin urmare controlul a fost făcut astfel tocmai pentru a-și demonstra importanța și utilitatea serviciilor pe care aveau să le propună. începând cu acest moment, inculpații S.M. și I.D. au început practic să efectueze trimestrial, înainte de perioada de raportare la A.N.R.M. și D.G.F.P. Alba, personal, calculele redevențelor miniere la SC P. SA, calcule pe care le lăsau în scris contabilelor G.A. sau A.R. și care erau folosite de acestea pentru formularea declarațiilor pe tema redevențelor miniere.

După acest prim control, prin care au arătat ce pot face, respectiv ce neplăceri pot cauza, inculpații S.M. și I.D. nu au mai verificat cu ocazia controalelor ulterioare, nici măcar prin sondaj, documentele de vânzarea sorturilor, așa cum au făcut anterior, luând de bune situațiile centralizatoare puse la dispoziție de contabili și efectuând un calcul superficial rapid și posibil, chiar probabil nereal, al valorii redevențelor miniere ce urmau a fi declarate.

Evident, controalele ulterioare efectuate tot de aceștia, dar în calitatea lor oficială de inspectori la D.G.F.P. Alba, era o formalitate, reprezentanților SC P. SA, fiindu-i imputat ulterior doar faptul că au uitat să declare o sumă calculată de ei și înregistrată în contabilitatea, la care s-au adăugat penalități.

Prima instanța a mai reținut că, valoarea reală a acestor redevente, este însă, în prezent, imposibil de stabilit, cu privire la o perioadă de timp așa de mare de verificat, un volum al producției, achizițiilor și vânzărilor foarte mare al societății, precum și lipsa actuală a situațiilor reale care au fost șterse, fac imposibilă stabilirea certă, în prezent, a producției de balast, a cuantumului cheltuielilor de producție și a valorii de înstrăinare sau consum, aspecte strict necesare pentru stabilirea corectă a cuantumului redevenței miniere datorate statului. Așa cum am arătat deja, această situație nu era greu de stabilit, fracționat și anterior când aceste situații existau.

Astfel, deși este probat prin interceptările convorbirilor telefonice realizate între inculpații A.R. și S.M., precum și prin probe testimoniale că inculpații S.M. și I.D. știau de existența unor diferențe "între constatările lor cuprinse în materialele de control întocmite corespunzător calculelor pe tema redevenței efectuate tot de ei și declarate de SC P. SA - pe de o parte și situația reală a gestiunii balastului - de cealaltă parte, aspecte probate cert, în prezent nu s-a reușit stabilirea cu certitudine a cuantumului prejudiciilor cauzate statului pe tema redevențelor miniere, iar evaziunea fiscală sub această formă este o infracțiune de rezultat.

S-a reușit totuși, stabilirea ca prejudicii o diminuare a redevențelor miniere făcută de inculpați și reprezentanții SC P. SA, cu privire la luarea în considerare a disconturilor acordate de SC P. SA cu ocazia, vânzărilor de sorturi și balast, ori beton, reduceri care au fost luate în calcul de inculpații S.M. și I.D. pentru diminuarea valorii redevenței miniere, deșii nu este legal, la calculul redevențelor fiind luată în considerare așa cum prevede legea „valoarea producției miniere", care nu este afectată de discouturilor făcute de agentul economic, acesta suportând el și nu statul favorurile făcute clienților.

În aceste condiții, valoarea de 59.910 lei, stabilită suplimentar de echipa de control de la A.N.A.F., D.G.M.C. și neluată în calcul de inculpații S.M. și I.D. cu ocazia efectuării calcului redevențelor miniere, situație prin care s-a diminuat redevența minieră datorată statului cu suma precizată, reprezintă un prejudiciu minimal ce a putut fi stabilit în prezent, ca fiind cauzat în acest domeniu.

Instanța de fond a mai reținut că, responsabili pentru cauzarea acestui prejudiciu, sunt inculpatul L.A. - cu care inculpații S.M. și I.D. țineau legătura, inculpata G.A., în calitate de contabil și evident cei care au făcut calculele, și anume, inculpații S.M. și I.D.

În prezent, după ce evidențele reale privind producțiile au fost distruse, atât cele scriptice - materiale (pe registre) cât și cele informatice - virtuale, iar perioada verificată corelat cu volumul foarte mare de activitate al firmei presupune o muncă enormă, ce nu se poate realiza decât într-o perioadă foarte lungă de timp, autoritățile de specialitate aflate în control cu sprijinul organelor de urmărire penală nu au mai putut stabilii cu certitudine, cuantumul prejudiciilor cauzate pe tema redevențelor miniere.

S-a stabilit însă o valoare minimă cu titlu de prejudiciu produsă bugetul statului, prin luarea în considerare de către inculpații S.M. și I.D., cu ocazia calculelor efectuate pe această temă adiskount-urilor practicate de SC P. SA la valoarea de vânzare, aspect care evident nu ar trebui să influențeze valoarea redevenței, la care se ia în calcul „valoarea producției miniere".

Aceștia au diminuat însă valoarea de calcul a redevenței cu această sumă și implicit redevența declarată, acuzând astfel prejudicii bugetului statului.

Similar s-a întâmplat și cu producția de beton, dar autoritățile au folosit în această speță, situațiile primei echipe de control, ridicate de aceștia în fotocopie la data controlului din 2008 și predate în mod legal organelor de urmărire penală.

Astfel, pe tema redevențelor miniere, privind activitățile SC P. SA derulate după ce operațiunile de exploatare a balastului nu au mai fost trecute scriptic prin SC E.E. SRL, s-a stabilit un prejudiciu minim creat bugetului statului de 59.910 lei, valoare imputabilă inculpaților S.M. și I.D., precum și reprezentanților SC P. SA, G.A., A.R., L.A. și L.C.

De asemenea inculpații S.M. și I.D. au constatat cu ocazia controlului efectuat la SC E. SRL în 2009 că inculpatul L.E. nu a derulat efectiv operațiuni de exploatare a balastului după 01 iulie 2008, întrucât nu mai avea cu ce utilaje și personal să o facă, precum și că operațiunea reală de exploatare a fost efectuată de SC P. SA, care tocmai a cumpărat aceste capacități, precum și că prețul trecut aparent pe facturile de vânzare a balastului întocmite de SC E. SRL către SC P. SA, era mult diminuat fașă de valoarea de vânzare practicată de SC E. SRL sau cheltuielile de producție ale SC P. SA, aspect ce influența negativ cuantumul redevenței miniere datorate. Este evident, că în condițiile în care SC E. SRL nu exploata efectiv balastul, nu înregistra cheltuieli de producție, dar aceste cheltuieli erau înregistrate de SC P. SA, iar dacă operațiunile de exploatare s-ar fi făcut real, valoarea de producție ar fi fost mult mai mare, simultan cu creșterea cuantumului redevenței miniere datorate.

În acest sens se reține, așa cum este probat în cauză, că operațiunile faptice de exploatare s-au efectuat de către SC P. SA, societate care a și înregistrat cheltuielile de exploatare și care avea capacitățile tehnice necesare, activitate care s-a făcut însă ilegal, fără existența unor licențe de exploatare deținute legal de SC P. SA. Pentru obținerea acestor licențe, s-a pus problema să se facă formalitățile necesare de către reprezentanții SC P. SA, numai prin toamna anului 2008, când numitei G.A. i-au fost cerute datele necesare de către L.C. și L.A.

Instanța de fond a apreciat că este reală împrejurarea că, pentru ascunde aceste ilegalități, cu complicitatea inculpatului L.E., s-au întocmit facturi de achiziție a balastului de la SC E. SRL, la prețuri mult subevaluate față de prețul pieței, aspect ce a influențat negativ cuantumul redevenței miniere calculate și datorate.

Ajutorul dat de inculpatul L.E. celor de la SC P. SA care au exploatat ilegal balast și au înregistrat, de asemenea ilegal, facturile emise de SC E. SRL care nu aveau la bază operațiuni reale, reprezintă acțiuni de complicitate ale inculpatului L.E., la evaziunea fiscală săvârșită pe tema redevențelor de către reprezentanții SC P. SA -L.A., L.C. și G.A.

Aceste aspecte au fost constatate faptic de inculpații S.M. și I.D., dar nu s-au luat măsuri pentru remedierea situației, intrarea în legalitate și sesizarea organelor de cercetare penală, ci din contră, pentru suma de 5.000 lei primită de la L.E., au acceptat să trateze superficial constatările faptice efectuate și să acorde sfaturi pentru acoperirea fraudelor, sugerând încheierea unui contract de închiriere pentru utilajele necesare cu care să se facă exploatarea facturată de SC E. SRL.

În aceste condiții s-a încheiat contractul de închiriere a unui excavator cu SC P. SA, contract și care a fost facturat numai în decembrie 2010, după începerea controlului D.I.I.C.O.T. Mai mult, în mod evident, un singur excavator nu putea încărca cantitatea facturată și nici nu putea fi folosit în ambele zone de exploatare, B. și C.I., zone distanțate și cu specific diferit, respectiv albia Mureșului și terase. SC E. SRL, nu a înregistrat nici cheltuieli cu consumabile sau cheltuieli de funcționare ale acestui utilaj, închiriat doar aparent, fapt ce dovedește din nou fictivitatea operațiunilor scriptice derulate.

Prima instanță a apreciat că situația de fapt a fost reținută în baza următoarelor mijloace de probă:

- procesul verbal de control încheiat de Garda Financiară Secția Hunedoara, din 9 mai 2011 din care reies prejudiciile și aspecte economico-financiare care confirmă starea de fapt în ceea ce privește activitățile ilegale ale SC P. SA și SC E. SRL (vol. I - fila 295-353). Anexele aferente procesului verbal întocmit se află în volumele.

- procesul verbal din 29 iulie 2011 întocmit de D.G.A.M.C., care confirmă starea de fapt reținută (vol. I - filele 361-430) adresa D.G.F.P. Alba din 15 iulie 2011, din care reiese că la nivelul D.G.F.P. Alba a fost constituită prin Decizia nr. 12 din 17 ianuarie 2006 a directorului executiv o Comisie Fiscală care avea scopul de a soluționa diferitele moduri de interpretare a legislației economico-financiare și fiscale și de aplicare unitară a legislației. Această comisie a soluționat în perioada 2006 - 2008 un număr de 15 solicitări. Exemplificând, s-au atașat dosarului câteva soluții emise.de această comisie pe aspecte de genul celor precizate anterior, privind diferențele de opinii cu care aceasta a fost investită a le soluționa. Din înscrisurile precizate anterior rezultă că președintele comisiei era tocmai D.I. Există de asemenea, o speță din care reiese că, comisia a solicitat pentru clarificare și îndrumare un punct de vedere de la Direcția Juridică din cadrul A.N.A.F. (vol. I - filele 431 -449).

- procesul-verbal cu zilele în care inculpatul C.D. a fost în concediu de odihnă sau medical, în cursul anului 2008 și adresa D.G.F.P. Alba din 10 mai 2011. Din această adresă reiese că în perioada 1-14 martie 2008 și 8-15 aprilie 2008 inculpatul C.D. a fost în concediu de odihnă sau medical. Acest aspect se coroborează cu restul probatoriului în ceea ce privește -împrejurarea că susnumitul a acordat consultanță numitei G.A. în perioada când aceasta s-a angajat la SC P. SA (vol. I - filele 450-451).

- procesele-verbale și adresele diferitor instituții privind verificarea proprietăților deținute de inculpații D.I., C.D., S.M. și I.D., din care reiese că aceștia dețin pentru ei și membrii familiilor lor mai multe proprietăți. Din declarațiile de avere nu reiese ca aceștia să aibă credite importante ca valoare la diferite instituții bancare. De asemenea, dintr-un procesul verbal și planșele fotografice anexate, reies suprafețele betonate de la imobilul din Pianu de Jos deținut de S.M., respectiv aleea de intrare și podețul peste șanțul de colectare a apelor pluviale, fundația extinsă a gardului din piatră construit și imobilele care se observă din stradă. Aceste suprafețe betonate se coroborează cu materialul probator administrat, inclusiv cu declarația lui S.M., care recunoaște că a luat beton de la SC P. SA. (vol. I - filele 452-465).

- adresa D.G.F.P. Alba din 10 februarie 2011, din care reiese că această instituție a pus la dispoziția organelor de urmărire penală documentele întocmite de prima echipă de control până în momentul recuzării, respectiv de U., S., A. și D., împreună cu alte documente solicitate. înscrisurile întocmite de prima echipă de control au fost predate Gărzii Financiare Secția Hunedoara și ulterior D.G.M.C. pentru a fi avute în vedere la întocmirea controlului, ocazie cu care s-a constatat că aceste documente relevau fenomenul infracțional identificat la SC P. SA. (vol. I- filele 466-470).

- documente privind efectuarea expertizei tehnice în construcții deținute de D.G.F.P. Alba, respectiv: contractul de prestări servicii încheiat cu M.C.; procedurile de achiziție - gen selecție de ofertă; referatul din 12 martie 2009 întocmit de U., S., A. și D., aprobat de către O.C. prin care au fost aduse la cunoștința lui C.D. și D.I. pe larg aspecte infracționale identificate la SC P. SA privind reevaluarea terenurilor vândute la SC K.S. SA, fraudele privind vânzările la negru de beton, precum și necesitatea efectuării unei expertize tehnice în acest sens cu precizarea necesității verificării în teren a cantităților de beton turnate; punctul de vedere exprimat de SC P. SA și adus la cunoștința inculpaților D.I. și C.D. cu privire la fraudele constatate la vânzările de beton; precum și adresa D.G.F.P. Alba din 17 iunie 2009 prin care C.D. comunica directorului executiv adjunct D.I. necesitatea exprimată de U., S., A. și D. pentru „efectuarea unei investigații faptice în teren și controale încrucișate la societățile beneficiare a lucrărilor de construcții", (vol. I - filele 467-505);

- registrul unic de control al SC P. SA, din care reiese faptul că I.D. și Sârbu Mihail au fost în control la SC P. SA oficial, în baza unor delegări, doar în 6 - 17 octombrie 2008 și respectiv 20.10 - 2 noiembrie 2009. în registrul unic de control sunt înscrise și controalele efectuate de C.D. în iulie 2009 ca urmare a recuzării primei echipe de control, (vol. I - filele 507-517);

- procesul-verbal de ridicare a documentelor justificative întocmite de SC P. SA, prin care în încercarea de a se justifica vânzările la negru de beton s-a hotărât majorarea cu 3% a consumului de materiale necesare pentru fabricarea betonului în perioada ianuarie 2009 - decembrie 2010, cu scopul probat și recunoscut de reprezentanții SC P. SA de a justifica intrările de ciment, sorturi, aditivi și alte materiale necesare pentru fabricarea betonului, întrucât nu existau ieșiri pentru aceeași cantitate. Astfel de referate și procese verbale au fost întocmite-și de A. (J.) R., care era contabil șef la SC P. SA și avea cunoștință de vânzările la negru de beton. (vl. I - filele 518-533);

- raportul de inspecție fiscală din 21 septembrie 2009, întocmit de C.D. și L.I. la SC P. SA după recuzarea echipei de control, ocazie cu care s-au verificat doar aspecte generale privind inventarele și contabilitatea, respectiv corespondența dintre evidențele contabile și declarațiile formulate, ocazie cu care s-a descoperit pentru perioada 2006 - 2009 diferențe nedeclarate, minore la nivelul SC P. SA. Nu au fost verificate însă aspectele frauduloase aduse la cunoștința numiților C.D., D.I. și L.I. de prima echipă ce control, privind vânzările la negru de beton, lucrările în curs de execuție, reevaluarea terenurilor și diferențele înregistrate în rezerve, cheltuielile voluptorii, etc. Astfel, deși au fost analizate aspecte privind T.V.A.- ui, nu s-au constatat diferențe deși în contul lucrării în curs de execuție se aflau sume de aproximativ 5 mld. lei, nefacturate pentru realizarea pensiunii agro-turistice - de la Gârbova, aspect care influența evident negativ T.V.A.- ui declarat. Acest mod de a proceda era frecvent folosit și reprezenta un mod de a acționa a celor de la D.G.F.P. Alba, care pentru a crea o aparență de legalitate constatau aspecte relativ minore dar nu aspecte grave cu prejudicii mari. (vol. I - filele 535-563);

- procesele-verbale și înscrisurile întocmite de Garda Financiară Secția Hunedoara prin care s-au aplicat sechestre asigurătorii asupra unor bunuri aparținând SC P. SA în vederea garantării recuperării prejudiciului, (vol. I -filele 564-576);

- raportul de analiză al activităților și relațiilor infracționale, întocmit în cauză, din care reiese că între numiții C.D., D.I., L.C., L.A. și S.M. existau legături în ceea ce privește convorbirile telefonice. Unele dintre aceste persoane nu au recunoscut existența unor relații sau discuții telefonice între ei, spre exemplu C.D. cu L.A. sau S.M. cu L.C., dar analiza probelor o infirmă. (vol. I - filele 577-588);

- declarațiile inculpatului D.I., repetate și formulate în prezența apărătorului ales, din care reiese că acesta a recunoscut parțial comiterea unor fapte. Astfel, D.I. recunoaște că împreună cu C.D., dar mai ales acesta, a purtat discuții cu M.C. pentru ca aceasta să efectueze expertiza tehnică doar pe scripte, fără verificări faptice în teren, precum și că a dispus efectuarea controlului la SC P. SA deși știa că C.D. este prieten cu L.C. De asemenea, D.I. a arătat că știa că numitul C.D. merge frecvent la SC P. SRL în afara atribuțiilor de serviciu, precum și că a auzit că acesta le-ar fi sugerat celor de la SC P. SRL întocmirea acelor situații de lucrări cu valoare zero.

S-a mai reținut că, din declarația inculpatului D.I. reiese că inculpatul C.D. folosea un autoturism de culoare închisă, constant și se comporta cu privire la această mașină ca un proprietar. De asemenea, același inculpat recunoaște că a purtat discuții cu C.D. pe tema raportului de control întocmit la Unirea, unde li s-a solicitat sprijinul pentru a ajuta echipa de fotbal, respectiv pentru rambursarea T.V.A.- ului. D.I. recunoaște de asemenea, că avea cunoștință despre existența unei societăți comerciale beneficiară a banilor publici și deținătoarea echipelor de fotbal de juniori și seniori, interpusă asociației sportive, precum și că a citit materialul de control, dar nu a sesizat organele de cercetare penală pentru că aceasta ar fi fost atribuția șefului de serviciu C.D. (vol. II - filele 1-42).

- declarațiile inculpatului C.D., repetate și formulate în prezența apărătorului ales, din care reiese că acesta nu a recunoscut comiterea faptelor, dar ulterior a recunoscut conflictul de interese și utilizarea autoturismului provenit de la SC B. SRL. Susnumitul recunoaște aspecte privind constatările de la SC U. SA, privind existența societății pe acțiuni, precum și a A.S. Unirea 1924, dar nu consideră că avea obligația sesizării organelor de cercetare penală. Inculpatul C.D. recunoaște că a verificat la SC P.SRL și lucrările în curs de execuție, aspect confirmat și de L.I., dar susține că verificările au fost făcute prin sondaj și nu a constatat neregulile prezentate la rubrica starea de fapt. De altfel, pregătirea apărării cu susținerea verificărilor prin sondaj, era făcută de C.D. încă înainte de începerea audierilor în ceea ce-l privește, dar această apărare nu subzistă din motivele explicate anterior la starea de fapt. (vol. II - filele 43-84).

- declarațiile repetate și formulate în prezența apărătorului ales, ale inculpaților S.M. și I.D. din care reiese că aceștia nu recunosc deloc comiterea faptelor, aspect contrar probelor certe administrate în cauză, din care rezultă că susnumiții efectuau calcule pe tema redevențelor la SC P. SA fiind remunerați pentru aceste activități, precum și că avea cunoștință despre împrejurarea că nu era condusă corect gestiunea balastului și a betonului, că existau diferențe inclusiv între contabilitate și declarațiile fiscale formulate. Susnumiții nu recunosc nici probele tehnice privind înregistrările ambientale efectuate cu ocazia controlului de la SC E. SRL. (vol. II - filele 85-122).

- declarațiile repetate ale învinuitului Lazăr Ioan din care reiese că acesta nu a prea participat la controlul efectuat la SC P. SRL și nu participat deloc la controlul efectuat la SC F.C.U. SA. Susnumitul a efectuat doar unele verificări și pregătiri de acte la D.G.F.P. Alba. Acesta a citit însă materialele de control întocmite de C.D. și a constatat că există aspecte infracționale la cele două societăți, dar nu a sesizat organele de cercetare și urmărire penală.

Lazăr Ioan arată și că, în ceea ce privește controlul de la SC U. SA,conducerea acestei societăți a purtat discuții prealabile cu D.I. și C.D., ceea ce se coroborează cu afirmațiile inculpatului D.I., care arată că i s-a solicitat să ajute această societate, (vol. II - filele 123-135).

- declarațiile învinuitei C.M.C. repetate și formulate în prezența apărătorului ales, din care reiese că D.I. se ocupa de activitățile SC A.C. SRL, că a găsit și recomandat clienți pentru această societate, precum și că această societate era folosită de D.I., D.L. și de către ea, pentru exercitarea unor misiuni de audit și obținerea de venituri, (vol. II -filele 136-143);

- declarațiile repetate și formulate în prezența apărătorului ales de către învinuitul L.C., din care reiese că acesta recunoaște în parte faptele reținute în sarcina sa, mai ales cele privind vânzările la negru de beton, precum și implicarea inculpatului C.D. în consultanța acordată SC P. SA și relația de prietenie avută cu acesta încă din perioada liceului, când au fost colegi. De asemenea, învinuitul L.C. arată că este posibil ca situațiile de lucrări cu valoare zero să fi fost sugerate de C.D., precum și că știa despre împrejurarea că inc. C.D. a solicitat cu titlu de împrumut suma de 25.000 lei lui L.A., precum și că acești bani au fost restituiți doar în primăvara lui 2011. în ce privește cei 39.000 lei cu care s-a efectuat o compensare între SC P. SA și SC B. SRL, L.C. a arătat că șarpanta din fag care a făcut obiectul compensării, nu a fost comandată și folosită de SC P. SA. Tot în acest sens învinuitul L.C. arată că nu i s-a părut legal ca numitul C.D. să vină în control la SC P. SA, lucru pe care i l-a și comunicat acestuia, când C.D. i-a comunicat că el vine în control, după recuzarea primei echipe, (vol. II - filele 144-159);

- declarațiile repetate ale învinuitei G.A.M., formulate în prezența apărătorului ales, din care reiese că aceasta a fost determinată de C.D. și L.C. să efectueze înregistrările pentru reevaluarea terenurilor vândute, în sensul neplății impozitului pe profit pentru sumele trecute în rezerve, precum și că practic, acest lucru trebuia să-l facă, fiindu-i impus. învinuita arată că nu a avut cunoștință de modul corect de înregistrare a reevaluărilor și că a făcut așa cum i-a fost sugerat de către C.D. și impus de către L.C., G.A., arată că avea cunoștință despre vânzările la negru de beton, că de acest lucru se ocupa în principal A.E., L.C. și L.A., precum și șefii de stații. Susnumita a recunoscut de asemenea, soldul de aproximativ 5mld. nefacturat, aflat în contul lucrări în curs de execuție, precum și implicarea lui L.A. și L.C. în construirea acestor obiective. Aceasta, a precizat de asemenea, aspecte bare confirmă starea de fapt și în ceea ce privește exploatările fără licență de pe suprafețele achiziționate de la SC E. SRL, precum și faptul că redevențele erau calculate înainte de raportare de către S.M. și I.D., care lăsau sumele pe un înscris, iar aceste sume erau declarate la A.N.R.M. și D.G.F.P. Alba. Ulterior efectuării acestor calcule S.M. și I.D. au venit în control pe aceeași temă. (vol. II -filele 160-176);

- declarațiile repetate formulate în prezența apărătorului ales de către învinuita A. (J.) R.M., din care reiese că aceasta avea cunoștință despre vânzările la negru de beton, că ajuns contabil șef la SC P. SA ca urmare a recomandării lui S.M., că avea cunoștință despre lucrările nefacturate existente în contul lucrări în execuție pentru pensiunea agroturistică aparținând SC A. SRL, precum și că L.C. i-a spus că ori de câte ori are neclarități privind contabilitatea să-l sune pe C.D. de la finanțe. învinuita nu recunoaște, contrar a ceea ce rezultă din interceptările convorbirilor telefonice, că a purtat discuții cu S.M. pe tema redevențelor calculate de aceștia, precum și că situația contabilă, situația declarațiilor, situația gestiunilor și situația raportărilor pe această temă formulate de Sîrbu și Ispas era diferită. Contrar declarațiilor lui S.M., învinuita arată că acesta a încercat să caute contabil care să-i țină locul pe perioada cât ea urma să intre în concediu de maternitate. învinuita confirmă faptul că L.C. a avut o implicare în restituirea sumei de 25.000 lei, la începutul anului 2010. (vol. II-filele 177-190);

- declarațiile repetate ale învinuitului L.A. din care reiese că încă de la început acesta a recunoscut comiterea faptelor și a colaborat cu organele de urmărire penală în vederea aflării adevărului și tragerea la răspunderea penală a tuturor persoanelor implicate. Declarațiile susnumitului confirmă starea de fapt reținută. Astfel, acesta a arătat că s-a înțeles cu S.M. și I.D. să le plătească acestora diferite sume de bani pentru ca susnumiții să efectueze calculele pe tema redevențelor miniere, lucru care s-a și întâmplat. Susnumitul confirmă inclusiv la confruntare, că a livrat diferite cantități de beton lui S.M. pe care acesta nu le-a plătit, motivând că sunt pentru o biserică. Susnumitul confirmă și faptul că C.D. a fost cel care a venit cu ideea să nu se plătească impozitul pe profit pentru terenurile vândute la SC K. SRL, decât pentru diferența dintre valoarea reevaluată și cea de vânzare, precum și că acesta a cerut suma de 25.000 lei împrumut personal, iar el i-a solicitat lui C.D. să o vireze la SC B. SRL deoarece știa că nu o va mai primi. L.A. a confirmat și împrejurarea că, inc. C.D. a fost cel care a sugerat întocmirea situațiilor de lucrări cu valoare zero. Semnificativ este și faptul că L.A. nu a cunoscut că avea angajate, începând cu 2006, două societăți de auditare, respectiv SC B.C.A. SRL București și SC A.C. SRL, de ultima neavând cunoștință decât cu începere din 2008. Susnumitul precizează și faptul că contractele de compensare și împrumut pentru sumele de 40.000 lei și 25.000 lei au fost semnate de el la începutul anului 2011, fiindu-i aduse spre semnare de inculpații L.C.. L.A. recunoaște și faptul că a intervenit pe lângă D.l. personal și i-a solicitat schimbarea primei echipe de control, iar acest lucru l-a făcut și L.C., care a cerut și el schimbarea echipei lui C.D. L.A. a arătat și faptul că, L.C. avea implicarea în SC P. SA și se comporta ca șef al acestei societăți și după ce a devenit administrator la SC P.C. SRL. (vol. II -filele 191-204);

- procesul-verbal de confruntare al inculpatului L.A. cu inculpații I.D. și S.M., din care reiese că L.A. își păstrează declarațiile formulate (vol. II - filele 205-207);

- procesul-verbal de prezentare a planșei fotografice pentru recunoaștere, din care reiese că L.A. i-a recunoscut pe D.I. și C.C. ca fiind cei care veneau pentru a face auditarea la SC P. SA. (vol. II - filele 208212);

- fotocopiile contractului din 2008 încheiat între SC P. SA și SC B.A. SRL, precum și contractul din 2007 încheiat cu aceeași societate; contractele încheiate între SC P. SA și SC A.C. SRL pentru efectuarea auditării; aceste contracte au fost depuse în fotocopie la dosar de inculpatul L.A.. (vol. II - filele 215-235);

- raportul de constatare tehnico-științifică tip poligraf din 31 martie 2011, din care reiese că inculpatul L.A. a răspuns în principal adevărat cu privire la aspectele esențiale ale cauzei și confirmă starea de fapt reținută (vol. II - filele 236-247);

- declarațiile repetate formulate și în prezența apărătorului ales ale inculpata A.E., care confirmă starea de fapt așa cum ea a fost reținută.

A.E. arată implicarea inculpaților L.A. și L.C. în vânzarea betonului la negru și primirea banilor din aceste vânzări, chiar și în cel-l privește pe L.C., după ce acesta a devenit administrator la SC P.C. SRL. Susnumita arată aspecte cunoscute și în ce privește implicările inculpaților C.D., S.M. și I.D. în a acorda consultanță contabilelor G.A. și A.R. A.E. confirmă faptul că nu a primit bani de la S.M. pentru livrările de beton, dar nu știe dacă aceasta a plătit sau nu betonul lui L.A. Această declarație se coroborează însă cu declarațiile lui L.A. și confirmă starea de fapt.

A.E. arată de asemenea, implicarea lui L.C. în întocmirea unor contracte pentru compensările de beton și împrumutul de 25.000 lei, referitor la activitățile lui C.D. și SC B. SRL, respectiv faptul că la începutul lui 2011, L.C. i-a adus contractul de vânzare cumpărare a unei șarpante semnat și ștampilat și a cerut să spună dacă va fi întrebată, că avea acest contract de la data trecută pe el dar la rătăcit printre documentele sale. Aceeași inculpată arată și implicarea inculpatului L.C. în toamna lui 2010 în distrugerea evidențelor reale și ștergerea acestora de pe soft-urile calculatoarelor de la compartimentul vânzări și stațiile de beton, fapte săvârșite și cu acceptul inculpatei A.R. Susnumita precizează și implicarea lui L.C. în aspectele privind SC A.SRL și păstrarea acestor lucrări nefacturate în contul de lucrări în curs de execuție.

Aceste ultime afirmații se coroborează cu afirmațiile inculpatei A.R. Tot inculpata A.E., arată că L.C. trimitea diverse persoane la SC P. SRL, chiar și după primăvara anului 2009, pentru a le vinde beton la negru, iar acesta venea și verifica situațiile cu vânzări la negru și sumele de bani încasate, personal, (vol. II - filele 248-265).

- procesul-verbal de confruntare a inculpatei A.E. cu inculpații S.M. și I.D., din care reiese că A.E. își menține declarația privind consultanța acordată de S.M. și I.D. la SC P. SA, precum și faptul că nu a încasat sume de bani de la S.M. pentru livrările de beton, lucru pe care însă nu și-l poate aminti exact. (vol. II -filele 266-269).

- facturi întocmite pe șantierele proprii la care au mai fost găsite bilete atașate cu locul și persoanele unde betonul a fost livrat efectiv. Aceste înscrisuri au fost depuse de inculpata A.E. (vol. II - filele 271-273).

- contractul de vânzare cumpărare a unei șarpante depus de A.E., despre care susnumita a arătat că la primit de la L.C. în primăvara lui 2011 (vol. II - filele 274-276) declarațiile repetate ale inculpatei C.M.E. - șef stație de beton la Vințu de Jos în perioada 2005 - 2009, care confirmă implicarea sa în vânzările la negru de beton, așa cum s-a reținut la starea de fapt. (vol. II - filele 277-282).

- declarațiile repetate ale inculpatului P.O.I. - șef stație de beton la Vințu de Jos în perioada 2010 până în prezent, care confirmă implicarea sa în vânzările la negru de beton, așa cum s-a reținut la starea de fapt. (vol. II -filele 283-290) - declarațiile repetate ale inculpatului B.D. - șef stație de beton la Drâmbar în perioada 2008 până în prezent, care confirmă implicarea sa în vânzările la negru de beton, așa cum s-a reținut la starea de fapt. (vol. II - filele 291-296).

- declarațiile inculpatului L.E., administrator la SC El SRL formulate în prezența apărătorului ales, din care reies parțial aspecte care confirmă starea de fapt, respectiv că după 1 iulie 2008, când SC E. SRL a vândut afacerea privind exploatarea balastului, obținerea sortului și producerea betonului la SC P. SA, licențele de exploatare erau valabile și aparțineau societății sale, precum și faptul că nu a mai avut nici un utilaj pentru a face exploatarea balastului, iar contractul de închiriere a excavatorului de la SC P. SRL, nu-și mai amintește dacă încheierea sa a fost sugerată sau nu de către S.M. și I.D. cu ocazia controlului și discuțiilor înregistrate ambiental de către el. (vol. II - filele 297-301).

- declarația martorei M.C., expert tehnic în construcții, care confirmă starea de fapt, respectiv că D.I. și C.D. i-au încredințat efectuarea expertizei și i-au sugerat și acceptat să facă expertiza doar pe scriptele puse la dispoziție de SC P. SA, precum și că selecția de oferte realizată a fost formală, expertiza fiindu-i deja încredințată. Tot martora arată că a solicitat lui D. și C. documente, iar aceștia i le-au furnizat indirect de la SC P. SA. Susnumita arată că le-a solicitat celor doi efectuarea expertizei la un obiectiv mai mic unde se pot face mai ușor verificările în teren, dar D. și C. nu au fost de acord, spunându-i că este bine dacă face expertiza și pe bază de înscrisuri. Documentele de la SC P. SRL au fost puse la dispoziția lui M.C. de L.C. prin S.C., care a făcut transportul efectiv al acestora, (vol. II - filele 302-313).

- declarațiile martorilor G.L. și M.I., din care reiese că au formulat oferte de efectuare a unei expertize, probabil la solicitarea lui M.C. și că le-au dat acesteia. Susnumiții arată că efectuarea unei expertize tehnice în construcții presupune verificarea situației de la fața locului, precum și măsurători și constatări, aspecte neefectuate în cauză. (vol. II - filele 314-325)

- declarația martorei T.A.I., privind selecția de oferte realizată cu ocazia achiziției serviciului de efectuare a unei expertize tehnice de către D.G.F.P. Alba, din care reiese că s-au depus trei oferte, respectiv ale numiților M.C., G.L. și M.I., dar nu știe cum și de către cine. (vol. II - filele 326-327).

- declarația martorului C.S., președinte al Corpului Experților Tehnici din care reiese că efectuarea unei expertize tehnice în construcții presupune obligatoriu efectuarea de măsurători și determinări la fața locului. (vol. II-filele 328-331).

- declarațiile martorilor P.I. și P.C., directori la SC R. SA și actele depuse la dosar, din care reiese că situațiile de lucrări cu valoare zero întocmite nu sunt reale și că o parte din lucrările trecute în aceste situații, spre exemplu grinzi de fundații prefabricare sau rigle de beton, nu au fost folosite ca gen de lucrări la SC R. SA. (vol. II - filele 332-363).

- declarațiile martorului M.V., diriginte de șantier pentru SC A. SA, din care reiese că situațiile de lucrări cu valoare zero întocmite nu sunt reale și nu au fost acceptate de societate, (vol. II - filele 364-365).

- declarația martorei P.C. - angajată la SC P. SA din care reiese că existau două firme de audit financiar la SC P. SA, respectiv B.D.O. și SC A.C. SRL, precum și că pentru această din urmă societate în cadrul misiunilor de audit venea C.C. și D.I. Susnumita arată de asemenea, că C.D. a venit frecvent după angajarea lui G.A. în societate pentru a-i acorda consultanță, (vol. II - filele 366-367).

- declarațiile martorului I.A.D., jurist la SC P. SA, din care reies aspecte care confirmă starea de fapt privind consultanța acordată de C.D., vânzările la negru de beton, relația bună și verificările sub aspectul contabilității dintre A.R. și L.C., precum și legătura și consultanța acordată de S. și I. la SC P. SA, în special prin L.A. și A.R.. (vol. II - filele 368-371).

- declarația martorei P.L., angajată la SC P. SA în calitate de contabil, din care reies aspecte care confirmă starea de fapt privind vânzarea betonului la negru și aspecte privind preluarea afaceri de la SC E. SRL și deținerea de către această societate a licențelor de exploatare. Susnumita confirmă că SC E. SRL a vândut balast la SC P. SA cu prețuri mult mai mici decât prețul de exploatare pentru consumul propriu declarat de SC P. SA anterior și ulterior, aspecte ce influențau negativ valoarea redeventei. De asemenea, susnumita arată aspecte importante care confirmă starea de fapt sub aspectul consultanței acordată până în iulie 2010 de către S. și I., periodic și înainte de perioada de declarare a redevențelor, atât în sprijinul lui G.A. cât și a lui A.R., până în iulie 2010 când s-a schimbat modul de calcul, prin aplicarea unei sume fixe/unitatea de măsură. Susnumita arată că Sârbu și Ispas au venit ulterior în control tot ei pe această temă (vol. II - filele 372-374).

- declarațiile martorilor F.G. - șef balastiere și mecanizare, O.M.L. - contabil gestiuni balast și sorturi și F.E.A. -.responsabil cu cântărirea balastului adus în firmă, din care reiese procedura de înregistrare a balastului și sorturilor, precum și faptul că, cu ocazia controalelor efectuate, Sârbu și Ispas nu s-au deplasat niciodată măcar până la stația de sortare și locul de cântărire a balastului de la Vințu de Jos, pentru a verifica gestiunea reală, intrările de balast și corespondența acestora cu ceea ce era trecut în evidențele contabile. Aceste situații nu mai pot fi verificare în prezent în mod cert, deoarece în octombrie 2010, la dispoziția lui L.C., cu aprobarea lui L.A. și acceptul lui A.R., situațiile scriptice reale de pe registre și soft-urile calculatoarelor au fost distruse, respectiv șterse. (vol. II-filele 375-380);

- declarația martorului S.C.M., din care reiese că a fost chemat de către L.C. sau L.A. nu mai reține exact, care i-au cerut să ducă expertului tehnic M.C. documentele întocmite și avizele de însoțire a mărfii legate de șantierul aparținând lui SC R. SA. Susnumitul arată că nu a fost cu M.C. la SC R. SA. (vol. II - filele 385-386):

- declarația martorului S.D.D. - inginer la SC P. SA, din care reiese că la solicitarea lui L.A. și L.C. a întocmit pe baza avizelor de însoțire a mărfii deja existente, situațiile de lucrări cu valoare zero, în 2009. (vol. II - filele 387-380);

- declarațiile martorilor R.A., G.M. și G.A.M., din care reiese că în calitate de contabil la SC P. SA aveau cunoștință că se vindeau cantități de beton la negru, aspecte de care se ocupa A.E., care și dădea banii la L.C. și L.A. Susnumitele relatează aspecte care confirmă starea de fapt reținută, precum și împrejurarea că S.M. și I.D. veneau la SC P. SA în afara atribuțiilor de control, însă nu știau în ce scop (vol. II - filele 389-396);

- declarațiile martorului M.A., angajat la SC A. SRL, din care reiese că nu s-a ocupat niciodată de întreținerea spațiilor verzi de la punctul de lucru Vințu de Jos al SC P. SA. (vol. II - filele 397-398);

- declarațiile repetate ale martorei M.I.M., fost director economic la SC P. SA, care confirmă starea de fapt așa cum a fost reținută, precum și împrejurarea că C.D. acorda consultanță la SC P. SA și i-au cerut împreună cu L.C. să facă înregistrările diferențelor din reevaluare și trecerea în contul de rezerve pentru a se sustrage de la plata impozitului pe profit datorat statului, lucru pe care l-a refuzat, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care a fost dată afară de L.C. De asemenea, M.I. arată că C.D. și-a luat concediu o perioadă de câteva săptămâni de la D.G.F.P. Alba, pentru a o sprijini pe G.A. după angajarea acesteia în martie 2008, pentru preluarea și conducerea contabilității SC P. SA. Susnumita arată de asemenea, că lucrările de la Gârbova, cel puțin la început, au fost coordonate și de către L.C., materialele fiind furnizate și de SC P. SA. Susnumita arată că a auzit ulterior și vânzarea unor cantități e beton la negru de către SC P. SA, precum și că a rămas câteva luni în urmă cu conducerea contabilității deoarece se ocupa intens de relația cu SC B.C. SRL, pentru listarea la bursă a societății. M.I. precizează și faptul că, era de notorietate în jud. Alba, împrejurarea că C.D. acorda consultanță și protecție la mai multe firme din județ printre care și SC M. SRL Sebeș, societate la care contabilă era A.., aceasta fiind recomandată tot de către C.D. la societate. Și la această societate, C.D. acorda consultanță contracost. L.C. a fost acela care a refuzat propunerea contabilului șef M.I., în perioada când aceasta a lucrat la SC P. SA, de a face auditul financiar cu firma lui T.A. și care a impus ca auditarea să se facă de către SC A.C. SRL. Susnumita cunoștea că în spatele acestei societăți era D.I., iar misiunea de audit era desfășurată în principal de C.C. și D.I. (vol. II - filele 399-405);

- declarațiile martorului D.A., din care reies aspecte care confirmă starea de fapt și se coroborează cu ale numitei M.I. Susnumitul cunoaște și aspecte legate de relația inc. C.D. cu M.R., (vol. II -filele 406-409);

- declarația martorului B.N., conducător auto la SC P. SA, din care reiese că în cursul anilor 2008- 2009 acesta a dus aproximativ 15 mc de beton la Pianu de Jos la casa aparținând lui S.M., precum și locul unde a turnat betonul, (vol. II - filele 410-411);

- declarația martorei Ș.V. - contabil la SC A. SRL și documentele depuse, din care reiese faptul că L.C., L.A. și contabilele, nu au facturat de la SC P. SA toate lucrările efectuate pentru construcția pensiunii și drumului de la Gârbova, precum și că recepția a fost făcută după proiect, fiind semnată și de L.C. Lucrările aflate la SC P. SA înregistrate în contul lucrări în curs de execuție, au fost facturate în parte numai la sfârșitul lui 2010. (vol. II - filele 412-419);

- declarația martorului V.C. - din care reiese că la solicitarea lui L.E. a descărcat o filmare efectuată de acesta privind înregistrarea unor discuții ambientale dintre S./I. și L.E. L.E. i s-a plâns susnumitului de faptul că acesta este sătul de controalele de la finanțe și pretențiile inspectorilor (vol. II - filele 320-422);

- declarația martorului Ș.P., din care reiese că acesta a auzit că A.L. plătea lunar prin intermediul lui L.C., sume de bani lui C.D., care era un prieten al acestuia din urmă. Tot Ș.P. arată că L.A. a discutat la masă că îi va cere lui D.I. schimbarea unei echipe de control, care a constatat fraude fiscale, cu altă echipă condusă de C.D. (vol. II - filele 423-427);

- declarațiile martorilor B.C. și M.D., angajați la D.G.F.P. Alba, cărora D.I. le-a cerut în decembrie 2010 să facă un control superficial la SC P. SA ca urmare unei adrese venite de la D.I.I.C.O.T. La efectuarea solicitării în birou a venit și C.D., care a insistat și el ca această verificare să o facem ei. Susnumiții cunoșteau faptul că C.D. și L.C. au o relație de prietenie, (vol. II - filele 428-431);

- declarația martorului Z.M. din care reiese că materialele întocmite de prima echipă de control nu au fost preluate de către nouă echipă formată din C. și L., precum și că D. și C. nu au susținut punctele de vedere formulate de inspectorii U., S., A. și D., care au fost amenințați și umiliți de conducerea D.G.F.P. Alba, deși au desfășurat-un volum mare de activitate (vol. II - filele 435-436);

- declarația martorului S.C., director executiv adjunct pentru control fiscal, până în aprilie 2009 la Contribuabili Mici din cadrul D.G.F.P. Alba, din care reiese că, cu ocazia unei ședințe conduse de D.I. s-a purtat o discuție contradictorie între U. și S. pe de o parte și D. și C. de cealaltă parte, pe tema unor diferențe din reevaluare, (vol. II - filele 437-438);

- declarațiile martorului B.A.Ș., fost director coordonator la inculpatului, din care reiese că aspecte care confirmă starea de fapt, precum și faptul că C.D. s-a exprimat că nu va semna niciodată constatările primei echipe de control, precum și că acesta își luase concediu medical și de odihnă de la D.G.F.P. Alba pentru a acorda consultanță la SC P. SA.

De asemenea, același martor a arătat că era de notorietate relația de prietenie dintre C.D. și L.C., precum și a acestuia cu administratorii SC T. SRL, SC S. srl și alte societăți mari. Susnumitul arată și faptul că după ce O.C. a plecat din funcția de șef de administrație la Contribuabili Mijlocii, prima echipă de control formată din U., S., A. și D., a rămas fără sprijin fiind în sub ordinea directă a lui C. și D. Susnumitul știe și de solicitarea unei adrese la M.F.P pe tema reevaluărilor pe care D. și C. au respins-o. Acesta arată că exista o practică între inspectorii de control de a se abține acolo unde aveau interes, precum și imposibilitatea acordării de consultanță de către inspectorii de la activitatea de control. în ce privește verificările la SC F.C.U. SA 2006 SA, B.A. arată care ar fi fost conduita de urmat a numiților D., C. și L. în cazul constatărilor făcute, (vol. II - filele 439-446);

- declarațiile martorului O.C. - șef de administrație în perioada martie 2007 - aprilie 2009, din care reies aspecte care confirmă starea de fapt, adresele scrise întocmite către C. și D. de prima echipă de control, faptul că inspectorii U., S., A. și D. se fereau de cei doi despre care știau că au interes la SC P. SA, precum și faptul că aspectele constatate ca ilegale au fost aduse la cunoștința lui C. și D. Susnumitul confirmă și medierea făcută împreună cu C.D. la SC P. SA, precum și faptul că, C.D. susținea valabilitatea situațiilor de lucrări cu valoare zero. De asemenea, susnumitul susține că după părerea sa existau toate argumentele pentru impozitarea veniturilor din reevaluare pentru activele vândute la SC K. SRL, iar C.D. și L.I. nu au luat documentele întocmite de prima echipă de control după recuzare, deși aveau cunoștință de acestea. Martorul arată de asemenea, că L.C. și L.A. au solicitat lui D.I. și C.D. schimbarea echipei de control, lucru cu care acesta nu a fost de acord. Martorul arată de asemenea, că autoturismul condus de C.D., pe care acesta îl folosea zilnic pentru a se deplasa la serviciu este practic cel achiziționat de SC B. SRL (vol. II - filele 447-454);

- declarația martorilor U.G., S.D., A.F. și D.M., care confirmă starea de fapt așa cum ea a fost reținută. Aceștia confirmă documentele scrise pe care le-au adus la cunoștința lui C. și D., precum și faptul că verificările ulterioare făcute de inculpații C. și L. nu au inclus și solicitarea materialelor întocmite de ei sau măcar consultarea lor cu privire la aspectele constatate în aproape 6 luni de control anterior. A.F. arată doar că i-a spus lui C.D. despre soldul mare al contului de lucrări în curs de execuție. Susnumiții precizează că au adus la cunoștința lui C. și D. existența unor spețe privind impozitarea diferențelor din reevaluarea trecute în rezerve și au solicitat efectuarea unei adrese către M.E.F. în acest sens, dar D. și C. sau opus. în acest sens, susnumiții au depus la dosar o decizie a Comisiei de soluționare a contestațiilor pronunțată în sprijinul punctului lor de vedere. Susnumiții au arătat de asemenea, că situațiile de lucrări cu valoare zero pentru livrările de beton nu existau și nu le-au fost prezentate pe timpul controlului efectuat de ei. (vol. II -filele 457-509);

- declarațiile martorilor M.G., A.C. și H.I., angajați la D.G.F.P. Alba, din care reiese că, controalele pe tema rambursării de T.V.A., solicitate de SC B. SRL erau făcute după înștiințarea lui C.D. de către M.G. și în mod superficial, precum și că angajații D.G.F.P. Alba, erau primiți greu de D.I. pentru a purta discuții profesionale, lucru care nu se întâmpla însă cu anumiți contribuabili care aveau acces permanent la D. în birou. A.C. confirmă și existența discuției de la o ședință ținută la Hotel P., când D. și C. i-au contrat pe U. și S. pe tema reevaluării unor terenuri. A.C. arată de asemenea, că S. avea interes la SC P. SRL precum și că mergea frecvent acolo. (vol. II - filele 512-521);

- declarația martorului I.D. - șeful de administrație în perioada 2007 - 2008, la D.G.F.P. Alba, din care reiese faptul că L.C. și C.D. erau prieteni, precum și că L.C. a venit cu C.D. la O.C. în birou unde L. a solicitat schimbarea echipei de control pe motive de genul că U.G. nu-l salută. Martorul arată și mașina folosită zilnic de C.D. (vol. II - filele 522-526);

- declarația martorului Z.A., fost angajat la D.G.F.P. Alba, din care reiese faptul că C.D. era prieten cu L.C., mașina folosită zilnic de C.D., solicitarea formulată de L.C. lui O.C. și C.D. de schimbare a primei echipe de control, respingerea solicitării de a efectua o adresă la M.E.F. pentru un punct de vedere pe tema diferențelor din reevaluare, derularea procedurii de mediere de către O.C. și C.D., precum și faptul că în cadrul D.G.F.P. Alba s-au purtat discuții certe privind necesitatea efectuării unor măsurători și determinări la fața locului pentru a verifica cantitățile de beton turnate, (vol. II - filele 526-529);

- declarațiile martorilor T.P. - director executiv adjunct la compartimentul de metodologie și administrarea veniturilor statului din cadrul D.G.F.P. Alba, din care reiese că se știa că, inc. C.D. și înv. L.C. sunt prieteni, că inc. C. acordă consultanță la SC P. SRL, precum și că U. și S. îi evită pe C. și D. în acest sens. Susnumitul în calitatea pe care o deține, arată și depune documente justificative din care reiese cert că inspectorii de la compartimentul de control nu pot acorda consultanță, atribuție care revine compartimentului de asistență contribuabili. Susnumitul confirmă și întâlniri dintre L.A. și D.I.. (vol. II - filele 530-568);

- declarațiile martorilor D.L. C. și D.V. din care reiese că S.M. l-a recomandat la SC C.D. SRL ca și contabil pe D.L., societate administrată de D.V., iar împreună cu S.M., D.L. practic, conduceau contabilitatea la SC C.D. SRL, aspect ce reiese și din perchezițiile informatice, (vol. II - filele 569-571);

- declarațiile martorilor T.F. și A.P., ultimul cu identitate protejată, precum și procesul verbal de recunoaștere după fotografie, din care reiese că C.D. și D.I. primeau diferite sume de bani de la diverși contribuabili pentru a le acorda protecție și diferite avantaje fiscale, (vol. II - filele 572-588);

- declarațiile martorilor T.C., B.R., N.O., B.I. și S.L., precum și documentele justificative depuse, din care reiese că prin intermediul înv. L.C. au achiziționa beton de la SC P. SA, beton pe care l-au plătit cu sumele cerute de L.C. sau A.E., de cele mai multe ori însă chiar prin remiterea banilor lui L.C. Susnumiții dețin câteva facturi pentru cantități foarte mici de beton (1 mc) sau nu dețin deloc documente justificative pentru acest produs, deși au realizat obiective importante ca și cantități de beton turnate, ex. fundații, plăci, șape, garduri, ș.a. necesare la construcția unor case. (vol. III - filele 1-84);

- declarația martorului P.F.M., administrator la SC A. SRL, din care reiese că numiții C.D. și L.C. se cunosc, între ei precum și cu alți mari contribuabili din județul Alba, precum și că numitul C.D. lăsa impresia că el „le poate asigura protecție și că este un element de siguranță cu privire la unele probleme pe care le-ar putea avea cu finanțele". (vol. III - filele 85-343);

- declarațiile martorilor T.F. și B.L., din care reiese că ei împreună cu C.D. făceau parte dintr-un cerc de prieteni, împreună cu N.D., P.F. și L.C. C.D. a fost adus în acest cerc de către L.C. și folosea permanent un autoturism de culoare neagră, respectiv cel achiziționat de SC B. SRL. (vol. III -filele 344-440);

- declarațiile de avere și interese formulate de inculpații D.I., C.D., S.M. și I.D., din care reiese că susnumiții nu au declarat activitățile de consultanță remunerate de la SC P. SA, respectiv veniturile din auditarea efectuată, nici în declarațiile de interese și nici pe cele de avere. Pe declarațiile de interese se specifica expres la pct. 5, necesitatea declarării activităților de consultanță și asistență obținute sau aflate în derulare, precum și numele societății comerciale la care se acordă consultanța de către declarant sau rudele până la gradul 1 inclusiv. De asemenea se observă că susnumiții au proprietăți imobiliare și mobiliare de valoare mare iar creditele luate sunt în valoare foarte mică. De asemenea, C.D. nu a declarat nici achiziția sau măcar folosința autoturismului folosit de la SC B. SRL și nici sumele primite de la SC M.S. SRL, care nu au putut fii. individualizate în prezent, dar este probată acordarea lor. Nici D.l. nu a declarat sumele primite prin SC A.C. SRL, (vol. IV - filele 1-155);

- ordine și acte normative aplicabile activității de inspecție fiscală, (vol. IV - filele 1-411);

- adresa D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Alba Iulia, din 17 decembrie 2010, prin care se solicita efectuarea unui control economico-financiar la SC P. SA și adresa din 21 decembrie 2010 prin care inc. D.l. solicita A.N.A.F., D.G.A.M.C., delegarea de competență pentru a putea efectua controlul la SC P. SA. Răspunsul A.N.A.F. a fost însă unul negativ, recomandându-se efectuarea unui control de către Garda Financiară, aspect comunicat prin adresa din 28 ianuarie 2011 și înregistrat la D.G.F.P. Alba în 04 februarie 2011. (vol. V - filele 1-4);

- adresa D.G.F.P. Alba din 05 ianuarie 2011, prin care D.l., în calitate de dir. adj. executiv comunică D.I.I.C.O.T. că s-au efectuat controale la SC P. SA anterior de către inspectori din cadrul D.G.F.P. Alba și au fost impuse deja obligații suplimentare de plată. Totodată D.l. arată prin adresa formulată că solicitarea D.I.I.C.O.T. a fost trimisă deja de el la Garda Financiară Alba, făcându-se referire la o circulară A.N.A.F. din 2009, care stabilea și competența Gărzii Financiare în sensul celor solicitate de D.I.I.C.O.T. Interesant este însă de remarcat că, această adresă a fost trimisă D.I.I.C.O.T., înainte ca A.N.A.F. să comunice D.G.F.P. Alba refuzul cererii de delegare formulată de D.l. Astfel, acest aspect se coroborează cu împrejurarea că în interceptările convorbirilor telefonice sunt identificate convorbiri insistente ale inc. D.l. pentru a obține această delegare, însă răspunsurile primite nu i-au fost favorabile. Varianta efectuării astfel a controlului solicitat de către D.I.I.C.O.T., prin intermediul Gărzii Financiare - Secția Alba era așa cum am mai prezentat, una destul de bună în condițiile în care C.D. și L.C., precum și ceilalți contribuabili deja enunțați erau prieteni cu N.D. - șeful Gărzii Financiare. (vol. V-filele 5,6);

- adresa D.G.F.P. Alba, din care reies atribuțiile echipelor de inspectori fiscali de la compartimentul de control, modul de organizare a controlului - stabilirea tematicii, contribuabililor ce urmează a fi verificați, inspectorilor, etc, condițiile de efectuare a expertizei, frecvența minimă a controalelor de trebuie efectuate, abținerea și recuzarea, incompatibilitățile, obligațiile echipei de control care înlocuiește o altă echipă, dreptul șefului de serviciu de a efectua controale, separarea atribuțiilor de control de cele de verificare și avizare ce revin șefului de serviciu, etc, aspecte care sunt prezentate la starea de fapt și care susțin cele imputate numiților D.l., C.D., S.M. și I.D. (vol. V - filele 8-14);

- înscrisurile întocmite de U., S., A. și D. pentru efectuarea expertizei tehnice și celelalte înscrisuri întocmite pentru efectuarea expertizei, inclusiv contractul de prestări servicii, (vol. V - filele 15-36);

- raportul de expertiză tehnică întocmit de M.C., din care reiese expres că aceasta a luat în considerare avizele de însoțire a mărfii întocmite pentru betonul aparent folosit suplimentar pe șantierele proprii ale SC P. SA, precum și implicit că, această verificare nu s-a făcut prin măsurători și determinări în teren, ci doar scriptic. Materialele anexă raportului de expertiză, (vol. V - filele 49-136);

- raportul de inspecție fiscală întocmit la SC P. SA de numiții C.D. și Lazăr loan, după admiterea recuzării primei echipe de control, din care reies aspectele precizate la rubrica starea de fapt, respectiv că aceștia nu au continuat practic controlul început de numiții U., S., A. și D., ci au efectuat un control superficial privind corespondența datelor din contabilitate înregistrate și declarate de SC P. SA. Problemele majore existente la societate și de care susnumiții aveau cunoștință, erau acelea a ne-consemnării în documentele contabile a operațiunilor comerciale faptice generatoare de venit și neîntocmirea documentelor justificative, aspect netratat aproape deloc de către C.D. și L.I. (vol. V - filele 141-254);

- ordinul de serviciu, prin care C.D. și L.I. au fost numiți de D.I. să efectueze inspecția fiscală generală la SC P. SA, din 29 iulie 2011. (vol. V - filele 255).

- decizia emisă de D.I. în 16 iunie 2009, de admitere a recuzării inspectorilor U., S., A. și D., ca urmare a cererii formulate de L.A. (vol. V- filele 258-259);

- cererea de recuzare formulată de înv. L.A. la 10 iunie 2009, cu privire la inspectorii U., S., A.și D., în care se invocă doar atitudinea tendențioasă a inspectorilor, neluarea în considerare a înscrisurilor prezentate de contribuabil - probabil situațiile de lucrări cu valoare zero, durata controlului și alte aspecte care nu au legătură cu cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege. (vol. V - filele 272);

- propunerea formulată de inc. C.D. către inc. D.I. de admitere a recuzării solicitate de SC P. SA. (vol. V - filele 278-279);

- cererea de abținere formulată de numiții U., S., A. și D., la 05 iunie 2009, ca răspuns la adresa SC P. SA înregistrată la D.G.F.P. Alba din 17 martie 2009, prin care se aduceau aceleași acuze echipei de control ca și în cererea de recuzare, adresă din care reies încă o dată fraudele fiscale constatate la acest contribuabil, motivele reale care-l deranjau pe L.A. - tocmai constatările făcute și aspecte referitoare la faptul că L.A. susținea că îi va schimba, motiv pentru care în condițiile în care, susnumiții nu mai aveau nici o susținere din parte conducerii D.G.F.P. Alba, au solicitat abținerea, deși nu exista nici un conflict de interese, ci doar un dezacord firesc, profesional între un contribuabil deranjat de faptul că inspectorii fiscali își făceau datoria. Interesant este de remarcat, că numiților U., S., A. și D. li s-a imputat de către reprezentanți SC P. SA și C.D. respectiv D.I., că acest control durează prea mult, astfel că noua echipă de control a finalizat controlul după admiterea recuzării și numirea ei, cu tot cu efectuarea expertizei tehnice și fără a verifica documentele și situațiile deja întocmite de prima echipă, foarte repede, în aproximativ 1 lună jumătate, respectiv în perioada 29 iulie 2011 - 21 septembrie 2011. Este de remarcat și că echipa de control deși a fost amenințată în februarie 2009, a formulat recuzarea numai după schimbarea lui O.C. din funcție și trecerea lor în subordinea directă a lui D.I. și C.D., în aprilie 2009. (vol. V - filele 284-286);

- informarea din 24 februarie 2011, formulată de numiții U., S., A. și D., din care reiese că reprezentanții SC P. SA sunt foarte deranjați de constatările făcute și i-au amenințat pe inspectori că îi vor da în judecată. Această informare a fost adusă la cunoștința inc. D.I. și C.D., dar nu a determinat la acea dată o abținere din partea echipei de control. Această abținere a venit însă mult mai târziu, în iunie 2009, după aproximativ patru luni, când prima echipă a realizat că nu mai are susținerea conducerii D.G.F.P. Alba, în condițiile în care, în aprilie 2009, funcția numitului O.C. a fost desfințată și ei au trecut în subordinea directă a inculpaților, (vol. V - filele 287-188);

- adresa SC P. SA, înregistrată la D.G.F.P. Alba din 17 martie 2009, din care reies aceleași lucruri care au fost imputate primei echipe de control și ulterior, cu ocazia formulării cererii de recuzare, (vol. V - filele 289-291);

- adresa D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Alba Iulia, din 06 iunie 2011, prin care se solicită A.N.A.F. - D.G.A.M.C., o copie a deciziei D.G.S.C. tot din cadrul A.N.A.F., emisă într-o speță identică și adresa răspuns din 10 iunie 2011 împreună cu Decizia nr. 351 din 27 octombrie 2008. în această decizie se prevede expres și se motivează în baza unei consultări a Direcției Juridice, că „câștigul se consideră realizat la scoaterea din evidență a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare" motiv pentru care „ profitul impozabil se calculează ca diferența între veniturile realizate și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri". în acest mod, în speță, s-a considerat că scoaterea activului din patrimoniul societății s-a realizat la data facturării (în decembrie 2007) și nu la data încheierii contractului de vânzare cumpărarea din februarie 2008, astfel că impozitul pe profit se calculează și datorează cu referire la decembrie 2007 și nu în 2008. Se observă că societatea în cauză - SC U.M.B.R. SA, nu a avut tupeul să considere că nu va plăti impozitul pe profit niciodată, cum s-a întâmplat în cazul SC P. SA, ci dorea să plătească impozitul februarie 2008 când a încheiat contractul de vânzare-cumpărare și nu aferent lunii decembrie 2007, când s-a facturat transferul activului, în speță tot un teren. (vol. V - filele 304- 360);

- adresa D.I.I.C.O.T., Serv. Terit. Alba Iulia, din 06 iunie 2011, prin care se solicită M.F.P. - Direcția Juridică, o copie a soluției juridice adoptată în cauza precizată anterior și adresa din 16 iunie 2011 respectiv a adresa din 16 iulie 2008. Din aceste adrese reiese explicit și argumentat, printr-o interpretarea logică și cu bună credință a normelor aplicabile, conform scopului acestora, faptul că forța juridică a deciziei C.S.C. este aceea de act juridic administrativ, diferențele de opinii și interpretare trebuie sesizate C.F.C. din cadrul M.F.P. sau comisiilor constituite la nivelul D.G.F.P., precum și că „surplusul din reevaluare constituie câștig efectiv realizat, când activul reevaluat a fost valorificat" astfel că în acest moment se datorează impozitul pe profit, (vol. V - filele 362-373);

- adresa D.G.F.P. Alba, din care reiese că inspectorii cu atribuții de control nu pot acorda consultanță, atribuții care revin unui număr de două compartimente distincte, respectiv C.R.P. și C.A.C., (vol. V - filele 374-383);

- puncte de vedere exprimate în mai multe cauze similare, în perioada 2007-2009, de către M.E.F. - prin diferite direcții, din care constant reiese că „surplusul din reevaluare constituie câștig efectiv realizat, când activul reevaluat a fost valorificat". Astfel de puncte de vedere oficiale ale M.E.F., au fost aduse la cunoștința inculpaților D.I. și C.D., de către membrii primei echipe de control, dar nu au fost luate în considerare de către aceștia și au refuzat să ceară un punct de vedere instituțiilor superioare, aplicat pe speța în cauză. (vol. V - filele 384-401);

- raportul de inspecție fiscală din 14 decembrie 2010, întocmit pe teme redevențelor de către inculpații S.M. și I.D. în acest raport nu s-au constatat decât sume care au fost înregistrate în contabilitatea societății dar au fost uitate în declarațiile formulate la A.N.R.M. sau D.G.F.P. Alba. Deși din probele efectuate reiese că inc. S. și I. știau că în contabilitatea societății există diferențe față de situațiile faptice, precum și față de raportările formulate, iar gestiunea balastului și a sorturilor nu este condusă corect, aceștia nu au luat măsuri pentru refacerea evidențelor și remedierea deficiențelor, preferând în mod interesat să întocmească ei situațiile redevențelor de declarat, pe baza unor documente centralizatoare puse la dispoziție de contabilii societății, fără verificare gestiunilor. Aspectele precizate nu-i deranjau pe numiții S. și I., întrucât doar ei puteau controla ulterior ceea ce practic au făcut. Culmea era să constate și că nu s-a lucrat corect iar redevența nu era efectiv corect calculată tot de ei. (vol. V - filele 415-457);

- rapoarte de inspecție fiscală efectuate la SC P. SA de inculpatul C.D. în perioada 2006 până în prezent (vol. VI - filele 6 - 70);

- ordine care reglementează metodologia de inspecție fiscală (vol. VI - filele 71 - 145);

- fișele postului inculpaților D.I., C.D., S.M., L.I. și I.D. Din acestea reies obligațiile pe care le aveau susnumiții în calitate de inspectori fiscali, inclusiv cu funcții de conducere, în cazul lui D.I. și C.D. (vol. VI - filele 146 - 527);

- deciziile și solicitările de recuzare, altele decât cele formulate în cauză de SC P. SA, depuse la D.G.F.P. Alba în perioada 2008 - 2010. Ambele decizii au fost soluționate de D.I. prin respingere, din care Decizia nr. 1/2010 a fost soluționată de D.I. la propunerea lui C.D. prin respingere, tocmai pe motivul că funcționarii publici recuzați nu se află în situațiile de conflict de interese prevăzute de lege (voi. VI - filele 528 - 576);

- procesul verbal de control întocmit de Garda Financiară Sibiu cu privire la SC F.C.U. SA din care reiese cu certitudine că rambursarea de T.V.A. solicitată de această societate nu era legală precum și faptul că în oricare dintre variante, prestări de servicii sau finanțare, utilizarea banului public era ilegală, aspecte constatate de C.D. și L.I., dar nesesizate organelor de urmărire penală. D.I. a aprobat materialul de control întocmit de C. și L. deși a constatat infracțiunile săvârșite de reprezentanții SC F.C.U. SA. Materialele anexă întocmite (vol. VII);

- rapoartele de control fiscal întocmite de C.D. la diferite societăți din județ în perioada 2008 - 2009 din care reiese că acesta a întocmit în general controale la societăți comerciale mari, cu potentă financiară, atât singur cât și împreună cu alte persoane ( vol. VIII);

- procesele verbale de percheziție informatică întocmită asupra calculatoarelor de la compartimentul vânzări și fișierele identificate din care reiese că au fost recuperate situații de vânzări ale betonului care au fost șterse, situații privind vânzările la negru de beton intitulate de A.E. „avize nașpa", situații ale clienților, liste cu restanțieri și alte astfel de situații, care confirmă starea de fapt reținută. La fila 235 cu mențiunea „avize nașpa" a fost identificată o listă cu vânzări de beton prin care la poziția nr. 3, în data de 1 octombrie 2009, apare S.M. cu cantitatea livrată de 6 mc (vol. IX);

- procesul verbal de control întocmit de Garda Financiară Alba cu privire la verificările construirii drumului spre Pensiunea de la Gârbova și prejudiciile constatate împreună cu materialele anexă (vol. X);

- declarațiile martorilor D.I., T.A., P.I., B.N. și C.M.C., împreună cu documentele justificative întocmite și rapoartele de audit pentru perioada decembrie 2006 - decembrie 2009 și contractele de prestări servicii încheiate cu SC P. SA. Din aceste declarații și documente reiese că SC A.C. SRL a fost înființat pentru ca D.I. și C.C. să aibă venituri suplimentare din misiunile de audit efectuate personal de către aceștia. Astfel, reiese expres că C.C., D.I. și D.L. efectuau misiuni de audit la societăți identificate și de D.I., întocmind fișele de lucru, iar raportul final era întocmit de P.I. - auditor financiar cu experiență (vol. XI fila 1- 163);

- declarațiile martorilor C.E. - administrator la SC C. SA și M.L. - administrator la SC A.A. SRL, din care reiese că D.I. a recomandat ca auditarea acestor societăți să se facă de SC A.C. SRL. Pentru SC C. SA recomandarea s-a făcut indirect cu T.A. (vol. XI, fila 164 - 168);

- procesul verbal de ridicare și facturierul numitului D.I. din care reies prestările de servicii ale acestuia și sumele încasate de la SC A.C. SRL;

- procesul verbal de control întocmit de Garda Financiară Alba cu privire la verificările efectuate la SC A.C. SRL, societate la care asociat este D.L., soția lui D.I. în documentele anexe se arată societățile la care SC A.C. SRL a efectuat consultanță și auditare, precum și sumele de bani încasate (vol. XI fila 171-441).

- declarațiile numiților L.C., A.L., Ș.P., V.V.C., S.L., C.M. și V.V., luate în Dosarul nr. 6D/P/2010 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia din care reies aspecte care confirmă starea de fapt (vol. XII, fila 3-9 și fila 76 - 120);

- procesul verbal de ridicare la percheziția informatică autorizată efectuată asupra sistemelor informatice ale lui V.C., în Dosarul nr. 6D/P/2010, care a fost conexat după disjungere la prezenta cauză, din care reies note explicative formulate de reprezentanții SC P. SA la solicitarea inspectorilor S., U., A. și D. (vol. XII, fila 10 -18);

- procesele verbale de ridicare la percheziția informatică autorizată efectuată asupra sistemelor informatice ale lui V.C., în Dosarul nr. 6D/P/2010, care a fost conexat după disjungere la prezenta cauză, din care reies înregistrările ambientale efectuate de L.E. cu privire la discuțiile purtate în data de 4 iunie 2009 și 5 iunie 2009 împreună cu S.M. și I.D. pe tema controlului efectuat de aceștia din urmă la SC E. SRL. Aceste înregistrări ambientale au fost efectuate de L.E. cu sisteme de înregistrare proprii în afara unui cadru procesual. Pentru descărcarea filmărilor L.E. a apelat la V.C., pe calculatorul căruia au rămas înregistrate filmările efectuate. Aceste filmări au fost ridicate la percheziția informatică efectuată autorizat și expertizate, constatându-se că sunt continue și nu prezintă ștersături sau adăugiri, reprezentând înregistrarea ambientală a unor imagini și convorbiri care s-au petrecut în mod real. Din procesele verbale cu transcrierea convorbirilor ambientale înregistrate reiese că inculpații S.M. și I.D., au constatat valoarea mică, nereală a redevențelor miniere calculate și nedeclarate, precum și faptul că exploatările de balast erau efectuate efectiv de SC P. SA. De asemenea, din procesele verbale precizate reiese că susnumiții au primit suma de 5.000 lei de la L.E., au stabilit ce să treacă în procesul verbal de control, precum și că aceștia au sugerat susnumitului întocmirea contractului de închiriere a unui utilaj, contract în baza căruia nu au fost emise la acea dată facturile aferente (vol. XII, fila 19 - 62) și C.D.-ui cu înregistrarea ridicată la percheziția informatică;

- raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate din care reiese în mod cert, că transcrierile din procesele verbale sunt corecte, iar înregistrările nu prezintă întreruperi, ștersături sau adăugiri, filmările fiind realizate continuu, redând aspecte de fapt care în mod real sau produs (vol. XII, fila 63 - 75) și C.D. -urile aferente;

- procesele verbale de percheziție domiciliară efectuate și procesele verbale de percheziție informatică, toate autorizate, din care reiese ridicarea sistemelor informatice de la V.C. și efectuarea perchezițiilor informatice cu constatările precizate (vol. XII, fila 122-212);

- declarațiile numiților C.M., C.N., S.G., C.M., S.A., V.I., B.D., F.D., O.O., B.P. și G.K. din care reies aspecte care confirmă starea de fapt. Persoanele precizate anterior, cu excepția lui O.O. și G.K., sunt angajați sau parteneri comerciali ai SC B. SRL., O.O. arată că a achiziționat autoturismul folosit de C.D. de la SC C.C. SRL, pentru că prețul era foarte avantajos, cu suma de 18.500 lei. Susnumitul arată de asemenea, că mașina a rămas la C.D. De asemenea, F.D. arată că mașina folosită de C.D. nu i-a fost remisă niciodată, deși societatea pe care o administra, respectiv SC C.C. SRL, a cumpărat-o de la SC B. SRL și a vândut-o lui O.O. - cumnatul lui C.D., G.K., constructor la SC P. SA a arătat că nu a folosit niciodată pentru această societate și nici pentru altele șarpante din lemn de fag. Susnumitul arată că lemnul de fag nu se folosește în construcții deoarece este greu și nu rezistă, fiind casant (vol. XIII, fila 21-78);

- procesul verbal întocmit de organele de poliție cu prețul unui autoturism similar celui folosit de C.D. din care reiese că valoarea medie a acestuia este de aproximativ 10.000 euro (vol. XIII, fila 79 - 80);

- procesul verbal de ridicare în fotocopie de la SC P. SA a documentelor justificative, contracte de prestări servicii și devize de lucrări pentru lucrările aflate în curs de execuție la SC P. SA din care reiese că nu s-au folosit decât lemn de brad în construcții, precum și că materialul lemnos a fost achiziționat de SC P. SA de la alți parteneri și nu de la SC B. SRL. Factura de compensare întocmită de SC B. SRL aflată la fila 144. (vol. XIII, fila 81-152);

- procesul verbal de inspecție fiscală întocmit de Garda Financiară Sibiu din care reies aspecte care confirmă starea de fapt privind activitățile infracționale de la SC B. SRL, (vol. XIII, fila 158 - 189);

- procesul verbal de inspecție fiscală întocmit de D.G.F.P. Hunedoara și anexele din care reies prejudiciile cauzate statului și SC B. SRL prin faptele inculpatului C.D. și C.N., respectiv C.M. Procesul verbal precizat confirmă constatările Gărzii Financiare Sibiu și starea de fapt reținută (vol. XIII, fila 191-319);

- raportul de inspecție fiscală din 28 ianuarie 2010 și anexele acestuia întocmit la SC F.C.U. SA 2006 SA, din care reiese că inspectorii C. și L. au observat infracțiunile comise dar nu au sesizat organele de urmărire penală, raportul fiind aprobat de D.I. (vol. XIII, fila 331 - 358);

- declarația martorului V.G., contabil la SC F.C.U. SA 2006 SA, din care reiese că D.I. era cenzor la această societate, dar nu a fost remunerat (vol. XIII, fila 359 - 361);

- procesul-verbal întocmit de Garda Financiară Sibiu ca urmare a controlului efectuat la SC F.C.U. SA din care reies împrejurări privind faptul că în speță s-au săvârșit infracțiuni care au fost constatate de inspectorii C. și L., implicit, în raportul de control, iar aceștia nu au sesizat organele de urmărire penală (vol. XIII, fila 368 - 382);

- declarația martorului L.E. care confirmă faptul că inculpații S. și I. i-au solicitat suma de 5.000 lei pentru a nu trece în procesul verbal faptele constatate în mod real, precum și că filmările ambientale efectuate de le reprezintă o stare de fapt care s-a petrecut în mod real și a fost înregistrată (vol. XIII-fila 383-385);

- procesul-verbal de control încheiat în 13 septembrie 2007 și procesul verbal de control întocmit în 10 iunie 2009 de către inspectorii S. și I. ca urmare a verificărilor efectuate la SC E. SRL. Susnumiții nu au luat în calcul cu ocazia ultimului proces verbal întocmit constatările făcute și au redus conform înțelegerii, valoarea redevențelor miniere care ar fi trebuit plătite în mod real (vol. XIII, fila 387-404);

- procesul-verbal de control și documentele anexe încheiat de D.G.F.P. Alba la SC E. SRL din care reies prejudiciile cauzate bugetului statului ca urmare a activităților săvârșite de L.E. pentru ajutorarea celor de la SC P. SA. (vol. XIII, fila 411 - 443);

- rechizitoriul întocmit de D.N.A. - Serviciul Teritorial Alba Iulia în cauza nr. 82/P/2011 din 10 iunie 2011 din care reiese faptul că inculpații S.M. și I.D. împreună cu numitul L.E. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de luare și dare de mită, referitor la suma de 5.000 lei pe care aceștia au pretins-o și primit-o de la L.E. cu ocazia controlului din 2009 de la SC E. SRL (vol. XIII, filele 444 - 456);

- procesele-verbale de înștiințare a apărătorilor aleși ai învinuiților și inculpaților cercetați în cauză, din care reiese că aceștia au fost înștiințați cu privire la actele procesuale și procedurale întocmite (vol. XIII, filele 457 - 544);

- declarațiile numiților M.R. și T.A., administrator și contabil la SC M. SRL Sebeș, parțial nesincere, din care reiese că C.D. a acordat consultanță la SC M. SRL Sebeș (vol. XIV, fila 4 - 14);

- raportul de constatare tip poligraf din care reiese că la întrebarea „dacă M.R. a dat bani lui C.D.?", acesta a răspuns că nu, iar comportamentul susnumitului este simulat, arătând un răspuns nesincer (vol. XIV,fila 15-26);

- fotocopiile registrului unic de control al SC M. SRL Sebeș din care reiese că în perioada 2005 - 2006 numitul C.D. a efectuat un număr de două controale la SC M. SRL din care ultimul singur (vol. XIV, fila 27 - 30);

- procesele verbale de control întocmite de inspectorii fiscali inclusiv C.D. la sediul societății (vol. XIV, fila 31-81);

- declarația martorului Macavei Gelu din care reiese că C.D. și M.R. se cunoșteau foarte bine, fiind prieteni (vol. XIV, fila 82 - 84);

- declarația martorului G.M. din care reiese că a prestat activități de consultanță pentru SC M. SRL, ocazie cu care a întocmit doar facturi și a primit sume importante de bani cu titlu de plată a serviciilor prestate. Aceste aspecte erau cunoscute de C.D. așa cum reiese din declarațiile sale (vol. XIV, fila 85- 87);

- procesul verbal întocmit de Garda Financiară Sibiu și documentele anexă din care reiese că SC M.I. SRL a primit de la SC M. SRL Sebeș, începând cu ianuarie 2005 importante sume de bani pentru consultanță, ocazie cu care a întocmit doar facturi fără a preciza în ce a constatat consultanța acordată. Sumele plătite de SC M. SRL sunt foarte mari de 7.500 euro/lună. Controlul la SC B. SRL nu a putut fi finalizat de D.G.F.P. Alba, din motive obiective, (vol. XIV, fila 101-200);

- procesul verbal de control întocmit de Garda Financiară Alba la SC E. SRL și documentele anexă. (vol. XV);

- interceptarea convorbirilor telefonice și ambientale efectuate autorizat din care reies aspecte care confirmă starea de fapt, respectiv: că B.C. a refuzat să efectueze controlul dispus de D.I.I.C.O.T. la SC P. SA, în mod sumar așa cum i-au cerut C.D. și D.l.; relațiile de prietenie și întâlnirile frecvente dintre C.D. și administratorii unor societăți comerciale mari din județul Alba, precum și cu N.D., șeful gărzii financiare; convorbiri între C.D. și R.M., prin care acesta din urmă îi cere lui C.D. să intervină pentru a-i ajuta o cunoștință la un examen;

întâlniri stabilite între L.C. și C.D., aceștia ferindu-se să mai vorbească la telefon; discuții dintre C.D. și L.l. despre faptul că L.l. a fost chemat la D.I.I.C.O.T. pentru declarații și aspectele cu privire la care a fost întrebat; convorbirea telefonică dintre C.D. și M.C. prin care C.D. o contactează pe M.C., care a făcut expertiza tehnică la SC R. SRL, pentru a veni la D. în birou să discute pe tema verificărilor făcute de D.I.I.C.O.T.; discuțiile purtate de D.l. cu persoane de la București, respectiv cu conducerea A.N.A.F. pentru a obține delegarea efectuării controlului dispus de D.I.I.C.O.T.

în decembrie 2010 și insistențele ulterioare ale acestuia; discuțiile lui S.M. și I.D. cu I.A. prin care aceștia îi mulțumesc juristului de la SC P. SRL pentru tot, fără a se preciza pentru ce; discuții repetate ale lui A.R. cu S.M., inclusiv în perioada controlului de Garda Financiară Hunedoara, din care reiese expres că inculpații S. și I. cunoșteau despre neregularitățile de la SC P. SA, despre faptul că acordau consultanță și că gestiunea balastului cu evidențele contabile și raportările efectuate, nu bat, precum și că G.A., fosta contabilă șefă, nu a modificat contabilitatea pentru a realiza corespondența celor precizate anterior; discuțiile purtate de S.M. cu o persoană de sex feminin căreia îi propune să ia locul lui A.R. la SC P. SA pe perioada cât aceasta este în concediu de maternitate dar și ulterior, discuții nerecunoscute de S.M.; discuții privind convorbiri purtate de I.D. prin care acesta solicită și primește diferite produse de la contribuabili; discuțiile purtate de B.C. cu colegul său de echipă, din care reiese că D.l. le-a cerut să facă un control superficial la SC P. SA, precum și că acolo sunt probleme, motiv pentru care refuză controlul, precum și presiunile pe care le face D. asupra acestora pentru a efectua acest control; discuțiile purtate de L.C. pentru petrecerea Revelionului din decembrie 2010 împreună cu alți oameni de afaceri C.D.

și N.D.; înregistrarea ambientală a unor discuții purtate la D.l. în birou cu C.D. și alte persoane, inclusiv A.F., din care reiese că inculpații critică prima echipă de control, recunosc că s-au întâlnit cu L.A., legăturile lui C.D. cu L.C., discuții despre terenul reevaluat de SC P. SRL și faptul că știau despre existența unor decizii de plată a impozitului la momentul vânzării terenurilor reevaluate, despre justificarea că verificările s-au făcut prin sondaj și despre interpelarea persoanelor audiate cu privire la motivul chemării lor la D.I.I.C.O.T.

în acest din urmă sens L.I. a fost prelucrat de D.I. și C.D. cu privire la ceea ce trebuie să declare la D.I.I.C.O.T. și să susțină că s-a făcut expertiză tehnică în cauză cu privire la livrările de beton (vol. XVI);

- procesele-verbale de percheziție domiciliară și informatică efectuate autorizat, asupra sistemelor informatice ridicate de la inculpații D.I., C.D., S.M. și I.D., precum și asupra celor de la stațiile de sortare și betoane de la SC P. SA, din care reiese expres împrejurarea că: de pe memoriile calculatoarelor de la SC P. SA au fost șterse evidențele reale ale gestiunilor și vânzărilor, fiind recuperate situații parțiale (ex. de pe calculatorul stației de betoane de la D. au fost ridicate salvările softului cu toate.datele și cantitățile de beton produse din 2005 până în prezent);

- la domiciliul și biroul inc. I.D. s-au găsit: un proces verbal de control și sancționare al SC B.C. SRL Cugir întocmit de un alt inspector, un control al Gărzii Financiare Alba, un proces verbal de control al SC P.L. SRL întocmit de alți inspectori, fișa postului, raportul de control de la SC E. SRL, ș.a. înscrisuri - aspect ce demonstrează că inculpatul se preocupa și de alte aspecte privind controale efectuate de colegi de ai săi la firme unde evident avea interes, chiar și din grupul SC P. SRL; la domiciliul și biroul lui C.D. sau găsit: documente ale altor societăți, chiar și documente contabile și declarații ce trebuiau depuse la autoritățile fiscale - aspect ce nu intra în atribuțiile sale de serviciu, adresa întocmită către A.N.A.F., pentru solicitarea. unui punct de vedere pe tema reevaluaărilor terenurilor, adresă întocmită la solicitarea primei echipe de control, dar nesemnată și netrimisă de către inculpați; adrese și propuneri formulate de C.D. și D.I. pentru a obține delegarea de competență de la A.N.A.F. pentru D.G.F.P. Alba, formulată în decembrie 2010 ca urmarea solictării D.I.I.C.O.T. - fapt ce demnostrează cert implicarea inculpatului în aceste aspecte dar nerecunoscute de către el; alte documente de la SC P. SA și SC F.C.U. SA, precum și alte înscrisuri și documente contabile; la percheziția informatică efectuată asupra calculatoarelor ridicate de la C.D., s-au găsit: puncte de vedere formulate de C.D. pe teme reevaluărilor, pregătite pentru a-și formula apărările în cauză, ceea ce demonstrează încă o dată că acesta s-a informat cu privire la cercetările efectuate de D.I.I.C.O.T., la persoanele deja audiate;

- la percheziția informatică efectuată asupra calculatoarelor ridicate de la S.M., s-au găsit fișiere privind evidențe de la SC P. SA, inclusiv liste cu neconcordanțe, situații miniere, notă de prezentare a SC P. SA, ș.a. înscrisuri de la această societate; evidența contabilă de la SC C.D. SRL, pentru mai mulți ani și luni,ceea ce demonstrează evident că, conducea această evidență împreună cu contabilul societății.

- materiale anexe ale rapoartelor de control întocmite de Garda Financiară Sibiu și A.N.A.F., D.G.A.M.C. (vol. XVIII - XXX).

- suporții magnetici cu înregistrarea convorbirilor telefonice și ambientale efectuate în cauză, precum și înscrisurile întocmite de U., S., A. și D. cu ocazia controlului efectuat la SC P. SA, puse la dispoziție de D.G.F.P. Alba (vol. XXXI).

Cu privire la latura civilă, instanța de fond a reținut următoarele: A.N.A.F., D.G.M.C., a arătat că se va constitui parte civilă în cauză cu sumele prevăzuse în procesul-verbal întocmit, reprezentând impozit pe profit și T.V.A., sume cu care SC P. SA prin reprezentanții săi s-a sustras de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului statului.

D.G.F.P. Alba, în calitate de reprezentant al statului, a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu sumele, reprezentând impozit pe profit, T.V.A. și redevențe miniere, sume cu care SC B. SRL - cu complicitatea inculpatului C.D. și SC P. SA - cu complicitatea inculpatului L.E. prin SC E. SRL, s-au sustras de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului statului.

Partea vătămată SC B. SRL, prin administrator judiciar A.C., a precizat că se va constitui parte civilă în cauză, până la citirea actului de sesizare, în fața instanței de judecată, arătând în fața acesteia cuantumul sumelor solicitate, în cazul în care se va stabilii că s-au cauzat prejudicii societății. S-a reținut ca prejudicii, sumele de 39.065,32 lei și 25.000 lei, primite de societate de la SC P. SA și scoase din firmă de C.M. și C.N. pentru a fi date inculpatului C.D., care le-a solicitat aparent de la L.A. cu titlu de împrumut.

La termenul de judecată din 11 noiembrie 2011, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpații L.A., A.E., G.A.M., C.M., P.O. și B.E. - au declarat că solicită aplicarea procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

Audiați potrivit art. 3201 alin. (3) C. proc. pen., inculpații au recunoscut faptele astfel cum sunt descrise în actul de sesizare a instanței și și-au însușit probele administrate în cursul urmăririi penale.

Instanța de fond, procedând la analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale, a constatat că acestea dovedesc că faptele reținute în sarcina inculpaților există, precum și că acestea au fost săvârșite cu vinovăție de inculpați.

Prima instanță a apreciat că în drept:

Faptele inculpaților L.A., A.E., G.A., C.M. și P.O. - de a constitui un grup infracțional nestructurat, a inculpaților A.R. și B.E. - de a adera la acest grup, cu o existență în timp, care acționează coordonat și specializat în ce privește membrii grupării, în scopul săvârșirii unor infracțiuni grave de evaziune fiscală, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de constituire, aderare, respectiv sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

În ce-i privește pe inculpații L.A., A.E. și G.A., întrucât susnumitii au contribuit la aflarea adevărului, identificarea și tragerea la răspundere penală a celorlalți membrii ai grupării, față de aceștia instanța de fond a apreciat că sunt incidente dispozițiilor art; 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, care urmează, a fi aplicate.

Faptele inculpaților L.A., A.E., G.A. și A.R., de a omite evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate (nefacturarea cantităților de beton, ș.a.), de a evidenția în actele contabile cheltuieli care nu au la bază operațiuni faptice reale (plăți către SC A. SRL), precum și alterarea respectiv distrugerea de acte contabile sau memorii (situații virtuale) ale mijloacelor de stocarea a datelor (distrugerea bonurilor de transport, registre și situații din memoriile calculatoarelor), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea agravantei prev. de alin. (3) al aceluiași art., pentru toți învinuiții cu excepția înv. A.E., căreia i se aplică agravanta de la alin. (2), funcție de participarea fiecăruia la săvârșirea faptelor și înv. A.R. căreia nu i se aplică prev. alin. (2) sau (3) din același articol.

Faptele inculpaților C.M., P.O. și B.E., de a omite evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate (nefacturarea cantităților de beton), precum și alterarea respectiv distrugerea de acte contabile sau memorii (situații virtuale) ale mijloacelor de stocarea a datelor (distrugerea bonurilor de transport, registre și situații din memoriile calculatoarelor), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), d) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea agravantei prev. de alin. (2) al aceluiași art.

Faptele inculpaților L.A. și G.A., de a efectua activități miniere fără licență, respectiv de a exploata balast de pe suprafețele de teren achiziționate de la SC E. SRL, pentru care SC P. SA nu deținea licențe de exploatare, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de executare de activități miniere fără permis, prev. de art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2003.

Referitor la infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003 reținută în sarcina inculpaților instanța de fond a constatat că sunt întrunitele elementele constitutive ale acestei infracțiuni, atât sub aspectul laturii subiective cât și a celei subiective.

În acest sens s-a reținut că, practica judiciară în materie este constantă, în sensul că pentru îndeplinirea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni se impune o asociere, care presupune consensul mai multor persoane organizate, în scopul de a acționa o perioadă nedeterminată de timp, în vederea pregătirii și ducerii la îndeplinire a comiterii mai multor infracțiuni. Caracterul de asociație îl conferă existența unei discipline interne, a unor reguli de comportare, precum și a unor ierarhii vizând poziția fiecărui inculpat în grupul respectiv, nefiind necesar ca și obiectivele ei să se realizeze.

Or, în cauză s-a făcut dovada constituirii unui astfel de grup, probele administrate evidențiind că inculpații aveau sarcini sau atribuțiuni riguros stabilite,în vârful ierarhiei fiind inculpatul L.A. și L.C. iar restul inculpaților în calitate de angajați ai SC P. SA executau activitățile necesare în scopul săvârșirii evaziunii fiscale infracțiune prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) și alin. (3) din Legea nr. 241/2003.

Potrivit stării de fapt dovedite în cauză, prima instanță a apreciat că, faptele inculpaților L.A., L.C., A.E., G.A. Și A.R. de a omite evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate (nefacturarea cantităților de beton, ș.a.), de a evidenția în actele contabile cheltuieli care nu au la bază operațiuni faptice reale (plăți către SC A. SRL), precum și alterarea respectiv distrugerea de acte contabile sau memorii (situații virtuale) ale mijloacelor de stocarea a datelor (distrugerea bonurilor de transport, registre și situații din memoriile calculatoarelor), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), c), d) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea agravantei prev. de alin. (3) al aceluiași articol, pentru toți învinuiții cu excepția inculpatei A.E., căreia i se aplică agravanta de la alin. (2), funcție de participarea fiecăruia la săvârșirea faptelor și inculpatei A.R. căreia nu i se aplică prev. alin. (2) sau (3) din același articol.

Faptele inculpaților C.M., P.O. și B.E. de a omite evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate (nefacturarea cantităților de beton), precum și alterarea respectiv distrugerea de acte contabile sau memorii (situații virtuale) ale mijloacelor de stocarea a datelor (distrugerea bonurilor de transport, registre și situații din memoriile calculatoarelor), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. b), d) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea agravantei prev. de alin. (2) al aceluiași articol.

Totodată, s-a mai reținut că, faptele precizate anterior au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prevăzute de art. 33 lit. a) C. pen.

La stabilirea pedepselor ce se vor aplica inculpaților se va aplica tuturor inculpaților,potrivit art. 3201 alin. (7) C. pen. reducerea de din pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora.

La individualizarea pedepselor instanța de fond a avut în vedere limitele speciale ale pedepselor prevăzute în legea specială, reduse 1/3, prin reținerea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., dar și de gradul de pericol social al faptelor comise, precum și de persoana infractorilor și atitudinea lor procesuală. De asemenea s-au mai avut în vedere actele materiale concrete săvârșite de fiecare inculpat în parte,de pericolul social al faptelor, prejudiciile cauzate prin faptele comise și atitudinea procesuală a inculpaților de recunoaștere constantă a faptelor și a vinovăției.

Astfel, s-a apreciat că pedeapsa ce va fi aplicată inculpatului A.L. va fi într-un cuantum mai mare decât a celorlalți inculpați, față de împrejurarea că aceasta a săvârșit cel mai mare număr de acte materiale, de durata mare de timp în care a săvârșit aceste acte materiale (2008-2010), de faptul că fără activitatea sa de racolare în câmpul infracțional a unor funcționari superiori din cadrul administrației financiare săvârșirea infracțiunilor de către restul inculpaților fie nu ar fi fost posibilă fie ar fi fost mult mai greu de realizat.

S-a mai apreciat că, de asemenea, inculpata A.E. a săvârșit un număr mare de acte materiale, care au produs un prejudiciu mare.

S-a mai avut în vedere că, inculpații L.A., A.E. și G.A. au contribuit la aflarea adevărului în cauză și identificarea respectiv tragerea la răspundere penală și a celorlalți membrii ai grupării, motiv pentru care, față de aceștia urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, privind reducerea la jumătate a limitelor pedepselor.

Inculpatul L.A. a solicitat angajaților săi, să recunoască faptele și să spună tot adevărul, aspect ce reiese evident din cauză și pozițiile procesuale adoptate de aceștia.

Instanța de fond a apreciat că, declarațiile angajaților SC P. SA, au fost formulate în general, cu amănunte și se coroborează între ele, creând prezumția de adevăr.

Instanța de fond a mai apreciat că, deși contribuția inculpatului L.A. și a inculpatului L.C. la comiterea faptelor de evaziune, în toate modalitățile prezentate fiscală, a fost una esențială, comportamentul inculpatului L.A. în faza de urmărire penală și regretul comiterii acestor infracțiuni, precum și angajamentul plății prejudiciilor produs de acesta, trebuie avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicate și modul de executare a acesteia.

S-a mai reținut că și în faza comiterii faptelor, au existat momente probate, când inculpatul L.A. doar a acceptat săvârșirea faptelor inițiate de inculpatul L.C. (ex. la înregistrarea diferențelor din reevaluare, implicarea numiților C.D. și L.C., a fost una esențială, determinantă).

În operațiunea de individualizarea pedepselor, Instanța de fond a mai avut în vedere pentru toți inculpații, circumstanțele lor personale pozitive, în sensul că aceștia se află la prima confruntare cu legea penală, au recunoscut săvârșirea faptelor, au recunoscut prejudiciul produs, pe care au fost de acord să-1 achite, au o reputație pozitivă în societate.

Prima instanță a mai reținut că, în cauză s-a constituit parte civilă Statul Român reprezentat prin A.N.A.F. și D.G.F.P. Alba, solicitând obligarea inculpaților la sumele reprezentând:

- 1. 92.062 lei prejudiciu din relația cu SC E. SRL, reprezentând redevențe miniere, sumă reținută în sarcina inculpaților A.L., L.C.I., G.A.M., L.E. și părțile responsabile civilmente SC E. SRL și SC P. SA;

- 2. 1.280.071 lei prejudiciu rezultat din vânzările ilegale de beton reprezentând impozit pe profit și T.V.A., sumă reținută în sarcina inculpaților A.L., L.C.I., A.E., A. (J.) R., G.A.M., C.M., P.O.I. și B.D., parte responsabilă civilmente SC P. SA;

3. 843.457 lei prejudiciu rezultat din scăzăminte 3% eroare de cântărire, reprezentând impozit pe profit și T.V.A. sumă reținută în sarcina L.A., L.C.I., A. (J.) R., A.E. și parte responsabilă civilmente SC P. SA;

4. 55.200 lei prejudiciu, vânzări beton pentru drumul de acces la SC A. SRL, reprezentând impozit pe profit și T.V.A. sumă reținută în sarcina inculpaților A.L., L.I.C., G.A.M., A. (J.) R. și părților responsabile civilmente SC P. SA și SC A. SRL;

5. 105.296,08 lei prejudiciu rezultat din necolectarea T.V.A.-ului prin nefacturarea lucrărilor către SC A. SRL, sumă reținută în sarcina inculpaților A.L., L.I.C., G.A.M., A. (J.) R. și părțile responsabile civilmente SC P. SA ȘI SC A. SRL;

6. 134.786 lei prejudiciu rezultat din contract de întreținere spații verzi fictiv, între SC A. SRL și SC P. SA sumă reținută în sarcina inculpaților A.L., L.I.C., G.A.M., A. (J.) R. și părțile responsabile civilmente SC P. SA și SC A. SRL;

7. 884.874 lei prejudiciu rezultat din reevaluarea terenurilor vândute de SC P. SA la SC K. SA reprezentând impozit pe profit, sumă reținută în sarcina inculpatului C.D., inculpaților A.L., L.C.I., G.A.M. și parte responsabilă civilmente SC P. SA;

8. 59.910 lei prejudiciu rezultat din diminuarea redevențelor miniere, sumă reținută în sarcina inculpaților S.M., I.D., inculpaților A.L., G.A.M. și părții responsabile civilmente SC P. SA.

Inculpații au recunoscut întregul prejudiciu și au fost de acord cu plata acestuia astfel că în temeiul principiului disponibilității care guvernează răspunderea civilă delictuală s-a dispus obligarea la plata prejudiciilor produse a inculpaților, în solidar cu societățile ai căror prepuși sunt.

Pentru aceste considerente în baza art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen., s-a dispus obligarea la plata despăgubirilor civile către partea civilă Statul Român reprezentat de A.N.A.F. și D.G.F.P. Alba după cum. urmează:

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente SC E. SRL și SC P. SA la plata sumei de 92.062 lei (prejudiciu din relația cu SC E. SRL) reprezentând redevențe miniere;

- inculpații A.L., A.E., G.A.M., C.M., P.O.I. și B.D., -în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de - 1.280.071 lei prejudiciu rezultat din vânzările ilegale de beton, reprezentând impozit pe profit și T.V.A.;

- inculpații L.A., A.E. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 843.4571ei (prejudiciu rezultat din scăzăminte 3% eroare de cântărire reprezentând impozit pe profit și T.V.A.);

- inculpații A.L.,, G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. SA și SC A. SRL la plata sumei de 55.200 lei (vânzări beton pentru drumul de acces la se SC A. SRL, reprezentând impozit pe profit și T.V.A.).

- inculpații A.L., G.A.M., în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. SA și SC A. SRL la plata sumei de 105.296,08 lei( prejudiciu rezultat din necolectarea T.V.A.-ului prin nefacturarea lucrărilor către SC A. SRL);

- inculpații A.L., G.A.M.,în solidar cu părțile responsabile civilmente SC P. SA și SC A. SRL la plata sumei de 124.786 lei (prejudiciu rezultat din contract de întreținere spații verzi fictiv, între SC A. SRL și SC P. SA);

- inculpații A.L., G.A.M. în solidar partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 884.874 lei( prejudiciu rezultat din reevaluarea terenurilor vândute de SC P. SA la SC K. SA reprezentând impozit pe profit);

- inculpații A.L., G.A.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC P. SA la plata sumei de 59.910 lei( prejudiciu rezultat din diminuarea redevențelor miniere;

În baza art. 163 C. proc. pen. s-a dispus menținerea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților și părților responsabile civilmente până la concurența sumelor stabilite cu titlu de despăgubiri civile.

Împotriva sentinței penale nr. 148 din 28 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, a declarat recurs partea responsabilă civilmente, solicitând admiterea căii de atac exercitate, casarea hotărârii atacate și rejudecând, înlăturarea obligării sale în solidar la plata sumei de 92.062 lei, sumă reținută în sarcina inculpaților A.L., L.C.I., G.A.M., L.E. cu titlu de prejudiciu din relația cu SC E. SRL reprezentând redevențe miniere.

Înalta Curte, examinând recursul în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, în conformitatea cu dispozițiile art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., constată că acesta este fondat, pentru considerentele ce se vor arătat în continuare:

Prin art. 24 alin. (3) C. proc. pen. se stabilește că partea responsabilă civilmente „este persoana chemată în procesul penal să răspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta inculpatului".

Oportunitatea atragerii în procesul penal, ca subiect pasiv al acțiunii civile, a persoanei responsabile civilmente este justificată din necesitatea de a proteja persoana care a suferit un prejudiciu (victima infracțiunii) împotriva insolvabilității autorului prejudiciului.

Astfel, partea responsabilă civilmente poate să răspundă pentru inculpat când acesta este insolvabil, ca în situația inculpatului minor, ori poate să răspundă alături de inculpat, cum este cazul comitentului, un asemenea mod de reglementare fiind și în interesul unei mai bune administrări a justiției, deoarece, în acest fel întreaga activitate juridică se desfășoară o singură dată, conducând la opozabilitatea actelor de procedură efectuate față de toate persoanele chemate să suporte consecințele civile ale aceleiași infracțiuni.

Răspunderea comitenților pentru prejudiciile cauzate de prepuși este o răspundere indirectă, expres prevăzută de art. 1000 alin. (3) C. civ.

Condițiile de drept comun prevăzute de art. 998-999 C. civ. necesare pentru angajarea răspunderii comitentului sun; prejudiciul, fapta ilicită a prepusului și raportul de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită a prepusului și culpa prepusului.

Raportul de prepușenie presupune acordul de voință expres sau tacit între comitent și prepus, îndeplinirea unor funcții sau activități de către prepus, în contul comitentului precum și acceptarea de către prepus a poziției sale de subordonare față de comitent, căruia îi recunoaște autoritatea.

Totodată, raportul de prepușenie presupune un raport de subordonare, care poate deriva și dintr-un contract de muncă, dar și dintr-un contract de prestări servicii și în mod excepțional din contracte civile, mandat închiriere, arendă antrepriză, cu condiția ca mandatarul arendașul locatarul, antreprenorul să renunțe la independența pe care le-o conferă contractul civil și să accepte subordonarea totală a activității sale față de mandatar, proprietar, client. De asemenea, pentru ca răspunderea comitentului să fie angajată trebuie ca raportul de prepușenie să existe la momentul săvârșirii faptei ilicite.

Raportând cauzei aceste considerații teoretice, Înalta Curte constată că în cauză s-a făcut o greșit aplicare a legii civile în sensul greșitei stabiliri a răspunderii civile delictuală, vizând pe SC E. SRL, întrucât materialul probator administrat nu a dovedit că respectiva societate ar fi avut ca angajați pe inculpații L.A. și G.A.M., între aceștia neexistând un raport juridic de prepușenie.

Astfel, din materialul probator administrat în cauză rezultă că activitatea infracțională a inculpatului L.A., în calitate de administrator al SC P. SA, a constat în aceea că, în perioada anilor 2008 - 2010, acesta, împreună cu inculpații A.E., G.A.M., C.M. și P.O. au constitui un grup infracțional nestructurat, în scopul săvârșirii unor infracțiuni grave de evaziune fiscală. De asemenea, inculpatul a omis evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate (nefacturarea cantităților de beton, ș.a.), evidențierea în actele contabile a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni faptice reale (plăți către SC A. SRL), a alterat, respectiv distrus acte contabile sau memorii (situații virtuale) ale mijloacelor de stocarea a datelor (distrugerea bonurilor de transport, registre și situații din memoriile calculatoarelor);

Același inculpat a efectuat activități miniere fără licență, respectiv acelea de a exploata balast de pe suprafețele de teren achiziționate de la SC E. SRL, pentru care SC P. SA nu deținea licențe de exploatare.

Cu privire la activitatea infracțională desfășurată de inculpata G.A.M., care îndeplinea funcția de director economic în cadrul SC P. SA, din actele dosarului se reține că în perioada anilor 2008 - 2010, aceasta, împreună cu inculpații L.A., A.E., C.M. și P.O. au constituit un grup infracțional nestructurat, în scopul săvârșirii unor infracțiuni grave de evaziune fiscală.

Aceeași inculpată a omis evidențierea în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate (nefacturarea cantităților de beton, ș.a.), precum și evidențierea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni faptice reale (plăți către SC A. SRL), a alterat respectiv a distrus acte contabile sau memorii (situații virtuale) ale mijloacelor de stocarea a datelor (distrugerea bonurilor de transport, registre și situații din memoriile calculatoarelor). De asemenea, a efectuat activități miniere fără licență, respectiv acelea de a exploata balast de pe suprafețele de teren achiziționate de la SC E. SRL. pentru care SC P. SA nu deținea licențe de exploatare.

Cum inculpații L.A. și G.A.M. nu au acționat în calitatea de prepuși ai SC E. SRL la momentul săvârșirii faptelor ilicite, în cauză nu poate fi atrasă răspunderea civilă a acestei societăți, în calitate de comitent, nefiiind îndeplinite condițiile prevăzute de nr. 1000 alin. (3) C. civ.

Față de aceste considerente, se Înalta Curte constată că recursul declarat de partea responsabilă civilmente SC E. SRL împotriva sentinței penale nr. 148 din 28 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba lulia, secția penală, este fondat și în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. acesta va fi admis.

Se va casa in parte sentința recurată și rejudecând, se va înlătură obligarea părții responsabile civilmente SC E. SRL in solidar cu inculpații L.A., G.A.M. și SC P. SA la plata sumei de 92.062 lei reprezentând redevențe miniere și la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs vor rămân in sarcina acestuia.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați L.A., A.E., C.M.E., P.O.I., B.D. și G.A.M., în sumă de câte 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de partea responsabilă civilmente SC E. SRL împotriva sentinței penale nr. 148 din 28 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba lulia, secția penală.

Casează in parte sentința recurată și,rejudecând, înlătură obligarea părții responsabile civilmente SC E. SRL in solidar cu inculpații L.A., G.A.M. și SC P. SA la plata sumei de 92.062 lei reprezentând redevențe miniere și la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs rămân in sarcina acestuia.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați L.A., A.E., C.M.E., P.O.I., B.D. și G.A.M., în sumă de cate 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă

Pronunțată. în ședință publică, azi 29 mai 2012.