Transnational cannabis trafficking and organized criminal group convictions re-adjudicated to reduced sentences via lex mitior
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeals of four defendants, partially quashed the appellate decision and trial judgment, and re-adjudicated the case by reducing the imprisonment sentences for all convicted individuals based on the application of the more favorable new Penal Code (Art. 5 C. pen.) which lowered statutory penalty limits; specifically, the resulting sentences were reduced to 3 years and 6 months for the group leader, 2 years for two co-organizers, and 10 months (suspended under supervision) for a distributor, while maintaining the revocation of prior suspended sentences and the order for biological sample collection mandated by Law No. 76/2008. The dispute involved an organized criminal group that transnationally trafficked cannabis resin from Morocco to Spain and Italy via body-cavity smuggling, subsequently distributing the drugs in Romania through a hierarchy of dealers who were caught during controlled purchases. The decisive legal basis was the doctrine of applying the more lenient law (*lex mitior*) under Art. 5 of the Penal Code, which allowed the court to re-individualize penalties using the lower maximum limits established by the new legislation for offenses such as constituting an organized criminal group (now Art. 367 C. pen.) and illicit drug trafficking (Law No. 143/2000), thereby overriding the higher sentences imposed by the lower courts under the old code.
Legislator headnote
AI generatedart. 334 C. proc. pen, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 19 din Legea nr. 656/2002, art. 3201 C. proc. pen, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 41 alin. (2) C. pen; Transnational cannabis trafficking and organized criminal group convictions re-adjudicated to reduced sentences via lex mitior: 5 C. pen.) which lowered statutory penalty limits; specifically, the resulting sentences were reduced to 3 years and 6 months for the group leader, 2 years for two co-organizers, and 10 months (suspended under supervision) for a distributor, while maintaining the revocation of prior suspended sentences and the order for biological sample collection mandated by Law No. 76/2008. The dispute involved an organized criminal group that transnationally trafficked cannabis resin from Morocco to Spain and Italy via body-cavity smuggling, subsequently distributing the drugs in Romania through a hierarchy of dealers who were caught during controlled purchases. The decisive legal basis was the doctrine of applying the more lenient law (*lex mitior*) under Art. 5 of the Penal Code, which allowed the court to re-individualize penalties using the lower maximum limits established by the new legislation for offenses such as constituting an organized criminal group (now Art. 367 C. pen.) and illicit drug trafficking (Law No. 143/2000), thereby overriding the higher sentences imposed by the lower courts under the old code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for admitting the appeals and reducing the sentences, based on the application of the more favorable criminal law.
Procedural basis cited in the dispositive orders for the re-judgment and modification of penalties.
Full text
Asupra recursurilor de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 91 din 30 aprilie 2013 Tribunalul Bihor a hotărât următoarele:
A respins cererea apărătorului ales al inculpatului P.O.P. de aplicare a procedurii prevăzută de art. 334 C. proc. pen. în ceea ce privește cererea sa de reținere a prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 19 din Legea nr. 656/2002.
A constatat că prin încheierea din 21 decembrie 2012 s-au admis cererile inculpaților D.V.I., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R., T.B.A. și s-a respins cererea inculpatului P.I.D. de aplicare a procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.
1. A fost condamnat inculpatul D.V.I., cu antecedente penale care nu constituie recidivă (art. 38 alin. (1) lit. a)1 C. pen.), la următoarele pedepse:
- 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. (7) C. proc. pen. și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (30 C. pen.
- 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În temeiul art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 79/2011 a Judecătoriei Salonta, modificată și definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel Oradea, în raport de fiecare din cele trei pedepse de mai sus, fiecare urmând a fi executată alăturat de pedeapsa de 2 ani închisoare, rezultând trei pedepse rezultante de 5 ani și 4 luni închisoare, de 5 ani și 4 luni închisoare și de 2 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 33, art. 34 și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele rezultante de 5 ani și 4 luni închisoare, 5 ani și 4 luni închisoare și 2 ani și 4 luni închisoare și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de:
- 5 ani și 4 luni închisoare în regim privativ de libertate și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 357 alin. (2) lit a C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive din 16 octombrie 2012 până la data de 02 aprilie 2013 inclusiv.
În temeiul art. 1605 alin. (6) C. proc. pen. s-a încetat starea de liberare provizorie pe cauțiune, măsură dispusă față de inculpatul D.V.l., prin încheierea din 28 martie 2013 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală nr. 230/R din 02 aprilie 2013 a Curții de Apel Oradea.
În temeiul art. 350 alin. (7) C. proc. pen. raportat la art. 1605 alin. (4) lit. e) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpatul D.V.l. a cauțiunii de 40.000 lei, depusă conform chitanței și recipisei de consemnare emise de C.E.C. Bank - Sucursala Oradea la data de 26 martie 2013.
2. A fost condamnat inculpatul P.I.D. fără antecedente penale, la următoarele pedepse:
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000 și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
- 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr 143/2000.
În temeiul art. 33, art. 34 și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus și i s-a aplicat inculpatului P.l.D. pedeapsa cea mai grea de:
- 3 ani închisoare în regim privativ de libertate și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive din 25 iulie 2012 până la data de 26 iulie 2012 inclusiv și din 30 iulie 2012 până la data de 27 martie 2013.
În temeiul art. 1605 alin. (6) C. proc. pen. s-a încetat starea de liberare provizorie pe cauțiune, măsură dispusă față de inculpatul P.l.D., prin încheierea din 22 martie 2013 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Dosar penal nr 224/R din 27 martie 2013 a Curții de Apel Oradea.
În temeiul art. 350 alin. (7) C. proc. pen. raportat la art. 1605 alin. 4 lit. e) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpat a cauțiunii de 40.000 lei, depusă conform chitanței și recipisei de consemnare emise de C.E.C. Bank- Sucursala Oradea.
3. A fost condamnat inculpatul P.O.P., fără antecedente penale la data faptelor, la următoarele pedepse:
- 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 din Legea nr. 39/2003 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
- 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
- 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În baza art. 865 raportat la art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani conform art. 862 C. pen., la care a fost condamnat inculpatul P.O.P. prin sentința penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare la data de 27 decembrie 2011.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, în pedepsele componente, de:
- 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 76 lit. c) C. pen. și art. 74 C. pen.
- 6 luni închisoare,în baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 76 lit. e) C. pen. și art. 74 C. pen.
În temeiul art. 33-35 C. pen. au fost contopite aceste pedepse cu pedepsele stabilite prin prezenta hotărâre și i s-a aplicat inculpatului P.O.P., pedeapsa cea mai grea, de:
- 2 ani și 6 luni închisoare în regim privativ de libertate și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), 3 C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii din 13 aprilie 2011 (sentința penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor), durata reținerii și arestării preventive din 15 octombrie 2012 până la data de 07 martie 2013 inclusiv.
A constatat că prin încheierea din 06 martie 2013 definitivă prin nerecurare, în temeiul art. 139 alin. (1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 1451 C. proc. pen. s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului P.O.P., cu măsura obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea instanței, măsură care subzistă cel mai târziu până la data rămânerii definitive a hotărârii, dacă nu este revocată sau înlocuită anterior.
4. A fost condamnat inculpatul F.G.M., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
- 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În temeiul art. 33-35 C. pen. au fost contopite aceste pedepse și i s-a aplicat inculpatului F.G.M., pedeapsa cea mai grea, de:
- 2 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862 C. pen.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost obligat condamnatul, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza art. 863 alin. (4) C. pen., supravegherea îndeplinirii măsurilor de supraveghere și executării obligațiilor stabilite de instanță se va face de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, care în caz de neîndeplinire, va sesiza instanța pentru luarea măsurii prevăzute în art. 864 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive din 24 iulie 2012 până la data de 26 iulie 2012 inclusiv și din 30 iulie 2012 până la data de 21 octombrie 2012 inclusiv.
5. A fost condamnat inculpatul A.B.F., fără antecedente penale, la o pedeapsă de:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862 C. pen.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost obligat condamnatul, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza art. 863 alin. (4) C. pen., supravegherea îndeplinirii măsurilor de supraveghere și executării obligațiilor stabilite de instanță se va face de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, care în caz de neîndeplinire, va sesiza instanța pentru luarea măsurii prevăzute în art 864 alin. (2).C.p.
În baza art. 863 alin. (2) C. pen., un exemplar al prezentei sentințe se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor.
În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive din 24 iulie 2012 până la data de 21 octombrie 2012 inclusiv.
6. A fost condamnat inculpatul S.I.R., zis I., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr, 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
- 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În temeiul art. 33-34 C. pen. au fost contopite aceste pedepse și i s-a aplicat inculpatului, pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale, pe un termen de încercare de 3 ani, calculat conform art. 82 C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
7. A fost condamnat inculpatul T.B.A., fără antecedente penale, la următoarele pedepse:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr, 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
- 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În temeiul art. 33-35 C. pen. au fost contopite aceste pedepse și i s-a aplicat inculpatului, pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale, pe un termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82 C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
8. A fost condamnat inculpatul C.I.A., zis „A.", fără antecedente penale, la următoarele pedepse:
- 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 C. pen. și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
- 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 C. pen. și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
În temeiul art. 33-35 C. pen. au fost contopite aceste pedepse și i s-a aplicat inculpatului C.I.A., pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani cu titlu de pedeapsă complementară, conform art. 65 alin. (2), (3) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 862 C. pen.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost obligat condamnatul, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Năsăud;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C. proc. pen. li s-a atras atenția inculpaților F.G.M., A.B.F., S.l.R., T.B.A. și C.I.A. asupra dispozițiilor art. 864 respectiv art. 83 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere respectiv revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate.
În baza art. 118 lit. b), d)-f) C. pen., cu referire la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 17 și 18 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială în folosul statului a următoarelor sume: 5.000 lei de la inculpatul P.I.D.; 3.500 lei și 100 euro de la inculpatul P.O.P.; 3.700 lei de la inculpatul F.G.M.; 4.100 lei de la inculpatul A.B.F.; 50 lei de la inculpatul S.l.R., 200 lei de la inculpatul T.B.A.; 300 euro de la inculpatul C.I.A.; confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul A.B.F. a cântarului electronic depus în Camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. - Bihor, conform dovezii din 03 august 2012; confiscarea specială în vederea distrugerii a următoarelor cantități de droguri: 236,5 grame rezină de cannabis, droguri cumpărate de la inculpații A.B.F. și F.G.M., rămase neconsumate după efectuarea analizelor chimice de laborator și a reținerii contraprobelor, depuse în Camera de corpuri delicte, droguri și precursori din cadrul l.G.P.R. - D.C.E.O. conform dovezilor (filele 20, 35, 74 vol. I dosar urmărire penală); 1.450 grame rezină de cannabis, droguri ridicate de la inculpatul P.l.D., cu ocazia percheziției domiciliare, rămase neconsumate după efectuarea analizelor chimice de laborator și a reținerii contraprobei, depuse în Camera de corpuri delicte, droguri și precursori din cadrul l.G.P.R. - D.C.E.O. conform dovezii (filele 30 vol. II dosar urmărire penală].
În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.l.D. la plata sumei de 2600 lei, inculpatul C.l.A. la plata sumei de 2400 lei și ceilalți inculpați la plata a câte 1.200 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea emis în Dosar nr. 82/D/P/2012 înregistrat la instanță la data de 08 noiembrie 2012 sub Dosar nr. 11262/111/2012 au fost trimiși în judecată: inculpatul D.V.l. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere, constituire și sprijinirea unui grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc cu caracter transnațional și trafic și consum ilicit de asemenea droguri, fapte prevăzute și pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen., inculpatul P.l.D. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere, constituire și sprijinirea unui grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc cu caracter transnațional și trafic și consum ilicit de asemenea droguri, fapte prevăzute și pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art.. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
și art. 16 din Legea nr. 143/2000 modif., art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 modif., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen., inculpatul P.O.P. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc cu caracter transnațional și trafic și consum ilicit de asemenea droguri, fapte prevăzute și pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen., inculpatul F.G.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri de risc, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
și art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen., inculpatul A.B.F. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000, inculpatul S.I.R. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri de risc, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
și art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen. și inculpatul T.B.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri de risc, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen.
În fața instanței, la termenul din 12 decembrie 2012, înainte de începerea cercetării judecătorești, personal, inculpații D.V.I., P.I.D., P.O.P., A.B.F., F.G.M., S.I.R. și Tiriplică Bogdan au solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., instanța de fond amânând pronunțarea pentru termenul din 21 decembrie 2012 când, a admis inculpaților D.V.I., P.O.P., A.B.F., F.G.M., S.I.R. și Tiriplică Bogdan și a respins inculpatului P.I.D. cererea de aplicare a procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen. De asemenea, s-a repus cauza pe rol în vederea efectuării cercetării judecătorești în ceea ce-l privește pe inculpatul P.I.D..
Ulterior, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea emis în Dosar nr. 118/D/P/2012 înregistrat la instanță la data de 09 ianuarie 2013 sub Dosar nr. 307/111/2013 a fost trimis în judecată inculpatul C.I.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc, fapte prevăzute și pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen.
Prin încheierea penală pronunțată la data de 20 februarie 2013 s-a dispus în baza art. 36 C. proc. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. proc. pen. conexarea Dosarului nr. 307/111/2013 la Dosarul nr. 11262/111/2012 ambele aflate pe rolul Tribunalului Bihor.
Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpații A.B.F., S.I.R., F.G.M., T.B.A., P.I.D. și C.I.A. nu au antecedente penale.
Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpatul P.O.P., prin sentința penală nr. 289/P/14 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bihor în Dosar nr. 6500/111/2011 definitivă prin neapelare la data de 27 decembrie 2011, a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 861 C. pen. pe durata unui termen de încercare de 5 ani și interzicerea drepturilor prev. de art.. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani.
Din copia cazierului judiciar rezultă că inculpatul D.V.I., prin sentința penală nr. 79 din 05 aprilie 2011 pronunțată de Judecătoria Salonta în Dosar nr. 1345/833/2009, modificată și rămasă definitivă la data de 14 octombrie 2011 prin Decizia penală nr. 835/R/2011 pronunțată de Curtea de Apel Oradea a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen., pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În cursul lunii octombrie 2011, inculpatul D.V.I. a luat hotărârea infracțională de a iniția și constitui un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnațional.
În acest sens, s-a întâlnit cu inculpatul P.I.D., căruia i-a comunicat intenția sa de a se deplasa în Maroc, pentru a cumpăra mai multe kilograme de rezină de cannabis, urmând ca drogurile respective să fie transportate prin îngurgitare, de persoane racolate de către aceștia, din Maroc până în Spania, iar ulterior, în Italia, la fratele său D.L.F., în vederea valorificării acestora la un preț mult mai mare, beneficiul astfel obținut urmând a fi împărțit între cei trei, în mod egal.
De asemenea, inculpatul D.V.l. i-a cerut inculpatului P.l.D. să participe pecuniar la suportarea cheltuielilor aferente deplasării lor până în Spania, respectiv Maroc și retur, pentru ei și pentru persoanele pe care le vor recruta în acest scop, să suporte o parte din costul drogurilor ce urmează a fi cumpărate și i-a comunicat totodată că persoanele care vor transporta drogurile prin îngurgitare, din Maroc până în Spania, le vor achita suma de 100 euro/100 grame rezină de cannabis astfel transportată.
Inculpatul P.l.D. a acceptat propunerea inculpatului D.V.l.
În acest scop, pentru a putea intra pe teritoriul marocan, la data de 18 octombrie 2011, cei doi s-au prezentat la Serviciul Pașapoarte Bihor - Oradea, unde au solicitat și au obținut eliberarea pașapoartelor turistice.
Mai departe, cei doi inculpați i-au racolat în cadrul grupării infracționale pe martorul P.S.F. și ulterior pe inculpatul P.O.P., ambii acceptând să transporte prin îngurgitare, rezină de cannabis din Maroc până în Spania și aderând astfel la gruparea constituită de inculpații D. și P.
După ce inculpatul D.V.l. și-a reparat autoturismul, cheltuielile fiind suportate de inculpatul P.l.D., aceștia împreună cu inculpatul P.O.P. s-au deplasat cu respectivul autoturism până într-o localitate situată în apropierea orașului Madrid -Spania, unde s-au cazat la martorii P.F.S. (cunoștință a inculpatului D.V.l.) și V.G.D., cheltuielile până în Spania și în Spania fiind suportate de inculpații P.l.D. și D.V.l.
În Spania, a fost racolat în cadrul grupării infracționale și inculpatul C.l.A., care a fost de acord să se deplaseze și el în Maroc pentru a transporta, prin îngurgitare, casete cu rezină de canabis, aderând astfel la gruparea constituită de inculpați.
Tot în perioada în care se aflau în Spania, inculpații D.V.l., P.O.P. și P.l.D. au consumat rezină de cannabis, sub formă de țigarete, droguri cumpărate de inculpatul D.V.l. pe teritoriul Spaniei.
Din Spania, la data de 04 noiembrie 2011 inculpații D.V.l., P.l.D., P.O.P. și C.l.A. s-au deplasat cu același autoturism până în portul Tarifa, de unde cu un feribot au traversat Strâmtoarea Gibraltar, până în portul Tanger - Maroc, unde s-au cazat la un hotel până la data de 08 noiembrie 2011.
După ce inculpatul D.V.I. a identificat un vânzător, cei patru inculpați au ajuns la locuința cetățeanului marocan, unde, după ce li s-a oferit mai multe tipuri de rezină de cannabis și după ce le-a arătat procedeul prin care se confecționează casetele cu asemenea droguri, inculpații D.V.I. și P.O.P. au consumat o anumită cantitate de rezină de cannabis, sub formă de țigarete.
Tot atunci, inculpații D.V.I. și P.I.D. au stabilit cantitatea de droguri ce urmează a fi cumpărată, respectiv 2,5 - 2,6 kg, sub formă de casete, la prețul de 1 euro/gram, fiind achitată cetățeanului marocan suma de aproximativ 2.000 - 2.200 euro, din care suma de 600 - 800 euro a fost avansată de inculpatul P.I.D., diferența urmând a fi achitată ulterior de inculpatul D.V.I. prin intermediul unor cunoștințe din Spania.
A doua zi, inculpatul P.O.P. a îngurgitat 95 de casete cu rezină de cannabis (o casetă având greutatea de aproximativ 10 grame], inculpatul D.V.I. a îngurgitat peste 50 de casete, iar inculpatul C.I.A. a îngurgitat în jur de 100 de asemenea casete cu rezină de cannabis, după care toți cei patru inculpați s-au reîntors în portul Tanger, de unde cu același mijloc de transport au ajuns în portul Tarifa - Spania.
Din portul Tarifa, cei patru inculpați, cu același autoturism, au revenit în localitatea inițială de reședință. Toate cheltuielile aferente transportului și cazării celor patru inculpați pe durata deplasării lor pe ruta Spania-Maroc-Spania au fost suportate de inculpații D.V.I. și P.I.D.
În Spania, inculpații au eliminat casetele cu rezină de canabis, după care le-au pus în mai multe baloane de diferite culori și ulterior într-un rucsac.
Tot în Spania, inculpatul D.V.I. i-a achitat contravaloarea biletului de călătorie spre România inculpatului P.O.P. iar inculpatul P.I.D. i-a dat aceluiași inculpat suma de 100 euro, stabilind ca diferența, în cuantum de 850 euro, reprezentând costul transportării drogurilor de către el din Maroc în Spania, să o primească de la acesta ulterior, în țară, ceea ce s-a și întâmplat în cursul lunii decembrie 2011, când inculpatul P. i-a remis inculpatului P., în Oradea, în două tranșe, sumele de 500 - 600 lei și 3.000 lei. La 2-3 zile, inculpatul P.O.P. s-a întors în țară.
Rămași în Spania, întrucât inculpatul P.I.D. a refuzat să transporte respectiva cantitate de droguri din Spania în Italia, inculpatul D.V.I. i-a cerut inculpatului C.I.A. să le transporte până în Italia. Fiind de acord, în zilele următoare, cu un autocar, inculpatul C.I.A. a transportat respectivul rucsac cu droguri, însoțit fiind de inculpatul P.I.D., din Spania până în apropierea localității Verona - Italia, unde au fost așteptați de D.L.F.. Acesta din urmă i-a condus până la reședința sa din localitatea Brescia, unde inculpatul C.I.A. a locuit aproximativ 3 - 4 zile, inculpatul P.I.D. locuind la alte cunoștințe ale sale. înainte ca inculpatul C.I.A. să revină în Spania, D.L.F. i-a dat suma de 300 euro, la solicitarea inculpatului P.I.D., reprezentând costul biletului de transport și parte din plata transporturilor cu droguri efectuate de către acesta. Denunțul inculpatului P.I.D. (fila 484 Dosar urmărire penală 118/D/P/2012) confirmă acest aspect.
Între timp, după plecarea inculpaților C.I.A. și P.I.D. din Spania în Italia, la solicitarea aceluiași inculpat D.V.I., inculpatul P.O.P. a transportat într-o borsetă aproximativ 20 de casete cu rezină de cannabis (casete ce au fost eliminate de acesta după plecarea inculpaților P. și C.) cu un autocar din Spania până în apropierea orașului Verona - Italia, unde a fost așteptat de inculpatul P.I.D. și de D.L.F., acestuia din urmă fiindu-i predată respectiva borsetă cu rezina de cannabis, după care inculpatul P.O.P. și-a continuat deplasarea cu același mijloc de transport până în România.
La rândul său, cu un microbuz condus de martorul S.F., a revenit în țară, din Italia și inculpatul P.I.D., împreună cu numitul D.L.F. și prietena acestuia, mart. ora P.A.M., ocazie cu care a fost introdusă în țară și cantitatea de 2,5 - 2,6 kg rezină de canabis sub formă de casete, procurată din Maroc.
Ajunși în Oradea, la solicitarea lui D.L.F., potrivit inculpatului P., acesta din urmă a luat asupra sa rucsacul în care se aflau casetele cu rezină de cannabis și le-a transportat până la locuința fostei sale prietene, situată în Oradea, jud. Bihor, unde le-a depozitat sub canapeaua situată în sufrageria locuinței.
La câteva zile după ce inculpatul P.I.D. a revenit în țară, s-a întâlnit, în localitatea Mierlău cu inculpatul F.G.M. (cei doi fiind veri și consăteni), căruia i-a oferit gratis o casetă cu rezină de cannabis în greutate de aproximativ 10 grame.
Respectivele droguri inculpatul F.G.M. le-a valorificat, la domiciliul său, în cursul lunii noiembrie 2011, inculpatului T.B.A., cu suma de 200 lei, sumă de bani pe care cumpărătorul urma să o achite ulterior.
Inculpatul T.B.A. a reținut cele aproximativ 10 grame de rezină de cannabis pentru consum propriu.
În cursul lunii aprilie 2012, inculpatul P.I.D. i-a mai oferit inculpatului F.G.M., la solicitarea acestuia din urmă, o casetă cu rezină de cannabis, de aproximativ 10 grame, droguri din care o part. e inculpatul F.G.M. le-a consumat sub formă de țigarete împreună cu A.l.D., iar o part. e i-au fost aruncate din portiera mașinii, la o spălătorie auto.
După revenirea în țară, inculpatul P.I.D. a fost vizitat de mai multe ori la locuința fostei sale prietene din Oradea, de inculpatul F.G.M., ocazie cu care acesta a văzut cantitatea de peste 2 kg rezină de cannabis, sub formă de casete, în respectivul imobil.
Pentru stingerea unei datorii anterioare, în cuantum de 5.000 lei, inculpatul F.G.M. i-a propus inculpatului P.I.D. și acesta din urmă a acceptat să-i ofere aproximativ 200 grame rezină de cannabis, pentru a le valorifica cu 25 lei/gram.
Astfel, inculpatul F.G.M., în perioada iunie - iulie 2012, cu acordul inculpatului P.I.D., a intrat în reședința acestuia din urmă, de două ori și a luat prima dată 15 casete cu rezină de cannabis, iar a doua oară, respectiv la data de 23 iulie 2012, un număr de 13 casete cu rezină de cannabis, având toate greutatea de aproximativ 280 grame.
Cea mai mare parte din cantitatea de droguri astfel procurată, inculpatul F.G.M. i-a predat-o inculpatului A.B.F., în mod repetat, pentru a o valorifica la rândul său, cerându-i totodată acestuia din urmă, cu ocazia întâlnirilor avute, să caute persoane interesate în acest scop, iar o part. e (aproximativ 30 grame), la data de 17 iulie 2012, i-a valorificat-o inculpatului T.B.A., cu suma de 700 lei, care la rândul său a valorificat-o cu suma de 900. lei numitului B.A., droguri pe care acesta din urmă le-a reținut pentru consum propriu.
Conform înțelegerii, inculpatul A.B.F., în perioada iunie - iulie 2012, i-a valorificat prima dată, prin intermediul inculpatului S.l.R., 1 gram de rezină de cannabis, numitului A.R.F., cu suma de 60 lei, droguri pe care acesta din urmă le-a consumat le-a consumat sub formă de țigarete împreună cu inculpatul A.B.F. și cu numitul I.M.V.
În aceeași perioadă de timp, inculpatul A.B.F. i-a mai valorificat, de două ori, cantitățile de 8 grame și 3 grame rezină de cannabis, aceluiași A.R.F., tranzacții ce au avut loc în spatele blocului de domiciliu al inculpatului S.l.R., respectiv în Complexul L. din Oradea, cu suma de 60 lei/gram, droguri care au fost consumate de către aceștia din urmă. Datorită unor neînțelegeri apărute ulterior între inculpatul A.B.F. și A.R.F. privind achitarea valorii drogurilor, inculpatul A.B.F. i-a solicitat inculpatului S.I.R. să valorifice el drogurile lui A.R.F.
Acesta a fost de acord cu propunerea inculpatului A.B.F. și astfel, după ce a primit, în mod repetat (de aproximativ 10 ori] cantități cuprinse între 3 și 5 grame rezină de cannabis, de fiecare dată (aproximativ 40 - 45 grame], de la inculpatul A.B.F., acesta la rândul său le-a valorificat numiților A.R.F. și I.M.V., fie direct fie prin intermediar, cu suma de 50 lei/gram, sumă de bani pe care acesta a predat-o de fiecare dată inculpatului A.B.F.
Drogurile procurate de numiții A.R.F. și I.M.V. au fost consumate fie singuri de către aceștia, fie împreună cu inculpatul S.I.R..
Pentru serviciile prestate, privind valorificarea drogurilor în folosul inculpatului F.G.M., acesta i-a oferit inculpatului A.B.F. diferite cantități de droguri pentru consum propriu, precum și suma de 50 lei, droguri ce au fost consumate sub formă de țigarete, în mod repetat, de către acesta, fie singur fie împreună cu A.R.F. și I.M.V.
În aceeași perioadă, inculpatul S.I.R. a mai consumat asemenea droguri sub formă de țigarete, provenite de la A.R.F., împreună cu acesta și cu alte persoane.
În aceeași interval de timp, inculpatul A.B.F. a luat legătura și cu J.M.D., căruia i-a comunicat că deține pentru comercializare rezină de cannabis și i-a solicitat să cumpere el sau să caute persoane interesate în același scop. J.M.D., în urma discuțiilor purtate, a cumpărat cu suma de 60 lei de la inculpatul A.B.F. cantitatea de 1 gram rezină de cannabis, pentru consum propriu, iar ulterior a facilitat cumpărarea aceleiași cantități de droguri, de către G.G.R.
Inculpatul A.B.F. a mai vândut astfel de droguri numitului G.G.R. 1 gram de rezină de canabis și numitului D.I.C. inițial 1 gram de rezină de cannabis, cu suma de 60 lei și ulterior, de aproximativ 10 ori, cantitatea totală de 10 - 11 grame de asemenea droguri, cu sume cuprinse între 50 și 60 lei/gram.
În același interval de timp, respectiv la data de 09 iulie 2012, în legătură cu activitățile infracționale de trafic de droguri în care a fost implicat inculpatul F.G.M., expuse anterior, s-au sesizat din oficiu lucrătorii B.C.C.O. Oradea, existând la acel moment date că acest inculpat, împreună cu alte persoane, fac parte dintr-o rețea de traficanți de droguri, respectiv procură, distribuie, consumă și pun în vânzare droguri de risc (rezină de cannabis], către diferiți consumatori de pe raza municipiului Oradea și din împrejurimi, fiind autorizată folosirea în cauză a investigatorului sub acoperire cu numele de cod „I.C." și a colaboratorilor cu numele de cod „V.G." și „P.M."a inculpatului F.G.M.
În aceste condiții, la data de 09 iulie 2012, colaboratorii autorizați s-au întâlnit cu inculpatul F.G.M. și acesta a luat legătura telefonică cu inculpatul A.B.F. (posesorul drogurilor] căruia i-a cerut să se întâlnească pentru a-i preda o cantitate de droguri în vederea valorificării lor către colaboratori. în jurul orei 17:00, cei doi inculpați s-au întâlnit cu colaboratorul cu nume de cod „V.G.", în incinta complexului L. din Oradea unde inculpatul A.B.F., la solicitarea inculpatului F.G.M., i-a valorificat colaboratorului cantitatea de aproximativ 8 grame rezină de cannabis, cu suma de 250 lei, bani ce i-au fost predați de către cumpărător, prin intermediul vânzătorului, inculpatului F.G.M.
Din raportul de constatare tehnico-științifică din 12 iulie 2012 întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor, precursori din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca (filele 13 - 19, vol. I) a rezultat că proba în litigiu este constituită din 5,3 grame rezină de cannabis și în aceasta s-a pus în evidență, existența T.H.C., substanță psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis și care face part. e din Tabelul III - Anexă la Legea nr. 143/2000. Cantitatea de 4,5 grame rezină de cannabis, rămasă din proba înaintată, în urma analizelor de laborator, ambalată și sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. 11036, a fost depusă la data de 04 septembrie 2012 în Camera de corpuri delicte, droguri și precursori din cadrul I.G.P.R. - D.C.E.O., conform dovezii (fila 20 vol. I).
Ulterior, la data de 17 iulie 2012, conform înțelegerilor telefonice anterioare, colaboratorul cu nume de cod „V.G.", s-a întâlnit cu inculpatul A.B.F., în restaurantul Z.Z. din cartierul N., unde, în toaleta din incinta localului public, inculpatul i-a valorificat cantitatea de aproximativ 2 grame rezină de cannabis, cu suma de 100 lei. Cu aceeași ocazie, inculpatul A.B.F. i-a avansat colaboratorului autorizat oferta de a-i valorifica și pentru viitor astfel de droguri, în cantități mai mari.
Din raportul de constatare tehnico-științifică din 26 iulie 2012 întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor, precursori din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca (filele 28 - 34 vol. I a rezultat că proba în litigiu este constituită din 1,4 grame rezină de cannabis și în aceasta s-a pus în evidență, existența T.H.C., substanță psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis și care face part. e din Tabelul III - Anexă la Legea nr. 143/2000. Cantitatea de 1 gram rezină de cannabis, rămasă din proba înaintată, în urma analizelor de laborator, ambalată și sigilată cu sigiliul tip M.I. a fost depusă la data de 04 septembrie 2012 în Camera de corpuri delicte, droguri și precursori din cadrul I.G.P.R. - D.C.E.O., conform dovezii (fila 35 vol. I).
Urmare a ofertei avansate, la datele de 20 iulie 2012 și 23 iulie 2012, colaboratorul cu numele de cod „V.G." s-a întâlnit cu inculpatul A.B.F. care i-a spus că inculpatul F.G.M. deține o cantitate de aproximativ 500 grame rezină de cannabis, sub formă de casete, dar și cannabis sub forma unei tablete de ciocolată, cerându-i să caute, la rândul său, persoane interesate să cumpere aceste droguri.
În același interval de timp, în cursul aceleiași luni iulie 2012, dată fiind cererea mare de asemenea droguri între consumatorii din anturajul inculpatului A.B.F., acesta i-a solicitat inculpatului F.G.M., să-i mai procure asemenea droguri.
În consecință, inculpatul F.G.M. a luat legătura cu inculpatul D.V.I. de la care a procurat, în vederea valorificării, cu suma de 25 lei/gram, două tablete de rezină de cannabis, sub formă de ciocolată, de aproximativ 125 grame fiecare. Inculpatul F.G.M. a acceptat și a primit doar o tabletă de acest gen, droguri pe care, la rândul său, le-a predat inculpatului A.B.F., care urma să le valorifice cu suma de 60 - 70 lei/gram.
Investigatorul sub acoperire a sesizat procurorul, la data de 24 iulie 2012, despre faptul că inculpatul A.B.F. urmează să-i valorifice, în prezența colaboratorului autorizat cu nume de cod „V.G.", cantitatea de aproximativ 250 grame de rezină de cannabis, sub formă de casete și tabletă de ciocolată, cu suma de 2.800 euro.
În aceste condiții, s-a procedat la prinderea în flagrant a inculpatului A.B.F., în parcarea hipermarketului S., imediat după ce a remis investigatorului autorizat o tabletă de rezină de cannabis, sub formă de ciocolată și 13 casete cu rezină de canabis și după ce a primit 2.800 euro, sumă de bani ce a fost găsită în mâna inculpatului. Asupra inculpatului A.B.F. a fost descoperit și ridicat și un cântar electronic de precizie, inscripționat „Constant 14192 - 30", folosit de către acesta la cântărirea drogurilor, cu ocazia vânzării acestora.
Din raportul de constatare tehnico - științifică din 26 iulie 2012, întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj - Napoca (filele 66 - 73 vol. I) a rezultat că probele în litigiu, sunt constituite din: proba nr. 1 - 120,3 grame rezină de cannabis și proba nr. 2 - 125,8 grame rezină de cannabis și în acestea s-au pus în. evidență, existența T.H.C., substanță psihotropă biosintetizată de planta Cannabis. Cantitățile de 5 grame rezină de cannabis, prelevate din fiecare probă, ambalate și sigilate cu sigiliul tip M.I. - contraprobele probelor nr. 1 și nr. 2 și respectiv cantitățile de 113 grame rezină de cannabis (proba nr. 1) și 118 grame rezină de cannabis (proba nr. 2), rămase din probele înaintate în urma analizelor chimice de laborator și a reținerii contraprobelor, ambalate și sigilate cu sigiliul tip M.I., au fost depuse la data de 04 septembrie 2012 în Camera de corpuri delicte, droguri și precursori din cadrul I.G.P.R. - D.C.E.O., conform dovezii (fila 74 vol. I).
Cu ocazia prinderii în flagrant, inculpatul A.B.F. a declarat că drogurile valorificate de către el aparțin inculpatului F.G.M. care îl așteaptă în incinta barului D. din Oradea, pentru a-i preda o parte din banii primiți. în aceste condiții, s-a procedat la prinderea în flagrant și a inculpatului F.G.M., în incinta respectivului local public, imediat după ce acesta a intrat în posesia sumei de 800 euro.
Întrucât inculpatul F.G.M., fiind audiat, a recunoscut că drogurile ce s-au aflat asupra inculpatului A.B.F. au fost procurate de către el din reședința inculpatului P.I.D. situată în Oradea, s-a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la respectiva adresă, ocazie cu care sub o canapea din sufrageria imobilului a fost identificată o geantă de voiaj de culoare albastră în care se aflau 12 baloane de diferite culori și mărimi, în interiorul cărora au fost identificate și ridicate un număr de 151 casete cu rezină de cannabis, având fiecare greutatea cuprinsă între 10 și 11 grame, fiind cântărită o cantitate totală de 1.582 grame rezină de cannabis.
Din raportul de constatare tehnico - științifică din 26 iulie 2012, întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul BCCO Cluj - Napoca (fila 23 - 29 vol. II) a rezultat că proba în litigiu este constituită din 1.458,5 grame rezină de cannabis și în aceasta s-a pus în evidență, existența T.H.C., substanță psihotropă biosintetizată de planta Cannabis. Cantitatea de 5 grame rezină de cannabis, prelevată din proba înaintată, ambalată și sigilată cu sigiliul tip MI nr. 11036 - drept contraproba probei în litigiu și respectiv cantitatea de 1450 grame rezină de cannabis, rămasă din proba înaintată în urma analizelor chimice de laborator și a reținerii contraprobei, ambalată și sigilată cu sigiliul tip M.I., a fost depusă la data de 04 septembrie 2012 în Camera de corpuri delicte, droguri și precursori din cadrul I.G.P.R. - D.C.J.E.O., conform dovezii (fila 30 vol. II.
S-a arătat că această situație de fapt rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Astfel, inculpații D.V.l., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R. și T.B.A. au recunoscut și descris săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, în sensul expus de instanță. La rândul său, inculpatul P.l.D. a recunoscut și descris, cu unele nuanțări și rezerve, săvârșirea acelorași fapte.
Modul și scopul pentru care a fost inițiat și constituit grupul infracțional organizat de către inculpații D.V.l. și P.l.D. rezultă din declarațiile acestora de recunoaștere a faptelor.
Declarațiile acestora se coroborează și cu declarațiile inculpatului P.O.P.
Declarațiile inculpaților D.V.l., P.l.D. și P.O.P., se coroborează și în privința succesiunii activităților infracționale ale acestora din momentul ajungerii lor în Spania, atât în privința procurării, deținerii și consumului de canabis pe teritoriul Spaniei, cât și în privința împrejurărilor concrete în care, odată ajunși în Spania, a fost racolat în cadrul activităților infracționale și inculpatul C.l.A., dar și în privința activităților legate de procurarea și transportul drogurilor pe ruta Maroc-Spania.
De asemenea, din coroborarea declarațiilor inculpaților P.l.D. și P.O.P. date în Dosar nr 118/D/P/2012 dar și în fața instanței (în cadrul reaudierii acestora în legătură cu rolul inculpatului C.l.A. în cadrul activității infracționale] rezultă și traseul drogurilor procurate din Maroc, pe ruta Spania-Italia-România, o parte fiind transportate de inculpatul C.l.A. însoțit de inculpatul P.l.D., din Spania până în Italia, cealaltă parte fiind transportată de inculpatul P.O.P. în aceeași țară, droguri care, din Italia, odată introduse în țară (deplasarea în România fiind făcută de inculpatul P.l.D. împreună cu D.L.F. și P.A.M.) au rămas la inculpatul P.l.D.
Comercializarea unei părți din drogurile procurate de inculpații P.l.D. și D.V.l. (cu ajutorul inculpaților P.O.P. și C.l.A.), circuitul și destinația acestora în țară, rolul fiecărui inculpat în cadrul acestor activități, în sensul expus de instanță (de la procurarea lor, deținerea, oferirea și valorificarea acestora, dar și deținerea în vederea consumului] rezultă din declarațiile de recunoaștere a faptelor de către inculpații F.G.M., A.B.F., S.I.R. și T.B.A., care au descris săvârșirea acestora.
Declarațiile lor se coroborează cu procesele-verbale din data de 27 august 2012, de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice purtate între inculpații F.G.M. și A.B.F., purtate cu colaboratorul cu nume de cod „V.G.", cu inculpatul T.B.A., S.l.R. și cu făptuitorul D.l.C., în perioada 11.07-24 iulie 2012, convorbiri și comunicări care au fost redate în formă scrisă, certificate pentru autenticitate, verificate și contrasemnate de procuror, conform art. 913 C. proc. pen., din conținutul cărora rezultă în mod explicit săvârșirea infracțiunilor de trafic și consum ilicit de droguri de risc, acte materiale comise de către inculpați.
Aceste probe se coroborează și cu procesele-verbale întocmite de investigatorul autorizat în cauză și persoana de legătură, care confirmă activitatea infracțională desfășurată de inculpați, în perioada octombrie 2011 - iulie 2012, respectiv împrejurările și modalitățile în care aceștia au procurat, deținut, consumat, cumpărat, transportat, valorificat și oferit rezină de cannabis.
Aceste probe se coroborează și cu procesele-verbale și raportul de constatare tehnico-științifică ale Laboratorului de Analiză și Profil al Drogurilor, Precursori Cluj-Napoca, procesele-verbale de percheziție domiciliară și planșele foto întocmite, procesele-verbale de confruntare și procesele verbale de constatare a flagrantului.
S-a arătat că susținerile inculpatului P.I.D., în sensul că inculpatul F. nu ar fi avut permisiunea sa pentru a lua cele 15, respectiv 13 casete de canabis în vederea valorificării, nu pot fi reținute de instanță, cu atât mai mult cu cât poziția sa a fost una oscilantă în legătură cu acest aspect.
Inculpatul P.I.D., deși a recunoscut în mare parte faptele pentru care a fost trimis în judecată, a arătat, în legătură cu destinația drogurilor odată ajunse în România, că i-a dat inculpatului F. inițial o casetă de cannabis, la fel și a doua în cursul lunii aprilie 2011, în mod gratuit, pentru a le consuma, neștiind că din prima casetă a vândut și inculpatului T. A negat însă că, având permisiunea sa, ulterior, în cele două rânduri, în perioada iunie - iulie 2011, inculpatul F. ar fi luat cele 15, respectiv 13 casete de canabis în vederea valorificării.
Ori potrivit inculpatului F.G.M., inculpatul P.I.D. și-a dat acordul și i-a acordat permisiunea de a intra în locuința în care drogurile erau depozitate, în cele două rânduri, în iunie - iulie 2012, când a luat 15, respectiv 13 casete de canabis, în vederea valorificării lor.
Inculpatul P.I.D. însuși a recunoscut, în completarea din 31 august 2012 a declarației dată la 25 iulie 2012 (fila 66, voi II, dosar urmărire penală), că a luat cu titlu de împrumut de la inculpatul F., suma de 5.000 lei și că pentru stingerea acestei datorii inculpatul F. i-a cerut să-l lase să ia din respectiva cantitate de droguri, aprox 200 g pentru a le valorifica la rândul său, solicitare la care inculpatul P.l.D. a arătat că deși inițial nu a fost de acord, ulterior nu s-a opus. Cu acea ocazie, inculpatul F. i-a spus că urmează să valorifice gramul de asemenea droguri cu 25 lei/gram, preț cu care inculpatul P. arată că a fost de acord.
Ori, aceeași stare de fapt prezentată de inculpatul P.l.D. la data de 31 august 2012, este susținută și de inculpatul F.G.M., inclusiv în fața instanței, acesta arătând că în două rânduri, în iunie - iulie 2012, cu acordul inculpatului P. a intrat în locuința în care se aflau drogurile luându-și 15, respectiv 13 casete de cannabis. Atunci când i-a cerut permisiunea să intre în locuință pentru a lua respectivele casete de droguri i-a spus inculpatului P. că le ia să le valorifice. în momentul în care a luat casetele nu știa câte sunt la număr deoarece ele se aflau în baloane el având nevoie de circa 200 grame, însă în orice caz i-a spus inculpatului P. că intenționează să le valorifice. Știe că inculpatul P. căuta clienți pentru valorificarea acelor droguri, întrebându-1 de altfel și pe el dacă nu cunoaște pe cineva care dorește să cumpere astfel de droguri. Inculpatul P. i-a cerut sprijinul pentru a vinde întreaga cantitate deoarece nu voia să vândă la gram. Acele casete de cannabis luate în ultimele două rânduri, inculpatul P. trebuia să i le dea, deoarece avea o datorie de 5.000 lei la el, inculpatul F. arătând că vindea o casetă cu 250 lei, adică 25 lei/gram.
Negarea de către inculpatul P.l.D., a existenței acelei permisiuni din partea sa, adică negarea unei părți din activitatea infracțională de care este acuzat, descrisă în rechizitoriu a și determinat instanța de fond să respingă cererea sa de aplicare a prevederilor art. 320 indice 1 C. proc. pen.
În drept,
1. Faptele inculpatului D.V.I. care, - în perioada 2011 - 2012, a inițiat, constituit și sprijinit, împreună cu inculpatul P.l.D., grupul infracțional organizat la care ulterior au aderat inculpații P.O.P. și C.l.A. (dar și martorul P.S.F.), în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnațional, constând în procurarea, cumpărare, deținerea, transportarea și valorificarea, fără drept, a mai multor kilograme de rezină de cannabis, prin îngurgitare, din Maroc în Spania, după care, la îndemnul acestuia (sub forma trimiterii), cele aproximativ 2,5 - 2,6 kg rezină de cannabis au fost transportate de inculpatul C.l.A. în prezența inculpatului P.l.D. și de inculpatul P.O.P. până în Italia, de unde drogurile au ajuns în România, unde au fost deținute în vederea valorificării de către inculpatul P.l.D.,
- în aceeași perioadă, a mai reținut câteva sute de grame de rezină de cannabis sub formă de tablete de ciocolată, droguri din care o part. e le-a oferit pentru valorificare cu prețul de 25 lei/gram inculpatului F.G.M.
- în perioada octombrie-noiembrie 2011, în timp ce s-a aflat în Spania și Maroc, a procurat asemenea droguri pe care le-a consumat împreună cu inculpații P.l.D. și P.O.P.; întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și prevăzută de art.. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. (7) C. proc. pen.
Instanța de fond a reținut față de acest inculpat prevederile art. 3201 C. proc. pen., fiind admisă prin încheierea din 21 decembrie 2012, cererea acestuia de aplicare a procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, fiind îndeplinite cumulativ condițiile formale și de fond prevăzute pentru aplicabilitatea acestei proceduri.
Faptul că ulterior datei de 21 decembrie 2012, în cadrul cercetării judecătorești limitată în cauză la faptele inculpaților P.l.D. și C.l.A. (după ce cauza privindu-l pe acesta a fost reunită la prezenta cauză], inculpatul D.V.l. a avut o poziție parțial sinceră, în declarația din 20 februarie 2013, nu poate conduce la reevaluarea aplicabilității, în ceea ce-l privește, a procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., astfel cum s-a solicitat de către acuzare, având în vedere că reaudierea acestuia (realizată în condițiile art. 323 alin. (4) C. proc. pen.) a vizat exclusiv faptele pentru care inculpatul C.l.A. a fost trimis în judecată, nesinceritatea, caracterul contradictoriu ori prezentarea unei stări de fapt diferită de cea reținută în acuzare în legătură cu acest ultim inculpat, nefiind în măsură să înfrângă declarația anterioară a inculpatului D.V.l. de recunoaștere a propriilor sale fapte.
2. Faptele inculpatului P.I.D. care:
- în perioada octombrie 2011 - iulie 2012, a constituit și a sprijinit grupul infracțional organizat inițiat de inculpatul D.V.l., la care ulterior au aderat inculpații P.O.P. și C.l.A. (dar și martorul Petricau Samuel Florin], în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnațional, constând în procurarea, cumpărare, deținerea, transportarea și valorificarea, fără drept, a mai multor kilograme de rezină de cannabis, prin îngurgitare, din Maroc în Spania, după care, la îndemnul inculpatului D.V.l., cele aproximativ 2,5 - 2,6 kg rezină de cannabis au fost transportate în prezența sa de inculpatul C.l.A. și de inculpatul P.O.P. până în Italia, de unde drogurile au ajuns în România, unde au fost deținute în vederea valorificării de către inculpatul P.l.D.,
- în perioada octombrie-noiembrie 2011, în timp ce s-a aflat în Spania și Maroc, a consumat asemenea droguri împreună cu inculpații P.O.P. și D.V.l., drogurile fiind procurate de către acesta din urmă;
Întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000 și prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr 143/2000.
3. Faptele inculpatului P.O.P. care:
- în perioada octombrie - decembrie 2011, a aderat alături de inculpatul C.l.A. (dar și martorul P.S.F.) la grupul infracțional organizat constituit și sprijinit de inculpații D.V.l. și P.l.D., în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnațional, constând în transportarea, fără drept, prin îngurgitare, a mai multor kilograme de rezină de cannabis, alături de ceilalți membri ai grupului, din Maroc în Spania, acte materiale pentru care a primit suma de 3.500 lei și 100 euro,
- în perioada octombrie-noiembrie 2011, în timp ce s-a aflat în Spania și Maroc, a consumat asemenea droguri împreună cu inculpații P.l.D. și D.V.l., drogurile fiind procurate de către acesta din urmă;
Întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 din Legea nr 39/2003 și art. 3201 C. proc. pen., prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. (7) C. proc. pen. și prevăzută, de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. (7) C. proc. pen.,
În legătură cu acest inculpat, instanța de fond a reținut că apărătorul său ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată, în sensul reținerii prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr 39/2003 și în sensul reținerii art. 19 din Legea nr. 656/2002 pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
De asemenea, prin adresa D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea din 22 noiembrie 2012, s-a solicitat, date fiind denunțul și declarația inculpatului P.O.P. din 22 noiembrie 2012 în Dosarul nr. ll8/D/P/2012 (privindu-l pe inculpatul C.I.A.), reținerea în favoarea inculpatului P.O.P. a prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 față de încadrarea juridică dată faptelor pentru care acesta a fost trimis în judecată în Dosarul nr. 82/D/P/2012.
Din punct de vedere procedural, instanța de fond a apreciat că reținerea/înlăturarea cauzelor de reducere a pedepsei prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 sau de art. 19 din Legea nr. 682/2002 nu impune aplicarea prevederilor art. 334 C. proc. pen. Noțiunea de „încadrare juridică" include norma de incriminare textul care reglementează ca infracțiune fapta, cu indicarea art. și alin.ului], forma infracțiunii (tentativă, consumată, continuată, etc) și forma participației penale (autorat, instigator, etc). Cauzele de reducere a pedepsei, cum sunt cele expuse, exced noțiunii de încadrare juridică, astfel încât rezultatul analizei privitoare la reținerea/înlăturarea acestora (pe care instanța de fond a făcut-o în considerentele hotărârii] se regăsește în soluția pronunțată (procedura fiind similară cu cea privitoare la analiza incidenței unor circumstanțe atenuante sau agravante generale).
S-a arătat că în privința inculpatului P.O.P., față de denunțul și declarația acestuia din 22 noiembrie 2012 date în Dosarul nr. 118/D/P/2012, s-a impus reținerea prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 nu și reținerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 656/2002 pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr 39/2003 persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) și care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Sunt îndeplinite față de inculpatul P.O.P. condițiile aplicării art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, având în vedere că acest inculpat a formulat în Dosarul nr. 118/D/P/2012 denunț la data de 22 noiembrie 2012, ulterior trimiterii sale în judecată în prezenta cauză, denunț în care îl identifică pe coinculpatul C.I.A. ca fiind persoana cu apelativul „A.", persoană care a aderat alături de el și de martorul P.S.F. la grupul infracțional organizat constituit și sprijinit de inculpații D.V.I. și P.I.D., inculpat care a participat și el la procurarea și transportul drogurilor pe ruta Maroc-Spania-Italia, inculpat care a fost trimis în judecată ca urmare a acestui denunț pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a arătat că în schimb nu sunt îndeplinite condițiile de aplicare a prevederilor art. 19 din Legea nr. 656/2002 pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Conform art. 19 din Legea nr. 656/2002, persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Conform art. 19 din Legea nr. 656/2002, beneficiază de acest text de lege persoanele prevăzute de art. 2 lit. a) pct. 1 și 2 din aceeași lege.
Potrivit acestuia, martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situații: 1. are calitatea de martor, potrivit C. proc. pen. și prin declarațiile sale furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni; 2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informații și date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracțiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni ori la recuperarea acestora; în aceasta categorie este inclusă și persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză.
Ori în raport de faptele inculpatului C.I.A. în legătură cu care inculpatul P.O.P. a denunțat și facilitat identificarea și tragerea sa la răspundere penală, P.O.P. este coinculpat, neavând nici calitatea de martor potrivit C. proc. pen. (art. 2 lit. a) pct. 1) și nefiind nici o persoană fără o calitate procesuală în cauză (art. 2 lit. a) pct 2), pentru a beneficia de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 656/2002.
Faptul că în cițativul rechizitoriului emis față de inculpatul C.I.A. în Dosarul nr. 118/D/P/2012, inculpatul P.O.P. figurează ca martor, nu poate să-i atragă o astfel de calitate, cât timp cei doi, alături de ceilalți inculpați, sunt participanți ai acelorași fapte, pentru care în final toți au fost trimiși în judecată, cu toții fiind inculpați, cauza privindu-1 pe inculpatul C.I.A. fiind disjunsă prin rechizitoriul prin care inculpatul P.O.P. a fost trimis în judecată, rechizitoriu în care C.I.A. (cunoscut cu apelativul „A." la acel moment] figurează ca participant al acelorași infracțiuni prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
De altfel, indiferent că este cercetată în același dosar de urmărire penală sau în dosare diferite, ca urmare a disjungerii, o persoană nu poate avea concomitent calitatea de inculpat și martor în același timp, cu privire la aceleași fapte, calitatea de martor, definită de art. 78 C. proc. pen., presupunând neimplicarea sa în activitățile în legătură cu care este audiat. De altfel, în fața instanței, dosarele în care cei doi au fost trimiși în judecată, alături de ceilalți inculpați, s-au reunit, cu toții având calitatea de inculpați.
Prin urmare, s-a arătat că instanța de fond nu va da curs cererilor D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea și inculpatului, prin apărător ales, de reținere a prevederilor art. 19 din Legea nr, 656/2002 pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 pentru care inculpatul P.O.P. a fost trimis în judecată.
4. Faptele inculpatului F.G.M. care: - în perioada 2011 - 24 iulie 2012, în cadrul aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, a procurat, cumpărat și deținut mai multe sute de grame de rezină de cannabis, de la inculpatul D.V.I. și P.I.D., droguri pe care le-a comercializat fie direct, fie prin intermediul inculpatului A.B.F., către diferite persoane, inclusiv colaboratorului și a investigatorului autorizați în cauză, fiind prins în flagrant la data de 24 iulie 2012, imediat după ce a intrat în posesia sumei de 800 de euro de la inculpatul A.B.F., parte din banii proveniți din valorificarea drogurilor de către acesta din urmă, investigatorului și colaboratorului autorizați în cauză, iar o parte din drogurile astfel procurate, le-a reținut pentru consum propriu, respectiv le-a consumat împreună cu alte persoane;
Întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
5. Faptele inculpatului A.B.F. care:
- în cursul anului 2012, în cadrul aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, a procurat, cumpărat și deținut mai multe sute de grame de rezină de cannabis, de la inculpatul F.G.M., droguri pe care le-a valorificat cu suma de 50 - 60 lei/gram, către diferite persoane, inclusiv colaboratorului și investigatorului autorizați în cauză, activitate infracțională ce a fost epuizată la data de 24 iulie 2012, cu ocazia prinderii acestuia în flagrant, imediat după ce a valorificat colaboratorului și investigatorului, autorizați în cauză, cantitatea de 257 grame rezină de cannabis, cu suma de 2 800 euro;
Întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
6. Faptele inculpatului S.I.R. care:
- în cursul anului 2012, în cadrul aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, a procurat, cumpărat și deținut mai multe zeci de grame de rezină de cannabis, de la inculpatul A.B.F., droguri din care fie le-a valorificat, fie a înlesnit valorificarea acestora și fie le-a oferit persoanelor din anturajul său, fie le-a reținut pentru consum propriu;
Întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
7. Faptele inculpatului T.B.A. care:
- În perioada 2011 - 2012, în cadrul aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat, a procurat, cumpărat și deținut mai multe zeci de grame de rezină de cannabis, de la inculpatul F.G.M., droguri din care o parte le-a valorificat și le-a oferit persoanelor din anturajul său, iar o parte le-a reținut pentru consum propriu;
Întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
8. Faptele inculpatului C.I.A., care:
- în cursul lunii noiembrie 2011, a aderat alături de inculpatul P.O.P. și martorul P.S.F., la grupul infracțional organizat, constituit și sprijinit de inculpații D.V.I. și P.I.D., în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri, cu caracter transnațional, constând în transportarea, fără drept, a mai multor kilograme de rezină de cannabis, prin îngurgitare, alături de ceilalți membri ai grupului, din Maroc în Spania și ulterior, din Spania în Italia, cu ajutorul unui autocar de transport persoane, acte materiale pentru care a primit efectiv suma de 300 euro, din suma totală de aproximativ 1.000 euro cuvenită;
Întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr 39/2003 și prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În cursul urmăririi penale, inculpații P.I.D., F.G.M., A.B.F. și S.I.R. și în cursul judecății inculpatul P.O.P., au formulat, în condițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, respectiv art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 denunțuri penale, prin care au facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a inculpaților, învinuiților și făptuitorilor din cauză [filele 111, 163, 228 - 230 vol. I, filele 101 - 103 vol. II dosare de urmărire penală, filele 38-42 dosar instanță), ceea ce a impus reținerea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în sarcina acestora, în condițiile expuse anterior. De asemenea, pentru argumentele expuse, s-a arătat că instanța de fond nu a reținut în favoarea inculpatului P.O.P., prevederile art. 19 din Legea nr. 656/2002 pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Instanța de fond a reținut față de inculpații D.V.I., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R., T.B.A. și prevederile art. 3201 C. proc. pen., fiind admise, prin încheierea din 21 decembrie 2012, cererile acestora de aplicare a procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, fiind îndeplinite cumulativ condițiile formale și de fond prevăzute pentru aplicabilitatea acestei proceduri.
Prin aceeași încheiere, s-a respins cererea inculpatului P.I.D. de aplicare a procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.
Prin urmare, la stabilirea limitelor de pedepse aplicabile inculpaților, instanța de fond a aplicat, după caz, în raport de încadrarea juridică și cauzele de reducere a pedepselor reținute fiecăruia, succesiv efectul cauzelor de reducere a pedepselor din legile speciale (prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, prevăzute de art. 19 din Legea nr. 656/2002, prevăzute de art. 16 din Legea nr. 143/2000, după caz) și cea prevăzută și de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
La stabilirea și individualizarea sancțiunilor aplicate fiecărui inculpat, instanța de fond a avut în vedere în primul rând perioada de timp în care inculpații au fost implicați în activitatea infracțională, complexitatea activităților desfășurate de fiecare din aceștia, caracterul transnațional al acestor activități în ceea ce-i privește pe inculpații D.V.l., P.l.D., P.O.P. și C.l.A., rolul fiecăruia în cadrul activităților infracționale ce au format obiectul prezentei cauze (inculpatul D.V.l. a fost inițiatorul întregii activități infracționale, acesta împreună cu inculpatul P.l.D. au fost cei care au constituit, organizat și finanțat gruparea, cei care i-au racolat pe inculpații P.O.P. și C.l.A. și pe martorul Petricău, inculpații P.O.P. și C.l.A. au fost cei care au acceptat să transporte drogurile prin îngurgitare din Maroc în Spania și apoi, după eliminare, din Spania în Italia, iar dintre ceilalți inculpați, F.G.M. și A.B.F. au fost cei care au avut roluri esențiale în traficarea cannabisului în România), motivația intrării inculpaților în activitatea infracțională (prin vânzarea în acest mod a drogurilor, inculpații urmărind fie să-și asigure drogurile necesare propriului lor consum ocazional, fie să-și asigure o modalitate rapidă de obținere a unor venituri importante], cantitatea drogurilor traficate, transportate prin îngurgitare, procurată, valorificată sau consumată de inculpați și riscurile asumate de fiecare din aceștia.
Instanța de fond a mai avut în vedere și atitudinea procesuală a inculpaților, care, cu excepția lui C.l.A., au recunoscut (parțial în cazul inculpatului P.l.D.) săvârșirea faptelor.
Instanța de fond a mai avut în vedere și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, inculpații A.B.F., F.G.M., P.l.D., S.I.R. și T.B.A. nefiind cunoscuți cu antecedente penale.
În ceea ce-l privește pe inculpatul D.V.l., acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 - 82 C. pen., prin sentința penală nr. 79 din 05 aprilie 2011, pronunțată de Judecătoria Salonta în Dosarul nr. 1345/883/2009, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 1345/833/2009, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 178 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 184 alin. (1) și (3) C. pen., fapte pentru care acesta a fost trimis în judecată în prezenta cauză fiind săvârșite în termenul de încercare al acestei hotărâri.
În ceea ce-l privește pe inculpatul P.O.P., acesta nu era cunoscut cu antecedente penale la data comiterii faptelor pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, lipsind la acel moment o condamnare definitivă. Totuși, instanța de fond a reținut că acesta a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 861- 862 C. pen., pe durata unui termen de încercare de 5 ani, prin sentința penală nr. 289/P/14 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 6500/111/2011, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28 decembrie 2011, pentru comiterea unor infracțiuni de același gen, respectiv pentru art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, infracțiuni comise în forma concursului real cu cele reținute în sarcina sa în prezenta cauză.
Având în vedere toate aceste elemente, instanța de fond a hotărât după cum s-a individualizat expres în dispozitivul sentinței penale nr. 91 din 30 aprilie 2013 a Tribunalului Bihor.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Oradea și inculpații D.V.I., F.G.M., A.B.F., P.O.P., P.I.D., și T.B.A. criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Parchetul a criticat hotărârea sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepselor aplicate inculpaților din cauză, greșita reținere a prevederilor art. 74 lit. a) C. pen. în favoarea inculpatului C.I.A. și greșita respingere a cererii de prelevare de probe biologice conform Legii nr. 76/2008.
În motivare sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor s-a arătat că acestea sunt prea mici raportat la natura și amploarea faptelor și numărul mare de participanți, astfel că se impune majorarea acestora. Cu privire la reținerea prevederilor art. 74 lit. a) C. pen. în favoarea inculpatului C.I.A. s-a arătat că numai simpla conduită bună constând în faptul că nu are antecedente penale nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă ci trebuie avută în vedere atât complexitatea cauzei cât și atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei, inculpatul sustrăgându-se de la urmărirea penală și judecarea cauzei. Referitor la cererea de respingere a prelevării de probe biologice de la inculpați s-a arătat că conform Legii nr. 76/2008 atunci când se săvârșesc anumite infracțiuni cuprinse în Anexa 1 la actul normativ și pentru care inculpații sunt condamnați trebuie să se preleveze probe biologice de Ia aceștia în acest sens fiind și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Inculpatul D.V.I. a solicitat desființarea hotărârii atacate și, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prevăzută de art. 8 din aceeași lege. S-a arătat că art. 7 din Legea nr. 39/2003 se reține doar atunci când există o structură organizată cu atribuții și ierarhie clare, cu o continuitate în timp, în speță nefiind realizate condițiile cerute de art. 2 din lege.
S-a solicitat reținerea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen. în favoarea inculpatului cu consecința reducerii pedepsei față de împrejurarea că este încadrat în muncă, și-a întemeiat o familie și s-a prezentat la toate termenele de judecată. De asemenea, s-a solicitat în temeiul art. 140 C. proc. pen. a se constata că a încetat de drept liberarea pe cauțiune, arătând că față de măsura încetării de drept a stării de liberare provizorie pe cauțiune nu s-a exercitat apel, iar în subsidiar, modificarea limitei teritoriale în sensul de a se dispune de către instanță interzicerea părăsirii teritoriului României.
Inculpatul F.G.M. a criticat hotărârea sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepsei, arătând că pedeapsa aplicată este prea aspră ca și cuantum și modalitate de executare. Astfel, a solicitat reținerea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. cu consecința reducerii pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.
Inculpatul A.B.F. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și reținerea prevederilor art. 74 lit. a) și c) C. pen. cu consecința reducerii pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.
În motivare s-a arătat că inculpatul provine dintr-o familie organizată, este student, a recunoscut și regretă săvârșirea faptelor.
Inculpatul P.I.O. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice a faptelor prin reținerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 având în vedere că în Dosarul nr. 118/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea în urma denunțului formulat de inculpat a fost identificat și tras la răspundere penală inculpatul C.I.A.. A solicitat și schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prevăzută de art. 7 din aceeași lege pentru considerentele arătate de apărătorul ales al inculpatului D.V.I. Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei inculpatul a solicitat aplicarea pedepsei în condițiile art. 861 C. pen. sau art. 81 din același cod față de împrejurarea că anterior a fost angajat și a făcut o impresie bună în cadrul colectivului de muncă, conduită pe care o păstrează și în prezent, iar perioada de arest preventiv l-a determinat să conștientizeze gravitatea faptelor, în prezent fiind student la Facultatea de Geografie.
Inculpatul P.I.D. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în cea prevăzută de art. 8 din aceeași lege. A arătat că a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., cerere care i-a fost respinsă deși nu există contrarietate între declarațiile date și probațiunea administrată. S-a mai arătat că inculpatul a fost arestat preventiv 9 luni și în prezent este angajat. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen. sau art. 81 din același Cod.
Inculpatul T.B.A. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate, reducerea pedepsei aplicate și aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor invocate și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. (2) și art. 378 C. proc. pen., sau constatat următoarele:
Curtea de Apel constată că prima instanță a reținut, în mod corect, situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpaților pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate la urmărirea penală, dând faptelor comise de aceștia încadrarea juridică corespunzătoare.
Inculpații D.V.I., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R., T.B.A. cu excepția inculpatului P.I.D. în fața instanței de fond au recunoscut săvârșirea faptelor și au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., cerere admisă de instanță.
Cu privire la solicitarea inculpatului P.I.D. de aplicare a dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. în apel, curtea reține următoarele:
Pentru a se putea face aplicarea art. 3201 C. proc. pen. este necesar ca inculpatul să recunoască necondiționat întreaga stare de fapt așa cum este descrisă în actul de sesizare și să solicite judecarea sa în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Or, în speță, inculpatul în declarația dată în fața instanței nu a recunoscut starea de fapt așa cum aceasta a fost descrisă în rechizitoriu, negând aspecte esențiale, punând în discuție, însăși acuzația ce i-a fost adusă, nefiind îndeplinite condițiile de aplicare a procedurii simplificate astfel că respingerea cererii inculpatului și judecarea acestuia conform procedurii de drept comun de către instanța de fond este corectă.
Referitor la cererea privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în cea prevăzută în art. 8 din aceeași lege, curtea constată:
Conform art. 2 din Legea nr. 39/2003 prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Din analiza textului menționat mai sus, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane și să funcționeze pe o anumită perioadă de timp și în mod coordonat, în cadrul grupului să existe o subordonare ierarhică prestabilită, o ierarhizare în rândul membrilor grupului, respectiv rolul fiecărui membru în comiterea infracțiunii să fie cunoscut.
Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 39/2003, inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este potrivit prezentei legi un grup organizat, se pedepsește după caz potrivit art. 167 sau art. 323 C. pen.
Așadar, se observă că ambele texte de lege incriminează cu mici deosebiri, ca infracțiuni distincte fapte asemănătoare și care pun în discuție însăși definiția infracțiunii de constituire a grupului infracțional, respectiv întinderea câmpului de aplicare a dispozițiilor legale care o sancționează.
Ambele infracțiuni vizează forme de asociere, iar dacă în privința grupului infracțional organizat există definiția legală în cuprinsul art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, în ceea ce privește noțiunea de asociere regăsită în conținutul art. 323 C. pen. raportat la art. 8 din Legea nr. 39/2003 nefiind definită în Codul penal, doctrina a stabilit înțelesul acestuia.
Potrivit unor definiții din doctrină, prin „asociere" se înțelege o structură organică, o repartizare a atribuțiilor între membrii grupării, un program de activitate în care trebuie să intre săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni, asocierea fiind o pluralitate constituită de făptuitori.
Curtea apreciază că din probele administrate în cauză care dovedesc starea de fapt reținută prin actul de inculpare rezultă în mod evident că activitatea inculpaților a fost organizată într-un grup bine coordonat, cu roluri prestabilite care a acționat o perioadă de timp, activitatea fiind întreruptă prin depistarea lor de către organele de poliție și evident în scopul de a obține foloase materiale concretizate în sume mari de bani care urmau să le parvină din această activitate, astfel că în cauză nu poate fi vorba în niciun caz de infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003. Condițiile necesare pentru a fi în prezența grupului sunt dovedite în cauză, grupul fiind organizat în vederea săvârșirii infracțiunilor de trafic ilicit de droguri, acesta având un caracter transnațional. De altfel modul și scopul pentru care au inițiat și constituit grupul infracțional organizat rezultă din declarațiile inculpaților D.V.I. și P.I.D. care se coroborează cu declarațiile inculpatului P.O.P. care a aderat la grupul infracțional și a martorului P.S.F. care a fost racolat pentru a transporta, în schimbul unor sume de bani casete de canabis, prin îngurgitare, din Maroc, scop care nu a mai fost atins de martorul P.S.F. întrucât a fost ridicat de organele de poliție în momentul în care s-a prezentat însoțit de cei doi inculpați D.V.I. și P.I.D. la Serviciul de Pașapoarte Bihor.
Referitor la criticile de netemeinicie aduse hotărârii de parchet și inculpați, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o corectă individualizare a răspunderii penale a inculpaților respectând dispozițiile art. 72 C. pen.
Față de întreaga situație de fapt, având în vedere pericolul social ridicat al faptelor comise, participarea efectivă în organizarea și inițierea grupului, contribuția efectivă a fiecărui inculpat la activitatea infracțională, cantitatea mare de droguri ce a făcut obiectul traficării nu se pot reține circumstanțele atenuante invocate de inculpați.
Având în vedere dispozițiile art. 52 C. pen., precum și cele prevăzute de art. 72 C. pen., scopul preventiv educativ al pedepsei nu se poate realiza față de inculpați decât în cuantumul și modalitatea de executare stabilite pentru fiecare, astfel că nu se impune reținerea prevederilor art. 74 C. pen. așa cum au solicitat inculpații și nici majorarea pedepselor cum a solicitat parchetul.
Lipsa antecedentelor penale și poziția sinceră a inculpaților a fost valorificată în cauză de către instanța de fond. Astfel, față de atitudinea de recunoaștere a faptelor inculpaților li s-au aplicat dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., nefiind posibilă să se dea o dublă eficiență juridică aceleiași împrejurări de fapt. în ce privește lipsa antecedentelor penale, acestea nu constituie un merit al inculpaților, ci reprezintă o situație normală firească, iar în lipsa altor elemente de individualizare acestea nu pot conduce la reținerea prevederilor art. 74 lit. a) C. pen.
În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, curtea apreciază ca fiind just individualizată executarea în regim de detenție a pedepsei aplicate inculpaților P.I.D. și P.O.P. fiind de natură să asigure scopul preventiv educativ al acesteia, în raport de modul și împrejurările în care inculpații au comis infracțiunile și modul organizat în care au acționat inculpații, respectiv după un plan bine stabilit, profilul socio-moral al acestora.
De asemenea, în ce-i privește pe inculpații F.G.M. și A.B.F., curtea apreciază că solicitarea acestora de aplicare a dispozițiilor art. 81 C. pen. nu ar satisface exigențele art. 52 C. pen., faptele comise de inculpați fiind infracțiuni de pericol, prin urmările socialmente periculoase ale faptelor aducându-s.e atingere sănătății publice.
Prin urmare, se constată că pedepsele astfel cum au fost aplicate de instanța de fond respectă principiul proporționalității, respectiv pedepsele aplicate inculpaților și modalitatea de executare a faptelor, față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt adecvate situației de fapt și scopului urmărit de legea penală.
Referitor la solicitarea inculpatului P.I.O. de reținere a prevederilor art. 19 din Legea nr. 656/2002, curtea constată că în mod corect nu s-a făcut aplicarea acestui text de lege, nefiind îndeplinite condițiile de aplicare a acestuia raportat la împrejurarea că în raport de faptele inculpatului C.I.A. în legătură cu care inculpatul P.O.P. a denunțat și facilitat identificarea și tragerea sa la răspundere penală, inculpatul P. este coinculpat, neavând calitatea de martor (art. 2 lit. a) pct. 1) și nefiind nicio persoană fără calitate procesuală în cauză (art. 2 lit. a) pct. 2).
În mod corect s-a reținut că o persoană nu poate avea concomitent calitatea de inculpat și martor în același timp cu privire la aceleași fapte indiferent că este cercetată în același dosar de urmărire penală sau în dosare diferite ca urmare a disjungerii, dosare care în fața instanței s-au reunit, toți având calitatea de inculpați.
În ce privește critica parchetului privind greșita neaplicare a prevederilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, curtea constată:
Așa cum rezultă din interpretarea întregului act normativ, se constată că pentru prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa închisorii nu prezintă relevanță juridică modalitatea de executare a pedepsei. Legea nr. 76/2008 nu restrânge sfera de aplicare a dispoziției de prelevare de probe biologice la persoanele condamnate la pedeapsa închisorii cu executare în regim privativ de libertate. într-adevăr în alin. (2) al art. 7 din lege se reglementează o procedură de recoltare care are loc la momentul eliberării din penitenciar, dar aceasta nu înseamnă că în cazul condamnaților la pedeapsa închisorii fără executare efectivă norma care cuprinde dispoziția de prelevare își pierde aplicabilitatea.
Prin urmare, Curtea a constatat că soluția instanței de fond este nelegală sub aspectul neaplicării art. 7 din Legea nr. 76/2008 în ceea ce privește pe inculpații din cauză, motiv pentru care apelul declarat de parchet a fost admis sub acest aspect.
Cu privire la cererea formulată de inculpatul D.V.I. prin apărătorul ales de a se constata încetată de drept starea de libertate provizorie pe cauțiune, Curtea constată că în cauză instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 1605 alin. (6) C. proc. pen.
Chiar dacă această dispoziție a instanței nu a făcut obiectul apelurilor exercitate în cauză, ea rămâne definitivă la data la care hotărârea care o cuprinde rămâne definitivă.
De asemenea, Curtea apreciază că față de gravitatea faptelor pentru care este cercetat inculpatul și având în vedere și necesitatea ca procesul penal să se desfășoare în bune condiții nu se impune modificarea obligațiilor instituite față de inculpat în ce privește limita teritorială fixată de instanță, astfel că această cerere este neîntemeiată, motiv pentru care nu se poate da curs solicitării formulate.
Față de toate cele arătate mai sus,, Curtea de Apel Oradea, Deciziei penale nr. 118/A din 24 octombrie 2013 a dispus:
A admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Oradea împotriva sentinței penale nr. 91 din 30 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a desființat-o în sensul că:
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus la rămânerea definitivă a hotărârii prelevarea probelor biologice de la inculpații D.V.I., P.I.D., P.O.P., F.G.M., A.B.F., S.I.R., T.B.A. și C.I.A. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondate apelurile penale declarate de inculpații D.V.I., F.G.M., A.B.F., P.O.P., P.I.D., T.B.A. împotriva aceleiași sentințe.
A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
Împotriva acestei decizii pronunțate la 24 octombrie 2013, în termen legal s-au exercitat recursuri de către inculpații D.V.I., A.B.F., P.O.P. și P.I.D.
Inculpatul D.V.I. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, dar și achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. S-a arătat că art. 7 din Legea nr. 39/2003 se reține doar atunci când există o structură organizată cu atribuții și ierarhie clare, cu o continuitate în timp, în speță nefiind realizate condițiile cerute de art. 2 din lege.
Consecința finală a solicitărilor constă în reducerea pedepsei, față de împrejurarea că este încadrat în muncă, și-a întemeiat o familie și s-a prezentat la toate termenele de judecată, aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.
Inculpatul A.B.F. a solicitat admiterea recursului și reținerea prevederilor art. 5 din Noul C. pen. cu consecința reducerii pedepsei.
În motivare s-a arătat că inculpatul provine dintr-o. familie organizată, este student, a recunoscut și regretă săvârșirea faptelor.
Inculpatul P.I.O. a solicitat reținerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 având în vedere că în Dosarul nr. 118/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea în urma denunțului formulat de inculpat a fost identificat și tras la răspundere penală inculpatul C.I.A.
S-a solicitat reținerea dispozițiilor art. art. 5 Nou C. pen.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei inculpatul a solicitat aplicarea pedepsei în condițiile art. 861 C. pen. față de împrejurarea că anterior a fost angajat și a făcut o impresie bună în cadrul colectivului de muncă, conduită pe care o păstrează și în prezent, iar perioada de arest preventiv l-a determinat să conștientizeze gravitatea faptelor, în prezent fiind student la Facultatea de Geografie.
Inculpatul P.I.D. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., cerere care i-a fost respinsă de instanțele inferioare deși nu există contrarietate între declarațiile date și probațiunea administrată. S-a mai arătat că inculpatul a fost arestat preventiv 9 luni și în prezent este angajat. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen. sau art. 81 din același Cod.
S-a solicitat reținerea dispozițiile art. art. 5 Nou C. pen.
Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
În contextul în care hotărârea atacată, respectiv decizia penală nr. 118/A din 24 octombrie 2013 a Curții de Apel Oradea a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, care cantonează controlul judiciar realizat de Înalta Curte de Casație și Justiție pe calea recursului ordinar la sfera chestiunilor de drept, instanța de recurs își va circumscrie abordarea juridică pozitivă pentru inculpații recurenți la incidența art. 5 din Noul C. pen.
În alt plan, al criticilor ce nu pot fi abordate pozitiv pentru inculpați, referitor la cererea inculpatul D.V.I. de achitare pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, este de reținut lipsa de incidență a vreunui caz de casare, în vigoare și cu aplicabilitate concretă, care să poată reclama recurgerea la o astfel de soluție fără a face abstracție de contextul factual.
Conform art. 2 din Legea nr. 39/2003 prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Din analiza textului menționat mai sus, este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane și să funcționeze pe o anumită perioadă de timp și în mod coordonat, în cadrul grupului să existe o subordonare ierarhică prestabilită, o ierarhizare în rândul membrilor grupului, respectiv rolul fiecărui membru în comiterea infracțiunii să fie cunoscut.
Cu deplin temei, Curtea de Apel a certificat că din probele administrate în cauză, care dovedesc starea de fapt reținută prin actul de inculpare, rezultă în mod evident că activitatea inculpaților a fost organizată într-un grup bine coordonat, cu roluri prestabilite care a acționat o perioadă de timp, activitatea fiind întreruptă prin depistarea lor de către organele de poliție și evident în scopul de a obține foloase materiale concretizate în sume mari de bani care urmau să le parvină din această activitate.
Condițiile necesare pentru a fi în prezența grupului sunt dovedite în cauză, grupul fiind organizat în vederea săvârșirii infracțiunilor de trafic ilicit de droguri, acesta având un caracter transnațional.
De asemenea, cu privire la solicitarea inculpatului recurent P.I.D. de aplicare a dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., sunt de reținut următoarele:
Pentru a se putea face aplicarea art. 3201 C. proc. pen. este necesar ca inculpatul să recunoască necondiționat întreaga stare de fapt așa cum este descrisă în actul de sesizare și să solicite judecarea sa în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În speță, inculpatul în declarația dată nu a recunoscut starea de fapt așa cum aceasta a fost descrisă în rechizitoriu, negând aspecte esențiale, punând în discuție însăși acuzația ce i-a fost adusă, nefiind îndeplinite condițiile de aplicare a procedurii simplificate, astfel că respingerea cererii inculpatului și judecarea acestuia conform procedurii de drept comun de către instanța de fond a fost corectă.
În fine, referitor la solicitarea inculpatului recurent P.I.O. de reținere a prevederilor art. 19 din Legea nr. 656/2002, se constată că în mod corect nu s-a făcut aplicarea acestui text de lege, nefiind îndeplinite condițiile de aplicare a acestuia raportat la împrejurarea că în raport de faptele inculpatului C.I.A. în legătură cu care inculpatul P.O.P. a denunțat și facilitat identificarea și tragerea sa la răspundere penală, inculpatul P. este coinculpat, neavând calitatea de martor (art. 2 lit. a) pct. 1) și nefiind nicio persoană fără calitate procesuală în cauză (art. 2 lit. a) pct. 2].
Dezvoltarea juridică propusă de către instanțele ierarhic inferioare pe acest palier sunt demne de remarcat și de reținut și în recurs.
Așadar, se observă că singurele texte de lege raportat la care s-au invocat incidența și sunt în același timp de reținut, vizează art. 5 din Noul C. pen., în funcție de împrejurarea că infracțiunile sunt sancționate, în funcție de prevederile noului C. pen., cu pedepse în limite mai mici, solicitându-se astfel în recurs aplicarea unor pedepse mai reduse inculpaților, cu o modalitate de executare neprivativă de libertate.
Prealabil, în rândurile anterioare, s-a explicitat că Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță abilitată în a trata exclusiv chestiunile de drept aduse în discuție în recurs, a constatat lipsa de incidență a vreunui caz de casare de la art. 3859 C.proc.pen, instanța de recurs fiind însă investită și în același timp obligată în a realiza o analiză a speței și din perspectiva regulii constituționale a „aplicării legii penale mai favorabile" -art. 5 actual C. pen.
În situația în care după comiterea faptei de către inculpat intră în vigoare o altă lege care incriminează aceeași faptă dar modifică tratamentul sancționator, de principiu legislațiile penale moderne, în carul cărora se înscrie și cea românească, admit aplicarea legii care îi este mai favorabilă inculpatului.
Din această perspectivă, realizând o corespondență de încadrare juridică, în sensul incidenței art. 367 alin. (1) vizând „constituirea unui grup infracțional organizat" din actualul C. pen., dar și de menținere a dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu trimitere și la dispozițiile art. 374-396 C. proc. pen. sau art. 36 alin. (1) C. pen. unde este cazul (atât pentru acuratețe juridică cât și pentru a putea vorbi de texte de lege ce efectiv sunt, la momentul pronunțării deciziei din recurs, formal în vigoare], se poate observa că pentru fiecare din respectivele infracțiuni sunt prevăzute în legea penală nouă limite ale pedepsei închisorii în cuantum mai redus.
O astfel de discrepanță dă naștere la un proces de individualizare a pedepsei în recurs, grefat tocmai pe incidența art. 5 C. pen. în speță, în cuprinsul căruia criteriul formulei de stabilire a duratei pedepsei închisorii avut în vedere în toată complexitatea sa de către instanța de fond (însușit și în apel] este extrem de important.
Observând orientarea instanțelor ierarhic inferioare, în funcție de forma juridică de comitere a infracțiunilor, instanța de recurs preia concepția, și raportat la noile limite de pedeapsă micșorate, va cuantifica sancțiunile, astfel:
Pentru D.V.I., în urma operațiunii de descontopire a pedepsei rezultante de 5 ani și 4 luni închisoare ce i-a fost aplicată, alături de pedeapsa complementară, în același timp cu menținerea dispozițiilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 ani aplicată prin sentința penală nr. 79/2011 a Judecătoriei Salonta, modificată și definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel Oradea, potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012:
- reduce pedeapsa principală de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. la 8 luni închisoare;
- reduce pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la 1 an și 6 luni închisoare;
- reduce pedeapsa principală de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la 2 luni închisoare.
Operând instituția juridică prev. de art. 83 C. pen. precum și concursul real de infracțiuni, cu regimul sancționator aferent mai favorabil prevăzut de această dată de legea penală veche, instanța de recurs va individualiza pedeapsa închisorii principale rezultante la 3 ani și 6 luni închisoare, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.
Cum legea penală nouă nu modifică dispozițiile legale incidente și aplicabile inculpaților spre o singură direcție a politicii penale, în sensul relaxării sistemului sancționator, instanța de judecată împărtășește concepția că, în aceste cazuri algoritmul de determinare a legii penale mai favorabile este mai complex, admițându-se posibilitatea combinării unor dispoziții mai favorabile cuprinse în legi diferite, atunci când acestea privesc instituții susceptibile de a fi aplicate autonom (ex. concursul de infracțiuni, infracțiunea continuată).
Pentru inculpatul P.I.D., în urma operațiunii de descontopire a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicată, alături de pedeapsa complementară:
- reduce pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (5) C. pen. la 1 an închisoare; reduce pedeapsa principală de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 16 din aceeași lege la 2 ani închisoare;
- reduce pedeapsa principală de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 16 din aceeași lege la 2 luni închisoare.
Operând instituția juridică autonomă a concursului real de infracțiuni, cu regimul sancționator aferent mai favorabil prevăzut de legea penală veche, instanța de recurs va individualiza pedeapsa închisorii principale rezultante de 2 ani închisoare, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.
Pentru inculpatul P.O.P., în urma operațiunii de descontopire a pedepsei rezultante de 2 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată, alături de pedeapsa complementară, în același timp cu menținerea dispozițiilor de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani aplicată prin sentința penală nr. 289/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare, potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012:
- reduce pedeapsa principală de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) și (5) C. pen. la 9 luni închisoare;
- reduce pedeapsa principală de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la 1 an și 6 luni închisoare;
- reduce pedeapsa principală de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la 2 luni închisoare.
Operând instituția juridică prev. de art. 85 C. pen., în urma descontopirii pedepsei rezultante de 2 ani aplicată prin sentința penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare, precum și cea autonomă a concursului real între toate infracțiunile, cu regimul sancționator aferent mai favorabil prevăzut de legea penală veche, instanța de recurs va individualiza pedeapsa închisorii principale rezutante la 2 ani închisoare, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În ceea ce privește situația inculpatului A.B.F., nefiind cazul unei pedepse rezultante, se va reduce pedeapsa principală de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 16 din aceeași lege la 10 luni închisoare, la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art 66 alin. (1) lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor, evident că spațiul juridic de reducere a sancțiunilor, mai sus explicitat, dat de intervenția unei legi penale noi ce, în mare, a relaxat sistemul sancționator, nu reclamă intervenții și pe acest palier juridic, formulele de executare propuse de instanțele ierarhic inferioare, în sensul executării efective a pedepselor rezultante pentru inculpați, excepție făcând A.B.F. căruia îi sunt aplicabile în continuare dispozițiile vizând suspendarea sub supraveghere (fiind de stabilit însă un nou termen de încercare redus la 3 ani și 10 luni], fiind de menținut.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de inculpații D.V.I., P.I.D., P.O.P. și A.B.F. împotriva Deciziei penale nr. 118/A din data de 24 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.
Casează în parte decizia penală atacată și în parte sentința penală nr. 91 din data de 30 aprilie 2013 a Tribunalului Bihor și rejudecând:
1. Descontopește pedeapsa principală rezultantă de 5 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului D.V.I. și pedeapsa complementară de 2 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
Menține dispoziția de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 79/2011 a Judecătoriei Salonta, modificată și definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel Oradea.
- Reduce pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului D.V.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.
- Reduce pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 așa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (1) C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.
- Reduce pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 (10] C. proc. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În temeiul art. 83 C. pen. anterior revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 79/2011 a Judecătoriei Salonta, modificată și definitivă prin Decizia penală nr. 835/R din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel Oradea, pedeapsă ce urmează a fi executată alături de fiecare dintre pedepsele aplicate din prezenta decizie, rezultând pedepsele de 2 ani și 8 luni închisoare, de 3 ani și 6 luni închisoare și respectiv de 2 ani și 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - art 34 lit. b) - art. 35 C. pen. anterior inculpatul D.V.l. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani și 6 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
Dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
2. Descontopește pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior aplicate inculpatului P.l.D. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
- Reduce pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) și (5) C. pen. și cu reținerea art. 5 C. pen. cu reținerea art. 5 C. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.
- Reduce pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 așa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 și art. 16 din aceeași lege cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. și cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.
- Reduce pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu art. 36 alin. (1) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 și cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) - art. 35 C. pen. anterior inculpatul P.I.D. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
Dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
3. Descontopește pedeapsa principală rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară de 2 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. anterior aplicată inculpatului P.O.P. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, menținând dispozițiile de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani conform art. 862 C. pen., la care a fost condamnat inculpatul P.O.P. prin sentința penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare la data de 27 decembrie 2011.
- Reduce pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului P.O.P. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) și (5) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 9 luni închisoare.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.
- Reduce pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 așa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. pe o durată de 1 an.
- Reduce pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 așa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 374 alin. (4) - art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art. 865 raportat la art. 85 C. pen. anterior dispune anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani conform art. 862 C. pen., la care a fost condamnat inculpatul P.O.P. prin sentința penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin neapelare la data de 27 decembrie 2011.
- Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 289/P/2011 a Tribunalului Bihor, în pedepsele componente:
- 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 76 lit. c) C. pen. și art. 74 C. pen.
- 6 luni închisoare, în baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 76 lit. e) C. pen. și art. 74 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) - art. 35 C. pen. anterior inculpatul P.O.P. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
Dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
4. Reduce pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A.B.F. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 așa cum a fost modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 36 alin. (1) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu referire la art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 374 alin. (40 -art. 396 alin. (10) C. proc. pen. la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. b) C. pen. pe o durată de 1 an.
Dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
Menține .modalitatea de executare a pedepsei stabilite pentru inculpatul A.B.F. prin sentința penală nr. 9l/P din 30 aprilie 2013 a Tribunalului Bihor, respectiv suspendarea sub supraveghere, stabilind un termen de încercare de 3 ani și 10 luni.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații D.V.I., P.I.D. și P.O.P., până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A.B.F., în sumă de' 300 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 29 aprilie 2014.