Inadmissibility of annulment petition for failure to substantiate statutory grounds with evidence in file
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the petition for annulment filed by the defendant, thereby upholding the final appellate decision and confirming his conviction for influence peddling. The dispute concerned the defendant's attempt to overturn the appeal court’s rejection of his cassation appeals against a first-instance sentence of one year imprisonment suspended for three years, arguing that the appellate court had failed to rule on a statutory ground for terminating criminal proceedings and had misinterpreted evidence regarding the complainant's conduct. The decisive legal basis was Article 391(2) of the Code of Criminal Procedure, which requires that a petition for annulment be admissible in principle only if it relies on a ground expressly enumerated in Article 386 and is supported by specific evidence in the file; the Court determined the challenge was formal because it merely reiterated previous defenses without substantiating the existence of the alleged termination ground under Article 10(1), resulting in the defendant’s obligation to pay 200 lei in judicial costs.
Legislator headnote
AI generatedart. 257 C. pen, art. 71 C. pen, art. 71 alin. (5) C. pen, art. 88 C. pen, art. 191 C. proc. pen, art. 386 lit. c) C. proc. pen; Inadmissibility of annulment petition for failure to substantiate statutory grounds with evidence in file: The dispute concerned the defendant's attempt to overturn the appeal court’s rejection of his cassation appeals against a first-instance sentence of one year imprisonment suspended for three years, arguing that the appellate court had failed to rule on a statutory ground for terminating criminal proceedings and had misinterpreted evidence regarding the complainant's conduct. The decisive legal basis was Article 391(2) of the Code of Criminal Procedure, which requires that a petition for annulment be admissible in principle only if it relies on a ground expressly enumerated in Article 386 and is supported by specific evidence in the file; the Court determined the challenge was formal because it merely reiterated previous defenses without substantiating the existence of the alleged termination ground under Article 10(1), resulting in the defendant’s obligation to pay 200 lei in judicial costs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for imposing judicial costs of 200 lei on the contesting party as part of the final operative order.
Full text
Asupra admisibilității în principiu a cererii de contestației în anulare de față;
În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 311 din 28 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 257 C. pen. rap. la art. 6 și 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 74 lit. a)-76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul O.S.M. la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În baza art. 81-82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit la teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 88 C. pen. s-a luat act că inculpatul a fost arestat în perioada 21 septembrie 2010 -14 octombrie 2010.
În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la 5.800 lei cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. și inculpatul O.S.M.
Prin Decizia penală nr. 1702 din 23 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 9996/2/2010 s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. și inculpatul O.S.M. împotriva sentinței penale nr. 311 din 28 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Împotriva deciziei menționate, la data de 17 mai 2012, a formulat contestație în anulare inculpatul O.S.M., invocând dispozițiile art. 386 lit. c) C. proc. pen., arătând, în esență, că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra cauzei de încetare a procesului penal prevăzută de art. 10 alin. (1) lit. f)-i) C. proc. pen., cu privire la care existau probe la dosar, instanța de recurs nu a realizat o analiză corectă și coerentă a probelor administrate, care demonstrează cu certitudine intenția de a-l prinde pe denunțător în flagrant, deci desistarea inculpatului.
Examinând cererea de contestație în anulare, sub aspectul admisibilității în principiu, în conformitate cu dipozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.
Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în cazurile prevăzute la lit. a)-e).
Conform dispozițiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen., contestația în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. a)-c) și e) C. proc. pen., este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, astfel că, înainte de a se pronunța asupra cererii de contestație, instanța este obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.
În această etapă procesuală, instanța este obligată să examineze dacă cererea privește o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut în art. 388 C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestația este unul din cele limitativ prevăzute în art. 386 C. proc. pen. și dacă în sprijinul contestației s-au depus ori se invocă dovezi existente la dosar, toate aceste condiții trebuind a fi îndeplinite cumulativ.
În prezenta cauză, Înalta Curte constată că invocarea dispozițiilor art. 386 lit. c) C. proc. pen. este formală, întrucât motivele menționate de contestator nu se circumstanțiază acestor dispoziții legale, acestea constituind, în realitate, apărări care au fost invocate și pe parcursul procesului penal și reiterare pe calea contestației în anulare, la dosarul cauzei neexistând probe în sensul existenței vreunei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. f) - i)1 C. proc. pen.
Ca urmare, în cauză nefîind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen. privind admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestație în anulare.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul O.S.M. împotriva Deciziei penale nr. 1702 din 23 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 9996/2/2010.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 21 mai 2013