Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1782/2003 AI generated

Revision dismissed where new evidence fails statutory withholding or impossibility requirements despite prior admission of goods receipt

Case Number Decizia nr. 1782/2003
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the petition for revision, leaving the lower courts' decisions in force, and separately annulled the unstamped request to suspend execution. The dispute arose from a commercial litigation in which a Romanian defendant sought to overturn a final judgment that upheld a claim by a German plaintiff for the payment of goods, despite the absence of a written contract. The revision was based on newly discovered evidence, including a customs bureau record and an international judicial assistance response, allegedly proving that no commercial exchanges or deliveries occurred. The court held that these new documents did not meet the statutory requirements for revision under Art. 322(5) of the Civil Procedure Code, as they were neither withheld by the opposing party nor impossible to present earlier, and they failed to overcome the prior admission by the defendant’s representative that the goods had been received.

Legislator headnote

AI generated

art. 43 alin. (1) din Legea nr. 105/1992, art. 322 pct. 5 C. proc. civ; Revision dismissed where new evidence fails statutory withholding or impossibility requirements despite prior admission of goods receipt: Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților (...)”.

Keywords

AI generated
revision of a judgment commercial contract international civil litigation statutory requirement customs document failure to provide evidence

Cited Legislation

AI generated
art. 43 alin. (1) din Legea nr. 105/1992
În motivarea soluției date, instanța supremă a înlăturat criticile recurentei, privind lipsa capacității procesuale active a reclamantei, față de actul eliberat de Judecătoria Munchen, care atestă înregistrarea societății în Registrul Comerțului, fiind aplicabile dispozițiile art. 43 alin.
art. 322 pct. 5 C. proc. civ
Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților (...)”.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1856 din 14 martie 2002, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul declarat de SC P.S.N.C. împotriva deciziei civile nr. 1055 din 2 noiembrie 2000 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în contradictoriu cu SC G.H.D. Germania.

În motivarea soluției date, instanța supremă a înlăturat criticile recurentei, privind lipsa capacității procesuale active a reclamantei, față de actul eliberat de Judecătoria Munchen, care atestă înregistrarea societății în Registrul Comerțului, fiind aplicabile dispozițiile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 105/1992, referitoare la raporturi de drept internațional privat, fiind recunoscută de deplin drept în România.

Cu privire la refuzul de plată a prețului facturat, instanța de recurs a reținut că recunoașterea primirii întregii cantități de marfă de către reprezentantul societății la interogatoriul luat, au făcut dovadă deplină în favoarea reclamantei-intimate, deoarece lipsa unui contract încheiat nu înlătură răspunderea pentru neachitarea mărfii.

Împotriva acestei decizii, pârâta a promovat calea de atac extraordinară a revizuirii, fiind invocate dispozițiile art. 322 pct. 4 și 5 C. proc. civ.

Astfel, se susține că, după judecarea recursului, a obținut noi probe de unde rezultă că reclamanta nu a efectuat schimburi comerciale cu SC P.S.N.C., respectiv, adresa Biroului de Vamă, Control și Vămuire la Interior Reșița, unde se precizează că nu există, în evidența vamei Reșița, părțile în litigiu, în calitate de exportator și importator.

De asemenea, din conținutul răspunsului Comisiei Rogatorii Penale Internaționale, rezultă că reclamantul nu a livrat această marfă.

Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților (...)”.

Din economia textului precitat rezultă ce condiții trebuie să îndeplinească o cerere de revizuire pentru a fi admisă, condiții care, în speță, nu se regăsesc.

Astfel, înscrisurile depuse sunt prezentate pro cauza, ele nefiind reținute de partea potrivnică și nici nu a fost în imposibilitate de a le prezenta, iar față de recunoașterea reprezentantului revizuientei că a primit marfa a cărei valoare a fost solicitată prin acțiune inițială, Curtea consideră neîntemeiată cererea formulată, urmând a o respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuienta, SC P.S.N.C. Reșița, împotriva deciziei nr. 1856 din 14 martie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială.

Anulează, ca netimbrată, cererea de suspendare a executării deciziei atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 21 martie 2003.