Roulette fraud convictions reduced and association offense acquitted under new penal code

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 495 din 18 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de fraudă informatică pentru care a fost trimis în judecată inculpatul V.S. și a infracțiunii de complicitate la fraudă informatică pentru care au fost trimiși în judecată ceilalți inculpați după cum urmează:

- din infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracțiunea de tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru inculpatul V.S.;

- din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. în infracțiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. pentru inculpatul B.M.E.;

- din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracțiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în cazul inculpatul B.V.E.;

- din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 în infracțiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 în cazul celorlalți inculpați.

În baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de complicitate la șantaj în formă continuată pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.V. din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracțiunea de complicitate la șantaj în formă simplă, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea inculpaților M.A. și M.T. de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii de complicitate la șantaj în formă continuată pentru care au fost trimiși în judecată în infracțiunea de complicitate la șantaj în formă simplă.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii de șantaj reținută în sarcina inculpatului B.M.E., respectiv de complicitate la șantaj reținută în sarcina inculpaților B.V.E., M.A., M.T. și D.F. în infracțiunile de amenințare pentru inculpatul B.M.E., respectiv de complicitate la amenințare pentru inculpații B.V.E., M.A., M.T. și D.F.

1. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului B.M.E, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 39 alin. 4 C. pen., a fost condamnat inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul B.M.E. să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, în final 7 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 31 iulie 2012 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.

2. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B.V.E., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

În baza art. 61 C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiționate acordată inculpatului cu privire la restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei sectorului 1 București.

A fost contopit restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare cu fiecare din pedepsele aplicate inculpatului B.V.E., rezultând o pedeapsă indivizibilă de 3 ani închisoare, o pedeapsă indivizibilă de 3 ani și 6 luni închisoare și o pedeapsă indivizibilă de 810 zile închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele indivizibile de 3 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare și 810 zile închisoare, dispunând ca inculpatul B.V.E. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 31 iulie 2012 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.

3. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B.C.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul B.C.D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor săptămânal în primul an al termenului de încercare, respectiv lunar în restul acestei perioade;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 863 alin. (3) C. pen., a fost obligat inculpatul să urmeze cursurile învățământului școlar obligatoriu, precum și un curs de calificare profesională.

S-a atras atenția condamnatului asupra cauzelor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei - săvârșirea unei noi infracțiuni în termenul de încercare și nerespectarea măsurilor de supraveghere stabilite în sarcina sa.

În baza art. 88 C. pen., s-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 31 iulie 2012-23 noiembrie 2012.

A fost menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. București luată față de inculpat prin încheierea din 22 noiembrie 2012 a Tribunalului București.

4. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul M.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul M.A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 31 iulie 2012 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.

5. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.T., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.T. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul M.T. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul M.T. să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 1 august 2012 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.

6. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului D.F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.F. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul D.F. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul D.F. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul București conform programului ce se va stabili;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

7. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a fost condamnat inculpatul M.S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 279 alin. (1) și (3) lit. b) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004, a fost condamnat inculpatul M.S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunând ca inculpatul M.S. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul București conform programului ce se va stabili;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

8. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul V.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.S. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sent.pen. nr. 802/3 decembrie 2010 a Judecătoriei Sectorului 3 București și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare menționată mai sus, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 3 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. București luată față de inculpat prin încheierea din 28 noiembrie 2012 a Tribunalului București.

În baza art. 118 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea armelor și munițiilor menționate în cuprinsul dovezilor din 2 octombrie 2012 (filele 285-288 vol. II d.u.p.), din 9 august 2012 (fila 89 vol. III d.u.p.), din 9 august 2012 (fila 112 vol. III d.u.p.), (fila 128 vol. III d.u.p.) toate depuse la camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O.

În baza art. 169 C. proc. pen., s-a dispus ridicarea sigiliului aplicat asupra aparatului de joc (aflat în custodia SC M.B.O. SRL) și restituirea unității centrale a acestuia (aflată la Camera de corpuri delicte a D.I.I.C.O.T.) și a două chei (plic sigilat, fila 65 vol. II d.u.p.) către SC M.B.O. SRL.

În baza art. 169 C. proc. pen., s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator și restituirea către inculpatul B.M.E. a sumei de 1.100 lei și a patru bijuterii (un lanț, un pandant și două inele) depuse la casieria parchetului de pe lângă Înalte Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. cu procesul-verbal din 10 august 2012.

A fost respinsă, ca nefondată, cererea inculpatului B.M.E. de restituire a autoturismului.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de 3.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut următoarea situație de fapt:

În seara zilei de 10 iulie 2012, acționând după un plan prestabilit, inculpații s-au deplasat la discoteca din Zimnicea aparținând SC H.M.C. SRL, administrată de numitul I.F.M., cu scopul de a obține în mod ilicit un câștig semnificativ la ruleta aparținând SC M.B.O. SRL amplasată în acea locație. Trecând la aducerea la îndeplinire a planului infracțional, după scoaterea din funcțiune a camerelor de luat vederi care supravegheau ruleta, mai întâi inculpatul V.S. a încercat o intervenție exclusiv prin mijloace informatice asupra ruletei sau a altor aparate de joc aflate în discotecă, fără a reuși însă realizarea acesteia. De asemenea, inculpații solicitaseră lui D.A.D., angajat al discotecii, să schimbe denominația ruletei de la paritatea 1:1 la paritatea 10:1 pentru a maximiza câștigul. După eșecul intervenției inițiale a lui V.S., inculpații au acționat direct asupra ruletei, astfel că, în timp ce inculpatul D.F. asigura paza, alți inculpați au ridicat cupola ruletei, iar inculpatul V.S. a plasat bila cu mâna pe numerele jucate de inculpatul B.M.E., acesta realizând astfel un câștig de aproximativ 120.000 lei.

În dimineața zilei de 11 iulie 2012, inculpatul B.M.E., asistat de inculpații M.A., M.T., D.F. dar și de alte persoane a proferat amenințări grave la adresa lui I.F.M., sosit la discotecă, în scopul de a obține plata câștigului fraudulos. Trebuie menționat că, după venirea acestuia, inculpatul a continuat să joace la ruletă, de data aceasta fără a interveni asupra acesteia, ajungând la un câștig de 173.500 lei.

Deoarece nici I.F.M., nici proprietarii ruletei nu au putut achita în acea dimineață suma solicitată de B.M.E., în zilele următoare, acesta, în scopul de a obține plata, a adresat telefonic amenințări cu fapte extrem de grave lui I.F.M.. În același timp, B.M.E., însoțit de inculpații M.A., M.T., B.V.E., D.F., dar și alte numeroase persoane, s-a deplasat în mai multe rânduri la magazinul deținut în com. Zimnicele de numita I.A., mama lui I.F.M., solicitând plata sumei de 173.500 lei, iar în cel puțin una din aceste ocazii, inculpatul B.M.E. a adresat amenințări acesteia din urmă.

Separat de aceste fapte, în urma perchezițiilor efectuate în cauză, s-a constatat că inculpatul B.M.E. deținea, fără drept, o armă de foc letală (pistol) și 10 cartușe, inculpatul B.V.E. trei cartușe de același tip cu cele deținute de fratele său, iar inculpatul M.S. două pistoale cu încărcător și un număr de 30 de cartușe.

Instanța de fond a detaliat situația de fapt, astfel cum aceasta a rezultat din probele administrate în cauză.

1. Evenimente petrecute anterior datei de 10/11 iulie 2012.

Cu câteva zile înainte de data menționată, inculpatul B.M.E. a pierdut la ruleta electronică amplasată în discoteca „I.” din Zimnicea o sumă importantă de bani (2.200 lei, 400 euro și 1.000 franci elvețieni, decl. D.D.An, filele 203-204 vol. 1 d.u.p., decl. B.M.E., fila 17 vol.4 d.u.p.). Enervat de această împrejurare, inculpatul a comunicat lui D.D.A., angajat al discotecii, că în zilele următoare se va reîntoarce la discotecă „cu cineva de la București” și „va face ceva la ruletă” ca să își recupereze pierderile (decl. D.D.A., decl. M.T., fila 158 verso vol. 4 d.u.p.).

În acest context, s-a precizat că inculpatul B.M.E., poreclit “M.N.”, a fost condamnat anterior pentru infracțiuni grave de violență (sentința penenală nr. 3637 din 14 noiembrie 2005 a Judecătoriei sectorului 4 București, filele 214-222 vol. 1) și este suspectat de faptul că ar fi un membru marcant al unei grupări infracționale din București denumită de organele de urmărire penală “C.S.”, inculpatul fiind de altfel trimis în judecată pentru apartenența la acest grup și pentru infracțiuni de mare gravitate comise în această calitate.

Fără a face vreo apreciere cu privire la apartenența inculpatului la gruparea menționată și fără a analiza la acest moment săvârșirea sau nu a infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat în cauza de față, Tribunalul a reținut că, în contextul în care inculpatul B.M.E. se deplasa des în orașul Zimnicea, iar infracțiunile de care era suspectat fuseseră expuse pe larg în mass-media, „reputația” acestuia era cunoscută în zonă (declarații D.A.D., B.C., I.F.M., filele 17-18 vol. 1 d.u.p., D.I.M., fila 116 vol. 1 d.u.p.). În același timp însă, inculpatul s-a folosit de această „reputație” pentru a comite o parte din infracțiunile de care este acuzat în cauza dedusă judecății.

Revenind la desfășurarea evenimentelor, Tribunalul a reținut că, întors la București, inculpatul B.M.E. a apelat, prin intermediul inculpatului M.S., la inculpatul V.S., despre care se știa că s-ar pricepe la modul de funcționare al ruletelor mecanice și i-a cerut acestuia ajutorul pentru a interveni asupra ruletei din Zimnicea. S-a arătat că legătura dintre M.S. și B.M.E. fusese făcută de numitul Ș.C.R., după cum rezultă din convorbirea interceptată la data de 11 iulie 2012 de organele de urmărire penală (fila 4 vol. 6 d.u.p.).

Deoarece inculpatul V.S. a fost de acord cu această propunere, în data de 10 iulie 2012, inculpații M.S., V.S., B.V.E., B.C.D., D.F., B.M.E. și alte persoane s-au deplasat la Zimnicea în scopul de a efectua intervenția frauduloasă asupra ruletei.

Aceste aspecte au rezultat din declarațiile date în cursul urmăririi penale de inculpații M.S. (filele 185-186 vol. 4 d.u.p.) și V.S. (fila 238 vol. 4 d.u.p.).

2. Evenimentele din datele de 10 iulie 2012 și 11 iulie 2012 de la discoteca din Zimnicea.

În seara zilei de 10 iulie 2012, inculpații s-au deplasat la discoteca „I.” din Zimnicea pentru a trece la punerea în executare a planului infracțional. În prealabil, martorul D.D.A. deconectase de la alimentarea cu curent electric camera de luat vederi care supraveghea ruleta (în jurul orei 16.30, proces-verbal, filele 215-216 vol. 2 d.u.p.) și îi comunicase inculpatului M.T. tipul ruletei pentru a facilita intervenția asupra acesteia (decl. D.A., filele 203-204 vol. 1 d.u.p., filele 42-47 vol. 2 dos. inst.).

După miezul nopții, când majoritatea clienților discotecii plecaseră, inculpatul V.S. a cerut martorului D.A. informații cu privire la modul de funcționare al ruletei și a altor aparate de joc aflate în discotecă, iar ulterior, folosind un laptop, a încercat să intervină asupra unora din aceste aparate (decl. B.M.E., decl. M.T., fila 159 vol.4 d.u.p.). Potrivit celor arătate de B.M.E. în faza de urmărire penală, inculpatul V. intenționa să înregistreze pe laptop memoria jocurilor pentru a putea prevedea pe ce să se parieze în vederea obținerii unui câștig (fila 18 vol. 4 d.u.p.).

Deoarece V.S. nu a reușit să intervină asupra niciunui aparat de joc, inculpații au decis să procedeze în alt mod, anume desfăcând cupola ruletei (prin înlăturarea panourilor de protecție și a dispozitivelor de prindere), iar ulterior punând efectiv bila cu mâna pe numerele mizate. De asemenea, s-a solicitat martorului D.A.D. să modifice denominația ruletei de la paritatea 1:1 la paritatea 10:1.

Deoarece „avea mâna subțire” (fila 239 vol. 4 d.u.p.), inculpatul V.S. a fost cel desemnat să manevreze bila ruletei, în timp ce inculpatul B.M. juca la ruletă, iar alți inculpați țineau cupola ridicată.

Singura amprentă ridicată din partea interioară a cupolei aparține lui B.C.D. (raport constatare dactiloscopică, filele 207-211 vol. 2 d.u.p.), însă, potrivit declarațiilor inculpaților, au ținut de cupolă numiții M.S. și B.C.D. (decl. V.S.), M.T., M.A. și B.C.D. (decl. D.F., filele 265-266 vol. 4 d.u.p.), D.F. și M.S. (decl. M.A., fila 125 vol.4 d.u.p.), D.F. și M.S. (decl. M.T., filele 158-159 vol. 4 d.u.p.), M.S. și D.F. (decl. B.V.E., fila 65 vol. 4 d.u.p.). Martorul D.A.D. a arătat că nu a văzut clar ce s-a întâmplat, însă în jurul ruletei se aflau atât frații Marin cât și cei trei frați B. (fila 206 vol. 1 d.u.p.). Rezultă așadar că s-a ridicat de cupola ruletei prin rotație, aspect precizat de altfel și de inculpatul M.S. în faza de urmărire penală (fila 186 vol. 4 d.u.p.).

În același timp, inculpatul D.F. a arătat, tot în faza de urmărire penală, că, la solicitarea lui B.M., a stat în cea mai mare parte a nopții în fața discotecii pentru a se asigura „că nu vine cineva” (filele 265-266 vol. 4 d.u.p.).

Referitor la susținerile din fața instanței ale inculpatului M.A., care a declarat că în perioada în care s-a intervenit asupra ruletei, el nu s-a aflat în discotecă, aceste apărări au fost înlăturate în raport cu declarațiile celorlalți inculpați, deja înfățișate.

Din probele administrate, Tribunalul a reținut că intervenția asupra ruletei a avut loc în intervalul orar 2.48 - 3 februarie În acest sens, din înregistrările realizate de memoria ruletei (filele 312-325 vol. 2 d.u.p.) rezultă că la postul unde a jucat B.M.E. (postul nr. 4 al ruletei), jocul a decurs normal, la paritatea 1:1 până la ora 2.47, moment în care inculpatul a retras suma câștigată până atunci, 7.011 lei. Din acel moment însă, denominația ruletei este modificată la paritatea 10:1, iar inculpatul începe o serie impresionantă de câștiguri - 4.320 unități de joc la ora 2:48:20, 10.080 unități de joc la ora 2:49:55, 43.200 unități de joc la ora 2:50:50, 7.200 unități de joc la ora 2:53:51, 28.800 unități de joc la ora 2:54:53, 32.400 unități de joc la ora 2:55:38 și 18.000 unități de joc la ora 3 februarie 32, ajungând așadar la un total de 120.960 unități de joc câștigate la ora 3 martie 33, adică 120.960 lei.

În interpretarea datelor înregistrate de memoria electronică a ruletei, Tribunalul a avut în vedere aspectele stabilite prin raportul de constatare tehnico-științifică realizat de Institutul pentru Tehnologii Avansate (filele 303-306 vol. 2 d.u.p.), precum și analiza efectuată de organele de urmărire penală asupra acestor înregistrări în cuprinsul procesului-verbal din data de 12 noiembrie 2012 (filele 308-311 vol. 2 d.u.p.).

În acest context, Tribunalul a reținut că una dintre principalele apărări ale inculpatului B.M.E., susținută în faza de judecată și de ceilalți inculpați, a fost în sensul că intervenția asupra ruletei a avut loc la paritatea de 1:1, înaintea modificării denominației. Apoi, cupola ruletei a fost fixată la loc, iar inculpatul a continuat să joace, însă la denominația de 10:1, motiv pentru care a pierdut întregul câștig realizat anterior prin fraudă.

Apoi, continuând jocul la denominația la 10:1, jucând corect și fără vreo influențare a ruletei, inculpatul ar fi câștigat până dimineața aproximativ un miliard două sute milioane lei vechi (fila 19 vol. 4 d.u.p., filele 275-276 vol. 1 dos.inst.).

Tribunalul a constatat însă că susținerile inculpatului sunt infirmate de declarațiile coinculpaților, de înregistrările existente în memoria electronică a ruletei, precum și de afirmații ale inculpaților făcute în cadrul unor convorbiri telefonice interceptate ulterior. Astfel, în faza de urmărire penală, inculpatul B.V.E. a precizat că fratele său câștigase peste un miliard de lei vechi după intervenția asupra ruletei (fila 5 vol. 4 d.u.p.), inculpatul M.T. a arătat că s-a procedat la fraudarea ruletei până când B.M. a câștigat aproximativ 120.000 lei (fila 160 vol. 4 d.u.p.), inculpatul M.S. a declarat la rândul său că B.M. a câștigat aproximativ 700 milioane lei vechi în urma plasării bilei cu mâna pe numerele mizate de acesta (fila 186 vol. 4 d.u.p.), iar inculpatul V.S. a arătat că în urma intervențiilor sale câștigul lui B.M. era de 120.000 lei (fila 240 vol. 4 d.u.p.).

De asemenea, și înregistrările din memoria electronică a ruletei, la care instanța a făcut deja referire, au confirmat faptul că, după ce a înregistrat câștigul de 120.960 lei, la ora 3:03:33 (fila 318 vol. 2 d.u.p.), ulterior inculpatul nu a pierdut această sumă, ci, continuând să joace sporadic până la ora 11:32:34, a atins un câștig de 175.350 lei (filele 318-325 vol. 2 d.u.p.) a observat că în toată această perioadă creditul existent (coloana nr. 5 din înregistrări), deși a variat, nu a scăzut niciodată sub valoarea de 112.180 lei (valoare minimă, înregistrată la ora 5:41:47).

Totodată, în cadrul unor convorbiri interceptate, purtate la data de 11 iulie 2012 cu martorul Ș.C.R. (filele 1-3, 6-12 vol. 6 d.u.p.), inculpatul M.S. confirmă faptul că, în urma unei fraude („am băgat mâna”, „am ridicat ăla”), inculpatul B.M.E. a câștigat suma de 120.000 lei „la roată”, iar atât martorul cât și inculpatul au estimat suma de bani pe care o vor primi ei în urma acestui „câștig”.

La fel, interceptările convorbirilor telefonice au demonstrat faptul că M.S., V.S. și M.T. sperau să obțină diverse sume de bani după ce inculpatul B.M.E. urma să obțină plata sumei câștigate (în cazul inc. M. și V., filele 9-12 vol. 6, în cazul inc. M., filele 227-228 vol. 6), ceea ce exclude varianta unui câștig realizat în mod legal la ruletă.

În acest context, Tribunalul a apreciat că trebuie făcute câteva considerații privind „câștigul” realizat de inculpatul B.M.. Astfel, după cum s-a arătat deja, inculpatul a obținut ca urmare a fraudării ruletei un câștig de aproximativ 120.000 lei, diferența până la suma de 173.500 lei fiind câștigată fără a se mai interveni asupra ruletei. Aceasta nu înseamnă însă că numitul B.M.E. ar putea revendica diferența de aproximativ 50.000 lei, nici aceasta neputând reprezenta un câștig legal obținut.

Practic, diferența menționată a fost obținută în condițiile în care, ca urmare a unei fraude anterioare, inculpatul dispunea de un „capital de joc” impresionant, care nu era constituit din banii proprii, iar acest aspect era de natură a modifica întregul mod de a juca al acestuia (sub aspectul sumelor mizate și al riscurilor asumate). Inculpatul își putea permite să piardă întreaga sumă, deoarece aceasta nu era reprezentată de banii proprii.

De asemenea, acesta a continuat jocul în contextul în care martorul I.F.M., proprietarul discotecii, îi solicitase să se oprească (aspect confirmat și de martorul D.A.D.), iar denominația ruletei rămăsese schimbată la 10:1. În aceste condiții, este evident că nici o parte din suma de 173.500 lei nu poate reprezenta un câștig legitim.

În jurul orelor 5:00-6:00, în dimineața zilei de 11 iulie 2012, numitul I.F.M. a sosit la discotecă, anunțat fiind de martorul D.A.D. despre câștigul realizat de B.M.E.. Acesta i-a achitat lui B.M.E. suma de 8.000 lei, câștig realizat la un alt pupitru al ruletei, însă cu privire la câștigul de peste un miliard de lei vechi, i-a spus acestuia că obligația de plată revine SC M.B.O. SRL, firma proprietară a ruletei, adresându-i de asemenea rugămintea de a se opri din joc. În ciuda acestei cereri, inculpatul a continuat să joace, la denominația de 10:1, ajungând la câștigul final de 173.500 lei.

Până în jurul orei 11:00, când la discotecă au sosit reprezentanții firmei proprietare a ruletei, însoțiți de organele de poliție și de jandarmi, dar și ulterior, inculpatul B.M.E., susținut de ceilalți inculpați prezenți, i-a adresat lui I.F.M. o serie de amenințări pentru a obține plata sumei „câștigate”. În tot acest timp, B.M.E. a fost susținut de inculpații M.T., M.A., D.F., dar și de alte persoane din Zimnicea care sosiseră la fața locului. Tribunalul a reținut că, potrivit declarațiilor tuturor celor audiați, inculpații V.S., M.S., B.V.E. și B.C.D. plecaseră la București înainte de sosirea la discotecă a lui I.F.M.

Cu privire la amenințările proferate de inculpatul B.M. la adresa lui I.F.M., instanța fondului a reținut că acesta din urmă a arătat că inculpatul a aruncat cu un scaun în direcția lui, l-a amenințat cu moartea spunându-i că îl va împușca, iar pe prietena lui, martora B.C., o va atârna într-un cârlig dacă nu i se vor plăti banii câștigați (filele 17-22 vol. 1 d.u.p., fila -5 vol. 2 dos. inst.).

Martorul D.D.A. a confirmat la rândul său că B.M. l-a amenințat cu moartea pe I.F.M. atât înainte de sosirea poliției cât și ulterior, spunându-i printre altele că îi va scoate un ochi, îi va da foc la casă și îi va face rău lui B.C. (filele 207-208 vol. 1 d.u.p., fila 220 vol. 1 d.u.p. în cadrul confruntării cu B.M., fila 44 vol. 2 dos.inst.). De asemenea, martorul a confirmat gestul lui B.M.E. de a ridica un scaun înalt de la bar și schițarea gestului de lovi cu acesta.

Martora B.C., care a ținut legătura în acea dimineață cu prietenul său, I.F.M., și a fost persoana care a sesizat organele de poliție și jandarmeria cu privire la situația în care se afla acesta, a arătat că I.F.M. i-a comunicat faptul că este foarte speriat, cerându-i să alerteze poliția, că B.M. nu îi permite să părăsească discoteca și că proferează amenințări la adresa lui și a martorei (filele 67-68 vol. 1 d.u.p., filele 95-96 vol. 2 dos. inst.).

Și martorul R.V.C., angajat al SC M.B.O. SRL, care a ajuns la discotecă în jurul orei 11.00, a arătat că inculpatul B.M. avea „o atitudine intimidantă” și că el era „foarte speriat” atât de inculpat cât și de cei care îl însoțeau (fila 143 vol. 1 d.u.p.). De altfel, trebuie precizat că martorul a suferit la acel moment un atac de panică, pierzându-și cunoștința și prezentând insuficiență respiratorie.

Deși inculpații au negat toate aceste acuzații, Tribunalul a apreciat declarațiile acestora ca nesincere în raport de elementele probatorii deja prezentate. Oricum, instanța a reținut că la momentul declarației date cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă, inculpatul B.M.E. a admis că a adresat amenințări lui I.F.M. în dimineața zilei de 11 iulie 2012 (fila 143 vol. 5 d.u.p.).

După sosirea organelor de poliție și efectuarea unei cercetări la fața locului, inculpatul B.M.E. a formulat o plângere penală împotriva lui I.F.M. și a SC M.B.O. SRL pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune (fila 15 vol. 2 d.u.p.). În acest context, s-a arătat că la acel moment, deși organele de poliție au considerat necesar să îi „scoată din Zimnicea”, „pentru siguranța lor” (decl. O.C., filele 134-136 vol. 1 d.u.p.) cu autoturismele din dotare pe martorii O.C. și R.C., angajați ai SC M.B.O. SRL, și au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune reclamate de B.M., nu au considerat necesar să analizeze și susținerile lui R.C. privind o posibilă fraudare a ruletei (f.66 vol.2 d.u.p.).

3. Evenimentele ulterioare datei de 11 iulie 2012.

După obținerea „câștigului”, în zilele următoare, B.M.E. a efectuat demersuri susținute pentru a obține plata sumei de bani de la martorul I.F.M. În esență, aceste demersuri au constat în amenințări cu fapte extrem de grave la adresa martorului și a persoanelor apropiate lui, precum și în trei deplasări pe care inculpatul B.M.E., însoțit de numeroase persoane, le-a efectuat la magazinul mamei lui I.F.M. din satul Zimnicele, aflat la mică distanță de Zimnicea. Cu ocazia acestor vizite, făcute în scop de intimidare a martorului, inculpatul a adresat amenințări mamei acestuia, tot în scopul de a obține plata sumei de 173.500 lei. S-a arătat că după data de 11 iulie 2012, martorul I.F.M. și prietena sa, B.C., părăsiseră localitatea Zimnicea și se ascunseseră, fiindu-le teamă de inculpatul B.M.E.

Astfel, la data de 12 iulie 2012, în jurul orelor 20:00-21:00, inculpatul B.M.E., însoțit de un grup mare de persoane (aproximativ 10-15), între care se aflau inculpații B.E.V., M.A., M.T. și D.F., martorii I.L. și C.I., precum și învinuitul D.I., s-a deplasat la magazinul din Zimnicele aparținând martorei I.A., mama lui I.F.M., în scopul de a obține plata sumei datorate.

Inculpatul și martora I.A. au purtat o discuție în magazinul acesteia, discuție în decursul căreia B.M.E. a proferat amenințări grave la adresa martorului I.F.M. și a prietenei sale, B.C. Potrivit declarației date de martora I.A. în fața instanței (filele 6-9 vol. 2 dos.inst.), inculpatul a spus că îl va bate pe I.F.M., a solicitat casa și mașina martorei în contul datoriei și a afirmat că pe B.C. „o va face parașută”. La urmărire penală, martora a făcut afirmații mai grave cu privire la discuția avută cu inculpatul, precizând că acesta ar fi declarat că îi va ucide, că le va da foc la discotecă și la casă, că le va tăia mâinile și picioarele și că o va lovi pe ea cu palmele până va rămâne surdă (filele 48-49 vol. 1 d.u.p.).

Înainte ca martora și inculpatul să intre în magazin pentru a discuta, o persoană din grupul său, cel mai probabil C.I. (decl. D.I.M., fila 36 vol. 1 d.u.p., filele 216-217 vol. 2 dos. inst.) a țipat la martoră, solicitând să se facă plata.

A doua zi, la 13 iulie 2012, în jurul orei 12.00, inculpatul B.M.E. s-a deplasat din nou la Zimnicele, la magazinul martorei, pentru a discuta cu aceasta, însoțit din nou de un grup numeros de persoane (aproximativ 5-6, între ei inculpații M.T. și D.F., decl. B.M., filele 20-21 vol. 4 d.u.p. și martorul I.L., recunoscut de martora D.I.M. ca fiind prezent la toate vizitele lui B.M.). Deoarece la bar se afla doar martora D.I.M., angajată a lui I.A., inculpatul i-a solicitat acesteia să o cheme pe I.A., că altfel „el este mai nebunel și ia pietre și sparge geamurile” (filoa 117 vol. 1 d.u.p., fila 217 vol. 2 dos. inst.). După sosirea martorei, aceasta a discutat din nou cu B.M.E., care, potrivit declarației lui I.A., a reiterat amenințările la adresa fiului ei (amenințări cu moartea și incendierea bunurilor) și a solicitat casa, barul sau magazinul martorei în contul datoriei (fila 99 vol. 1 d.u.p., fila 7 vol. 2 dos. inst.).

În seara aceleiași zile, în jurul orei 21:00, inculpatul B.M.E., însoțit de un grup mai numeros de persoane (aproximativ 20, raport încheiat de organele de poliție, fila 243 vol. 1 d.u.p., între aceștia M.T., D.F., I.L.), s-a prezentat iarăși la magazinul lui I.A.. De această dată însă, la fața locului se aflau doi polițiști din cadrul I.P.J. Teleorman, pentru a asigura protecția martorei. Conform raportului de activitate întocmit de aceștia, grupul sosit avea „un comportament violent din punct de vedere verbal”, fiind necesar ca organele de poliție să negocieze cu aceștia astfel încât în magazin să intre doar două persoane din grup. Între aceste persoane s-a aflat B.M.E., care s-a prezentat polițiștilor inclusiv cu porecla “M.N.” (fila 244 vol. 1 d.u.p.).

Acesta le-a explicat polițiștilor că este însoțit de foarte multe persoane „pentru că are mulți dușmani”, că a câștigat la ruletă o sumă foarte mare și că vrea măcar „o mașină-două, câteva sute de milioane, că el are o valoare și se face de rușine dacă pleacă fără bani” (fila 244 vol. 1 d.u.p.). După ce inculpatul a discutat la telefon cu I.F.M. de față cu cei doi polițiști, a precizat că „dacă nu i se plătește suma câștigată va aduna mai mulți țigani și va protesta în fața barului din Zimnicea unde se află ruleta” (fila 245 vol. 1 d.u.p.), iar în final că „își va recupera suma câștigată la ruletă cu orice preț”.

Deși inculpații au susținut că nu s-au deplasat în număr mare la magazinul lui I.A., susținerile lor au fost infirmate de declarațiile martorilor, procesul-verbal încheiat de organele de poliție și chiar de inculpatul B.M.E. în convorbirile interceptate, unde acesta face referire la numărul mare al persoanelor care îl însoțesc și cărora trebuie să le achite cazarea, alimentația și benzina.

Referitor la conținutul celor două discuții purtate de inculpat cu martora I.A. în particular (în seara zilei de 12 iulie 2012 și în data de 13 iulie 2012), Tribunalul a apreciat ca veridice declarațiile martorei, care a arătat că inculpatul a exprimat amenințări grave la adresa fiului ei și a martorei B.C., în contextul în care numitul B.M.E. a adresat același tip de amenințări martorului I.F.M. în cuprinsul unor convorbiri telefonice purtate în aceeași perioadă și interceptate de organele de urmărire penală.

Cu privire la aceste convorbiri (vol. 6 d.u.p.), Tribunalul a reținut că prima dintre acestea, purtată la 13 iulie 2013, ora 21.36, a avut loc la momentul când inculpatul B.M.E. se afla la magazinul lui I.A., în prezența celor doi polițiști (filele 36-57 vol. 6).

Evident, având în vedere că aceștia din urmă auzeau discuția purtată telefonic, după cum rezultă din raportul redactat (filele 243-245 vol. 1 d.u.p.), iar inculpatul cunoștea acest aspect, atitudinea sa față de interlocutorul său, I.F.M., nu este foarte agresivă, deși de-a lungul discuției pot fi distinse câteva amenințări mai mult sau mai puțin voalate (de ex., „Păi vreți să mă duc la pușcărie, să-ți trag una în cap pe banii mei, să-mi iau 15 ani de pușcărie (…)”, filele 40-41 vol. 6 d.u.p., „(…) eu am voie să vin și la tine acasă, nici miliția nici nimeni nu-mi face, stau cu tine acasă până îmi dai banii, mănânc cu tine, dorm la tine, mă îmbrac la tine”, fila 47 vol. 6 d.u.p.). Oricum, chiar dacă inculpatul nu adresează amenințări directe martorului, subliniază faptul că a fost condamnat, că are „dosar de crimă organizată”, că dispune de o avere importantă și că nu va pleca până nu își va obține banii. În final, inculpatul stabilește să discute din nou la telefon cu martorul în aproximativ 30 de minute.

În această conversație, purtată fără ca organele de poliție să se afle de față, atitudinea inculpatului se modifică radical (filele 80-93 vol. 6 d.u.p.). Acesta justifică mai întâi prezența sa la Zimnicele prin faptul că l-ar fi căutat pe martor „M-am dus să te caut pe tine să te găsesc (…) dacă tu ești javră și fugi.” (fila 81 vol. 6), apoi îi indică martorului modalități de a plăti datoria, prin vânzarea aparatelor de joc închiriate de la SC M.B.O. SA și subliniază că acesta va trebui să plătească și cheltuielile făcute de inculpat pentru obținerea plății „Păi eu stau cu toată familia după mine (…) cu oameni. Cu benzină, cu hoteluri, cu mâncare. Cine crezi că plătește toate astea? Tot tu le plătești și pe astea.” (fila 82 vol. 6).

Ulterior, inculpatul trece la amenințări directe la adresa martorului și a familiei sale - „Voi nu scăpați de mine până nu îmi dați banii. Și vă mai și omor cu bătaia ca să vedeți că nu mi-e frică nici de miliție nici de nimic.” (fila 83 vol. 6); „Păi dacă o mai prind la jocuri și la discotecă (n.n. pe martora B.C.) chiar că o bat. Să vezi ce-i fac.” (fila 87 vol. 6), „Pe tine te f (…) în cur ca să știi. Te iau și îți bag m (…) în W.C. ca la femei. Păi vă f (…) în cur acum, cum v-oi prinde, vă f (…), să vedem ce zici „M-a violat M.!”. Te pun jos și mă c. pe fața ta (…)” (fila 89 vol. 6), „Am zis că vă las în căruț, să mai mergeți, decât să nu mai mergeți, vă scot și ochii pe urmă, cu acid sulfuric pe ochi, păi (…) cu seringa zub-zub (…)” (fila 91 vol. 6).

Pe parcursul discuției, inculpatul subliniază din nou că martorul va trebui să achite și alte sume de bani „(…) uite câți gealați am aici, aștia mănâncă mult, le consumă mașinile, ne ducem la hoteluri, la astea, iar la București, iar benzină, 2 milioane zilnic dus-întors, benzina, atâtea mașini, atâția oameni (…)” (fila 91 vol. 6).

În ziua următoare, 14 iulie 2012, inculpatul și-a reluat presiunile la adresa martorului I.F.M. într-o nouă discuție telefonică (filele 61-79 vol. 6 d.u.p.): „Ești nebun la cap, te joci cu viața ta, cu libertatea ta, cu toate nebuniile.” (fila 62 vol.6), „(…) mă, băga-mi-aș p (…) în morții tăi.” (fila 65 vol. 6) „Eu nu plec de aici, ești nebun?.Fratele tău nu pleacă…eu plec viu ori mort cu banii mei.” (fila 66 vol.6), „Mâine mă duc la mă-ta în pielea goală (…) Mă-ta n-are și ea aparate acolo, nu e mă-ta, ea nu trebuie să te ajute?” (fila 66 vol. 6), „Lasă că vezi tu ce-i trag eu, ei (…) (n.n.lui B.C.) Îi sparg timpanele să nu mai audă toată viața. Și ei îi trag, să moară ce am mai scump, ei îi trag cel mai tare, numai la ureche îi trag ei. Trag pumni în ochi, până rămâne chioară.” (fila 67 vol. 6), „Ce mai faci tu cu mine, chiar că-ți dau în cap atunci, chiar că vă omor.” (fila 79 vol. 6).

Din nou, pe parcursul întregii discuții, pe un ton vădit amenințător, inculpatul solicită insistent suma de bani, subliniind că nu este speriat de poliție („Mă p. pe gaborii ăștia.”, fila 62 vol. 6, „bag p (…) în morții lor”, „dă-i mă în p. mea de aici, de sclavi (…)”, fila 78 vol. 6) și că va face totul pentru a obține plata.

În fine, în cadrul ultimei conversații interceptate, din 17 iulie 2013 (filele 171-176 vol. 6), inculpatul, bănuind că martorul I.F.M. ar dori să îi organizeze un flagrant, îi spune acestuia „Bă, să-ți bagi p (…) în familia mea dacă nu te omor (…)”, „(…) te pun în ciment, ești nebun!” (fila 173 vol. 6), „Băi prostule, te nenorocesc, să moară familia mea, dacă nu te bag în ciment. Nu mai vreau nici un ban, tu ești nebun, să-ți iei lumânări de banii ăia.” (fila 174 vol. 6).

Raportat la acest material probator, Tribunalul a reținut că amenințările inculpatului B.M.E. au avut un caracter colectiv, fiind îndreptate atât împotriva lui I.F.M., cât și a persoanelor apropiate acestuia (martorele B.C. și I.A.). Astfel, amenințările inculpatului vizează mai multe persoane („vă las în căruț”, „vă scot ochii pe urmă” etc.) și, de asemenea, acesta solicită plata sumei de 173.500 lei atât de la martor cât și de la prietena și mama acestuia, extinzând obligația de plată a „datoriei” asupra unui cerc foarte larg de persoane.

După aceste evenimente, organele de urmărire penală au intervenit reținându-i pe o parte din inculpați și efectuând percheziții asupra domiciliilor și autoturismelor acestora. În urma perchezițiilor, s-au descoperit următoarele cantități de arme și muniții:

- în autoturismul inculpatului B.M.E., sub scaunul din stânga față, un pistol de culoare neagră inscripționat “Z.”, cu încărcător conținând 9 cartușe de culoare aurie, calibrul 9 mm P.A.K.”, un cartuș cu bilă din cauciuc, și un cartuș calibrul 9 mm.”;

- în camera hotelului C.G. unde locuia inculpatul B.V.E., 1 cartuș 9 mm P.A.K.” și 2 cartușe inscripționate „U.M.A. 9 mm”;

- la locuința inculpatului M.S., 1 pistol model 925, și calibru 9 mm P.A.K. cu încărcător si 9 cartușe” și 1 pistol calibru 9 mm P.A.K., cu încărcător și 21 de cartușe 9 mm P.A.K.”

Constatările tehnico-științifice efectuate în cauză (filele 241-245, 255-273, 274-284 vol. 2 d.u.p.) au stabilit că munițiile descoperite au suferit modificări și, deși inițial nu aveau caracter letal, în urma acestor modificări (montarea unor proiectile metalice de formă sferică în interiorul cartușelor), au căpătat acest caracter. Referitor la arme, s-a reținut că acestea pot avea caracter letal datorită faptului că permit tragerea proiectilelor metalice de diferite calibre.

În ce privește apărările inculpaților, Tribunalul a reținut că, în fața instanței, aceștia au încercat să prezinte o situație de fapt care să îi exonereze complet de răspundere penală pe unii dintre ei și să le diminueze semnificativ gradul de răspundere celorlalți. În esență, apărările acestora au fost structurate astfel:

- intervenția asupra ruletei nu a fost premeditată, ci rezoluția infracțională a intervenit spontan, în noaptea de 11 iulie 2012, la propunerea lui D.A.D., care nu a fost constrâns în nici un fel să îi ajute pe inculpați;

- câștigul realizat de inculpatul B.M.E. în urma plasării bilei cu mâna de către inculpatul V. a fost pierdut în întregime, iar apoi, fără vreo intervenție asupra ruletei, inculpatul a realizat câștigul de 173.500 lei;

- în dimineața zilei de 11 iulie 2012 martorul I.F.M. nu a fost amenințat în nici un fel;

- în cadrul convorbirilor telefonice purtate între inculpatul B.M.E. și martorul I.F.M., inculpatul a adus mai mult injurii martorului, iar amenințările au fost doar niște exagerări care nu urmau să fie puse vreodată în aplicare, iar martorul era conștient de acest lucru;

- la deplasările la Zimnicele nu au participat niciodată 15-20 de persoane și acestea au fost efectuate la invitația lui I.F.M. și a mamei sale; în plus, inculpatul B.V.E. a arătat că a fost o singură dată la Zimnicele și că a ajuns acolo din întâmplare, în timp ce se deplasa de la Giurgiu spre București;

- cu privire la armele și munițiile găsite în locuințele inculpaților, respectiv în autoturismul inculpatului B.M.E., s-a încercat acreditarea variantei că fie nu se știa nimic despre existența lor (B.M.E.), fie că erau păstrate pentru a constitui mijloc de probă într-un proces penal (B.V.E.), fie că aparțin altor persoane (mai exact altor membri ai familiei, M.S.).

Tribunalul s-a referit la o parte din aceste apărări pe parcursul prezentei hotărâri (modul în care a evoluat câștigul inculpatului B.M.E. în noaptea de 10/11 iulie 2012 și cele întâmplate la discotecă în dimineața zilei de 11 iulie 2012 la pct. 2 al hotărârii, numărul celor prezenți la Zimnicele și cele petrecute acolo la pct. 3 al hotărârii) și, de asemenea, a precizat care sunt probele pe care se întemeiază fiecare aspect al situației de fapt reținute, astfel că, la acest moment, va mai face doar câteva precizări referitoare la apărările inculpaților.

S-a reținut că, este foarte posibil ca martorul D.A.D. să le fi acordat ajutor inculpaților în efectuarea intervenției asupra ruletei din noaptea de 10/11 iulie 2012 (schimbarea denominației ruletei, scoaterea din funcțiune a camerelor de luat vederi) atât ca urmare a promisiunii unor avantaje materiale, cât și ca urmare a temerii resimțite față de inculpatul B.M.E., însă, raportat la întregul material probator, este imposibil ca martorul să fi fost cel care i-a convins pe inculpați să săvârșească această faptă.

În acest sens, Tribunalul a expus deja declarațiile date de mai mulți inculpați care confirmă premeditarea faptei, iar la acestea se adaugă și convorbirile interceptate dintre inculpatul M.S. și martorul Ș.R. din data de 11 iulie 2012 (filele 1-12 vol. 6), din care rezultă cu claritate că martorul Ș. știa că se va încerca obținerea unui câștig fraudulos la ruletă și chiar spera să obțină o parte din câștigul realizat ca răsplată pentru contribuția sa (realizarea legăturii dintre inculpații B.M.E. pe de o parte și M.S. cu V.S. pe de altă parte, aceștia din urmă fiind cei care aveau cunoștințele necesare pentru fraudarea aparatelor de jocuri, fila 5 vol. 6, filele 9-12 vol. 6).

În ce privește amenințările pe care inculpatul B.M.E. le-a adresat telefonic martorului I.F.M., Tribunalul a constatat că acestea aveau capacitatea de a crea o stare de temere oricărei persoane, fiind exclus ca acestea să fi fost făcute în glumă (violarea unei persoane, turnarea de acid pe ochi, distrugerea bunurilor, etc. nu pot fi considerate niciodată a avea un sens ludic) și, totodată, proveneau de la o persoană despre care martorul I.F.M. credea că ar face parte dintr-un grup infracțional organizat (oricum, inculpatul i-a amintit acest aspect - „(…) am fost împușcat (…) am stat câțiva ani pe la pușcărie, am dosar de crimă organizată”, fila 49 vol. 6).

Cu privire la circumstanțele prezenței inculpatul B.V.E. la Zimnicele în data de 12 iulie 2012, probele administrate au dus la concluzia că acesta s-a deplasat acolo pentru a-l sprijini pe fratele său în presiunile exercitate asupra lui I.A. și a fiului său. Astfel, instanța nu a contestat că inculpatul s-a deplasat în acea zi de la Giurgiu la București, însă oprirea în satul Zimnicele a fost efectuată pentru a-l ajuta pe fratele său în comiterea infracțiunii de șantaj.

În acest sens, au fost reținute declarațiile martorei I.A., care a precizat că inculpatul B.M.E. i-a arătat niște persoane aflate în fața magazinului despre care spus că sunt frații lui (fila 102 verso vol. 1 d.u.p., fila 101 vol. 1 d.u.p., filele 8-9 vol. 2 dos.inst.), ale inculpatul M.A. care a precizat că la Zimnicele „a venit B.V. cu doi prieteni de-ai lui din Giurgiu” (fila 127 vol. 4 d.u.p., fila 144 vol. 5 d.u.p.), ale inculpatului M.T., care a arătat că „din grupul nostru făceau parte M., V., fratele meu, eu și alte persoane” (fila 140 vol. 5 d.u.p.) și chiar declarația lui B.V. dată cu ocazia propunerii de arestare preventivă, când a învederat că „Am fost la locuința mamei părții vătămate eu, B.M. și frații M., dar fratele meu a fost chemat pentru a discuta de spre câștigul la ruletă” (fila 141 vol. 5 d.u.p.).

Nu s-a reținut nici că I.F.M. sau mama sa i-ar fi invitat pe inculpați la Zimnicele raportat la declarațiile martorilor audiați și chiar la cele afirmate de B.M.E. în convorbirile telefonice interceptate, de unde rezultă că nu fusese chemat de nimeni la magazinul martorei (fila 81 vol. 6, fila 66 vol. 6).

Referitor la susținerile inculpatului B.V.E. privind cele trei cartușe găsite la locuința sa (acestea ar proveni dintr-un conflict survenit în urmă cu 2-3 ani când a fost agresat și le-ar fi păstrat pentru a le folosi ca mijloace de probă), acestea au fost apreciate ca vădit necredibile. Nu s-a luat în considerare motivul pentru care inculpatul ar fi păstrat atâta vreme niște cartușe pe care, dacă dorea să le folosească într-un proces penal ca mijloc de probă, ar fi trebuit să le înainteze organelor judiciare. Tribunalul a observat și că muniția menționată este de același tip cu cea găsită în autoturismul inculpatului B.M.E., aspect care face și mai puțin plauzibile susținerile inculpatului.

În ce privește declarația inculpatului M.S. referitoare la armele și muniția descoperite în locuința sa - acestea fuseseră achiziționate în scop de autoapărare de tatăl său, iar acesta se află plecat la muncă, în Germania, neștiindu-se data întoarcerii - nici aceasta nu au înlăturat în vreun fel răspunderea penală a inculpatului. Raportat la numărul armelor descoperite, s-a apreciat că acestea urmau a fi folosite nu doar de tatăl inculpatului, ci și de alți membri ai familiei, iar, în condițiile în care tatăl inculpatului plecase din țară pentru o perioadă foarte lungă de timp, a apărut ca evident faptul că acestea erau deținute de inculpat la momentul percheziției domiciliare. Oricum, declarația sa este în esență puțin credibilă și neconfirmată de vreun mijloc de probă.

Inculpatul B.M.E. a furnizat o apărare mai elaborată cu privire la pistolul descoperit în autoturismul său. Astfel, inculpatul a solicitat audierea martorului D.F. (filele 89-90 vol. 2 dos. inst.), care a declarat că el a achiziționat pistolul și gloanțele la data de 18 decembrie 2011, le-a lăsat în autoturismul, pe care îl foloseau atât el cât și B.M., însă, deoarece a fost arestat la data de 20 decembrie 2011, a uitat de aceste obiecte.

Tribunalul a înlăturat, însă, declarația acestui martor, care a conținut aspecte vădit neplauzibile. Astfel, dacă cele arătate de martor ar fi acceptate, a rezultat că pistolul s-ar fi aflat în autoturism vreme de 7 luni, într-un loc unde putea fi găsit ușor, dar cu toate acestea nici o persoană care a folosit autoturismul nu l-a identificat, iar în toată această perioadă autoturismul nu a fost curățat sau prezentat la un service auto (ocazie cu care ar fi fost descoperit de angajații service-ului sau spălătoriei auto). Dacă la aceste aspecte se adaugă și amenințările cu fapte de violență adresate de inculpatul B.M.E. lui I.F.M., nu a fost greu de crezut că inculpatul deținea și mijloacele pentru a pune în aplicare aceste amenințări.

Judecătorul fondului a concluzionat că, în drept:

a. Infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 reținută în sarcina inculpaților.

Mai întâi, Tribunalul a constatat că probele administrate nu confirmă acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, respectiv de aderare la un astfel de grup aduse inculpaților. În acest sens, Tribunalul a constatat că, în cauza de față, inculpații nu au constituit un astfel de grup și nici nu s-au raliat unui grup preexistent. Practic, aceștia au urmărit să fraudeze ruleta electronică din discoteca lui I.F.M., reușind obținerea în mod fraudulos a unui câștig important, iar apoi, pe calea infracțiunii de șantaj, urmărind să obțină plata acestuia.

Nu a rezultat că inculpații aveau în plan comiterea unor alte fapte penale de același tip (de altfel, este puțin probabil ca pe raza localității Zimnicea să existe un număr foarte mare de rulete electronice care să poată fi fraudate) și nici că aceștia aveau o organizare specifică unui grup infracțional astfel cum este definit acesta de disp. Legii nr. 39/2003.

Practic, inculpatul B.M.E. a hotărât să obțină în mod fraudulos un câștig la ruleta menționată, iar, pentru a reuși acest lucru, i-a cooptat pe ceilalți inculpați, aspect specific unei participații penale clasice. Ulterior, văzând că nu reușește să obțină plata câștigului, ajutat de unii dintre inculpați, dar și de alte persoane din localitatea Zimnicea, inculpatul a realizat presiuni asupra victimei pentru a o determina să achite suma de 173.500 lei. Faptul că inculpatul B.M.E. a coordonat activitatea ilicită a celorlalți inculpați s-a datorat faptului că acest inculpat a conceput întregul plan de acțiune, el avea rolul principal în cadrul ambelor infracțiuni (era „câștigătorul” sumei de 173.500 lei și cel care realiza efectiv presiuni asupra victimei pentru a obține plata) și, totodată, se bucura de respectul celorlalți participanți la fapte datorită posibilităților materiale superioare și reputației de membru marcant al „Clanului S.”

Chiar dacă unii dintre inculpați ar putea, teoretic, face parte din gruparea denumită “C.S.”, probele administrate în cauza de față nu au dovedit acest lucru. Conversația interceptată purtată de B.M.E. și numitul „S.” (martorul V.E.G. filele 91-92 vol. 2) a fost considerată lipsită de relevanță sub aspectul constituirii unui grup infracțional organizat în cauza de față, atâta timp cât „Spadafora” nu a participat în vreun fel la infracțiunile de care este acuzat B.M.E.

Față de cele arătate, s-a constatat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4, 18 din Legea nr. 39/2003 în sarcina nici unuia dintre inculpați, Tribunalul, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a pronunțat achitarea inculpaților sub aspectul comiterii acestei fapte penale.

b. Cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpați.

În ce privește cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpați, Tribunalul a reținut că o parte dintre acestea sunt întemeiate.

Astfel, în ce privește infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 reținută în sarcina inculpatului V.S. (și, implicit, infracțiunea de complicitate la fapta prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 reținută în sarcina celorlalți inculpați), instanța a apreciat că aceasta nu a atins momentul consumării, rămânând în faza de tentativă.

În acest sens, art. 49 din Legea nr. 161/2003 prevede că „fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, prin restricționarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infracțiune”. Reiese așadar cu claritate că infracțiunea menționată este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată constând în crearea unui prejudiciu patrimonial unei persoane.

În speță, deși inculpații au dus până la capăt elementul material al laturii obiective, reușind intervenția asupra ruletei, rezultatul urmărit - prejudicierea numitului I.F.M. sau a SC M.B. SRL, societatea proprietară a ruletei și, implicit, obținerea unor beneficii materiale de către inculpați - nu s-a realizat datorită faptului că atât I.F.M. cât și proprietarii ruletei au avut suspiciuni cu privire la corectitudinea câștigului și, oricum, nu aveau nici mijloacele necesare pentru a plăti contravaloarea acestuia. Practic, este realizată ipoteza prev. de art. 20 alin. (1) teza ultimă C. pen., când executarea hotărârii de a săvârși infracțiunea nu și-a produs efectul. Situația este similară unei infracțiuni de înșelăciune la care autorul efectuează toate manoperele dolosive plănuite, însă victima nu este prejudiciată deoarece realizează că este indusă în eroare.

Drept urmare, atâta timp cât, ca efect direct al acțiunii inculpaților, nu s-a produs o pagubă nici lui I.F.M. nici SC M.B.O. SRL, infracțiunea nu s-a consumat. Nu a putut fi primită susținerea parchetului în sensul că proprietarii ruletei ar fi fost prejudiciați prin deteriorările aduse ruletei prin desprinderea cupolei acesteia, deoarece prejudiciul patrimonial trebuie să fie efectul introducerii, modificării sau ștergerii de date informatice, nu să fie provocat prin manoperele necesare pentru a obține accesul la acest sistem. Dacă în acest fel (ca urmare a desprinderii unor părți componente ale dispozitivului ce conține sistemul informatic pentru a obține acces la sistemul respectiv) se produc stricăciuni unui bun, se săvârșește eventual o infracțiune de distrugere.

În aceste condiții, Tribunalul a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul M.S., cerere la care s-au raliat toți ceilalți inculpați, și, în consecință, a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de fraudă informatică pentru care a fost trimis în judecată inculpatul V.S. și a infracțiunii de complicitate la fraudă informatică pentru care au fost trimiși în judecată ceilalți inculpați după cum urmează:

- din infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracțiunea de tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru inc. V.S.;

- din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. în infracțiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. pentru inc. B.M.E.;

- din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracțiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în cazul inc. B.V.E.;

- din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 în infracțiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 în cazul celorlalți inculpați.

De asemenea, Tribunalul a apreciat ca fiind întemeiată și cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul B.V.E. cu privire la infracțiunea de șantaj, în sensul reținerii formei simple a acesteia în locul celei continuate. Astfel, în cuprinsul rechizitoriului, la capitolul „Încadrare juridică” (filele 67-68 rechizitoriu) s-a reținut în cazul inculpatului B.V.E. că fapta acestuia, care, „în seara de 10/11 iulie 2012, împreună cu alți membri ai grupului infracțional coordonat de B.M.E., l-a sprijinit moral pe acesta din urmă în acțiunea de pretindere a câștigului fraudulos de 175.350 de lei, revendicat prin amenințări cu moartea și cu distrugerea prin incendiere a bunurilor martorului I.F.M., și care, în același scop, ca modalitate extrem de violentă de presare și intimidare a sus-numitului, împreună cu mai mulți membri ai grupării criminale din care face parte, a descins la domiciliul mamei acestuia, numita I.A., loc în care B.M.E. a proferat amenințări extrem de agresive la adresa acesteia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la șantaj în formă continuată, faptă prev. și ped. de art. 194 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.”

Însă, probele administrate în cauză au demonstrat că în dimineața zilei de 11 iulie 2012 inculpatul B.V.E. nu se mai afla la discoteca lui I.F.M. atunci când acesta din urmă a ajuns la fața locului. Acest aspect rezultă din declarațiile concordante ale tuturor inculpaților, a martorului I.F.M., care nu l-a menționat nici în faza de judecată nici în faza de urmărire penală pe B.V.E. printre persoanele care se aflau în discotecă la momentul când el a ajuns la fața locului. De asemenea, și martorul D.A.D. a avut o poziție asemănătoare, declarând că B.V.E. a plecat de la discotecă în jurul orei 4.00 dimineața (fila 207 vol. 1 d.u.p.), implicit neparticipând la evenimentele petrecute ulterior.

Din probatoriul administrat a rezultat că inculpatul B.V.E. a fost prezent doar la una din deplasările la Zimnicele, la numita I.A., ceea ce reprezintă o infracțiune de complicitate la șantaj în formă simplă.

Drept urmare, Tribunalul a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de complicitate la șantaj în formă continuată pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B.V. din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. în infracțiunea de complicitate la șantaj în formă simplă, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

Referitor la celelalte cereri de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpați, Tribunalul a constatat netemeinicia acestora. Astfel, a fost respinsă - ca nefondată - cererea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii de șantaj reținută în sarcina inculpatului B.M.E., respectiv de complicitate la șantaj reținută în sarcina inculpaților B.V.E., M.A., M.T. și D.F. în infracțiunile de amenințare pentru inculpatul B.M.E., respectiv de complicitate la amenințare pentru inculpații B.V.E., M.A., M.T. și D.F.

Tribunalul a reținut că art. 194 C. pen. incriminează încercarea de a obține un folos în mod injust, prin constrângerea unei persoane, indiferent dacă folosul respectiv este datorat sau nu de persoana șantajată. Interpretând altfel dispozițiile legale menționate, s-ar ajunge la situația greu de acceptat în care șantajul ar fi permis cu condiția ca folosul urmărit să fie datorat.

Inculpatul B.M. a revendicat de la martorul I.F.M. în mod injust (prin amenințare) un folos obținut în mod injust, anume prin comiterea unei infracțiuni. În aceste condiții, fapta inculpatului s-a considerat că nu poate reprezenta decât o infracțiune de șantaj, iar ajutorul dat acestuia de ceilalți inculpați menționați, o infracțiune de complicitate la șantaj.

Drept urmare, Tribunalul a respins - ca nefondată - și cererea inculpaților M.A. și M.T. de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii de complicitate la șantaj în formă continuată pentru care au fost trimiși în judecată în infracțiunea de complicitate la șantaj în formă simplă.

Probatoriul administrat a dus la concluzia că cei doi inculpați au fost prezenți în dimineața zilei de 11 iulie 2012, la discoteca din Zimnicea, când B.M.E. a adresat amenințări lui I.F.M., ulterior inculpatul M.T. a participat la toate deplasările la Zimnicele, iar fratele său la cel puțin una dintre ele (cea din data de 12 iulie 2012). În aceste condiții, ambii inculpați au săvârșit mai multe acte materiale de complicitate la șantaj, astfel că se impune reținerea formei continuate a infracțiunii în cazul amândurora.

Față de aceste considerente, Tribunalul a arătat că, în drept:

Fapta inculpatului V.S. - care în noaptea de 10/11 iulie 2012, în scopul obținerii unui beneficiu material, a efectuat o intervenție neautorizată asupra ruletei amplasate în spațiul comercial deținut de martorul I.M.F. în Zimnicea, intervenție ce a constat în prinderea cu mâna a bilei și poziționarea acesteia în zona în care inc. B.M.E. mizase anterior, fiind alterată astfel componenta electronică a aparatului de joc, care a generat în această manieră un câștig ilicit în cuantum de 175.350 de lei, care nu a fost însă achitat - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la fraudă informatică, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Fapta inculpatului B.M.E. - care a avut inițiativa săvârșirii infracțiunii de tentativă la fraudă informatică descrisă mai sus, concepând întregul plan infracțional și cooptându-i la comiterea faptei pe ceilalți inculpați și care, în noaptea de 10/11 iulie 2012, a mizat la ruleta electronică amplasată în spațiul comercial deținut de martorul I.M.F. în Zimnicea, în timp ce inculpatul V.S. așeza bila cu mâna pe numerele jucate - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă la fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Faptele inculpaților B.V.E., B.C.D., M.T., M.A., M.S. și D.F. - care în noaptea de 10/11 iulie 2012 l-au ajutat pe inculpatul V.S. să realizeze intervenția frauduloasă asupra ruletei electronice amplasată în spațiul comercial deținut de martorul I.M.F. în Zimnicea, prin ridicarea și susținerea cupolei ruletei, desprinderea panourilor acesteia (toți inculpații menționați) și asigurarea pazei (inc. D.F.) - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tentativă la fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Tribunalul a reținut că, dincolo de contribuția expusă mai sus, inculpații B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.T., M.A., M.S. și D.F. au săvârșit în același timp și acte de complicitate morală la infracțiunea de tentativă la fraudă informatică comisă efectiv de inculpatul V.S., asistând la acțiunile acestuia și, implicit, asigurându-se că, în cazul în care ar fi fost surprinși de un terț, acesta nu ar fi putut interveni.

A mai arătat Tribunalul că ruleta electronică menționată este un sistem informatic care are, evident, are atât o parte electronică (pe care este instalat unul sau mai multe programe informatice: soft-uri), cât și o parte mecanică (hardware). Se poate însă observa că cele două componente ale ruletei (partea de software și cea de hardware) reprezintă un tot unitar, astfel că orice intervenție asupra componentei mecanice influențează și modul de funcționare al sistemului informatic. În speță, îndepărtând dispozitivele de securitate ale ruletei și plasând bila cu mâna pe anumite numere, inculpații au împiedicat funcționarea normală a sistemului informatic, care a înregistrat date eronate, creând astfel un câștig fictiv în beneficiul inculpatului B.M.E.

Fapta inculpatului B.M.E. - care, urmărind să obțină de la martorul I.F.M. plata câștigului fraudulos în valoare de 173.500 lei realizat la ruletă, a adresat acestuia în perioada 11 iulie 2011-17 iulie 2012 amenințări cu fapte de mare gravitate (ucidere, agresiuni extrem de violente, schingiuire, viol, acte de umilire extremă, distrugerea bunurilor, etc.) îndreptate împotriva sa și a persoanelor apropiate lui și, de asemenea, în scopul exercitării de presiuni asupra martorului, s-a deplasat însoțit de numeroase persoane la magazinul din satul Zimnicele, jud. Teleorman, deținut de mama martorului, numita I.A., unde a proferat amenințări de violență la adresa ei și a fiului său - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj în formă continuată, prev. de art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpaților M.T., M.A. și D.F. - care, împreună cu alte persoane, în perioada 11 iulie 2012-13 iulie 2012 l-au sprijinit moral pe B.M.E. în acțiunea de pretindere a câștigului fraudulos de 175.350 de lei, revendicat prin amenințări extrem de grave la adresa martorului I.F.M. și a celor apropiați lui, participând atât la amenințările adresate direct martorului în dimineața zilei de 11 iulie 2012, cât și la deplasările din datele de 12 iulie 2012 și 13 iulie 2012 la magazinul din Zimnicele al mamei martorului, numita I.A. - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la șantaj în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Tribunalul a precizat că, dintre cei trei inculpați menționați, numiții D.F. și M.T. au participat la toate deplasările la Zimnicele (trei deplasări, una în 12 iulie 2012 și două în data de 13 iulie 2012), iar inculpatul M.A. doar la cea din 12 iulie 2012.

Fapta inculpatului B.V.E. - care la data de 12 iulie 2012, l-a sprijinit moral pe fratele său, inculpatul B.M.E., în acțiunea de intimidare a martorului I.F.M. cu scopul de a obține de la acesta plata sumei de 173.500 lei, câștigată fraudulos la ruletă, deplasându-se împreună cu B.M.E., M.T., M.A., D.F. și numeroase alte persoane la magazinul din Zimnicele al mamei martorului, numita I.A., unde B.M.E. a adresat amenințări de mare gravitate la adresa lui I.A. și a fiului său - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la șantaj, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen.

Tribunalul a reținut că inculpații M.T., M.A., D.F. și B.V.E., deși nu au adresat amenințări martorului I.F.M. sau mamei sale, l-au susținut prin prezența lor pe inculpatul B.M.E., conferind greutate amenințărilor proferate de acesta. Totodată, prezența a numeroase persoane care l-au susținut pe inculpat a contribuit la intimidarea martorului și a mamei sale. De asemenea, toți inculpații au cunoscut faptul că B.M.E. exercită presiuni asupra martorilor pentru obținerea sumei de bani menționate.

Fapta inculpatului B.M.E. - de a deține fără îndeplinirea condițiilor legale un pistol de culoare neagră inscripționat “Z.”, cu încărcător conținând 9 cartușe de culoare aurie marca “O., calibrul 9 mm P.A.K.”, un cartuș cu bilă din cauciuc, marca U.A.G., calibrul 10 x 22T și un cartuș marca “U.M.A. calibrul 9 mm P.A.K.”, muniția fiind transformată în mod artizanal din cartușe cu efect sonor - de zgomot- în cartușe cu proiectil metalic, care pot avea caracter letal - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „nerespectarea regimului armelor și munițiilor”, faptă prev. și ped. de art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004.

Fapta inculpatului B.V.E. - de a deține, fără îndeplinirea condițiilor legale, 1 cartuș inscripționat „O. 9 mm P.A.K.” și 2 cartușe inscripționate „U.M.A. 9 mm P.A.K.”, muniție destinată armelor de foc, care poate avea caracter letal și care a fost găsită la data de 31 iulie 2012, cu ocazia percheziției efectuate în camera hotelului C.G. unde inculpatul locuia la acea dată - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, faptă prev. și ped. de art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004.

Fapta învinuitului M.S. - de a deține, fără îndeplinirea condițiilor legale, 1 pistol marca Z.,, și calibru 9 mm P.A.K. cu încărcător si 9 cartușe inscripționate ”G. 9 mm P.A.K.” și 1 pistol marca B., model S.W.A.T., și calibru 9 mm P.A.K., cu încărcător si 21 de cartușe inscripționate ”G. 9 mm P.A.K.”, armele făcând parte din categoria armelor de foc ce pot avea caracter letal, iar muniția din categoria celei destinate armelor de foc ce poate avea caracter letal, toate fiind găsite la data de 31 iulie 2012, cu ocazia percheziției efectuate în locuința sa - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, faptă prev. și ped. de art. 279 alin. (1) și (3) lit. b) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004.

Toate infracțiunile reținute în sarcina inculpatului B.M.E. (șantaj, complicitate la tentativă de fraudă informatică și nerespectarea regimului armelor și munițiilor) au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultând că prin sentința penală nr. 3637 din 14 noiembrie 2005 a Judecătoriei sector 4 București (definitivă prin Decizia penală nr. 103 din 22 ianuarie 2007 a Curții de Apel București) acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, din executarea căreia a fost eliberat la data de 29 ianuarie 2008 cu un rest de 333 de zile închisoare.

Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului B.V.E. (complicitate la șantaj, complicitate la tentativă de fraudă informatică și nerespectarea regimului armelor și munițiilor) au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultând că prin sentința penală nr. 2708 din 08 decembrie 2006 a Judecătoriei sector 1 București (definitivă prin Decizia penală nr. 1006 din 27 iunie 2007 a Curții de Apel București) inculpatul a fost condamnat la 7 ani închisoare, fiind liberat condiționat la data de 18 ianuarie 2011, cu un rest de 810 zile închisoare.

De asemenea, infracțiunea de tentativă la fraudă informatică reținută în sarcina inculpatului V.S. a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., din fișa de cazier judiciar a inculpatului rezultând că prin sentința penală nr. 802 dinj 03 decembrie 2010 a Judecătoriei sector 3 București acesta a fost condamnat la 8 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În fine, faptele reținute în sarcina inculpaților B.M.E., B.V.E., M.A., M.T., D.F. și M.S. se află în concurs real, conform art. 33 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, Tribunalul a avut în vedere criteriile prevăzute de disp. art. 72 C. pen.

În acest sens, instanța de fond a apreciat faptele inculpaților, în mod special infracțiunea de șantaj, ca fiind de mare gravitate. Principalul rol în activitatea infracțională l-a avut, în mod incontestabil, inculpatul B.M.E.. Practic, acesta a fost cel care, enervat de faptul că a pierdut anumite sume de bani la ruleta din discoteca lui I.F.M., a avut inițiativa fraudării acesteia. Tot el a fost persoana care, după realizarea câștigului fraudulos, profitând de „reputația” de membru marcant al clanului Sportivilor, a adresat amenințări de o gravitate extremă lui I.F.M., I.A. și B.C. în scopul de a obține plata sumei „datorate”.

Între aceste amenințări - cu moartea sau cu agresiuni grave, distrugerea bunurilor prin incendiere - se detașează cele vizând veritabile acte de tortură sau de umilire extremă, anume turnarea de acid cu seringa pe ochii lui I.F.M. și a persoanelor apropiate lui, agresarea sa sexuală, defecarea pe fața acestuia.

Aceste amenințări exprimate verbal au fost dublate de trei deplasări la magazinul deținut de mama lui I.F.M., deplasări la care au participat de fiecare dată un număr mare de persoane (10-15) și în cursul cărora B.M.E. a proferat amenințări la adresa lui I.A. și a fiului ei. A fost avut în vedere faptul că numitul I.F.M. suferise o operație la inimă în luna iunie 2012, iar numita I.A., mama sa, era în vârstă de 59 de ani la data faptelor.

Alt participant important la infracțiunea de șantaj a fost inculpatul M.T., acesta fiind prezent la amenințările adresate lui I.F.M. în dimineața zilei de 11 iulie 2012, însoțindu-l pe B.M.E. la toate deplasările efectuate în com. Zimnicele la mama lui I.F.M. și fiind persoana de pe telefonul căreia inculpatul B.M. a purtat mai multe conversații cu persoana vătămată. Acest ultim aspect s-a apreciat că denotă faptul că acest inculpat a fost în măsură să cunoască genul de amenințări adresate de B.M. lui I.F.M. și, cu toate acestea, deși era evident că situația devenise extrem de gravă, a continuat să îl sprijine pe inculpatul B. în acțiunile sale cu speranța că acesta îi va da suma de 10.000 lei.

În autoturismul acestui inculpat a fost descoperit un adevărat arsenal de arme albe (un picior de masă din lemn cu o lungime de aproximativ 70 cm, o bară metalică de culoare argintie, învelită în cauciuc, două săbii din metal cu lama ascuțită, lungă de aprox. 50 cm, o baionetă din metal, lungă de aprox. 30 cm, o bară din inox având în interior o lamă culisabilă lungă de cca 30 cm) care s-a considerat că nu putea fi destinat decât unor agresiuni îndreptate împotriva unor ființe umane și care dovedește disponibilitatea inculpatului către comiterea de fapte violente.

Referitor la M.A., Tribunalul a reținut că acesta a fost prezent atât la discoteca lui I.F.M. din Zimnicea, cât și la una din deplasările la Zimnicele, fiind așadar și el unul dintre inculpații cu o contribuție importantă la infracțiunea de șantaj săvârșită în cauză.

O participație mai redusă la această faptă a avut inculpatul B.V.E., aflat o singură dată la magazinul numitei I.A.

De asemenea, și fapta de tentativă la infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, este de mare gravitate, reflectată atât de prejudiciul semnificativ care s-ar fi putut produce, cât și de modalitatea concretă în care au acționat inculpații. În acest sens, Tribunalul a avut în vedere planul detaliat pus în aplicare de aceștia, plan ce a inclus aducerea unui „specialist” din București (numitul V.S.), întreruperea camerelor de luat vederi, implicarea în infracțiune fie prin constrângere fie prin promisiunea unor avantaje materiale a martorului D.A., angajat al discotecii.

Trebuie de asemenea remarcat că, deși în final modul de aducere la îndeplinire a rezoluției infracționale a inculpaților a fost lipsit de orice subtilitate (desfacerea panourilor de protecție și a șuruburilor cupolei și așezarea bilei cu mâna pe numerele mizate de B.M.E.), totuși, datorită securității precare a aparatului de joc (practic, singurul element de siguranță față de modul primitiv de a acționa al inculpaților erau camerele de luat vederi, care au fost scoase cu ușurință din funcțiune), nu se vede cum ar fi putut I.F.M. sau reprezentanții SC M.B. SRL să demonstreze frauda săvârșită de inculpați pentru a evita plata sumei revendicate de B.M.

Cu toate acestea, Tribunalul a apreciat că, datorită elementelor deja expuse, dintre cele două infracțiuni principale reținute în sarcina inculpaților, fapta de șantaj depășește în gravitate tentativa de fraudă informatică. De altfel, infracțiunea de șantaj capătă un caracter și mai revoltător în condițiile în care suma de bani revendicată de la numitul I.F.M. provenea dintr-o datorie fictivă, creată ca urmare a comiterii unei alte fapte penale, anume tentativa de fraudă informatică.

Referitor la atitudinea procesuală a inculpaților, aceștia au încercat fie să evite răspunderea penală pentru unele din infracțiunile comise, fie să își diminueze pe cât posibil gradul de participație. Dacă în faza de urmărire penală, înainte de a-și elabora o strategie comună, inculpații au dat declarații în care au recunoscut parțial infracțiunile de care erau acuzați, ulterior, în faza de judecată, aceștia au încercat să prezinte o situație de fapt în cadrul căreia să transfere responsabilitatea celor întâmplate către alte persoane - martorul D.A. care i-ar fi instigat la realizarea intervenției asupra ruletei sau martorul I.F.M., care i-ar fi acuzat de comiterea șantajului pentru a evita să achite câștigul realizat de B.M.E.

Astfel, instanța de fond a apreciat că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de șantaj în formă continuată comisă de inculpatul B.M.E. (5 ani închisoare) este vădit insuficient în raport de periculozitatea ieșită din comun a faptei și de persoana inculpatului, aflat în stare de recidivă postexecutorie (condamnat anterior pentru fapte de mare violență - violare de domiciliu, distrugere, ultraj contra bunelor moravuri, sentința penală nr. 3637 din 14 noiembrie 2005 a Judecătoriei sectorului 4 București, fila 215 vol. 1 dos.inst.). Drept urmare, Tribunalul a făcut aplicarea disp. art. 39 alin. (4) C. pen., care permit depășirea maximului special prevăzut de lege în cazul recidivei postexecutorii și a aplicat inculpatului o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj.

Cu privire la inculpatul B.V.E., Tribunalul a apreciat că, datorită participației sale mai reduse la infracțiunea de șantaj, aspect deja expus anterior, infracțiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică este mai gravă decât cea de complicitate la șantaj. În ce privește infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, aceasta are o gravitate relativ redusă, prin prisma numărului mic de cartușe descoperite asupra inculpatului. În același timp însă, trebuie observat că aceste cartușe sunt de același tip cu cele deținute de fratele său, inculpatul B.M.E., fiind destinate, după toate probabilitățile, aceluiași pistol.

Și acest inculpat a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa în stare de recidivă (în cazul său postcondamnatorie), suferind anterior numeroase condamnări la pedeapsa închisorii pentru infracțiuni de furt calificat.

Referitor la inculpatul B.C.D., Tribunalul a reținut participarea sa la o infracțiune gravă, dar, în același timp, observă și că inculpatul era în vârstă de doar 20 de ani la data comiterii faptei, fiind indiscutabil influențat de cei doi frați ai săi în implicarea în activitatea infracțională. În consecință, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 2 ani închisoare, însoțită de pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani, având în vedere că inculpatul se află la prima pătrundere în câmpul infracțional, iar, cel puțin aparent, scopul pedepsei ar trebui să poată fi atins și fără executarea sa efectivă.

În baza art. 863 alin. (3) C. pen. inculpatul a fost obligat să urmeze cursurile învățământului școlar obligatoriu, precum și un curs de calificare profesională, această măsură impunându-se în raport de situația educațională precară a inculpatului - neșcolarizat, fără ocupație ori calificare profesională.

Inculpatului M.A. i s-a aplicat o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj și o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă de fraudă informatică.

În cazul acestui inculpat, s-a arătat că se impune executarea efectivă a pedepsei închisorii, având în vedere gradul său concret de participare la activitatea infracțională. De asemenea, inculpatul are o vârstă matură, 27 de ani, neputându-se susține că ar fi fost influențat de alte persoane pentru a se implica în activitatea infracțională care face obiectul cauzei de față.

Referitor la inculpatul M.T., Tribunalul a expus deja pe larg împrejurările care agravează faptele acestuia, în special infracțiunea de complicitate la șantaj, astfel că a aplicat acestuia o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru această infracțiune și o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică, arătându-se că nici acest inculpat nu poate beneficia de suspendarea executării pedepsei în raport de gravitatea deosebită a faptelor comise, care duce la concluzia că scopul pedepsei aplicate nu poate fi atins decât prin executarea sa efectivă.

În privința inculpatului D.F., instanța de fond a reținut contribuția sa relativ redusă la infracțiunile de șantaj și tentativă de fraudă informatică deduse judecății, la care s-a adăugat vârsta scăzută a inculpatului (20 de ani la data faptelor), lipsa antecedentelor penale și aspectele favorabile reținute în referatul de evaluare.

Drept urmare, instanța a aplicat acestuia o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj și o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tentativă de fraudă informatică, cu suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani, având în vedere aspectele deja menționate (contribuția mai redusă la fapte, vârsta și lipsa antecedentelor penale), care creează convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea sa efectivă.

În cazul inculpatului M.S., Tribunalul a reținut calitatea sa de participant la infracțiunea de tentativă de fraudă informatică, acest inculpat fiind persoana care l-a cooptat pe V.S. în activitatea infracțională, însă, după eșecul încercării acestuia din urmă de a interveni asupra ruletei, ambii inculpați au devenit niște simpli executanți, M.S. fiind printre inculpații care au ridicat capacul ruletei, iar V.S. persoana care a pus bila cu mâna pe numerele jucate de B.M.E.

Totodată, s-a constatat că inculpatul nu are antecedente penale și este încadrat în muncă, având mijloace licite de a-și câștiga existența, astfel că a aplicat acestuia o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la tentativă de fraudă informatică și o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, cu suspendarea sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a pedepsei principale și a celei accesorii pe un termen de încercare de 5 ani, având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, precum și celelalte circumstanțe personale mai sus arătate, care creează convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea sa efectivă.

Referitor la inculpatul V.S., Tribunalul a reținut că acesta ar fi trebuit să dețină un rol important în planul infracțional conceput de B.M.E., fiind persoana care, teoretic, deținea cunoștințele necesare pentru a interveni informatic asupra ruletei din discoteca lui I.F.M. Însă, deoarece inculpatul nu a reușit să efectueze intervenția informatică plănuită, în final, a fost persoana desemnată să așeze bila cu mâna pe numerele jucate de B.M.E., deoarece „avea mâinile mai mici”. În aceste condiții, inculpatul a devenit autor al infracțiunii de tentativă de fraudă informatică și în noua modalitate de desfășurare a faptelor.

Totodată, inculpatul are antecedente penale, suferind anterior o condamnare la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării acesteia, astfel că a aplicat inculpatului o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de tentativă de fraudă informatică, iar prin revocarea pedepsei anterioare, s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare menționată mai sus, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 3 ani și 8 luni închisoare.

Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structură Centrală și inculpații B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F., M.S. și V.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structură Centrală a criticat soluția instanței de fond pentru nelegalitate, vizând:

- greșita achitare a inculpaților B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F., M.S. și V.S., în temeiul prev.de art. 11 pct. 2, lit. a), rap.la art. 10 lit. d) C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4 și 18 din Legea nr. 39/2003;

- greșita schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de fraudă informatică (art. 49 din Legea nr. 161/2003), în aceea de tentativă la fraudă informatică (art. 20 C. pen. rap.la art. 49 din Legea nr. 161/2003).

În susținerea apelului, parchetul a învederat faptul că rolul coordonator al activității infracționale aparține inculpatului B.M.E. și fiecare inculpat în parte avea contribuția sa la săvârșirea infracțiunilor scop (fraudă informatică și șantaj).

Probele administrate în cauză, respectiv declarațiile inculpaților, ale martorilor, precum și convorbirile telefonice interceptate autorizate au demonstrat fără echivoc faptul că inculpatul B.M.E. a constituit un grup criminal organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni grave, grup pe care-l coordonează și-l conduce. Calitatea de lider a inculpatului B.M.E. este evidențiată și de atitudinea de superioritate pe care o abordează în fața celorlalți membrii ai grupării, cărora le trasează sarcini precise, pe care aceștia le aduc la îndeplinire fără obiecțiuni. De asemenea, din probele administrate rezultă că inculpatul își recompensa „locotenenții" cărora le asigura, conform propriilor afirmații, confortul necesar traiului zilnic, împărțind cu aceștia sumele de bani obținute în urma comiterii de infracțiuni.

Astfel, la solicitarea inculpatului B.M.E., martorul D.D.A., sub imperiul constrângerii morale, a deconectat de la alimentare camera de luat vederi care supraveghea ruleta.

Inculpatul M.T. a fost cel care l-a anunțat pe D.D.A. că inculpatul B.M.E. va veni seara în bar și care s-a interesat de modelul ruletei pe care doreau să o fraudeze.

Inculpatul V.S., ca urmare a cooptării sale în grupul de criminalitate organizată, datorită cunoștințelor avansate în domeniul jocurilor de noroc, s-a deplasat în seara zilei de 10 iulie 2012 la barul proprietatea martorului I.F.M., pentru a studia ruleta. De asemenea, acest inculpat a fost cel care a discutat cu martorul D.D.A. despre posibilitățile de accesare a aparatului de joc (martorul spunându-i că are doar cheia pentru impulsuri).

Ulterior acestor demersuri premergătoare, și după ce s-au adunat în Zimnicea, inculpații s-au deplasat la discoteca Infinity pentru a trece la punerea în executare a planului infracțional. După miezul nopții, când majoritatea clienților discotecii plecaseră, V.S., folosind un laptop, a încercat să intervină asupra unora din aparatele situate în local.

V.S. nu a reușit să intervină asupra nici unui aparat de joc, astfel încât inculpații au decis să procedeze în alt mod, anume desfăcând cupola ruletei (prin înlăturarea panourilor de protecție și a dispozitivelor de prindere), iar ulterior punând efectiv bila cu mâna pe numerele mizate. De asemenea, s-a solicitat martorului D.A.D. să modifice denominația ruletei de la paritatea 1:1 la paritatea 10:1.

Deoarece „avea mâna subțire" (fila 239 vol. 4 D.U.P.), inculpatul V.S. a fost cel desemnat să manevreze bila ruletei, în timp ce inculpatul B.M. juca la ruletă, iar alți inculpați țineau cupola ridicată.

Singura amprentă ridicată din partea interioară a cupolei aparține lui B.C.D. (raport constatare dactiloscopică, filele 207-211 vol. 2 D.U.P.), însă, potrivit declarațiilor inculpaților, au ținut de cupolă numiții M.S. și B.C.D. (declarația lui V.S.), M.T., M.A. și B.C.D. (declarația lui D.F., filele 265-266 vol. 4 D.U.P.), D.F. și M.S. (declarația lui M.A., fila 125 vol. 4 D.U.P.), D.F. și M.S. (declarația lui M.T., filele 158-159 vol. 4 D.U.P.), M.S. și D.F. (declarația lui B.V.E., fila 65 vol. 4 D.U.P.). Martorul D.A.D. a arătat că nu a văzut clar ce s-a întâmplat, însă în jurul ruletei se aflau atât frații M. cât și cei trei frați B. (fila 206 vol. l D.U.P.). Rezultă așadar că s-a ridicat de cupola ruletei prin rotație, aspect precizat de altfel și de inculpatul M.S. în faza de urmărire penală (fuila 186 vol. 4 D.U.P.).

În același timp, inculpatul D.F. a arătat, tot în faza de urmărire penală, că, la solicitarea lui B.M., a stat în cea mai mare parte a nopții în fața discotecii pentru a se asigura „că nu vine cineva" (filele 265-266 vol. 4 D.U.P.).

Scopul grupării a fost acela de a frauda ruleta.

Ulterior fraudării ruletei și exercitării amenințărilor fața de martorul I.F.M., în dimineața zilei de 11 iulie 2012, inculpatul B.M.E. a organizat nu mai puțin de trei deplasări la magazinul martorei I.A. (mama martorului I.F.M.), cu ocazia cărora, însoțit de un număr impresionant de persoane (10-15) a continuat să profereze amenințări în vederea obținerii sumei de bani câștigată în mod ilicit.

Convorbirea dintre inculpatul B.M.E. și "S." (martorul V.E.G.), apreciată de instanță ca fiind nerelevantă întrucât nu a fost implicat în activitatea infracțională ce face obiectul cauzei, este totuși utilă pentru a circumstanția atitudinea și rolul pe care inculpatul B.M.E. îl are.

Parchetul a apreciat ca relevante convorbirile purtate de inculpații M.T., M.S. și D.F., membrii ai grupului de criminalitate organizată, care discută cu privire la sumele de bani pe care trebuie să le primească de la liderul grupării în schimbul participării la săvârșirea infracțiunilor de fraudă informatică și șantaj. Rezultă astfel cu claritate faptul că cel care avea roiul de a decide sumele de] bani care se cuvin fiecăruia dintre inculpați și cel care împărțea o parte din beneficiul obținut fraudulos era inculpatul B.M.E.

De asemenea, ar fi trebuit să se dea cuvenita relevanță și faptului că la o parte din membrii grupului de criminalitate organizată a fost găsit un arsenal impresionant conținând atât arme albe cât și arme de foc letale, împrejurare de natură a reliefa că acest grup era apt și pregătit să pună în practică amenințările proferate.

Chiar dacă nu toți membrii grupului au participat la comiterea infracțiunilor deduse judecății, fiind evident că este vorba despre un grup mai mare decât cei opt inculpați trimiși în judecată, faptul că nu a fost posibilă tragerea la răspundere penală a tuturor (D.A.) sau a fost necesară disjungerea cauzei față de alții (M.M.B., D.I., D.M.F., E.F.D., I.L. și C.I.) nu echivalează cu neîndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 39/2003.

Deplasările repetate ale unui grup impresionant de persoane (10-15) sub coordonarea inculpatului B.M.E., atât în discoteca deținută de martorul I.F.M., cât și la magazinul martorei I.A., demonstrează coeziunea existentă între membrii grupului, cât și subordonarea acestora liderului grupării de criminalitate organizată, răspunzând prompt comenzii primite.

În motivele scrise, Parchetul a solicitat condamnarea inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., pentru ca în final să solicite condamnarea pentru art. 7, alin. (1), (3), raportat la art. 2 lit. b), pct. 4 și 18 din Legea nr. 39/2013.

Oral, reprezentantul Ministerului Public a susținut că, în mod greșit s-a dispus achitarea, în cauză „s-ar îndeplini cel puțin condițiile prevăzute de art. 323 C. pen. (…).”

În susținerea celui de-al doilea motiv de nelegalitate, Parchetul a arătat că, în declarațiile sale, martorul I.F.M., ajuns la barul pe care îl deținea, a fost amenințat de către inculpatul B.M.E., care era însoțit de mai multe persoane.

În aceeași declarație, martorul a mai arătat că știa că B.M.E. este liderul grupării “C.S.” și i-a remis mai multe sume de bani pe care le „câștigase” la ruletă, cu toate că observase că sigiliile erau rupte și avea suspiciuni că aparatul de joc fusese fraudat. În declarația sa, martorul mai arată că nu a înmânat suma de 175.000 lei, pe care de altfel nici nu o avea la dispoziție.

În convorbirea dintre I.F.M. și B.M.E. din data de 13 iulie 2012, 22.55.10 (filele 84-85, vol. 6 d.u.p.), chiar inculpatul B.M.E. este cel care recunoaște că a primit alte sume de bani decât cele pe care le realizase la alte posturi decât postul 4 al ruletei. Inculpatul îi reproșează martorului I.F.M. că nu a primit decât suma de 100 de milioane lei vechi, din care doar 20 de milioane din ceea ce pretinde că I.F.M. îi datorează (175.000 lei): „Mi-ai dat banii mei, 80 de milioane i-am pierdut eu și 20 de milioane peste. 100 de milioane mi i-ai dat toți banii. 100 de milioane mi i-ai dat: 80 banii mei și 20 de milioane peste." În cadrul aceleiași discuții, I.F.M. afirmă că i-a înmânat inculpatului toți banii de care dispunea în dimineața respectivă: „Păi ți-am dat toate încasările pe care le-am avut."

Din analiza jocurilor efectuate la celelalte posturi ale ruletei în noaptea de 10/11 iulie 2012, în intervalul 00:00 - 07:00, reiese că s-a jucat simultan sau succesiv la mai mult de un post, fiind efectuate mai multe retrageri de numerar. În concluzie, instanța a reținut că, în fapt, doar unul dintre posturile ruletei a fost fraudat, în vreme ce, la celelalte s-ar fi jucat în mod corect, fiind realizate câștiguri legitime, care de altfel au fost și retrase de inculpat, ceea ce este absurd.

Inculpatul B.M.E. a câștigat și a încasat atât înainte cât și după venirea martorului I.F.M. mai multe sume de bani, sume pe care le-a revendicat prin proferarea de amenințări, atât la adresa martorului D.A.D., cât și a patronului acestuia.

Prin apelurile declarate, inculpații B.M.E., B.V.E., B.D.C., M.A. și M.T. au criticat soluția fondului vizând:

1). În ceea ce îl privește pe inculpatul B.M.E.:

- achitarea în temeiul prev.de art. 11 pct. 2, lit. a) rap.la art. 10 lit. c) C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 279 alin. (1) C. pen., rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 (nerespectarea regimului armelor și munițiilor);

- redozarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 20 C. pen., rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, orientată spre minimul prevăzut de lege, iar în situația în care se va admite apelul Parchetului, a solicitat achitarea în temeiul prev.de art. 11 pct. 2, rap.al art. 10 lit. d) C. proc. pen., cât și redozarea pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

2). În ceea ce îl privește pe inculpatul B.V.E.:

- cât privește infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, achitarea în baza art. 10 lit. b)1 C. proc. pen.;

- în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 20 C. pen., rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a solicitat o pedeapsă orientată spre minimul special, iar dacă se admite apelul parchetului, achitarea în temeiul prev.de art. 10 lit. d) C. proc. pen.;

- achitarea în baza art. 11 pct. 2, lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj, iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special, iar ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea condiționată;

3). În ceea ce îl privește pe inculpatul B.D.C., vizează modalitatea de executare a pedepselor aplicate prin reținerea prevederilor art. 81 C. pen., în loc de art. 861 C. pen.;

4). În ceea ce îl privește pe inculpatul M.A.:

- admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice din art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 26 C. pen., rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. și achitarea sa în baza art. 11 pct. 2, lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., vizând noua încadrare juridică; în subsidiar, aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege;

-cât privește infracțiunea de complicitate la tentativă la fraudă informatică, solicită aplicarea unei pedepse orientată spre minimul special și ca modalitate de executare aplicarea art. 81 C. pen.;

5). În ceea ce îl privește pe inculpatul M.T.:

- pentru infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., se solicită achitarea în baza art. 11 pct. 2, lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege;

- redozarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea prev.de art. 49 din Legea nr. 161/2003;

- aplicarea prevederilor art. 81 C. pen. sau art. 861 C. pen., în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate.

Inculpații au solicitat respingerea apelului parchetului ca fiind nefondat și menținerea soluției fondului în ceea ce privește soluțiile de achitare și de schimbare a încadrării juridice, aceasta fiind legală și temeinică, cu următoarea motivare:

În înțelesul art. 2 din Legea nr. 39/2003, pentru a fi grup organizat, acesta trebuie să fie bine structurat, format din trei sau mai multe persoane, să acționeze în vederea obținerii unui beneficiu financiar, material, ori în cauza dedusă judecății, grupul este unul social, familial, membrii acestuia fiind rude între ei. Nu au acționat în mod coordonat, hotărârea a fost luată ad-hoc, săvârșirea infracțiunilor a fost un act spontan, nu a fost premeditat.

S-a mai susținut că au mers la acea discotecă pentru că era singura deschisă non-stop din Zimnicea și acolo puteau petrece și juca biliard, ping-pong. Inculpatul B.M. și ceilalți au decis să umble la ruletă din curiozitate și să vadă, dacă reușesc nefiind pregătiți pentru a o frauda. S-a mai susținut că singurul din grup care era pasionat de jocuri de noroc, era B.M. Pe de altă parte, s-a motivat faptul că petreceau mai mult în Zimnicea, pentru că inculpatul B.M.E. era într-o relație de concubinaj cu fiica martorului C.

Cât privește schimbarea încadrării juridice din fraudă informatică (forma consumată), în tentativă la fraudă informatică, inculpații, prin apărătorii lor, au învederat că soluția fondului pe acest aspect este legală și temeinică, întrucât nu s-a creat niciun prejudiciu, neîncasându-se nicio sumă de bani câștigată din fraudă. Nimeni nu s-a constituit parte civilă în cauză. Societatea comercială sau I.F.M. (martorul din acte), care a plătit câștigurile lui B.M. din încasările din ziua respectivă și care inculpații presupun că au avut loc anterior fraudării ruletei.

S-a solicitat achitarea inculpaților B.V.E. și M.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la șantaj, cu motivarea că martorul I.F.M. nu a declarat că ar fi fost amenințat sau că i s-au adus injurii, că I.A. a declarat că nu a vorbit cu băieții care îl însoțeau pe B.M.E. și că aceștia nu s-au comportat în niciun fel amenințător la adresa ei. S-a mai susținut că inculpații au stat la o distanță mare de magazinul în care inculpatul B.M.E. purta discuții cu I.A. și, deci, nu știau despre ce discută cei doi și nici nu au avut cunoștință despre ce s-a discutat cu martorul I.F.M. (fiul lui I.A.). Așadar, nu se consideră complici la infracțiunea de șantaj.

S-a mai susținut că, în mod greșit au fost condamnați inculpații B.M.E. și B.V.E. pentru săvârșirea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, întrucât primul inculpat a susținut că a intrat în posesia autoturismului de puțin timp (câteva zile) și, deci, nu avea cunoștință ce se află ascuns sub scaunul din stânga față a acestuia și că susținerile martorului D.F. posesorul pistolului a recunoscut că l-a ascuns acolo înainte de a fi arestat. Se solicită aplicarea principiului „in dubio pro reo” și achitarea inculpatului B.M.E.

Faptul că, la percheziția domiciliară, inculpatul B.V.E. deținea 3 cartușe (el însuși fusese împușcat și că le-a păstrat cu scopul de a le prezenta la judecata staborului, ca probe) nu prezintă pericol social și nu puteau fi folosite în absența unui pistol.

Se solicită sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate de către instanța fondului inculpaților M.A. și M.T. (frați), schimbarea modalității de executare a acestora, prin aplicarea prevederilor art. 81 C. pen. sau art. 861 C. pen., întrucât sunt la primul conflict cu legea penală, aportul lor la fraudarea ruletei a fost unul minor, față de al inculpaților aflați în libertate (V.S., M.S. și B.D.C.).

Pentru inculpatul B.D.C. s-a solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate de către instanța fondului, întrucât suspendarea sub supraveghere este o măsură destul de aspră.

S-a solicitat redozarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată de instanța fondului pentru infracțiunea prev.de art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. inculpatului B.M.E., întrucât atitudinea acestuia față de martorul I.F.M. și I.A. (mama martorului) a fost determinată de către aceștia pentru că refuzau să-i dea banii câștigați la ruletă (≈ 170.000 lei).

6). Prin apelul declarat inculpatul V.S. a criticat soluția fondului pentru nelegalitate, apreciind că odată ce i s-a schimbat încadrarea juridică în tentativă la infracțiunea de fraudă informatică, greșit aceasta nu a apreciat cuantumul pedepsei în raport de tentativă, luând în calcul minimul și maximul prevăzut de lege pentru infracțiunea consumată.

Greșit instanța fondului nu a făcut aplicarea circumstanțelor atenuante prev.de art. 74 alin. (1), lit. b) și ) C. pen.

S-a mai învederat faptul că nu s-a creat un prejudiciu (art. 49 din Legea nr. 161/2003) și, prin urmare, lipsind un element constitutiv al infracțiunii, greșit instanța fondului nu a dispus achitarea sa sub aspectul săvârșirii unei astfel de infracțiuni (art. 49 din Legea nr. 161/2003).

Sub aspectul netemeiniciei soluției fondului, critica se referă la modalitatea de executare a pedepsei, aceea a aplicării prevederilor art. 861 C. pen., fiind infractor care a recunoscut fapta de fraudare informatică a ruletei, a avut o poziție procesuală constantă, însă ar fi dorit să fie judecat pe procedura simplificată (art. 3201 alin. (1) și alin. (7) C. pen.), în situația în care nu s-ar fi reținut de către parchet infracțiunea de aderare la un grup organizat prev.de art. 7 alin. (1) și (3) rap. la art. 2 lit. b), pct. 4 și 18 din Legea nr. 39/2003.

A mai învederat în motivele scrise de apel că, la data de 11 iulie 2012, nu a activat ca un grup organizat, ci grupul respectiv s-a format ocazional (întâmplător), nefiind o structură determinată și nimeni nu a avut rol prestabilit. Se afla în zonă întâmplător, împreună cu inculpatul M.S., necunoscând niciun alt inculpat din dosarul cauzei.

7). În apelul său, inculpatul D.F. a criticat soluția fondului pentru nelegalitate, solicitând achitarea sa în temeiul prev.de art. 11 pct. 2, lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, întrucât actele materiale desfășurate nu întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracțiuni (latura subiectivă).

În concluziile sale scrise, a arătat că nu a existat un grup organizat, lipsind ierarhia și rolul fiecăruia (art. 7 din Legea nr. 39/2003).

A existat un grup social, familial compus din frați și prietenii acestora care s-au întâlnit într-o seară pentru a petrece și a avut un caracter ocazional, inculpatul D.F. fiind nou în acest grup, după cum a susținut în declarațiile sale.

Complicitatea la infracțiunea de șantaj în formă continuată apare ca o amenințare, inculpatul stând în autoturism, fiind șoferul inculpatului B.M.E. și nu a asistat la discuția cu I.A.

În ceea ce privește complicitatea sa la infracțiunea de fraudă informatică, apreciază că aceasta nu a existat, întrucât ruperea sigiliilor și poziționarea bilei pe o cifră anume nu reprezintă împiedicarea acestui sistem să funcționeze.

A mai susținut că el nu a aderat conștient la un grup organizat sau că a avut cunoștință de fapte sociale ce urmau a fi săvârșite.

În mod greșit nu s-au reținut în favoarea sa circumstanțe atenuante (necunoscut cu antecedente penale, tânăr, lipsit de experiență) prev. de art. 74 lit. b) și c) C. pen.

În subsidiar, a criticat soluția pentru netemeinicie, solicitând aplicarea unor pedepse într-un cuantum care să permită ca modalitate de executare suspendarea condiționată (art. 81 C. pen.).

8). Prin apelul declarat, inculpatul M.S. a solicitat respingerea ca nefondat a căii de atac formulată de către parchet pe aspectele de nelegalitate invocate, vizând soluția de achitare pentru art. 7 din Legea nr. 39/2003, învederând faptul că rolul său a fost acela de a ține cupola ruletei ridicată, această activitate a fost recunoscută.

Sub aspectul fraudării informatice a ruletei, a relatat că în soft-ul acesteia nimeni nu a intrat, programul era același numai că se oprea mecanic ruleta, pentru ca bila să cadă într-o „anumită zonă”.

Sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 279 C. pen., apreciază că, în mod greșit a fost condamnat, în domiciliul său unde mai locuiau alte persoane și la percheziție s-au găsit arme, asta nu înseamnă că aparțin lui, neexistând nicio legătură, sens în care apreciază că soluția fondului este nelegală, solicitând achitarea sa în baza art. 11 pct. 2, lit. a) rap.la art. 10 lit. c) C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 279 alin. (1) și (3) lit. b) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004.

În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei aplicate, cu posibilitatea ca executarea acesteia să se facă prin aplicarea prevederilor art. 861 C. pen.

Prin Decizia penală nr. 267/A din 31 octombrie 2013 Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală împotriva sentinței penale nr. 495 din 18 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul București, secția I-a penală.

A desființat în parte sentința penală și în fond:

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 7 alin. (1), (3) rap. la art. 2 lit. b) pct. 4,18 din Legea nr. 39/2003 în ceea ce îi privește pe inculpații B.M.E., B.A.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F., M.S. și V.S. în infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., text de lege în baza căruia i-a condamnat pe inculpați astfel:

1. Inculpat B.M.E.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare în pedepse componente de 7 ani închisoare, 5 ani închisoare, 3 ani închisoare, spor 6 luni prin înlăturarea art. 33 lit. a) C. pen. și 34 lit. b) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.M.E. la 6 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziția privind reținerea tentativei la infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.M.E. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, inculpatul B.M.E., urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, sporită cu 1 an, în final execută pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, cu aplic. art. 71 - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.M.E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 381 din C. proc. pen. cu ref. la art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 iulie 2012 la zi.

În baza art. 381 C. proc. pen., cu ref. la art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.

2. Inculpatul B.V.E.

A descontopit pedeapsa rezultantă de în pedepsele componente - pedepsele indivizibile de 3 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare și 810 zile închisoare prin înlăturarea prev. de art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.V.E. la 6 ani închisoare cu aplic. art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.V.E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.V.E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziția privind reținerea tentativei la infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.V.E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.V.E. la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 61 C.pen, a revocat liberarea condiționată acordată inculpatului cu privire la restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei sectorului 1 București.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele indivizibile de 3 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare și 810 zile închisoare, cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 alin. (1) C. pen. - 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului B.V.E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 381 C. proc. pen., cu ref. la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 iulie 2012 la zi.

În baza art. 381 C. proc. pen. cu ref. la art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.

3. Inculpatul B.C.D.:

În baza art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul B.C.D. la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.C.D. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziția privind reținerea tentativei la infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 a condamnat pe inculpatul B.C.D. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.C.D. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate și a dispus ca inculpatul B.C.D. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului B.C.D. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispozițiile prev. de art. 861, art. 862, art. 863 și art. 71 alin. (5) C. pen.

A constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 31 iulie 2012-23 noiembrie 2012.

A menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. București luată față de inculpat prin încheierea din 22 noiembrie 2012 a Tribunalului București, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

4. Inculpatul M.A.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, în două pedepse componente, de câte 3 ani închisoare, prin înlăturarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.

În art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.A., la 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziția privind reținerea tentativei la infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, a condamnat pe inculpatul M.A. la o pedeapsă de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 381 C. proc. pen., cu referire la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 31 iulie 2012 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.

5. Inculpatul M.T.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, în pedepsele componente, de 4 ani închisoare și de 3 ani închisoare, prin înlăturarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.

A înlăturat dispoziția privind reținerea tentativei la infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.T. la 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.T. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul M.T. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.T. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 a condamnat pe inculpatul M.T. la o pedeapsă de 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.T. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.T. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 381 C. proc. pen., cu referire la art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la 1 august 2012 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest a inculpatului.

6. Inculpatul D.F.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, în două pedepse componente, de câte 3 ani închisoare, prin înlăturarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.

În art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.F., la 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului D.F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul D.F. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului D.F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziția privind reținerea tentativei la infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 a condamnat pe inculpatul D.F. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului D.F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului D.F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispozițiile prev.de art. 861, art. 862, art. 863 și art. 71 alin. (5) C. pen.

7. Inculpatul M.S.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, în două pedepse componente, de câte 3 ani închisoare, prin înlăturarea art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.

În art. 323 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.S. la pedeapsa de 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziția privind reținerea tentativei la infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 a condamnat pe inculpatul M.S. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 279 alin. (1) și (3) lit. b) C. pen. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 a condamnat pe inculpatul M.S. la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului M.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispozițiile prev.de art. 861, art. 862, art. 863 și art. 71 alin. (5) C. pen.

8. Inculpatul V.S.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1), lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.S. la pedeapsa de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului V.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 802 din 3 decembrie 2010 a Judecătoriei Sectorului 3 București și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa de 6 ani închisoare menționată mai sus, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 6 ani și 8 luni închisoare cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului V.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

A înlăturat dispoziția privind reținerea tentativei la infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul V.S. la o pedeapsă de 6 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului V.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 802 din 3 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului 3 București și a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa de 3 ani închisoare menționată mai sus, inculpatul urmând să execute în final o pedeapsă de 6 ani și 8 luni închisoare cu aplicarea art. 71 -art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului V.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele astfel aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani și 8 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 –art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului V.S. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

A menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi mun. București luată față de inculpat prin încheierea din 28 noiembrie 2012 a Tribunalului București, până la rămânerea definitivă a hotărârii.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F., M.S. și V.S. împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpații B.M.E., B.V.E., B.C.D., M.A., M.T., D.F. și M.S. la câte 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, câte 100 lei - onorariu parțial cuvenit avocaților din oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției, iar pe inculpatul V.S. la 700 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de prim control judiciar, în urma examinării probelor administrate în cauză a constatat că inculpatul B.M.E. a inițiat constituirea unei asocieri, în sensul art. 323 alin. (1) C. pen. în scopul de a ființa în timp și a pregăti, organiza și duce la îndeplinire planurile de comitere a unor infracțiuni. Gruparea infracțională constituită de acest inculpat împreună cu alte persoane (inculpați în cauză) avea drept scop deplasarea la o discotecă din Zimnicele și prin fraudarea informativă a ruletei, să obțină, în mod fraudulos, un folos pecuniar.

Înțelegerea prealabilă dintre inculpați a rezultat din declarațiile inculpatului M.S. care se coroborează cu cea a inculpatul V.S., B.M.E., cu ale martorilor D.D.A.

S-a considerat că nu poate fi reținută infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 în forma tentativei, deoarece infracțiunea de fraudă informatică s-a consumat la momentul agresiunii fizice a cupolei ruletei și a manevrării manuale a bilei ruletei, astfel ca inculpatul B.M.E. să câștige, indiferent dacă nu s-a plătit întreaga sumă sau suma cea mai mare de peste 1 miliard de roni.

Cu privire la amenințările inculpaților asupra martorului I.F.M., relevante au fost considerate procesul verbal de redare a convorbirii purtate de către inculpatul B.M.E. și declarațiile martorilor D.D.A., B.C.C., D.V., I.A., din care a rezultat maniera intimidantă în care a acționat inculpatul B.M.E.

Nefondate au fost apreciate cererile inculpaților de achitare în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., soluția de condamnare pronunțată de instanța fondului fiind corespunzătoare probatoriului administrat.

La individualizarea pedepselor aplicate au fost avute în vedere dispozițiile art. 72 C. pen., apreciindu-se că în raport de gravitatea faptelor și de atitudinea procesuală a inculpatului, de gravitatea acestora în a-și atinge scopul activității infracționale nu pot fi reținute circumstanțe atenuante, iar scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins numai în regim de detenție.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat prezentele recursuri inculpații B.C.D., D.F., M.S., V.S., B.M.E., B.V.E., M.A. și M.T.

Inculpatul B.C.D. a criticat hotărârea prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. anterior și totodată a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

A apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, de fraudă informatică, întrucât lipsește percheziția informatică, care trebuia urmată de o expertiză tehnică-științifică, care să constate contravenția asupra sistemului informatic.

Inculpatul a mai arătat că nu există obiectul material al infracțiunii, întrucât acțiunea acestuia a fost o acțiune mecanică asupra cupolei ruletei, de ridicare și de sprijinire și nu are nicio legătură cu infracțiunea de fraudă informatică, în sensul că nu a introdus, modificat sau șters date informatice în acel sistem informatic. Obiectul material al infracțiunii de fraudă informatică îl reprezintă sistemul informatic, asupra căruia nu s-a intervenit, în cauză neexistând prejudiciu.

De asemenea, apreciază că s-a făcut o greșită aplicare a legii, deoarece i s-a agravat situația în propria cale de atac prin pronunțarea unei soluții de condamnare la o pedeapsă a cărei executare a fost stabilită în regim de executare, deși inițial modalitatea de executare a pedepsei fusese suspendarea sub supraveghere.

Inculpatul a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, raportat la dispozițiile art. 5 C. pen.

Inculpatul D.F. și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. anterior și, în subsidiar art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. anterior, apreciind că a avut o participare tangențială, din probele administrate nu rezultă rolul său, contribuția la săvârșirea faptei, lipsind elementul subiectiv, intenția.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei, reținerea circumstanțelor atenuante și aplicarea legii penale mai favorabile.

Inculpatul M.S. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 C. pen., invocând și cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.

A considerat că, în mod greșit, s-a reținut forma consumată a infracțiunii de fraudă informatică, întrucât autorii acesteia au încercat să intervină asupra ruletei de la discoteca Zimnicele, însă încercările au eșuat, iar expertiza efectuată asupra sistemului informatic a relevat că asupra sistemului informatic nu s-a intervenit.

De asemenea, nu a exista un prejudiciu, motiv pentru care apreciază că nu a fost probată forma consumată a acesteia.

În ceea ce privește condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și muniției, s-a arătat că s-a făcut în mod greșit, acestea nu aparțineau inculpatului, ci tatălui său, motiv pentru care solicită achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar, inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. anterior.

Inculpatul V.S. a apreciat că, în mod greșit, s-a reținut infracțiunea consumată de fraudă informatică, în cauză fiind vorba de o tentativă. A solicitat și aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen.

Inculpații M.A. și M.T. au invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 12, 14 și 172 C. proc. pen. anterior, cât și aplicarea art. 5 C. pen., solicitând reținerea tentativei la infracțiunea de fraudă informatică, reducerea proporțională a pedepselor și executarea lor în regim neprivativ de libertate.

Inculpații B.M.E. și B.V.E. au solicitat aplicarea legii penale mai favorabile și au invocat cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 12 și art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. anterior. S-a apreciat că funcționarea ruletei nu era autorizată, art. 49 din Legea nr. 161/2003 se referă la prejudiciul creat furnizorilor de serviciu care funcționează legal și nicidecum la cel produs celor care funcționează fără drept, întrucât nu există subiect pasiv. Legea nr. 161/2003 prin incriminarea de la art. 49 nu apără persoane furnizoare de servicii care funcționează ilegal, motiv pentru care nu sunt întrunite elementele constitutive ale respectivei infracțiuni.

Întrucât în cauză nu a fost produs nici un prejudiciu, în mod greșit s-a reținut în sarcina inculpaților forma continuată la infracțiunea de fraudă informatică, în realitate trebuia reținută forma tentativei.

În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 279 C. pen. anterior, raportat la probatoriul administrat, inculpatul B.M.E. s-a aflat într-o eroare de fapt, necunoscând că pistolul se afla sub scaunul autoturismului, astfel sunt aplicabile dispozițiile art. 51 C. pen. anterior și pe cale de consecință trebuie să se dispună achitarea inculpatului.

Inculpații, în fața instanței de recurs și-au exprimat acordul de a da declarații care au fost consemnate la termenul din 8 aprilie 2014 și atașate dosarului. De asemenea, au depus acte în circumstanțiere.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând cauza prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art. 3869 alin. (3) C. proc. pen. apreciază recursurile inculpaților fondate numai în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, aplicare prevăzută de art. 5 C. pen., pentru următoarele considerente:

1. Cu privire la critica recurenților inculpați, întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. anterior, prin care se arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fraudă informatică, întrucât nu s-a intervenit asupra sistemului informatic al ruletei, instanța de recurs o consideră nefondată.

Criminalitatea informatică reprezintă un fenomen ce a luat amploare în ultimii ani. Prin infracțiune informatică, în sens restrâns, se înțelege orice infracțiune în care făptuitorul interferează, fără autorizare, cu procesele de prelucrare automată a datelor.

Frauda informatică reprezintă fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, prin restricția, ținerea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scop de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul.

Obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale ce protejează patrimoniul unei persoane.

Obiectul material este dat de sistemele informatice care conțin datele informatice alterate sau care sunt împiedicate să funcționeze ca urmare a activității făptuitorului.

Prin sistem informatic se înțelege un dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relație funcțională dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor cu ajutorul unui program informatic.

Subiectul activ poate fi orice persoană, iar subiectul pasiv orice persoană fizică sau juridică, afectată patrimonial prin acțiunea asupra sistemelor informatice pe cale le deține sau utilizează.

Subiectul activ poate fi orice persoană responsabilă penal, subiectul pasiv poate fi persoana fizică sau juridică prejudiciată în propriile interese ori față de care se produce o pagubă în urma împiedicării în orice mod a funcționării unui sistem informatic.

Elementul material al laturii obiective al infracțiunii constă în activitatea de a:

- introduce date informatice

- modifica date informatice

- șterge date informatice

- restricționa accesul la date informatice

- împiedica funcționarea unor sisteme informatice.

Latura subiectivă este caracterizată de intenție.

Consumarea se realizează în urma acțiunii ce are ca rezultat cauzarea prejudiciului patrimonial.

Ruleta electronică, prin modalitatea în care este concepută, reprezintă un sistem informatic, în sensul textului de lege, care poate constitui obiectul material al infracțiunii de fraudă informatică, conținând, inerent, pe lângă suportul informatic (software) și o parte mecanică (hardware), aceasta din urmă realizând un tot unitar cu partea de software a ruletei, astfel încât orice intervenție asupra componentei mecanice este de natură să influențeze și pe cea a componentei informatice.

Deși inculpații au susținut că nu s-a intervenit asupra componentei informatice a ruletei pentru a fi în prezența infracțiunii de fraudă informatică, în realitate, prin îndepărtarea dispozitivelor de securitate ale ruletei și plasarea bilei cu mâna pe anumite numere automat, s-a intervenit și asupra suportului informatic (soft-ului), împiedicându-se funcționarea normală a acestuia (acțiune ce realizează elementul material al laturii obiective al infracțiunii de fraudă informatică), care a înregistrat date eronate, creând un câștig fictiv în beneficiul inculpatului B.M.E.

Împiedicarea funcționării sistemului informatizat/informatic presupune înfăptuirea oricărui act de natură să ducă la imposibilitatea utilizării, parțial sau total, temporar sau permanent a respectivului sistem în condițiile prestabilite de producător ori de beneficiarul-cumpărător.

Susținerea inculpaților privind posibilitatea funcționării separate a celor două componente (software și hardware) și inexistența interdependenței între ele este, astfel, vădit eronată.

De altfel, raportul de constatare tehnico-științifică din 27 iulie 2012 care a analizat posibilitatea efectuării de intervenții neautorizate asupra sistemului informatic de natură să modifice funcționarea componentei electronice, confirmă teza potrivit căreia, acționând manual asupra ruletei, automat, se acționează și asupra sistemului informatic, acesta înregistrând date eronate și creând un câștig fictiv.

De asemenea, în aprecierea instanței de recurs, contrar tezei susținute de către apărare, nu prezintă relevanță pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de fraudă informatică faptul că ruleta era sau nu autorizată să funcționeze conform dispozițiilor legale. Ceea ce este relevant în reținerea infracțiunii este intenția inculpatului de a frauda ruleta în scopul de a obține un câștig, întrucât, o persoană când acționează asupra sistemului informatic nu are în vedere, și nici nu cunoaște, dacă acesta avea autorizație sau nu.

Faptul că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, nu înseamnă că nu a existat prejudiciu material, atâta timp cât s-a intervenit asupra sistemului informatic al ruletei, iar câștigul realizat a fost consecința acestui fapt.

Astfel, sunt întrunite, atât sub aspectul laturii obiective, cât și laturii subiective, elementele constitutive ale infracțiunii de fraudă informatică.

De asemenea, în mod corect, s-a reținut forma consumată a infracțiunii de fraudă informatică, având în vedere momentul consumării acestei infracțiuni, acela când s-a intervenit fizic asupra bilei ruletei, fapt ce a dus la câștigarea unei sume de bani de către inculpatul M.M., împiedicându-se funcționarea normală a sistemului informatic și, pe cale de consecință, prejudicierea părții vătămate.

2. Invocând cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. anterior, inculpații solicită achitarea pentru infracțiunile de șantaj și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, arătând că nu au avut nicio contribuție la realizarea infracțiunii de șantaj, activitatea lor limitându-se doar la a-l însoți pe B.M.E., iar, totodată respectivele arme nu le aparțineau sau nu aveau cunoștință despre existența lor.

Înalta Curte reține că prin invocarea cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., ca urmare a adoptării Legii nr. 2/2013, dar și a expunerii de motive a adoptării acesteia, nu se poate ajunge la repunerea în discuție a existenței faptelor în materialitatea lor, adică - în sinteză - la constatarea inexistenței faptelor în materialitatea lor sau a reținerii altor fapte în locul celor deja reținute de instanțele anterioare deoarece, conform voinței legiuitorului (exprimată prin abrogarea expresă a cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.), instanța de recurs - ulterior judecării apelului de către instanța de prim control judiciar - nu mai este îndrituită să reexamineze probatoriul administrat și să modifice situația de fapt în cauza penală, controlul judiciar în recurs - după adoptarea Legii nr. 2/2013, limitându-se doar la aspecte de drept, astfel încât solicitarea de achitare pentru cele două infracțiuni este nefondată din această perspectivă.

3. De asemenea, critica inculpaților referitoare la agravarea situației în propria cale de atac este neîntemeiată, atâta timp cât în cauză a existat apelul Parchetului, declarat în defavoarea inculpaților, prin care s-a solicitat majorarea cuantumului pedepselor și schimbarea modalității de executare.

4. În ceea ce privește critica inculpaților referitoare la greșita individualizare a sancțiunilor aplicate, în raport cu criteriile de individualizare prevăzute în art. 72 C. pen. anterior, instanța constată că modificarea adusă cazurilor de casare prin Legea nr. 2/2013, în vigoare la data pronunțării apelurilor, respectiv art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. anterior, exclude posibilitatea analizei criticii formulate din perspectiva temeiniciei, ci doar a legalității pedepsei aplicate.

De asemenea instanța de recurs nu poate examina în cauza de față critica referitoare la individualizarea pedepselor în cadrul cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., care este limitat doar la aspecte de drept.

Nici chiar în cadrul aplicării legii penale mai favorabile, instanța de recurs nu poate să facă o nouă individualizare a sancțiunii, fiind obligată să reducă proporțional sancțiunea stabilită de instanța de apel (către minimum, mediu sau maximul special) în raport cu limitele prevăzute de legea nouă (către minim, mediu sau maximul special).

Recursurile inculpaților sunt însă fondate numai în ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile (art. 5 C. pen.).

În aplicarea legii penale mai favorabile, instanța de recurs nu poate însă stabili o sancțiune către minimul special prevăzut de legea nouă, dacă instanța de apel a stabilit aceeași sancțiune către maximul special prevăzut de legea veche, așa cum nu este posibilă nici situația inversă.

În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În speță, de la data pronunțării deciziei în apel, 25 septembrie 2013 și până la data soluționării recursului a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, în cauza de față, la normele care guvernează aplicarea legii penale în timp, a fost abrogat C. pen. anterior și a intrat în vigoare un alt C. pen.

În examinarea legii incidente cu privire la acuzația formulată față de recurent, instanța de recurs urmează să analizeze:

a) Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este acuzat. În examinarea acestui criteriu, instanța verifică dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă, cu privire la încadrarea juridică;

b) Consecințele produse de acuzație cu privire la sancțiune la data săvârșirii faptei și consecințele la data judecării recursului. În examinarea acestui criteriu, instanța va avea în vedere caracterul unitar al dispozițiilor referitoare la pedeapsă și circumstanțele de individualizare în raport cu încadrarea juridică dată faptei;

c) Instituțiile autonome în raport cu incriminarea și sancțiunea.

Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este acuzat.

Examinarea încadrării juridice dată faptei ca urmare a situației tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât și ca situație premisă pentru a face analiza în concret a consecințelor cu privire la sancțiune.

Examinarea încadrării juridice dată faptei ca urmare a situației tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare cât și ca situație premisă pentru a face analiza în concret a consecințelor cu privire la sancțiune.

Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare la circumstanțe agravante sau atenuante, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabilește incriminarea și se individualizează sancțiunea penală. Pentru a compara cele două legi instanța trebuie să analizeze consecințele faptei în legea în vigoare la data săvârșirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu și sancțiunile ce decurg din incriminare) și consecințele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancționată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă și cum anume este încadrată juridic acuzația în legea nouă.

Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege.

Dezincriminarea faptelor operează in rem, înlăturând răspunderea subiecților prin aceea că fapta nu mai e prevăzută de legea penală.

Spre deosebire de vechea legislație, care presupunea o analiză in abstracto pentru a se verifica incidența dezincriminării, actualul C. pen. presupune o apreciere in concreto a intervenției legii de dezincriminare, în sensul că se poate vorbi de dezincriminare atunci când fapta concretă, reținută potrivit legii vechi, nu mai atrage răspunderea penală potrivit legii noi. Această interpretare este consacrată expres de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/2012.

O astfel de analiză presupune verificarea uneia din următoarele două ipoteze: dacă legea nouă suprimă incriminarea anterioară, care nu se mai regăsește nici în partea specială a C. pen., nici în legile speciale, chiar și sub o altă denumire; dacă, potrivit legii noi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit text de o așa manieră încât fapta concretă pentru care o persoană a fost condamnată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, potrivit legii noi.

În aceste limite, verificând incidența uneia din cele două ipoteze, instanța reține că pentru infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prevăzută de art. 323 C. pen. din 1968 pentru care inculpații au fost condamnați la pedepse cu închisoarea, a intervenit la data de 1 februarie 2014 dezincriminarea, în concret, a infracțiunii.

Aparent, infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen. din 1968 se regăsește în infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 C. pen., constând în inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

Cu toate acestea, definiția legală a „grupului infracțional organizat" care se regăsește la alin. (6) al normei de incriminare, exclude asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni, care era incriminată anterior de art. 323 C. pen. din 1968. Conform alin. (6) prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni, calități și structură care nu se regăseau în cazul asocierii în vederea săvârșirii de infracțiuni.

De asemenea, din punct de vedere al structurii, „grupul infracțional organizat" prevăzut de art. 367 C. pen. este similar grupului infracțional organizat care era reglementat anterior de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și definit de art. 2 lit. a) din aceeași lege ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Legea anterioară excludea expres din sfera de aplicare a noțiunii de „grup infracțional organizat", infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen. din 1968, aspect care a rezultat din art. 8 din Legea nr. 39/2003 care incrimina inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, faptă care se pedepsește, după caz, potrivit art. 167 sau art. 323 C. pen. anterior.

Altfel spus, între art. 7 din Legea nr. 39/2003 pe de-o parte și art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 323 C. pen. din 1968 pe de altă parte, a existat o deosebire din punct de vedere structural, calitativ, ultimele două incriminând toate celelalte forme de grupări și asocieri, care nu se regăseau în definiția de la art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, această din urmă definiție preluată în prezent, sub aspectul structurii, de art. 367 C. pen.

Un alt argument este dat de noțiunile diferite de „grup", „grupare" și „asociere" care se regăseau în legislația anterioară intrării în vigoare a Codului penal actual, cod care a preluat, în art. 367, atât sub aspectul terminologiei, cât și sub aspectul condițiilor de existență, doar prima din cele trei noțiuni.

Astfel, pentru a verifica existența unui grup infracțional organizat, raportarea se făcea la prevederile art. 7 raportat la art. 2 din Legea nr. 39/2003, care folosea noțiunea de „grup", pentru a verifica existența unei asociații constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni raportarea se făcea la prevederile art. 323 C. pen., care folosea noțiunea de „asociere", iar pentru a verifica existența unei grupări constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni raportarea se făcea la prevederile art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Această triplă enumerare era cuprinsă și în art. 12 din Legea nr. 508/2004, corespunzând celor trei incriminării expuse, intenția legiuitorului de a le separa rezultând și din faptul că atunci când s-a dorit să limiteze competența D.I.I.C.O.T. doar pentru cazul incriminărilor de la art. 7 și art. 8 din Legea nr. 39/2003, a prevăzut-o în mod expres, chiar în cuprinsul aceluiași art. 12 din Legea nr. 508/2004, lit. a).

Chiar dacă s-ar aprecia că în prezent infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen. din 1968 se regăsește în infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 367 C. pen., în concret, fapta de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, pentru care au fost condamnați inculpații nu se regăsește în infracțiunea prevăzută de art. 367 C. pen., motiv pentru care se va dispune achitarea inculpaților pentru această infracțiune.

Cu privire la celelalte infracțiuni, instanța va compara efectele acuzației din legea veche (art. 49 din Legea nr. 161/2003) cu efectele acuzației în legea nouă (art. 249 C. pen.). Legea veche prevedea o sancțiune de la 3 la 12 ani, iar legea nouă prevede o sancțiune de la 2 la 7 ani.

Legea nouă prevede un minim de 2 ani care este mai favorabil față de legea veche care prevede un minim de 3 ani, astfel că legea nouă va retroactiva.

Cu privire la infracțiunea de șantaj, legea veche, respectiv art. 194 alin. (1) C. pen. anterior prevedea pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani, iar legea nouă prevede în art. 207 C. pen., pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.

Cum legea veche prevedea un minim mai mic decât legea nouă, instanța apreciază că legea veche este lege favorabilă.

Referitor la infracțiunea de nerespectare a regimului armelor, legea veche în art. 279 alin. (1) C. pen. raportat la art. 141 din Legea nr. 295/2004 prevedea o pedeapsă de la 2 la 8 ani, iar legea nouă în art. 342 C. pen. o pedeapsă de la 1 la 5 ani, motiv pentru care, comparând limitele de pedeapsă, instanța constată că legea nouă este lege mai favorabilă.

Ca urmare a stabilirii legii mai favorabile (nouă sau veche), conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Instituțiile autonome, în raport cu incriminarea și sancțiunea, decurgând din incriminare, sunt art. 37 lit. a) sau b) C. pen. anterior, art. 41 alin. (2) C. pen. anterior și art. 33-35 C. pen. anterior.

Aplicarea legii penale mai favorabile în raport cu instituțiile care funcționează autonom a fost discutată în doctrină și practică încă din anul 1936. V.D., în C. pen. adnotat din 1936, arăta că „aplicarea legii mai blânde exclude implicit legea mai severă. Nu este deci îngăduit a se îmbina dispozițiunile unei legi cu ale celeilalte pentru a se obține un rezultat mai favorabil, fiindcă aceasta ar însemna crearea pe cale de aplicațiune a unei a treia lege (lex tertia), ceea ce nu este admis. Odată însă fapta stabilită și pedeapsa fixată conform uneia din legi se poate recurge la instituțiunile care funcționează independent din cealaltă lege, dacă ele sunt mai favorabile infractorului." Aceeași idee este regăsită și în C. pen. comentat și adnotat - 1969, T. Vasiliu, D. Pavel etc. și este dezvoltată de doctrină - George Antoniu, Costică Bulai în Practica judiciară penală, vol. I, pag. 32-41, Constantin Mitrache în Explicații preliminare ale noului C. pen., pag. 76 parag. 1, pag. 77).

Aplicarea legii penale mai favorabile în cadrul fiecărei instituții autonome nu contravine principiului legalității, nu este creată o lex tertia. Lex tertia apare atunci când sunt preluate condițiile de existență ale unei instituții dintr-o lege, iar efectele aceleiași instituții sunt preluate dintr-o altă lege. Lex tertia presupune combinarea dispozițiilor de favoare în cadrul aceleiași instituții juridice din legi diferite. Prin lex tertia se au în vedere acele situații prin care condițiile unui fapt juridic sunt separate de efectele aceluiași fapt juridic, nu și aplicarea unor legi diferite cu privire la instituții juridice diferite (fapte juridice diferite), dar în mod unitar cu privire Ia condițiile de existență ale unei instituții (faptul juridic) și efectele acelei instituții (faptul juridic).

Conform Constituției României, legea penală mai favorabilă retroactivează. În aplicare acestui principiu, legea nouă nu trebuie să devină sub niciun aspect una defavorabilă, pentru că legea penală mai favorabilă se apreciază în raport cu situația persoanei acuzată într-o cauză penală sau contravențională, după caz.

Referitor la existența recidivei, instanța constată că legea nouă ar fi fost mai favorabilă doar dacă sancțiunea aplicată anterior era închisoarea mai mică sau egală cu un an, caz în care, conform art. 41 C. pen., ar fi dispărut starea de recidivă. Având în vedere că anterior inculpatul a

fost condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dispozițiile legii noi nu sunt mai favorabile și nu pot retroactiva.

Cu privire la efectele revocării suspendării condiționate, conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, regimul suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969. Față de norma tranzitorie, instanța va face aplicarea art. 83 C. pen. anterior în ceea ce privește pe inculpatul V.S., va revoca suspendarea condiționată a pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 802 din 2 decembrie 2010 a Judecătoriei sector 3, care nu se va contopi cu sancțiunea din prezenta hotărâre.

De asemenea, în ceea ce-l privește pe inculpatul B.V.E., efectele revocării liberării condiționate urmează regimul prevăzut de art. 61 C. pen. anterior, astfel încât va menține această revocare a liberării condiționate acordate inculpatului cu p rivire la restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare ce i-a fost aplicat prin sentința penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei sectorului 1, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa aplicată în prezenta cauza.

Astfel, raportat la condițiile de existență și de tratamentul penal, instanța constată că dispozițiile prevăzute de art. 37 lit. a) sau b C. pen. anterior, art. 33 C. pen. anterior, precum și art. 41 alin. (2) C. pen. anterior sunt mai favorabile decât cele cuprinse în legea nouă, în art. 41 C. pen./recidivă), art. 39 C. pen. (concurs de infracțiuni) și art. 35 C. pen. (infracțiune continuată).

Pentru aceste considerente, instanța va admite recursurile declarate de inculpați, va casa în parte decizia penală atacată și sentința penală nr. 495 din 18 iunie 2013 a Tribunalului București, secția I penală, numai în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen. și rejudecând în aceste limite:

Va descontopi pentru toți inculpații pedepsele rezultante în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor, precum și sporurile aplicate.

1.Cu privire la inculpatul B.M.E.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru infracțiunea prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 249 C. pen. cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Va menține pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 41 alin. (2) și art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 37 lit. b) C. pen. anterior.

Conform art. 33-35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care va adăuga sporul de 1 an închisoare, spor aplicat prin decizia penală atacată, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

2. Cu privire la inculpatul B.V.E.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Va menține pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 rap. la art. 249 C. pen. cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Va menține revocarea liberării condiționate dispusă conform art. 61 C. pen., pentru restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei Sector 1.

Conform art. 33-35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, astfel cum au fost reduse sau menținute, precum și restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

3. Cu privire la inculpatul B.C.D.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare și va menține pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Ca constata că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 31 iulie 2012 - 23 noiembrie 2012.

4. Cu privire la inculpatul M.A.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Va menține pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Conform art. 33 lit. a), art. 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

5. Cu privire la inculpatul M.T.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Va menține pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 33- 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 1 august 2012 la 23 aprilie 2014.

6. Cu privire la inculpatul D.F.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Va menține pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 33 - 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

7. Cu privire la inculpatul M.S.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Va reduce pedeapsa la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 342 alin. (1) C. pen.

Conform art. 33 - 35 C. pen. anterior, va contopi pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

8. Cu privire la inculpatul V.S.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Va reduce pedeapsa la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 249 C. pen., cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Va menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 802 din 3 decembrie 2010 a Judecătoriei Sectorului 3 și va dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. va interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii, inclusiv dispozițiile deciziei cu privire la modalitatea de executare a pedepselor (prin privare de libertate).

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați D.F. și V.F., în sumă de câte 400 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați B.C.D., B.M.E., M.S., B.V.E., M.A. și M.T., în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații B.C.D., D.F., M.S., V.S., B.M.E., B.V.E., M.A. și M.T. împotriva Deciziei penale nr. 267/A din 31 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală.

Casează în parte decizia penală atacată și sentința penală nr. 495 din 18 iunie 2013 a Tribunalului București, secția I penală, numai în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen. și rejudecând în aceste limite:

Descontopește pentru toți inculpații pedepsele rezultante în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, precum și sporurile aplicate.

1. Cu privire la inculpatul B.M.E.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru infracțiunea prev.de art. 48 C. pen. rap.la art. 249 C. pen. cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Menține pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 41 alin. (2) și art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 342 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 37 lit. b) C. pen. anterior.

Conform art. 33-35 C. pen. anterior, contopește pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1 an închisoare, spor aplicat prin decizia penală atacată, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

2. Cu privire la inculpatul B.V.E.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Menține pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen. cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 342 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Menține revocarea liberării condiționate dispusă conform art. 61 C. pen., pentru restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2708 din 8 decembrie 2006 a Judecătoriei Sector 1.

Conform art. 33-35 C. pen. anterior, contopește pedepsele stabilite, astfel cum au fost reduse sau menținute, precum și restul rămas neexecutat de 810 zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

3. Cu privire la inculpatul B.C.D.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 3 ani închisoare și menține pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Constată că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 31 iulie 2012.

4. Cu privire la inculpatul M.A.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Menține pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Conform art. 33 lit. a), art. 35 C. pen. anterior, contopește pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 iulie 2012 la 23 aprilie 2014.

5. Cu privire la inculpatul M.T.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Menține pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 33 - 35 C. pen. anterior, contopește pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 1 august 2012 la 23 aprilie 2014.

6. Cu privire la inculpatul D.F.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Menține pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. anterior ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 26 rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Conform art. 33 - 35 C. pen. anterior, contopește pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

7. Cu privire la inculpatul M.S.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 48 rap. la art. 249 C. pen.

Reduce pedeapsa la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 342 alin. (1) C. pen.

Conform art. 33- 35 C. pen. anterior, contopește pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

8. Cu privire la inculpatul V.S.:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap.la art. 17 alin. (2), 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. anterior cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

Reduce pedeapsa la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 249 C. pen., cu aplic.art. 37 lit. a) C. pen. anterior.

Menține revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 802 din 3 decembrie 2010 a Judecătoriei sectorului 3 și dispune executarea acesteia alături de pedeapsa de 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

Conform art. 65 C. pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii, inclusiv dispozițiile deciziei cu privire la modalitatea de executare a pedepselor (prin privare de libertate).

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați D.F. și V.F., în sumă de câte 400 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați B.C.D., B.M.E., M.S., B.V.E., M.A. și M.T., în sumă de câte 100 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 23 aprilie 2014.