Decizia nr. 1140/2014 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 181/D din 28 mai 2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 1033/110/2013 s-a hotărât:

În baza art. 3201 coroborat cu art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice privind pe inculpata M.E. din două infracțiuni de trafic de influență, prevăzută și pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, și de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 33 și art. 34 C. pen. într-o singură infracțiune, de trafic de influență, prevăzut și pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea prevederile art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 3201 coroborat cu art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de:

1. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

2. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

3. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

4. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

5. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

6. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

7. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

6. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

7. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

8. luare de mită, prevăzută și pedepsdită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

9. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

10. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

11. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

12. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

13. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

14. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000

15. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

16. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

17. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

18. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

19. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

20. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

21. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

22. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

23. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

24. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

25. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

26. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

27. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

28. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

29. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

30. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

31. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

32. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

33. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

într-o singură infracțiune, de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 33 acte materiale. S-a menținut încadrarea juridică pentru infracțiunile de:

a. complicitate la luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

b. dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea 78/2000,

c. și cea de exercitare fără drept a profesiei de farmacist, prevăzută și pedepsită de art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu referire la art. 281 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 C. pen.

I. A fost condamnată inculpata M.E., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. trafic de influență, prevăzută și pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., 2 acte materiale, la pedeapsa de 4 ani închisoare;

2. dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare;

3. complicitate la luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic;

4. luare de mită, prevăzutăp și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., 33 acte materiale, la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic;

5. exercitare fără drept a profesiei de farmacist, prevăzută și pedepsită de art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu referire la art. 281 C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 6 luni închisoare.

S-a stabilit că pedeapsa pe care o va executa inculpata este de 5 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic;

II. A fost condamnat inculpatul S.C., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, și art. 3201 C. proc. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a face parte din Comisia de evaluare a persoanei adulte cu handicap.

III. A fost condamnată inculpata H.C.G. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. cumpărare de influență, prevăzută și pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

2. dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, și art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, stabilindu-se că pedeapsa pe care o va executa inculpata este de 5 luni închisoare.

IV. A fost condamnată inculpata B.C., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. cumpărare de influență, prevăzută și pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

2. dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, stabilindu-se că pedeapsa pe care o va executa inculpata este de 5 luni închisoare.

V. A fost condamnată inculpata V.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. complicitate la săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 și art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

2. complicitate la săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, și art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, stabilindu-se că pedeapsa pe care o va executa inculpata este de 5 luni închisoare.

VI. A fost condamnată inculpata B.A.M., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, și art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

VII. A fost condamnată inculpata G.A., fără antecedente penale, pentru săvârșirea dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, și art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

S-au interzis inculpatei M.E. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a fi medic, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

S-au interzis inculpatului S.C. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a face parte din Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

S-au interzis celorlalți inculpați exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei M.E. durata reținerii de 24 ore din data de 22 octombrie 2012 și a arestului preventiv de la 26 octombrie 2012 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatei M.E.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpaților S.C., B.C., H.C.G., V.A., B.A.M. și G.A.

În baza art. 82 C. pen., s-a fixat termen de încercare după cum urmează: S.C. 4 ani; B.C. 2 ani și 5 luni; H.C.G. 2 ani și 5 luni; V.A. 2 ani și 5 luni; B.A.M. 2 ani și 5 luni; G.A. 2 ani și 5 luni.

S-a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare s-a suspendat și pedeapsa accesorie.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata M.E. suma de 3.882 RON și de 200 euro primită drept mită după cum urmează:

- 20 RON și 30 RON produse de la L.S.

- 100 RON produse de la I.M.C.

- 30 RON de la C.G.

- 30 RON de la L.V.

- 160 RON de la M.A.

- 3.000 RON de la B.A.M.

- 200 euro de la G.A.

- 71 + 71 RON de la M.E.A.

- 200 RON produse alimentare, de la T.G.

- 100 servicii taximetrie, de la S.R.M.

- 20 RON de la E.L.

- 50 RON de la S.C.A.

În baza art. 255 alin. (5) C. pen., s-a dispus restituirea de sume primite drept mită de către inculpata M.E. către mituitori constrânși după cum urmează:

- 50 RON către A.A.M.

- 100 RON către C.I.

- 100 RON către C.L.

- 1.300 RON către B.M.

- 1.800 RON către G.A.A.

- 650 RON către P.A.

- 600 RON către M.G.C.

- 200 RON către D.T.

- 2.300 RON către P.V.

- 150 RON către T.M.

- 50 RON către C.G.A.

- 1.500 RON către H.F.

- 250 RON către B.M.A.

- 30 RON către I.A.M.

- 100 RON către A.G.E.

- 3.400 RON către C.L.A.

- 1.600 RON către S.I.

În baza art. 257 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpații M.E. și S.C. suma de 500 euro, din care, de la inculpatul S.C. doar suma de 300 RON, primită de la cumpărătoarea de trafic de influință H.C.G.

S-a constatat că inculpatul S.C. a consemnat la C.E.C. suma de 300 RON cu chitanța din 29 martie 2013.

În baza art. 257 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata M.E. suma de 1.000 RON, primită de la cumpărătoarea de trafic de influență B.C.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 280 de RON, aparținând inculpatului M.E., consemnată la C.E.C. cu recipisa din 6 noiembrie 2012.

S-a respins cererea de confiscare a 66 certificate de trezorerie ce au fost depuse spre păstrare, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (5) și alin. (6) C. proc. pen., la Ministerul Finanțelor Publice, Structura de Securitate, certificate pe numele titularilor M.E., inculpata din prezenta cauză, M.M.M, soțul inculpatei, respectiv M.I., mama inculpatei.

S-a dispus restituirea către M.M. a trei certificate de trezorerie, iar către numita M.I. a 25 certificate de trezorerie.

S-a menținut sechestru asigurător asupra a 38 certificate de trezorerie instituit prin procesul-verbal din 26 noiembrie 2012, titular M.E., până la achitarea sumelor confiscate de la inculpată și a cheltuielilor de judecată.

În baza art. 118 lit. a) C. pen. cu referire la prevederile art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu referire la art. 281 C. pen., s-a dispus confiscarea și menținerea măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor de 35.000 RON, 10.270 euro, 100 coroane norvegiene și 40 de lire sterline, aparținând inculpatului M.E., dispusă prin ordonanța din data de 29 noiembrie 2012, și consemnate la C.E.C.

S-a dispus restituirea către numita M.I., a sumei de 141.500 RON, consemnată la C.E.C. cu recipisa din 8 noiembrie 2011.

S-a admis cererea formulată de petentul M.M. și s-a dispuns restituirea către acesta a unui laptop marca X.

S-a dispus restituirea către inculpata M.E. a următoarelor bunuri: Stetoscop și adaptor Littmann-1 buc; Tensiometru cu afisaj electronic Littmann-1 buc; Aparat tensiometru brățara-1 buc; Ciocan de reflexe-1 buc; Seringa Ghion 50 ml-1 buc; Stetoscop-7 buc; Membrana rezerva stetoscop-5 buc; Pompa tensiometru-1 buc; Oftalmoscop (inclusiv piese rezerva)-3 buc; Otoscop-1 buc;Termocupla pentru ureche-1 buc; Laringoscop-1 buc; Beculete rezerva laringoscop-3 buc; Aparat oftalmoscop Keeler-1 buc; Casolete inox-3 buc; Termometru digital-8 buc; Cutie iceberg metalica-2 buc; Foarfec penseta-34 buc; Termometru simplu-16 buc; Aparat masaj eu ventilator-1 buc; Clopoței pentru auz (metalici-inox)-1 buc; Garou-4 buc; Glucometru-1 buc; Leder transformator -1 buc; Aparat cold-lite-1 buc; Accusan-1 buc; Forfecute metalice inox-137 buc; Aparat Otto Beck-1 buc; Camera new safe borcanas 250 ml -1 buc; Parafe-7 buc; Fibra optica-1 buc; Scaun rulant-1 buc; Centuri medicale-6 kg; Genunchiere Nexcare-5 buc; Seringi 10 ml-11 kg; Manusi chirurgicale-3,7 kg; Pleduri adulți-2.10 kg; Strugurel-35 buc; Masti chirugicale-(7 cutii)-50 buc; Comprese sterile-12.5 kg; Ciorapi medicinali Conforma (negri și maro) -13 buc; Plasturi Nexcare-35 buc; Fese Nexcare-4 buc; Fase elastice-22 buc; comprese absorbante, vată medicinală-10 pungi, tampoane vaginale, pastă de dinți-30 cutii plicururi iche hot 4 kg.

S-a dispus confiscarea a 1160 kg, constând în medicamente, substanțe chimice neidentificate și alte materiale medicale ridicate și inventariate în baza listelor existente la dosarul cauzei, ce au fost predate în conformitate cu prevederile art. 109 C. proc. pen., spre păstrare în condiții legale de securitate și eliminarea acestora către SC A. SRL Piatra-Neamț.

S-a dispus păstrarea ca mijloace de probă a bunurilor consemnate la dosar fond și aflate la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Bacău.

S-a constatat că inculpații au apărători angajați și din oficiu.

A fost obligat inculpata M.E. la plata sumei de 32.336, 90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamț cheltuieli necesare pentru conservarea și eliminarea mijloacelor de probă.

În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează: M.E.-500.300 RON; S.C.-300 RON; B.C.-200 RON; H.C.G.-200 RON; V.A.-500 RON în care s-a inclus și onorariu avocat oficiu; B.A.M.-200 RON; G.A.-200 RON.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:

Prin rechizitoriul nr. 1514/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău s-a dispus:

A. Trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei:

M.E. fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. trafic de influență, prevăzut și pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 17 septembrie 2012, a primit suma de 500 de euro de la H.C.G., pentru ca să-și exercite influența la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menținerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica cumpărătoarei de influență, după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, a remis suma de 300 RON învinuitinuitului S.C., președintele comisiei menționate, în cadrul întâlnirii pe care i-a intermediat-o cumpărătoarei de influență, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat;

2. trafic de influență, prevăzută și pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 18 octombrie 2012, a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranșă, de la inculpatul B.C., pentru ca să-și exercite influența la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului, în vederea încadrarea acesteia într-un anumit grad de handicap.

B. Punerea în mișcare a acțiunii penale și timiterea în judecată a inculpaților:

I. M.E., cu datele de stare civilă de mai sus, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 18 octombrie 2012, a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranșă, de la inculpatul B.C., pentru ca pe lângă exercitarea influenței la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului, în vederea încadrării într-un anumit grad de handicap a minorei B.M.I., să elibereze un certificat medical cu un diagnostic fictiv pe baza căruia să se realizeze această încadrare.

2. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la inculpatul L.S. o pungă de cafea, o pungă cu patru pere și suma de 20 de RON, în schimbul cărora a eliberat o adeverință medicală și un bilet de trimitere la psiholog, în vederea realizării formalităților necesare pentru evaluarea anuală a gradului de handicap a minorei H.E.

3. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la inc. I.M.C. produse alimentare (un curcan, 30 de ouă și un caș), în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minora I.I.K.

4. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuitul C.G. suma de 30 RON, în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul C.P.

5. luare de mită, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la inculpata A.A.M. suma de 50 ROM, în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul A.E.G.

6. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a primit de la inculpatul C.I. suma de 100 RON, în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul C.A.G., și anterior începând cu luna octombrie 2011, lunar, până în septembrie 2012 inclusiv, a primit diferite sume de bani de la aceeași învinuitinuită, în vederea eliberării de rețete.

7. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în data de 15 octombrie 2012, a pretins suma de 80 de RON, în schimbul eliberării unei rețete cu titlu de contravaloare a consultației acordate în cadrul cabinetului din Policlinica Bacău, de la numita C.L. și a primit suma de 100 RON.

8. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în data de 16 octombrie 2012, a primit suma de 30 de RON de la numita L.V., în schimbul eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de reevaluare a gradului de handicap în cazul minorei L.S.A.

9. de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2011-2012 (ultima dată la 16 octombrie 2012), a primit, în mod repetat, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp, în trei rânduri, diferite sume de bani de la M.A. și C.E., în total 160 RON, în vederea încadrării sau menținerii în grad de handicap a copilului acestora.

10. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că la data de 16 octombrie 2012, a pretins de la numita N.F. sume de bani (50 de RON sau măcar 30 RON) în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru încadrarea în grad de handicap a minorului N.I.C., refuzând eliberarea documentului în condițiile în care reprezentantul legal al minorului nu a dispus de suma de bani pretinsă.

11. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 16 octombrie 2012, a pretins și primit de la numita U.I. suma de 25 de RON, cu titlu de contravaloare a consultației, motivat de faptul că nu avea bilet de la medicul de familie, în schimbul căreia a eliberat un certificat medical necesar pentru încadrarea minorului U.N.S. în grad de handicap.

12. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, a pretins și primit de la învinuitinuitul B.M., în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, anual, începând cu anul 2009 și ultima dată la 18 octombrie 2012, sume de bani, în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorei B.C.M., precum și pentru prescrierea tratamentului necesar a fi administrat acesteia.

13. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, a pretins și a primit diferite sume de bani, de la inculpatul G.A.A., în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, anual, începând cu anul 2007 și ultima dată la data de 18 octombrie 2012 (1.700 RON și 100 euro), în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de evaluare a gradului de handicap atribuit minorei G.A.B.

14. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 2011-2012 (ultimul act material datând din vara anului 2012), a pretins și primit sume de bani de la numita P.A., în vederea eliberării de certificate medicale necesare constituirii dosarului de încadrare/menținere în grad de handicap a minorei I.B.I.

15. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în toamna anului 2011, a pretins și ulterior a primit de la inc. B.A.M. suma de 3.000 RON, în vederea întocmirii documentației necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M. și ulterior în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în data de 16 octombrie 2012, a pretins aceeași sumă, de la aceeași învinuitinuită, în același scop, pentru reevaluarea gradului de handicap al minorului din februarie 2013

16. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada mai-iunie 2012, a primit de la inculpatul G.A. suma de 200 euro, în vederea întocmirii documentației fictive necesare încadrării în grad de handicap a minorei G.R.I.

17. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, a primit, de la inculpatul M.E.A. în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anilor 2011 și 2012 (ultima data la 25 septembrie 2012), de fiecare dată produse alimentare în vederea acordării de consultații și tratament pentru minorul S.M.

18. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, a primit, de la învinuitinuitul T.G., în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în datele de 26 septembrie 2012 și ulterior 17 octombrie 2012, produse alimentare în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.A. (nepot după fiu al învinuitinuitului T.G.) și în vederea eliberării de prescripții medicale numitului B.V.I. (nepot după fiică al învinuitinuitului T.G.).

19. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2012, a pretins foloase necuvenite învinuitinuiților S.M.A. și S.R.M., în vederea eliberării unor certificate medicale necesare constituirii dosarelor de încadrare în grad de handicap a copiilor lor minori S.E.G. și S.R.M.A., în condițiile în care aceștia nu erau în evidență cu tratament de specialitate.

20. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2012, a primit suma de 20 RON de la inculpatul E.L., în scopul de a elibera documente medicale în baza cărora s-a realizat încadrarea în grad de handicap a minorei E.M.L.

21. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii august 2012, a pretins și primit de la M.G.C. suma de 600 RON, în vederea întocmirii documentației medicale necesare încadrării într-un grad superior de handicap, a minorului M.N.C.

22. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în luna septembrie 2012, a primit de la D.T. suma de 200 RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de orientare școlară, pentru minora M.A., aflată în întreținerea acesteia.

23. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2009-septembrie 2012, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, anual a pretins și primit de la P.V. diferite sume de bani, în total 2.300 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei P.G.A.

24. Fapta comisă de inculpata M.E., constând în aceea că, în cursul lunii august 2012, a pretins de la numita A.M. suma de 1.000 RON, în vederea încadrării în grad de handicap a minorului D.M.S., aflat în creșterea și întreținerea acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

25. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2012, a pretins și ulterior datei de 26 septembrie 2012, inculpatul M.E. a primit de la T.M., suma de 150 RON, în vederea încadrării minorului T.D.S. într-un grad de handicap superior celui acordat în cursul anului 2011.

26. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în data de 27 septembrie 2012, a primit de la C.G.A. suma de 50 RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar la comisia pentru evaluarea gradului de handicap a minorului C.S.M.

27. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2007-2012 (ultima dată în cursul lunii mai 2012), a pretins și primit de la numita H.F., diferite sume de bani (în total 1.500 RON), în vederea încadrării/menținerii în grad de handicap a miorului H.B.G.

28. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2010-2012, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, anual, a pretins și primit de la numita B.M.A. diferite sume de bani, în total 250 RON, pentru menținerea gradului de handicap a minorei B.C.A.

29. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în luna august 2012, a pretins și primit de la numita I.A.M. suma de 30 RON în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.S.C.

30. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul anului 2008, a pretins și primit de la numita A.G.E. suma de 100 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei A.S.D.

31. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2009-2012 (ultima dată pe data de 14 septembrie 2012), a pretins și primit de la numita C.L. diferite sume de bani (total 3.400 RON) în vederea menținerii gradului de handicap al minorului C.R.I.

32. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii octombrie 2012, a primit suma de 50 de RON de la numita S.C.A., în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a persoanei aflată în întreținerea acesteia, S.R.I.

33. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în cursul anului 2011, premergător evaluării în vederea încadrării în grad de handicap a minorului S.D.R., a pretins și ulterior a primit 1.000 RON de la numita S.I., reprezentantul legal al minorului, în vederea obținerii gradului de handicap și ulterior în cursul anului 2012, a pretins suma de 600 de RON în vederea menținerii deciziei de încadrare în grad de handicap, cu prilejul reevaluării și după evaluare a mai pretins suma de 400 de RON, în scopul de a îndeplini un act contrar îndatoririlor sale în calitate de medic și membru al comisiei, lăsând impresia că-i poate atesta o internare fictivă într-o clinică universitară.

34. de exercitare fără drept a profesiei de farmacist, prevăzută și pedepsită de art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu referire la art. 281 C. pen., constând în aceea că, începând cu anul 2007 și până la data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultațiilor acordate în calitate de medic specialist în neurologie și psihiatrie pediatrică, a comercializat efectiv medicamente atât din cabinetul particular, ce funcționa în cadrul SC A.I. SRL Bacău, cât și din cabinetul public situat în Policlinica Bacău, în condițiile în care nu era autorizată pentru exercitarea acestei activități în conformitate cu Legea nr. 95/2006, în vederea obținerii de venituri necuvenite.

Pentru toate faptele reținute în sarcina inculpatei de la pct. 1 lit. a) și lit. b) se va face aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. pen.

II. S.C., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că: la data de 11 octombrie 2012, în calitate de președinte al Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap Bacău a primit de la inculpata M.E. și inculpatul H.C.G. suma de 300 RON, pentru ca, în schimbul acesteia să elibereze certificatul de încadrare a persoanei adulte H.L.A., în grad de handicap.

III. H.C.G., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, prevăzută și pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că: la data de la data de 17 septembrie 2012, a oferit și remis suma de 500 de euro inculpatului M.E., pentru ca aceasta să-și exercite influența la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menținerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica sa, după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, în conlucrare cu traficanta de influență, a remis suma de 300 RON numitului S.C., președintele comisiei menționate, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat.

IV. B.C., în prezent concediu pentru creșterea copilului, căsătorită, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, prevăzută și pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că: la data de 18 octombrie 2012, cu sprijinul învinuitinuitei V.A., a dat suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranșă, inculpatei M.E., în vederea eliberării unui certificat medical pentru fiica sa minoră, B.M.I., pe baza căruia, ulterior, să-și exercite influența la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului, în vederea încadrarea acesteia într-un anumit grad de handicap.

V. V.A., referent social la Primăria comuna P. județul Bacău, căsătorită, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în cursul lunii octombrie 2012, a sprijinit-o pe inculpata B.C. prin acordarea de sfaturi, punerea la dispoziție a unor documente medicale privind copilul său și intermedierea punerii în legătură a acesteia cu inculpata M.E. care să își exercite, contra unei sume de bani, influența la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului, în vederea obținerii unui certificat de încadrare în grad de handicap a numitei B.M.I. în baza căruia, B.C. să poată beneficia de prelungirea concediului de creștere a copilului până la vârsta de 3 ani.

VI. B.A.M., consilier senior la Banca C.R., Asigurări de Viață B., căsătorită, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cpen., constând în aceea că, în perioada cuprinsă între toamna anului 2011-februarie 2012, a remis inculpatului M.E., în două tranșe, suma de 3.000 RON, pretinsă de aceasta, în vederea întocmirii documentației necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M. și ulterior la data de 16 octombrie 2012, acționând în baza continuării activității infracționale, a promis învinuitinuitei M.E. aceeași sumă de bani, în vederea menținerii gradului de handicap cu prilejul următoarei evaluări.

VII. G.A., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul anului 2012, a remis inculpatei suma de 200 euro, în vederea întocmirii documentației necesare încadrării în grad de handicap a minorei G.R.I.

C. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitinuiților:

1. L.S., fără antecedente penale, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 22 octombrie 2012, a remis inculpatei M.E. o pungă cu cafea, o pungă cu patru pere și suma de 20 de RON, în vederea realizării formalităților necesare pentru evaluarea anuală a gradului de handicap a minorei H.E.;

2. I.M.C., fără antecedente penale, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la data de 22 octombrie 2012, a remis inculpatei M.E., produse alimentare (un curcan, 30 de ouă și un caș), în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minora I.I.K., fiica sa;

3. C.G., fără antecedente penale, căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la data de 22 octombrie 2012, a remis inculpatei M.E., suma de 30 RON, în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul C.P.;

4. M.E.A., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, la data de 25 septembrie 2012, a dat produse alimentare în valoare de aproximativ 71 RON, conform propriei estimări, inculpatul M.E., în schimbul consultației acordate pentru prescrierea de tratament medical;

5. T.G., fără antecedente penale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 26 septembrie 2012, a dat inculpatei M.E., produse alimentare în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.A.;

6. S.M.A., fără antecedente penale,

7. S.R.M., fără antecedente penale,

ambii cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în cursul lunii septembrie 2012, au oferit foloase necuvenite inculpatei M.E., medic specialist în neurologie pediatrică, în vederea eliberării unor certificate medicale necesare constituirii dosarelor de încadrare în grad de handicap a copiilor lor minori S.E.G. și S.R.M.A., în condițiile în care aceștia nu erau în evidență cu tratament de specialitate.

8. E.L., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în data de 14 septembrie 2012, a dat suma de 20 de RON inculpatei M.E., în scopul de a-i elibera documentele medicale în baza cărora s-a realizat menținerea gradului de handicap a minorei E.M.L., întrucât faptele comise de fiecare dintre acești învinuitinuiți nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni.

Aplicarea față de susnumiți a unor sancțiuni cu caracter administrativ, amendă în sumă de câte 100 RON fiecare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a constatat următoarele:

La data de 11 iulie 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpata M.E., medic specialist în neurologie și psihiatrie pediatrică, șef al Laboratorului de Sănătate Mintală Infantilă din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău și membru al Serviciului de Evaluare Complexă al Copilului cu Dizabilități din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău, condiționa acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap a minorilor, inclusiv pentru cei care au dizabilități reale, de pretinderea și primirea de bani sau alte foloase.

Concret, în baza procesului-verbal de sesizare din oficiu, s-a reținut că inculpata M.E., în baza atribuțiilor deținute în cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități, avea acces la documentele din dosarele minorilor, care conțineau și date referitoare la situația socio-materială a familiei, precum și a coordonatelor de contact, ale acestora. În aceste condiții, inculpata solicita părinților sau persoanelor ce aveau în creștere și îngrijire minorii să se prezinte la cabinetul medical din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău sau la cabinetul particular, sub pretextul necesității efectuării unei evaluări complexe a copilului în calitate de medic specialist, ocazie cu care în cadrul consultațiilor acordate, pretindea sume de bani în valoare echivalentă cu un salariu lunar al asistentului personal, susținând fie că este singura persoană care deține responsabilitatea pentru stabilirea gradului de handicap, fie că prin poziția pe care o are în cadrul acestei comisii, are influență asupra celorlalți membri, cărora le este destinată o parte din suma pretinsă.

S-a reținut, totodată, că în situațiile în care minorilor le erau eliberate certificate medicale necesare completării dosarelor de evaluare/reevaluare, de către un alt medic, inculpata condiționa formularea propunerii de menținere a gradului acordat anterior de schimbarea medicului curant în favoarea sa, astfel încât minorii cu dizabilități să devină pacienții săi.

Prin același act de sesizare, s-a reținut că inculpata condiționa încadrarea în grad de handicap, în unele cazuri, și de achiziția medicamentului R., procurat din Germania și vândut la suprapreț, existând conturate indicii că produsul este contrafăcut.

Verificările efectuate ulterior în cauză au certificat toate aspectele semnalate și, mai mult decât atât, au evidențiat faptul că activitatea infracțională a fost una amplă, extinzându-se pe o perioadă de câțiva ani, începând cu anul 2007, cel puțin așa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, și până la data de 22 octombrie 2012, când a fost stopată ca urmare a realizării acțiunii flagrante.

Probele administrate în cauză au dovedit că inculpata M.E., profitând de calitatea sa profesională, atât în baza contractului individual de muncă încheiat cu Spitalul Județean Bacău, cât și în baza contractului de colaborare cu Consiliul Județean Bacău, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău și a atribuțiilor conferite de funcția publică pe care o exercita, participând la luarea deciziilor medicale, pe baza cărora se realizează încadrarea în grad de handicap, sau putându-le influența, a luat hotărârea de a-și asigura venituri pentru sine și familia sa, într-un mod facil, dar ilegal, prin specularea situației socio-familiale a minorilor cu dizabilități și exploatarea oricăror oportunități menite să-i asigure orice fel de venituri.

Astfel, probatoriul administrat în cauză a confirmat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, împrejurarea că inculpata M.E., în calitatea de medic specialist în neurologie-psihiatrie pediatrică și membră a Comisiei Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități Bacău din cadrul D.G.A.S.P.C., uzând de prerogativele pe care le avea în această din urmă calitate, rol decizional din punct de vedere medical necesar încadrării/menținerii în grad de handicap a minorilor cu dizabilități, condiționa, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în acest sens de pretinderea unor sume de bani. Probațional, s-a reliefat că, în unele din situațiile în care nu-și „primea dreptul”, refuza eliberarea documentelor medicale necesare evaluării sau efectua propuneri de încadrare într-un grad de handicap necorespunzător în raport cu afecțiunile de care suferea copilul, ceea ce a determinat exercitarea unei reale presiuni asupra pacienților, care, de cele mai multe ori, s-au văzut nevoiți să remită sumele de bani pretinse.

Pretinderea s-a realizat de către inculpată atât în mod direct, cât și în mod indirect.

Pretinderea directă se realiza, de regulă, în situația „cazurilor noi”, respectiv, atunci când se înregistra pentru prima dată un nou pacient în evidența inculpatei, sau atunci când aceasta dorea să opereze o majorare de „tarif, situație care, potrivit probelor administrate, de regulă, intervenea cam o dată la 2 ani, pretinderea fiind realizată atât în situația cazurilor noi reale (copilul chiar suferea de afecțiuni pe baza cărora se putea încadra în grad de handicap), cât și a celor nereale (copilul nu suferea de afecțiuni încadrabile în grad de handicap, însă reprezentanții legali ai acestora doreau să uzeze de această calitate pentru a-și prelungi concediu de creștere a copilului de la 2 la 3 ani sau pentru că în lipsa altor venituri de pe urma unui certificat de încadrare în grad de handicap puteau obține foloase lunare).

În aceste din urmă situații, inculpata solicita reprezentantului legal ca, la suma de anul trecut, să mai adauge ceva.

Pretinderea indirectă se realiza, de regulă, prin atitudinea adoptată de inculpată în cadrul consultațiilor acordate pacienților care, din neștiință sau din principiu, nu ofereau nimic.

Comportamentul acesteia, concretizat în ignorarea pacientului, inițierea cu acesta a unor conversații fără nici o legătură cu exercitarea actului medical, ori adoptarea unei tăceri asociată cu desfășurarea de diverse activități în prezența pacientului (privitul de geam, udatul florilor, spălatul unor recipiente cu rol de ambalaj primar al unor medicamente), coroborat cu cele relatate de pacienții din sala de așteptare, respectiv „ (...) că dacă nu-i dai, nici nu se uită la tine!” era de natură să determine pacientul să ofere inculpatei ceva, sub presiunea unei constrângeri morale efective potrivit căreia dacă nu ar fi procedat în acest sens, risca să piardă drepturile decurgând din încadrarea copiilor în grad de handicap și nu numai chiar dreptul de a obține medicația corespunzătoare tratării afecțiunilor severe de care sufereau aceștia.

Ca și modalitate de acțiune care dovedește abilitate, stăruință infracțională deosebită și încălcarea celor mai elementare norme de conviețuire socială, la minimum de normalitate, s-a dovedit că inculpata M.E., atunci când dorea să pretindă bani sau alte foloase necuvenite, se orienta către persoane care proveneau din familii modeste, nevoiașe, de regulă din mediu rural, care nu aveau acces la informații și nici posibilități reale de a consulta alți medici din centre universitare, inducându-le ideea că dacă o vor asculta le va fi bine atât lor cât și copiilor și sub aparența unei disponibilități excesive, se oferea să-i ajute chiar și cu achiziționarea medicamentelor pe care le prescria.

Cu privire la acest din urmă aspect, probațional s-a evidențiat că inculpata le propunea acestor pacienți ca, pentru a le fi mai ușor să intre în posesia medicamentelor, pentru a-i scuti de deplasări la farmacii, în condițiile în care nu le-ar fi găsit pe toate în același loc, să se ocupe ea personal de achiziționarea medicamentelor, urmând ca pacienții să completeze rețetele cu datele personale la rubrica de primire direct la aceasta în cabinet, cu ocazia ridicării tratamentului.

Astfel, deși prin acest comportament inculpata a creat premisele aparenței de disponibilitate maximă în sprijinul pacientului, mulți dintre reprezentanții legali ai minorilor datorită condiției sociale fiind convinși de aceasta și nerealizând conduita ilicită referitoare la achiziția de medicamente, în realitate această disponibilitate avea alt scop și nu s-a dovedit a fi în sprijinul pacienților.

Această manieră de lucru a reprezentat de fapt o altă sursă de venituri pentru inculpată, în condițiile în care după completarea rețetelor gratuite la rubrica de primire de către pacient, inculpata M.E. suplimenta tratamentul, completând prescripțiile și cu alte medicamente, pe care ulterior le ridica din farmacii și-și crea stocuri de medicamente în cabinetele în care își desfășura activitate, pe care ulterior le vindea altor pacienți.

Condiționarea pacienților de a veni lunar după prescripții medicale la medicul specialist nu reprezenta o situație favorabilă acestora, în contextul în care în cadrul consultațiilor lunare, aceasta le solicita să cumpere medicamente de la ea și refuza să elibereze scrisoare medicală medicului de familie în vederea prescrierii de tratament lunar, la recomandarea sa ca specialist, dacă pacientul nu plătea pentru aceasta.

Tot în cadrul modalității de recrutare a pacienților s-a evidențiat în baza probelor administrate că, în unele situații, inculpata M.E., în ipoteza în care în cadrul evaluării sesiza certificate medicale eliberate de un alt medic specialist, ulterior contacta telefonic reprezentanții legali ai minorilor și le solicita să se prezinte la cabinetul personal sau în policlinică, la aceasta pentru o nouă evaluare, iar în ipoteza în care pacienții dădeau curs acestei invitații, de cele mai multe ori motivați de însăși calitatea inculpatei din cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități și de afirmațiile acesteia de genul că „de ea se vor izbi și la anul”, „ștampila și parafa sunt la mine”, „decizia medicală e a mea”, în cadrul consultațiilor le pretindea în mod direct ori le sugera să-i dea ceva, lăsându-le impresia că au obținut un grad superior celui corespunzător afecțiunii minorilor prin meritul ei și că dacă nu vor da curs acestei solicitări situația nu se va mai repeta și în anul următor. Totodată, le sugera să opteze pentru a le deveni medic curant, urmărind obținerea de venituri prin încasarea contravalorii consultațiilor la cabinetul particular, ce funcționează în cadrul SC A.I. SRL Bacău, societate aflată în relația contractuală cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția a Copilului Bacău, pe componenta Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități.

Un alt mod de obținere de foloase materiale injuste utilizat de inculpată s-a dovedit a fi traficul de influență la Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap.

Concret, în situația copiilor care se apropiau de vârsta de majorat, inculpata le preciza părinților acestora, cu prilejul ultimei examinări în Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități, că după ce vor deveni adulți trebuie să pregătească dosarele mai cu grijă, deoarece criteriile sunt mai severe, iar pentru a obține același grad de handicap, sugerându-le că îi poate ajuta întrucât are influență asupra președintelui Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, doctorul S.C., învinuitinuit în cauză, condiționând însă acest ajutor de pretinderea și primirea unor sume de bani.

În baza sesizării și a investigațiilor efectuate inițial în cauză, pe marginea aspectelor semnalate, având în vedere existența datelor și indiciilor temeinice privind săvârșirea și continuarea săvârșirii de infracțiuni de corupție de trafic de influență, în scopul asigurării probațiunii și identificării tuturor participanților la săvârșirea faptelor, având în vedere specificul acestora, precum și măsurile de precauție sporite pe care și le lua inculpata M.E., negociind condițiile pretins ilicite cu referire la eliberarea/obținerea avizului favorabil necesar eliberării certificatului de încadrare într-un anumit grad de handicap, din partea tuturor membrilor comisiei, împrejurarea că aparent toate persoanele implicate erau direct interesate să obțină, contra cost, documentele medicale necesare încadrării ulterioare în grad de handicap, astfel încât nu ar fi putut fi audiate fără existența unui risc de deconspirare, în scopul continuării documentării activității infracționale desfășurate, al identificării tuturor persoanelor implicate și nu în ultimul rând al unui moment operativ optim pentru realizarea surprinderii în flagrant, activități ce nu puteau fi realizate prin alte mijloace de probă, Tribunalul Bacău a autorizat folosirea mijloacelor intruzive prevăzute de art. 911 și urm. C. proc. pen. ce au confirmat pe deplin activitatea infracțională desfășurată de inculpată.

1. La data de 22 octombrie 2012, a avut loc prinderea în flagrant a inculpatei M.E., imediat după ce a primit de la inculpatul L.S., o pungă cu cafea, 4 pere și suma de 20 de RON, pentru ca în schimbul acestora inculpata să-i elibereze bilet de trimitere în vederea efectuării investigațiilor medicale necesare reevaluării nepoatei sale, minora H.E., în vârstă de 17 ani, în contextul în care, în cadrul consultației, inculpata și-a manifestat disponibilitatea de a o ajuta și pe viitor, prin acțiuni care lăsau să se creadă că-și va exercita influența la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, pentru a-i determina pe aceștia să mențină minorei gradul de handicap și după majorat.

În cadrul consultației acordate de inculpata M.E. numitei H.E. din data de 22 octombrie 2012, începând cu ora 11:50:14, în cabinetul numărul 13, din incinta Spitalului Județean de Urgență Bacău, din municipiul Bacău, Pavilion Ambulatoriu de specialitate copii, etajul I, rezultă în mod neechivoc cum inculpata o pregătește pe aceasta, în sensul de a simula comportamentul unei persoane cu grave dizabilități în vederea inducerii în eroare a membrilor comisiei asupra stării de sănătate, afirmând, „fii atentă (...) mergi așa (mimează din mâini și din umeri un mers greoi specific unei persoane cu dizabilități, imaginile înregistrate fiind mai mult decât elocvente) (...) mergi așa (...) și când te pune acolo, tu să te ții de masă (...) poți? Am înțeles că poți (...) ai auzit? Deci ca să mă (...) să mă ajuți că îi păcat (...) că dacă nu tre să trec la gradul II și îi păcat (...) gradul I aicea ca să primești dincolo. Ca să mai primești dincolo ceva. Ne-am înțeles?”, după ce în prealabil afirmă că președintele de la adulți (n.n. făcând referire la învinuitinuitul S.C.) „o fost colegul meu (...) l-am recomandat eu și el nu voia (...) lasă bă nu fi fraier”.

Fiind audiată, inculpata L.S. arată că în ziua de 22 octombrie 2012, s-a prezentat la Policlinica de Copii din Spitalul Județean de Urgențe Bacău, la inculpată, în vederea obținerii certificatului medical și al biletului de trimitere la medicul psihiatru în vederea evaluării, documente medicale necesare pentru constituirea dosarului necesar reevaluării gradului de handicap al minorei program pentru perioada 1-10 noiembrie 2012, ocazie cu care i-a remis o pungă cu cafea, o pungă cu patru pere și suma de 20 de RON, bunuri și bani pe care inculpata le-a luat și le-a pus undeva sub birou, după care i-a completat adeverința necesară nepoatei sale H.E. și biletul de trimitere.

După realizarea flagrantului, cu ocazia percheziției efectuate în baza autorizației a Tribunalului Bacău, în cabinetul din Ambulatoriul Public de Specialitate a fost identificată suma totală de 280 RON, într-un pliant al produsului medical „D.”, aflat pe suportul de tastatură calculator amplasat sub blatul biroului la care se afla așezată inculpata, sumă ce reprezintă totalul sumelor de bani primite de la persoanele cărora le-a acordat consultații în cursul zilei de 22 octombrie 2012, până la momentul intervenției echipei operative, precum și produse alimentare (un curcan, un caș și 30 de ouă).

De asemenea, au fost identificate medicamente, precum și documente medicale ce atestă, fie pregătirea unor noi infracțiuni, fie confirmarea celor deja consumate, așa cum rezultă din procesele-verbale de desigilare din datele de 1 și 11 noiembrie 2012, care se coroborează cu declarațiile reprezentanților legali ai persoanelor menționate în aceste documente și nu în ultimul rând cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpată și cu înregistrările audio-video sau audio în mediu ambiental.

Concomitent cu acțiunea flagrantă au fost efectuate percheziții domiciliare la locuințele deținute de inculpată și în alte locații ce prezentau interes pentru cauză, fiind identificate însemnate mijloace materiale de probă și sume de bani, pe baza cărora s-au conturat pe deplin aspectele sesizate.

Mai mult decât atât, cu ocazia percheziției efectuate în baza autorizației a Tribunalului Bacău, în cabinetul medical situat în municipiul Bacău, ce funcționează în cadrul SC A.I. SRL Bacău, în care își desfășura activitatea în regim privat inculpata M.E., activitate care a început la ora 16:45, după finalizarea percheziției efectuate în cabinetul din Spitalul Județean de Urgență Bacău, Pavilion Ambulatoriu de Specialitate Copii, au fost identificate însemnate cantități de medicamente, atât în încăperea cu destinație cabinet de consultații, cât și în celelalte trei încăperi, așa cum rezultă din filmarea video judiciară efectuată cu prilejul acestei activități.

De asemenea, și în această locație au fost identificate documente medicale ce atestă fie pregătirea unor noi infracțiuni, fie confirmarea celor deja consumate.

Din valorificarea mijloacelor intruzive autorizate în cauză a rezultat că în ziua flagrantului, respectiv la data de 22 octombrie 2012, inculpata, direct sau indirect, fie a pretins, fie a primit bani sau alte foloase care nu i se cuvin, fie a acceptat promisiunea unor astfel de foloase sau nu a respins-o în scopul de a-și îndeplini, a nu-și îndeplini, a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririlor sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatori, așa cum se va detalia în cele ce urmează.

2. La data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultației acordate învinuitinuitei I.M.C., aceasta a remis inc. M.E. produse alimentare (un curcan, 30 de ouă și un caș), care le-a primit în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minora I.I.K., fiica învinuitinuitei. Aceste bunuri au fost identificate în cabinetul inculpatei cu ocazia percheziției efectuate după realizarea flagrantului.

Din declarația învinuitinuitei I.M.C. rezultă că a remis acele bunuri întrucât auzise din zvon public că „la medic nu se merge cu mâna goală” și că este singura dată când a remis astfel de produse, deși fiica sa a fost examinată în Comisia din cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități Bacău la data de 10 iunie 2012, ulterior pe baza raportului întocmit de membrii acestei comisii fiind încadrată în gradul I de handicap.

De asemenea, arată că a mers lunar pentru prescrierea tratamentului la inculpata M.E., însă aceasta nu i-ar fi pretins niciodată bani sau bunuri.

Această declarație a învinuitinuitei I.M.C. trebuie analizată și apreciată din punct de vedere al veridicității și prin prisma înregistrărilor audio-video care au avut loc în cadrul consultației din 22 octombrie 2012, din care se evidențiază că inculpata M.E. îi reproșează că nu a mai venit de mii de ani, respectiv de la data de 13 iulie 2012, pentru că era datoare de la comisie.

3. La data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultației acordate învinuitinuitului C.G., acesta a remis inculpatei M.E. suma de 30 RON, în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul C.P., fiul învinuitinuitului. Această sumă de bani a fost identificată în teancul cu bani identificat în cabinetul inculpatei cu ocazia flagrantului.

Din declarația învinuitinuitului C.G., rezultă că, deși fiul său nu este încadrat în grad de handicap, merge de circa 8 ani de zile la inculpata M.E., pentru eliberarea de rețetă cu tratament medicamentos, recomandat a fi administrat fiului său pe baza diagnosticului medical stabilit de medici din municipiul Miercurea Ciuc, iar la data de 22 octombrie 2012, din proprie inițiativă a remis inculpatei suma de 10 RON, așezând-o pe biroul acesteia, în semn de recunoștință.

Declarația învinuitinuitului C.P. este confirmată în integralitate de înregistrarea audio-video în mediu ambiental, mai puțin sub aspectul sumei remise care a fost de 30 RON și nu de 10 de RON.

4. La data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultației acordate învinuitinuitei A.A.M., aceasta a remis inculpatei M.E. suma de 50 RON, în scopul de a-i examina și a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul A.E.G., fiul învinuitinuitei. Această sumă de bani a fost identificată în teancul cu bani identificat în cabinetul inculpatei cu ocazia flagrantului.

Din declarația învinuitinuitei A.A.M., care se coroborează cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a înregistrărilor audio-video în mediul ambiental, rezultă că în ziua de 21 octombrie 2012, fiul său a leșinat urmare a unei lovituri și consultând medicul de familie, acesta i-a dat trimitere către inculpata M.E., în calitate de medic specialist.

Astfel, în dimineața zilei de 22 octombrie 2012, inculpata A.A.M., împreună cu copilul său, s-a înscris pe lista de așteptare a pacienților inculpatei M.E. și până i-a venit rândul a aflat din discuțiile cu ceilalți părinți care veneau cu copii la consultație că dacă „nu îi dă doctoriței M.E. minim 50 de RON, nici nu o va băga în seamă”. În aceste condiții, înainte de a intra în cabinet cu copilul a pus în trimiterea de la medicul de familie suma de 50 de RON, iar în momentul în care a intrat în cabinet pentru consult a remis învinuitinuitei M.E. biletul de trimitere în care se aflau cei 50 de RON. Inculpata M.E. a despăturit biletul de trimitere, a luat suma de 50 de RON și a pus-o undeva sub birou, după care a consultat copilul și i-a eliberat o rețetă compensată, solicitându-i să revină la control peste trei săptămâni și să o contacteze în cazul în care simptomele copilului se repetă, dându-i în acest sens numărul de telefon.

5. La data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultației acordate învinuitinuitei C.I., aceasta a remis inculpatei M.E. suma de 100 RON, în scopul de a a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul C.A.G., fiul învinuitinuitei. Această sumă de bani a fost identificată în teancul cu bani identificat în cabinetul inculpatei cu ocazia flagrantului.

Din declarația învinuitinuitei C.I. rezultă că, deși fiul său nu este încadrat în grad de handicap, merge de circa 1 an de zile la inculpata M.E., pentru eliberarea de rețetă compensată cu tratament medicamentos, prescris a fi administrat fiului său de către aceasta din urmă, în calitate de medic specialist, deși nu cunoaște diagnosticul copilului său, iar la data de 22 octombrie 2012, din proprie inițiativă, a remis inculpatei suma de 20 RON, pe care aceasta i-a luat și i-a așezat undeva sub birou, așa cum obișnuia să procedeze de circa 1 an de zile, lună de lună, de când venea la inculpată, remițând de fiecare dată sume, de bani, în vederea eliberării de rețetă medicală, dar și pentru achitarea contravalorii medicamentelor ce îi erau vândute direct din cabinet.

Declarația învinuitinuitei C.I. este confirmată în integralitate de înregistrarea audio-video în mediu ambiental, mai puțin sub aspectul sumei remise care a fost de 100 RON (o bancnotă) și nu de 20 de RON (două bancnote a câte 10 RON).

Este cert că, în situația acestui pacient, inculpata M.E., lunar, elibera rețetă compensată pentru anumite medicamente și separat îi recomanda și îi vindea și medicamente din cabinet ce nu erau inscripționate și erau scoase din ambalajele primare.

Diferența de bani până la suma de 280 de RON, identificată în cabinetul în care își desfășura activitatea inculpata este justificată prin încasările efectuate de aceasta din vânzările de medicamente (atât comprimate, cât și sirop, așa zis R.), către martorii G.I.A., B.M.A. și B.E., așa cum rezultă din înregistrările ambientale.

Astfel, din cele 14 persoane cărora li s-au acordat consultații în ziua de 22 octombrie 2012, doar 3 persoane nu au oferit sume de bani sau alte foloase inculpatei, iar alte 2 persoane i-au promis că-i vor aduce în viitor produse alimentare, respectiv 3 saci cu varză (cazul numitei I.E.) și ghebe (cazul numitei H.A.).

Din înregistrările discuțiilor purtate de inculpată cu aceste din urmă persoane, rezultă că inculpata nu respinge promisiunea acestor foloase, ba chiar o încurajează și afirmă că dacă este vorba despre o cantitate mai mare îi mai dă și mamei sale (proces-verbal de redare în formă scrisă a conținutului dialogului ambiental din 22 octombrie 2012, începând cu ora 9:04:20).

Probatoriul administrat în cauză a confirmat pe deplin realitatea aspectelor semnalate, dovedindu-se dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpata M.E., în calitățile pe care le avea, după o procedură devenită uzanță, pretindea și primea sume de bani și/sau bunuri, de regulă produse alimentare, în cadrul consultațiilor acordate, maniera de lucru fiind bine cunoscută în rândul pacienților, astfel încât activitatea infracțională ce formează obiect de cercetare în cauză se repeta cu o frecvență zilnică.

În cazul pacienților aflați în evidența inculpatei de mai multă vreme, periodic, aceștia, cunoscând maniera de lucru, în cadrul consultațiilor lunare, dădeau bani și/sau bunuri, în schimbul eliberării de acte medicale necesare pentru efectuarea investigațiilor, acte ce ulterior erau utilizate în cadrul procedurii de reevaluare în scopul menținerii în gradul de handicap, dar uneori și pentru eliberarea de rețete, iar în situația în care la consultații nu dispuneau de sumele de bani, inculpata le preciza că rămân datori, ținând evidența acestor datorii și reamintindu-le acest aspect în cazul consultațiilor ulterioare.

Descrierea activității infracționale desfășurată de inculpată, constând în aceea că, zilnic, direct sau indirect, fie a pretins, fie a primit bani sau alte foloase care nu i se cuveneau, fie a acceptat promisiunea unor astfel de foloase sau nu a respins-o în scopul de a-și îndeplini, a nu-și îndeplini, a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririlor sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatori, se va detalia în continuare, în cele ce urmează.

6. La data de 15 octombrie 2012, în cadrul consultației acordate numitei C.L., aceasta a remis, la solicitarea inculpatei M.E., suma de 100 RON, în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul C.P.A. în vârstă de 6 ani.

Din declarația martorei C.L. rezultă că, la data de 12 octombrie 2012, fiul său C.P.A. a făcut o criză convulsivă, fiind internat la secția de urgență a Spitalului Municipal Roman, ocazie cu care i s-a recomandat un consult de specialitate neuropsihiatrică la doctor M.E. de la Bacău.

Astfel, în ziua următoare pe data de 13 octombrie 2012, martora C.L. a contactat-o telefonic pe inculpata M.E., în vederea programării la consultație, inițial stabilindu-se ca aceasta să se realizeze la cabinetul particular, pentru data de 15 octombrie 2012.

În ziua de 15 octombrie 2012, martora C.L. s-a prezentat la cabinetul particular, ocazie cu care nu a găsit-o pe inculpata M.E., ulterior contactând-o și convenind să meargă la cabinetul din policlinică, ceea ce s-a și întâmplat.

După efectuarea investigațiilor medicale de specialitate, recomandate de inculpata M.E., martora a revenit în cabinetul acesteia din policlinică, ocazie cu care i s-a prescris tratament pe bază de rețetă compensată, însă deși a solicitat nu i s-a precizat diagnosticul copilului.

În timp ce examina rezultatele investigațiilor, martora C.L., considerând că trebuie să plătească consultația, a întrebat-o pe inculpata M.E., cât o costă, iar aceasta i-a răspuns „50”. Martora C.L. a remis învinuitinuitei M.E. o bancnotă de 100 RON, pe care a așezat-o pe birou, de unde a fost luată de aceasta din urmă și introdusă în sertarul de sub blatul biroului, interval în care a întrebat-o dacă nu are mărunt, iar martora a afirmat „lăsați așa”. Ulterior, inculpatei M.E. i-a eliberat rețeta.

Declarația numitei C.L. este confirmată în integralitate de înregistrarea audio-video în mediu ambiental și se coroborează totodată cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de învinuitinuită cu aceasta și nu în ultimul rând cu mențiunile din documentele medicale ridicate din cabinetul inculpatei M.E. (registre de rețete).

Este de menționat și faptul că în cadrul celorlalte consultații acordate de inculpata M.E. la data de 15 octombrie 2012, a pretins și/sau primit diferite sume de bani dar și alte foloase, în schimbul vânzării de medicamente direct din cabinet, după cum urmează:

- de la numita L.P., ouă, nuci, două mere și 50 de RON, în schimbul cărora îi dă mai multe feluri de pastile din cabinet, pentru aceasta, după ce în prealabil inculpata M.E. a întrebat-o dacă „să-i dea rețetă sau să-i dea medicamente de aicea”, ulterior concluzionând „că-i dă de aicea că-s mai ieftine oleacă”.

- de la numita P.M., în calitate de reprezentant legal al minorului P.R.S., o sacoșă cu vinete și una cu ardei, primind în schimb de la inculpata M.E. un flacon cu așa-zisul sirop R.

Este elocvent de menționat că, în cazul în care pacienții nu aveau bani, inculpata le reproșa că „vin la ea nepregătiți” și uneori refuza să le elibereze prescripții medicale, și de fiecare dată, medicamente de la ea din cabinet, imputându-le reprezentanților legali ai minorilor că ar avea un comportament neresponsabil în raport cu medicația pe care trebuie să o administreze copiilor din cabinetul său, așa cum s-a întâmplat în cazul minorului M.C.V., în cadrul consultației acordate acestuia la data de 15 octombrie 2012, inculpata M.E. prescriindu-i rețetă pe care i-a înmânat-o mamei minorului M.M.A., cu precizarea „asta-i de la farmacie” și separat afirmând „am să-ți dau și niște casete de aicea”, iar la răspunsul numitei M.M.A. „da' nu am bani doamna doctor”, inculpata M.E., care se aplecase sub birou să ia medicamentele, s-a răzgândit și i-a spus „deci, vii pregătită! Să știi că trebuie să-i dau și pentru protecție de ficat”, precum și în cazul numitei C.C.M., care, indirect, a fost dată afară din cabinet, în condițiile în care inculpatul M.E. când a auzit că nu are bani să achite medicamentele, a ignorat-o, deplasându-se la ușă și chemând un alt pacient.

Aspecte similare se evidențiază și în cazul consultației acordate numitului A.F.

7. La data de 16 octombrie 2012, în cadrul consultației acordate numitei L.V., aceasta a remis suma de 30 de RON inculpatei M.E., în scopul de a-i elibera certificatul medical necesar pentru constituirea dosarului de evaluare al minorei L.S.A., nepoata sa, programată la comisia din 19 octombrie 2012.

Din declarația numitei L.V. rezultă că a dat această sumă de bani din proprie inițiativă și nu pentru că i s-ar fi pretins și ar fi remis cu altă ocazie sume de bani inculpatei M.E., în calitate de medic, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, însă această declarație trebuie analizată, iar veridicitatea celor relatate trebuie apreciată prin prisma ansamblului probatoriului administrat în cauză, din care rezultă în mod neechivoc faptul că oferirea de bani și/sau alte foloase învinuitinuitei era încetățenită în rândul pacienților acesteia, probele testimoniale fiind covârșitoare în acest sens și coroborându-se perfect cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a discuțiilor purtate în mediu ambiental de inculpată cu pacienții pe întreaga perioadă de monitorizare intruzivă. Astfel, cu referire la cazul L.V. este de menționat că în momentul intrării acesteia în cabinetul învinuitinuitei M.E. în ziua de 16 octombrie 2012, a așezat pe biroul acesteia niște bancnote (30 de RON conform declarației) afirmând „vreau să vă dau o atenție, că n-am mai fost de mult atenta”.

8. La data de 16 octombrie 2012, în cadrul consultației acordate numiților M.A. și C.E., ambii reprezentanți legali ai minorului M.G.D., M.A. a remis suma de 80 de RON învinuitinuitei M.E., în scopul de a-i elibera certificatul medical și trimitere la examenul psihologic, documente necesare pentru constituirea dosarului de evaluare al minorului, în regim de urgență, întrucât se apropia termenul limită în care era planificată reevaluarea.

Din declarația martorului M.A. rezultă că, la data de 16 octombrie 2012, a remis învinuitinuitei suma de 80 de RON, iar anterior în alte două dați, în împrejurări similare, o dată în anul 2011 și o dată în anul 2012, a mai remis suma de 30 RON și respectiv 50 de RON, întrucât „așa se obișnuiește să dai la medic”.

Din cercetările efectuate în cauză (declarațiile martorilor M.A., C.E., care se coroborează cu declarația martorei C.M. și procesul-verbal de redare în formă scrisă a dialogurilor purtate în mediu ambiental de inculpata M.E. în cadrul consultației acordate minorului M.G.D., la data de 16 octombrie 2012) a rezultat că și anterior acestei date numiții M.A. și C.E. au oferit sume de bani învinuitinuitei M.E., pentru ca în schimbul acestora să aibă garanția avizării favorabile din punct de vedere a deciziei medicale a încadrării copilului lor M.G.D. într-un grad de handicap, pe baza căruia să poată obține o alocație cât mai mare.

9. La data de 16 octombrie 2012, în cadrul consultației acordate în cabinetul din policlinica Bacău, inculpata M.E. a pretins de la numita N.F. sume de bani (50 de RON sau măcar 30 RON) în vederea eliberării unui certificat medical necesar pentru orientarea școlară a minorului N.I.C., refuzând eliberarea documentului în condițiile în care reprezentantul legal al minorului nu a dispus de suma de bani pretinsă.

Din declarația numitei N.F. rezultă că fiul său N.I.C., în vârstă de 14 ani, a fost încadrat în gradul III de handicap în cursul anului 2011 și urmează cursurile Școlii Speciale din C. După începerea anului școlar, având nevoie de un nou certificat medical eliberat de un medic specialist pentru orientare școlară, martora N.F. s-a prezentat la data de 16 octombrie 2012, la cabinetul învinuitinuitei M.E. din Policlinica Bacău, solicitând eliberarea unui astfel de document. Motivat de faptul că nu avea bilet de trimitere, inculpata M.E. i-a solicitat să plătească și i-a pretins în mod direct suma de 50 de RON pentru consultație, afirmând „consultația e 50, dar măcar 30”. întrucât numita N.F. nu dispunea de acești bani, a ieșit din cabinet, iar inculpata a continuat consultațiile cu ceilalți pacienți.

Declarația numitei N.F. se coroborează perfect cu înregistrarea audio-video în mediu ambiental din data de 16 octombrie 2012 și cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a dialogului purtat în cadrul consultației.

10. La data de 16 octombrie 2012, inculpata M.E. a pretins suma de 50 de RON și ulterior, după negocieri și rugăminți, a reținut de la numita U.I. suma de 30 de RON, cu titlu de contravaloare a consultației, motivat de faptul că nu avea bilet de trimitere de la medicul de familie, scopul consultației fiind acela al eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului U.N.S., diagnosticat cu autism.

Din declarația numitei U.I. rezultă că, la data de 16 octombrie 2012, în vederea obținerii certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului U.N.S., diagnosticat cu autism, s-a prezentat la cabinetul inculpatei M.E. din Policlinica Bacău, în cadrul căruia acesta acorda consultații medicale în regim public și gratuit, în baza contractului individual de muncă încheiat cu Spitalul Județean Bacău. După ce a explicat motivul pentru care a venit, inculpata M.E. a afirmat „dacă nu ai trimitere trebuie să plătești consultația”, indicându-i expres, la întrebarea cât, suma de 50 de RON, după care aflând că de toți banii are la ea 50 de RON și se afla împreună cu soțul și încă un copil, respectiv fetița U.S.E. de 10 ani, a afirmat „n-o să plătiți 50 de RON, dar măcar jumătate”. Numita U.I. i-a înmânat inculpatei M.E. bancnota de 50 de RON, și concomitent a rugat-o să-i rețină „250 doar” (în fapt 25 RON), iar inculpata a luat acea bancnotă și dintr-un sertar i-a restituit, dându-i rest practic, suma de 20 de RON, formată din două bancnote a câte 10 RON.

Declarația numitei U.I. se coroborează perfect cu înregistrarea audio-video în mediu ambiental din data de 16 octombrie 2012 și cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a dialogului purtat în cadrul consultației.

Este de menționat și faptul că în cadrul celorlalte consultații acordate de inculpata M.E. la data de 16 octombrie 2012, a pretins și/sau primit diferite sume de bani dar și alte foloase, în schimbul vânzării de medicamente direct din cabinet, după cum urmează:

- de la numitul I.S., suma de 50 de RON, în condițiile în care i-a pretins 10 RON pentru medicamentele pe care i le-a înmânat din cabinet pentru a i le administra minorului I.I.A. (M.), iar acesta i-a remis o bancnotă de 50 de RON, spunându-i să lase așa chiar dacă i-a dat mai mult.

- de la numitul B.L., în calitate de reprezentant legal al minorei B.A., suma de 10 RON și promisiunea că o să-i aducă niște ghebe, primind în schimb de la inculpata M.E. niște pastile.

11. Începând cu anul 2009 și până la data de 18 octombrie 2012, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, anual, inculpata M.E. a pretins și primit de la învinuitinuitul B.M. diferite sume de bani, în vederea eliberării certificatului medical necesar încadrării/menținerii în grad de handicap, precum și pentru eliberarea de rețete medicale necesare pentru tratarea minorei B.C.M.

Din exploatarea mijloacelor intruzive autorizate, la data de 18 octombrie 2012, rezultă discuții elocvente privind maniera pretinderii anuale de către inculpata M.E. a unor sume de bani considerabile de la reprezentantul legal al minorei B.C.M., premergător activității de evaluare în cadrul comisiei în care se realizează activitatea de evaluare în vederea formulării sau confirmării diagnozei complexe pentru argumentarea pertinentă în fața Comisiei pentru Protecția Copilului a propunerilor referitoare la încadrarea în grad de handicap, în cadrul căreia inculpata M.E. își desfășura activitatea cu rol decizional din punct de vedere medical.

Coroborând aceste date cu declarația învinuitinuitului B.M. rezultă că sub presiunea amenințării că în ipoteza în care nu-i va remite suma pretinsă nu va aviza favorabil, din punct de vedere medical, încadrarea copilului în grad de handicap, presiune exercitată anual și negociată periodic, învinuitinuitul B.M. a remis învinuitinuitei în anii 2009 și 2011, suma de câte 600 RON, iar în data de 18 octombrie 2012, a remis învinuitinuitei suma de 100 de euro, formată din două bancnote a câte 50 euro, pe care aceasta le-a luat, întrebându-l dacă mai are datorii din urmă și „anul trecut cât o ajuns la comisie”. În contextul în care învinuitinuitul B.M. i-a confirmat că anul trecut (în 2011) i-a dat 6 milioane, inculpata M.E. i-a precizat că „și anul ăsta o să fie tot așa”, solicitându-i să facă el paritatea RON/euro și diferența să i-o aducă în timp.

Conform imaginilor video, în debutul înregistrării din data de 18 octombrie 2012, inculpata M.E. se afla așezată la masa de lucru din cabinetul din policlinică, când în birou a intrat un bărbat, identificat ca fiind învinuitinuitul B.M., iar ulterior discuția s-a derulat, sintetic, astfel:

B.M.:- Astăzi am fost bine, îs număru' 3 la rând. Doamna doctor, am adus ceva.

În momentul 09:33:05 al înregistrării, învinuitinuitul B.M. arată două posibil bancnote învinuitinuitei M.E., aceasta privește cum învinuitinuitul B.M. le așează pe birou.

B.M.:- E bine așa?

M.E.:- Așa! Asta pentru (...) pentru ce vine, nu? -se uită la bancnote și le bagă în birou în partea din mijloc.

B.M.:- Da, da, pentru (...) comisie.

M.E.:- Aveai datorii din urmă?

B.M.:- Nu, n-aveam datorii.

În momentul 09:53:57 al înregistrării, discuția dintre învinuitinuiții M.E. și B.M. se derulează astfel:

M.E.:- Anu' trecut cât ne-o ajuns că nu mai știu?

B.M.:- Îîî (...) eu sunt al treilea.

M.E.:- Nu, nu! Anu' trecut cât o ajuns la comisie? Nu mai țin minte. Cât o fost?

B.M.:- Adică (...) la ce vă referiți?

M.E.:- Cât o fost?

B.M.:- A! Anu' trecut, șase milioane parcă (...)

M.E.:- Și anu' ăsta o să fie tot așa (...) Poftim!

B.M.:- Nu face o sută de euro?

M.E.:- Poftim?

B.M.:- Nu face o sută de euro? Deocamdată eu mai rămân dator.

M.E.:- Face, face! Da, nu știu cât (...) Te uiți mata, că nu știu (...)

B.M.:- Așa (...)

M.E.:- Cât îi? 42 (...) sau nu știu cât (se referă la cursul valutar).

B.M.:- Înseamnă că mai rămân eu dator o lună de zile.

M.E.:- În timp așa. E! Bine”

Aspectele rezultate din dialogul anterior menționat cu referire sumele de bani pretinse și remise și în anii anteriori de către învinuitinuitul B.M., în scopul exercitării atribuțiilor de serviciu pe care inculpata M.E. le avea în virtutea funcției deținute, participând la luarea sau influențarea deciziilor în cadrul unei componente a Serviciului de Asistență Socială, ca serviciu public, au fost recunoscute și detaliate de învinuitinuitul B.M., cu ocazia audierii, declarație din care redăm, în extras, următoarele pasaje relevante:

„(...) I-am explicat situația și evoluția copilului, i-am arătat documentele medicale și certificatul medical eliberat de doamna dr. R., a examinat fetița, după care doamna dr. M. a spus că „dacă nu știu care-i treaba, pentru încadrarea copilului în grad de handicap trebuie să-i dau suma de 800 RON”. Această solicitare a făcut-o pe șleau, în mod direct, iar eu am rămas șocat. I-am explicat că este mult prea mult, că vede și dumneaei în ce situație sunt atât eu cât și copilul, că este dreptul copilului și că nu se justifică să-i dau această sumă de bani, însă ea mi-a spus că „sita când rămâne fără faină se duce la vecini”, ceea ce însemna că ar trebui să mă împrumut pentru a face rost de acea sumă de bani, dacă nu o am.

Mi-a explicat totodată că dacă nu o să-i dau „tot de dânsa o să mă izbesc la comisie, deoarece ea are decizia medicală și ea are parafa” și în ipoteza în care nu-i voi da suma pretinsă nu o să vizeze încadrarea copilului în grad de handicap.

Am negociat cu doamna doctor, înțelegând că dacă nu-i voi da nu o să văd gradul copilului și până la urmă am bătut palma pentru suma de 600 RON.

Aceeași situație s-a repetat și cu ocazia evaluărilor ulterioare anuale, respectiv și în cursul anului 2011 și în cursul anului 2012. De fiecare dată mi s-a pretins de către doamna doctor suma de 600 RON, pe care am plătit-o în anul 2011, iar în cursul anului 2012 i-am dat doar 100 euro, formată din două bancnote a câte 50 euro, pentru că atât am avut, iar doamna doctor mi-a spus că rămân dator pentru luna ianuarie.

Întrucât sunt creștin-catolic și m-am angajat să spun adevărul, declar că au fost rareori situații în care când veneam după rețetele medicale lunare, doamna doctor M. îmi zicea să-i dau și eu un trei. Prima dată i-am dat 3 RON, însă doamna doctor a spus că nu 30 de RON, iar eu i-am dat. Această situație s-a întâmplat de vreo 3-4 ori, într-un an. Eu gândeam atunci când îmi cerea acești bani, probabil doamna doctor rămânea fără bani de pâine și de asta îmi cerea.

Am acceptat să dau aceste sume de bani, întrucât știam că de dumneaei depinde încadrarea sau nu a copilului meu în continuare în grad de handicap și îmi era teamă că dacă nu dau copilul nu va mai beneficia de drepturile ce i se cuveneau întrucât dumneaei era în comisie și de dumneaei mă izbeam ori de câte ori aveam nevoie să evaluez copilul (...)”.

12. Începând cu anul 2007 și până la data de 18 octombrie 2012, în mod repetat, anual, inculpata M.E. a pretins și primit de la inculpata G.A.A., sume de bani pentru eliberarea certificatelor medicale necesare evaluărilor anuale ale gradului de handicap al minorei G.A.B., după cum urmează: 200 RON în anul 2007, 200 RON în anul 2008, 300 RON în anul 2009, 400 RON în anul 2010, 100 de euro în anul 2011 din 150 euro pretinși și 600 de RON în data de 18 octombrie 2012.

Din exploatarea mijloacelor intruzive autorizate în cauză, la data de 18 octombrie 2012, se evidențiază că la ora 13:32:39, inculpata M.E. a început consultația cu o pacientă de sex feminin ce a fost identificată ca fiind inculpata G.A.A., în contextul în care în dreptul ușii se mai afla o persoană de sex feminin, îmbrăcată într-un halat alb, cunoscută după apelativul G., identificată ca fiind îngrijitoarea C.G.B., de care inculpata M.E. se ferește în mod evident, în condițiile în care inculpata G.A.A. a scos din geantă suma de 600 RON, pentru a-i remite medicului, iar acesta îi solicită „să-i bage înăuntru până pleacă G.”.

Ulterior, inculpata G.A.A. așează pe birou suma anterior menționată, ce a fost luată de inculpata M.E., iar dialogul relevant cauzei, purtat între cele două, evidențiază aceeași manieră de lucru ca și în cazul învinuitinuitului B.M.

Conform înregistrărilor în mediu ambiental, în momentul 13:33:30 învinuitinuita G.A.A. scoate din geantă niște bancnote și le pune pe birou, după care în momentul 13:33:35 învinuitinuita M.E. ia cu brațul stâng de pe masa de lucru bancnotele puse de învinuitinuita G.A.A. și le pune în partea stângă, timp în care dialogul dintre cele două persoane se desfășoară după cum urmează:

G.A.A.: Uitați aicea șase, (n.n. se referă la suma de 600 RON, pentru ca, în schimb, inculpata să-i elibereze certificatul medical din 18 octombrie 2012, necesar pentru reevaluarea anuală a gradului de handicap a minorei G.A.B.) și-mi spuneți cât (...)

M.E.: (...) (neinteligibil-n.n.) (...) înainte cât o fost? (n.n. se referă la suma pe care G.A.A. a dat-o inculpatei în același scop, în cursul anului trecut)

G.A.A.: Tot așa.

Din modul de acțiune, evident clandestin, s-a intrat direct în subiect, fără o altă discuție prealabilă, rezultă în mod cert că maniera de lucru a inculpata M.E. era bine cunoscută de pacientă, oferind elemente suficiente și certe că se procedase în același mod și altă dată.

Această suspiciune s-a confirmat cu ocazia audierii învinuitinuitei G.A.A., care a detaliat modalitatea de remitere anuală a sumelor de bani pretinse de inculpata M.E., motivul pentru care a procedat în acest mod, respectiv împrejurarea că „până nu achita prețul solicitat” i se refuza eliberarea certificatului medical, document esențial pentru constituirea dosarului pe baza căruia se realiza evaluarea anuală a gradului de handicap a copilului său cu reale dizabilități.

Potrivit declarației învinuitinuitei, minora G.A.B. a fost încadrată în grad de handicap încă din anul 2006, suferind de acondroplazie (nanism).

Monitorizarea medicală a copilului a fost realizată inițial de medici din București, care începând cu anul 2007 i-au recomandat să găsească un medic specialist în raza localității de domiciliu, care să-i elibereze certificatul medical necesar pentru evaluarea gradului, pentru a evita o deplasare în capitală doar pentru acest motiv.

Astfel, inculpata G.A.A. a devenit pacienta inculpata M.E.

În cadrul primei consultații din cursul anului 2007, deși i-a explicat despre ce este vorba, inculpata G.A.A. a constatat că inculpata M.E. refuza să-i elibereze certificatul medical și prelungea în mod nejustificat consultația, motiv pentru care a „conștientizat că ceea ce vorbeau pacienții care așteptau să intre la dumneaei, precum și cei care ieșeau după examinare, în sensul că dacă nu-i dai bani nu se rezolvă nimic, este perfect adevărat” și în aceste condiții i-a oferit acesteia suma de 100 RON, care i-a luat însă a spus că nu este de ajuns și mai trebuie încă pe atât, refuzând să-i elibereze certificatul până va aduce diferența.

Abia după ce a revenit cu încă 100 RON, inculpata M.E. a completat și eliberat numitei G.A.A. certificatul medical din 22 noiembrie 2007, pe numele minorei, ce-i era necesar pentru constituirea dosarului de la comisie. În anul următor în 2008, a mers din nou la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii din București, unde a obținut certificatul medical din 22 octombrie 2008, necesar tot pentru comisia de evaluare a gradului de handicap, în ideea de a o evita pe inculpata M.E., însă a trebuit să meargă să-i facă fișa psihologică a copilului în policlinică la Bacău și tot a dat de învinuitinuită. Aceasta i-a spus că deși are toate documentele necesare pentru comisie, trebuie să-i dea și anul acesta, cum i-am dat și anul trecut. Întrucât auzise de la oamenii de pe hol că dacă nu-i dai „dreptul”, chiar dacă aduci documente medicale din altă parte, nu-ți dă gradul, decizia medicală în comisie fiind atributul ei, inculpata G.A.A. a fost nevoită să-i dea 200 RON, deși nu i-a eliberat vreun document suplimentar ci doar pentru că știa că de ea depinde încadrarea sau nu a copilului său în grad de handicap.

În anul 2009, cunoscând procedura, inculpata G.A.A. a venit gata pregătită cu 200 RON, pe care i-a dat după ce a văzut că făcea orice ca să nu-i elibereze documentul. Când i-a dat banii, inculpata M.E. i-a luat și a spus că mai trebuie să mai pună 100 RON față de acum un an, fără nici o explicație și pentru a evita tergiversarea eliberării documentului medical, a suplimentat cu încă 100 RON și abia după aceea inc. M.E. a completat certificatul medical, fără număr, din 18 noiembrie 2009.

În anul 2010, s-a repetat aceeași situație, însă de această dată inc. M.E. a pretins și ulterior a primit suma de 400 RON.

În anul 2011, aceeași situație s-a reiterat, însă de această dată, întrucât inculpata G.A.A. nu a găsit-o pe inculpata M.E. în Policlinică și a mers la cabinetul particular, unde i-a remis suma de 100 euro, pentru că atâta avea, în schimb fiindu-i eliberat certificatul din 26 octombrie 2011, precizându-i că trebuie să-l vizeze directorul policlinicii și totodată, spunându-i că trebuie să-i mai aducă 50 de euro, bani pe care însă nu i-a mai dus și nici numărul de telefon nu a mai vrut să i-l dea, pentru a evita să mai fie contactată ulterior de aceasta pentru diferență.

Este de menționat și faptul că în cadrul celorlalte consultații acordate de inculpatul M.E. la data de 18 octombrie 2012, a pretins și/sau primit diferite sume de bani dar și alte foloase, în schimbul vânzării de medicamente direct din cabinet, după cum urmează:

- de la numita I.M., în vârstă de 17 ani, a pretins suma de 10 de RON, pentru a-i vinde niște medicamente din cabinet și a refuzat să i le înmâneze până când va veni cu banii; totodată, în cadrul consultației acordate vizând și eliberarea de tratament medical pe bază de rețetă, inculpata M.E. îi pretinde minorei I.M. să-i aducă legume din grădină, aspect care se evidențiază atât din declarația numitei I.M., dată în prezența mamei sale, cât și din mijloacele intruzive autorizate în cauză.

- de la numita G.T.M., în calitate de reprezentant legal al minorului G.I.A., suma de 10 RON, primind în schimb de la inculpata M.E. un plic cu medicamente.

- de la numita B.I., în calitate de reprezentant legal al minorei B.A.G., suma de 10 RON, primind în schimb de la inculpata M.E. așa-zisul sirop R.

- de la numita S.M.A., în calitate de reprezentant al minorei S.C.F., suma de 20 de RON, eliberându-i în schimb un sirop pentru ficat, deși din discuții rezultă că tânăra a făcut ultima criză acum 8 ani.

13. În perioada 2011-2012, în mod repetat, anual, inculpata M.E. a pretins și primit de la numita P.A., sume de bani în vederea încadrării/menținerii în grad de handicap a minorei I.B.I. (în total, 650 RON, urmând să primească o diferență de 450 RON după încasarea primelor drepturi decurgând din încadrarea în gradul de handicap ale minorei pe anul 2012-2013).

Din exploatarea mijloacelor intruzive autorizate în cauză, la data de 19 octombrie 2012, se evidențiază că această pacientă achiziționează, contra cost, de la inculpata M.E. atât siropul R., în schimbul sumei de 20 RON, pentru minora I.B.I., fiica sa, cât și pastile pentru mama sa, M.M.B., în schimbul sumei de 60 de RON.

Din verificările efectuate a rezultat că într-adevăr minora I.B.I. este încadrată în grad de handicap, aflându-se în creșterea și îngrijirea efectivă a bunicii sale M.M.B.

Lunar, pentru prescrierea medicației ce trebuie administrată copilului, conform planului de recuperare, se prezentau la cabinetul inculpatei M.E. din policlinică, fie M.M.B., fie P.A., ocazie cu care inculpatul le elibera rețete compensate cu tratament de administrat copilului și, suplimentar, le vindea din cabinet siropul așa-zis R., un flacon/lună, în schimbul unor sume care în timp au variat de la 60 RON până la 10 de RON, după cum le pretindea inculpata.

Din declarația martorei P.A., rezultă că achiziționează lunar produsul R. de la inculpata M.E., începând cu luna mai 2009, plătind în perioada mai 2009-mai 2011, câte 60 de RON/lună, în perioada noiembrie 2011-iunie 2012 câte 30 RON/lună, iar în perioada iulie 2012-septembrie 2012 câte 10 RON/lună.

La data de 19 octombrie 2012, prezentându-se pentru tratamentul lunar la cabinetul inculpatei M.E., din policlinică, a achiziționat de la aceasta R. cu suma de 20 de RON și pastile pentru mama sa, cu suma de 60 de RON.

Tot din declarația martorei P.A. rezultă că pe data de 24 mai 2011, după evaluarea minorei în cadrul comisiei din care făcea parte și inculpata M.E., aceasta i-a solicitat să o aștepte la cabinet și dând curs acestei cereri, în cadrul discuției ulterioare, i-a pretins în mod direct suma de 500 RON, pentru ca raportul de evaluare să plece cu propunere de încadrare a minorei în gradul I.

Potrivit susținerilor martorei P.A., deși a remis inculpata M.E. suma pretinsă, Comisia pentru protecția copilului a decis încadrarea minorei în gradul II de handicap.

De asemenea, se evidențiază că în cursul anului 2012, cu ocazia vizitei la domiciliu efectuată de echipa mobilă, în cursul lunii iunie, martora P.A. a fost atenționată că a depășit termenul limită în care trebuia să se prezinte cu minora pentru reevaluare. În acest context, a procedat la demararea procedurii de obținere a documentelor necesare pentru constituirea dosarului și cu prilejul solicitării certificatului medical, inculpata M.E. i-a pretins cu 100 RON în plus față de anul trecut.

Întrucât nu dispunea de întreaga sumă, P.A. a remis inculpatei pe loc 150 de RON, convenind cu aceasta ca diferența să i-o plătească din prima alocație a copilului de grad I, lucru care nu s-a întâmplat, întrucât comisia a decis menținerea gradului II.

Analizând declarația martorei P.A., în contextul întregului material probator administrat în cauză, dar și în cel al discuțiilor înregistrate în mediul ambiental, din care se evidențiază că este pacientă veche și că afirmațiile reprezentantului legal al minorului vizavi de comportamentul acestuia par oarecum exagerate și nu vor fi crezute niciodată de comisie, apreciem că aspectele relatate de această martoră sunt veridice și cu referire la pretinderea și primirea sumelor de bani pentru obținerea unui grad de handicap superior celui în care s-ar încadra afecțiunea de care suferă minorul, chiar dacă acesta nu a fost acordat.

Este de menționat și faptul că în cadrul celorlalte consultații acordate de inculpata M.E. la data de 19 octombrie 2012, a pretins și/sau primit diferite sume de bani, în schimbul vânzării de medicamente direct din cabinet, după cum urmează:

- de la numita A.G., a pretins suma de 60 de RON, pentru a-i vinde niște medicamente din cabinet, pentru ea ca adult, pentru a avea un somn liniștit.

Potrivit înregistrării audio-video efectuată în mod autorizat, la data de 19 octombrie 2012, coroborată cu declarația martorei A.G., rezultă că aceasta a fost la cabinetul inculpatei M.E., la data respectivă din mai multe motive, respectiv pentru a i se prescrie rețetă pentru nepoata sa B.C.E., pentru obținerea unei scrisori medicale pe care să o atașeze la dosarul de evaluare a stării de handicap a nepoatei sale și, de asemenea, pentru a primi un tratament medical pentru sine, constând într-un număr de 3 tipuri de medicamente, sub formă de comprimate, două de culoare roșie și unul de culoare albă, care să îi ajungă pentru o lună.

- de la numitul N.M., în calitate de reprezentant legal al minorului N.I., suma de 20 RON, primind în schimb de la inculpata M.E. un sirop pe care să-l administreze minorului pentru ameliorarea durerilor de cap provocate în urma unei lovituri.

Este de evidențiat că, inițial martorul N.M. i-a remis inculpatei M.E. o bancnotă de 10 RON, moment în care inculpata a afirmat „20 băi! ăsta-i 10”, iar la afirmația martorului, după ce se uită în portofel, dacă are să-i schimbe, inculpata M.E. răspunzând afirmativ, îi remite acestuia o bancnotă de 100 RON, pe care o ia și îi dă rest 80 de RON, bani pe care îi scoate din pliantul inscripționat „D.” în care au fost identificate și sumele de bani pretinse și primite în ziua flagrantului.

- de la numita C.R.C., în calitate de reprezentant legal al minorului C.A.S., suma de 20 de RON, primind în schimb așa zisul medicament R.

Potrivit declarației numitei C.R.C., această situație s-a perpetuat lunar începând cu luna august 2012.

14. La data de 19 octombrie 2012, conform înregistrărilor în mediu ambiental din cabinetul în care își desfășura activitatea inculpata în cadrul asistenței medicale publice, s-a prezentat și inculpata B.C., după ce în prealabil a contactat-o telefonic pe inculpata M.E., pentru a se asigura de locul unde o găsește, respectiv cabinetul particular sau policlinică, în vederea înmânării unui bilet, despre care discutaseră în seara precedentă.

În cadrul acestei consultații, care se dovedise a fi, în baza probelor administrate, o pregătire a modalității de constituire a documentației medicale necesare pentru atestarea fictivă a unor afecțiuni, pe baza cărora minora B.M.I., fiica învinuitinuitei B.C., să fie ulterior încadrată într-un grad de handicap, situație de pe urma căreia aceasta din urmă să-și poată prelungi concediu de creștere a copilului de la 2 la 3 ani.

Astfel, la data de 19 octombrie 2012, era în desfășurare activitatea infracțională începută anterior de inculpata M.E. și inculpata B.C., pe componenta traficului de influență și respectiv a cumpărării influenței.

Din probatoriul administrat în cauză, s-a stabilit că, la data de 18 octombrie 2012, în timp ce inculpata M.E. se afla în cabinetul particular ce funcționează în cadrul SC A.I. SRL Bacău, inculpata M.E. a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranșă, de la inculpata B.C., în vederea pregătirii tuturor actelor necesare eliberării unui certificat medical pentru fiica sa minoră, B.M.I. și pentru ca, pe baza acestuia, ulterior să-și exercite influența la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului, în vederea încadrării minorei într-un anumit grad de handicap.

Actele de urmărire efectuate în cauză, au reliefat că intermedierea întâlnirii dintre inculpata M.E. și inculpata B.C. a fost realizată de inculpata V.A., persoană care a beneficiat, în trecut, de aceleași servicii din partea inculpatei, pentru copilul său, vizând doar consecința prelungirii concediului de creștere a copilului de la 2 la 3 ani.

Inculpata V.A. este prietenă veche cu inculpata B.C. Cunoscând că inculpata V.A. a beneficiat de concediu de creștere a copilului prelungit de la 2 la 3 ani, în urmă cu mai mulți ani, inculpata B.C. a apelat la aceasta pentru a o sprijini în efectuarea unor demersuri similare.

Probațional s-a stabilit că în ziua de 1 octombrie 2012, inculpata M.E. a fost contactată de V.I., soțul inculpatei V.A., pentru a se interesa de programul de lucru al inculpatei în vederea acordări unei consultații unui copil cu probleme de respirație pe nume M., inculpata programând-o pentru sâmbătă, după ora 9:00, la cabinetul particular.

La data fixată, respectiv pe 6 octombrie 2012, inculpata M.E. este contactată de inculpata V.A., spunându-i că a ajuns la cabinet și o așteaptă.

În cadrul consultației acordate de inculpata M.E. la data de 6 octombrie 2012, începând cu ora 11:25:51, inculpatele B.C. și V.A., se evidențiază în mod neechivoc intenția inculpatei B.C. cu sprijinul și concursul direct al inculaptei V.A. de a cumpăra sub promisiunea oferirii de bani influența inculpatei M.E. pentru a face un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, respectiv să ateste într-un certificat medical afecțiuni pe baza cărora ulterior să obțină încadrarea într-un grad de handicap precum exercitarea de influențe asupra membrilor comisiei superioare abilitate să emită această decizie.

Mai mult decât atât, rezultă că inculpata M.E. își manifestă totala disponibilitate în efectuarea acestor demersuri, urmărind obținerea unei sume consistente de bani, prin orice mijloace, inclusiv prin instruirea persoanei interesate, respectiv a inculpatei B.C., cu referire la pașii pe care trebuie să-i urmeze, ceea ce trebuie să spună atât medicului de familie pentru a-l convinge să-i dea o copie după fișa de observație și bilet de trimitere la medicul specialist, cât și ulterior în fața Comisiei de evaluare a copilului cu dizabilități.

Elocvente în acest sens sunt discuțiile purtate în mediu ambiental de inculpata M.E., inițial cu inculpata V.A. și ulterior cu inculpata B.C., din care redăm, sintetic:

V.A.: (sec. 162) Mă mai știți pe mine? Mă mai știți?

M.E.: Ba da.

V.A.: Ba da? Mă știți, nu? Am venit cu o problemă tot de genu' ăla.

M.E.: (...)

V.A.: Cu care m-ați ajutat pe mine. Și (neinteligibil), e o persoană de încredere.

M.E.: Da, da' ce (...) câți ani are copilul?

V.A.: Are un an și (...) șase, șapte luni.

M.E.: Și soțul, tot polițist?

V.A.: Da (...) Iau 6 milioane pe lună (...) merge foarte greu (...) Dar (...) cu Dumnezeu înainte (...) nu mai zic nimica (...)

M.E.: Da, am înțeles (...) Păi ce să zic eu (...)? Ă (...) Și unde-i copilul ăsta? Tot de acolo din P. îi?

V.A.: Nu, acuma stau în Bacău ei (...)

M.E.: Da' tu de unde o cunoști?

V.A.: Îi prietena mea, ea (...)! Am copilărit, am făcut liceu' împreună. Deci nu (...)

M.E.: Da (...)

V.A.: Da (...)

M.E.: Și ce (...)?

V.A.: I l-o botezat sora mea (...)

M.E.: Îhî (...) Și mai are copii?

V.A.: Nu.

M.E.: Și el ce muncește?

V.A.: El este inginer (...) nu știu de care (...) electronist (...)

M.E.: îhî (...) Și copilul, cum arată? Trebuie să-l văd.

V.A.: Da (...)!

M.E.: Ai auzit, nu?

V.A.: Peste tot, ești ascultat (...) și nu știu cum (...) Tocmai de aia (...)

M.E.: Poftim?

V.A.: Tocmai de aia am venit ca să vorbesc, să nu (...) prin telefon (...) nu (...)

M.E.: Nu mai știu (...) Atuncea când ai făcut tu, cât era? Că nu mai țin minte (...)

V.A.: (...) cred c-o ajuns la 50 de

V.A.: A, 500, acuma spuneți exact: cât?

M.E.: Da, să vină

V.A.: Mă gândeam că zic (...) trec, că poate totuși mă recunoașteți

M.E.: Cum să nu te recunosc?

V.A.: (...)

M.E.: Habar n-ai (...) Nu vă rețin totdeauna numele (...)

V.A.: Da, evident că vă vine greu (...) e și greu de (...) La câte nume aveți dvs. pe zi (...) îi de înțeles (...)

M.E.: Dar de foarte multe ori țin minte și numele (...) (neinteligibil) (...) copilul (...)

M.E.: Bag-o înăuntru.

V.A.: Da, o să o chem, da (...)

C. (n.n. B.C.): Bună ziua.

M.E.: Bună ziua. Cât are copilul?

B.C.: Un an și șapte luni și câteva zile.

M.E.: Ai adus documentele ei?

B.C.: Am doar certificatul ei de naștere.

M.E.: Ce medic de familie aveți?

B.C.: (neinteligibil) (...) pe Bacovia (...)

M.E.: N-o cunosc. Care e relația dvs. cu medicul de familie (...)?

B.C.: Bună (...)

M.E.: (...) Pentru că să știți că în toată problema asta (...) intervine și aportul medicului de familie.

B.C.: În ce sens?

M.E.: O să avem nevoie de niște documente (...) de la (...)

B.C.: Și ce anume ar trebui să (...)?

M.E.: Pentru că (...) o copie după fișa de observație

B.C.: Îhî (...)

M.E.: Ca să văd eu exact (neinteligibil).

B.C.: Că eu am fost și m-am adresat și la (neinteligibil) acum câteva zile, dar a zis că nu mai (...) deci n-o știut să spună prea multe, că (...) n-o avut cazuri așa (...) are anul ăsta două (...) și de asta probabil nici nu (...)

V.A.: I-o zis să (neinteligibil) de fetiță că să (...)

M.E.: Cum adică are anul ăsta două?

B.C.: Doamna doctor, are două cazuri, îî (...) care o să trebuiască să meargă la comisie (...) Dar sunt cu prematuri, deci (...) nu știu exact și (...)

V.A.: Ea i-o zis că nu poate respir a fata, că se îneacă, că (...)

B.C.: Însă (...) știe că-i un pic mai agitată, știe, și i-am spus și de problema care am avut-o și la naștere, nu știu dacă v-o spus A. (...) Am stat aproape o lună în spital, pentru că a făcut pneumonie pe aspirație. Și a stat tot timpul cu oxigen. Și de atunci am și rămas un pic cu (...) frica pentru că nu prea mai (...) și (...)

M.E.: (...) Trebuie să ajungeți cu ea aicea. (...) O să-l aduceți să văd copilul și (...) dacă mai vreun document acasă, și mi-ar conveni să mă uit un pic și pe (...) Fișa medicală a ei.

V.A.: Fișa medicală de la medicul de familie, îți zic eu (...)

B.C.: Pentru că în general, mergeam la pediatru în spital. Și de asta, chiar am și discutat, că n-am nimic la mână (...) care am (...)

B.C.: (neinteligibil) medic pediatru, n-are ce să-mi dea la mână (...) Asta-i problema (...)

M.E.: (...)

B.C.: Asta am discutat și cu medicul de familie

M.E.: (...) Ne gândim. Aduceți (...) (neinteligibil) (...)

V.A.: Ieșirile din spital, atunci când ai născut-o, trebuie să ai ceva pe-acasă. Că așa mă duc și (...)

B.C.: Îs date la medicul de familie, toate.

V.A.: Înseamnă că ai.

M.E.: Trebuia să-ți faci o copie.

B.C.: Da, n-am (...)

V.A.: Da' faci o copie acuma, că dă, nu-i problemă.

B.C.: (neinteligibil).

M.E.: Îi spui că o căzut foarte rău (...)

B.C.: Dai

M.E.: Spui că ai lăsat-o cu cineva și o chicat

V.A.: Lasă fată, așa, faci cum zice doamna doctor, B.C. (...)!

M.E.: Stați că nu-nțeleg. Să nu zică, ce?

B.C.: Că (...) zic special și să (...)

V.A.: Că minte, că (...) că o căzut

B.C.: Da, că o căzut la (...)

M.E.: Îi spui: doamna doctor, mi-am dat seama (...) chiar o căzut

V.A.: O căzut din pătuț, am lăsat-o cu soacră-mea (...) da, e bine așa.

B.C.: Da (...)

V.A.: Am lăsat-o cu soacră-mea, și când am venit, am găsit copchilul vânăt tot acasă, plângea de nu se putea! Și am întrebat-o de ce, și (neinteligibil) copchilul, (neinteligibil)! O căzut din pătuț (...)! Și gata, vreau ca să fac o consultare la un medic specialist. Și medicul respectiv, mi-o cerut copie după fișă. Nu-i bine așa?

M.E.: Da, da, da. Da.

M.E.: Tu n-ai avut nicio internare?

V.A.: Nu.

B.C.: Nu..

M.E.: N-ai avut internare?

V.A.: Nu, nu, nu (...)

M.E.: N-ai avut internare când o văzut-o?

V.A.: Nimic! Deloc! Doar și eu i-am zis (...)

B.C.: Nu, ca și diagnostic (...)

V.A.: Da' ce diagnostic?

M.E.: Nu, documente, ce documente ai avut?

V.A.: Am avut fișă de (neinteligibil) (...) și dacă nu mai știu, nu rețin (...) doamna doctor i-o (...)

M.E.: Dar n-ai avut o fișă de internare pe ăsta?

V.A.: Nuu (...)! Dar n-am avut, doamnă, nu știți că dvs. mi-ați zis? Că zic: și mi-ați zis că în cazul în care te întreabă cineva, să spui că ai fost. Și cum era acolo? Era o cameră întunecoasă, mi-o supus copchilul la nu știu ce (...) chestii pe-acolo, o trebuit să-i dau un siropel, să stea (...) Mi-ați spus dvs., știu sigur că (...) eram doxa de informații. Și acolo m-ați întrebat, la comisie, și am spus același lucru. Și copchilul meu o spus (...) ziceți-mi un medicament cu P, hî (...)

M.E.: Bine. Hai să vedem.

V.A.: Când să mai venim la dvs. ? Azi îi sâmbătă, (neinteligibil) zice că ar veni chiar să vedeți un pic și copilul.

M.E.: Păi nu știu, săptămâna viitoare.

B.C.: Păi nu știu, dacă vreți să venim și astăzi, să venim acum înapoi (neinteligibil).

M.E.: Păi nu știu, am înțeles că mai e (...)

M.E.: Dacă ajungi până îi văd eu pe ăștia doi (...) eu stau până pe la unu jumate (...)

B.C.: Îhî (...) (neinteligibil).

M.E.: Numai să-l văd, să-l văd așa un pic cum se prezintă cât de cât.

B.C.: Doamnă, (neinteligibil) dacă doamna doctor (neinteligibil) (...)

V.A.: Sună-l pe soțul ca s-o îmbrace (...) și imediat, o găsești îmbrăcată și numai o aduci.

B.C.: Dar sunt șanse?

M.E.: Eu trebuie să văd cum arată copilul.

V.A.: Da. Nu trebuie să vadă copilul? Hai.

M.E.: (în șoaptă) E extraordinar de greu (...) deci (neinteligibil).

B.C.: (neinteligibil) (...)

V.A.: Hai, B.C., aduci fata s-o vadă doamna doctor și mai (...) Săru-măna, o zi bună.

B.C.: La revedere, săru-mâna., discuție purtată în ziua de 6 octombrie 2012, începând cu ora 11:25:51 în cabinetul particular.

Ulterior, în cursul aceleiași zile, inculpata B.C. a revenit la cabinetul inculpatei M.E. cu fetița pe care a examinat-o, după care negociază prețul intervenției ilicite solicitate, elocvente fiind următoarele afirmații:

B.C.: (...) Și (...) decât să cheltui în stânga dreapta, mai bine vă dau dvs. ce e pentru (...)

M.E.: (...)

B.C.: Cât trebuie (...)

M.E.: (neinteligibil) așa (...) (neinteligibil) fișa aia, ca să vedem de ce mă pot lega (...)

B.C.: Am înțeles. Deci vă sun (...) pe mobil, să-mi spuneți în ce zi (...) vă găsesc, să vă întreb, ca să-i aduc, și (...) eventual următoarele vizite tot așa să fie, că o să mai vină și V.A. cu mine, sâmbăta, casă (...)

M.E.: Da' nu-i nevoie să vină V.A. cu tine. Poți să vii singură, care-i treaba? Îi mai deranjezi pe ăia de la O. că n-au nu știu ce (...)

B.C.: Da (...)

M.E.: Deci în primul rând trebuie să vedem fișa aia, ca să vedem exact pe ce ne axăm, și să-ți spun exact pe care dată să viu

B.C.: Da (...)

M.E.: Știi? Pe ce domeniu, că s-ar putea să facem (...) la dublu.

B.C.: Da?

M.E.: Să facem și ceva care să fie probabil cu respirator, o să vedem.

M.E.: (...) Așa. Că asta văd că-i perfectă, n-are nimica, (n.n. se referă la starea de sănătate a copilului, cel puțin din punct de vedere neurologic).

B.C.: Ea nu are, de asta v-am zis. Deci singurul (...) lucru e că (...) atunci când plânge, trebuie să-i suflu, dar (...)

B.C.: (...) Haideți vă rog, spuneți-mi așa, cu aproximație (...)

M.E.: Nu pot să-ți spun acuma, nu pot până nu-mi aduci fișa și până nu mă interesez. Chiar nu știu, trebuie să mă interesez.

B.C.: Ca să am și eu o idee (...)

M.E.: Deci ultima dată, ultima care o fost ajutată, o fost 30, dar nu mai știu acuma exact cum mai (neinteligibil). Asta o fost ă, hă, demult (...)

B.C.: (...)

M.E.: Înțelegi? Deci nu (...) chiar n-o mai fost situații care să fie așa, deci (...) copii care (...) au fost foarte mulți, dar de ăștia, care-s (...) (neinteligibil, în șoaptă).

B.C.: Da, știu.

M.E.: Înțelegi? Care au (...) na, și care-i adevărat, și-i costă (...) (neinteligibil) (...) Știi că toate trec pe la mine (...) la policlinică acolo (...) Mai este un (neinteligibil). Este Serviciul de Evaluare și după aceea dosarul este dus undeva la Consiliul Județean, după aceea trebuie să se ducă la Comisia Superioară. Și acolo-s vreo 14 persoane, (în șoaptă, deci îi complicat) Și toată lumea-și ia (...) măsuri de siguranță.

B.C.: (...) Da (...)

M.E.: (neinteligibil) că-i (...) greu (...) Foarte greu, nu-i ceva care să (...) Că astea, sunt niște documente care rămân, plus că după aceea trebuie (...) un an de zile (...) până se rezolvă problema, trebuie să vii lună de lună la tratament.

B.C.: Da, bine, asta (...) na, e (...) adică nu e cazul de tratament. Asta doar să fie pe (...) (n.n. se referă la menționarea tratamentului în planul de recuperare în așa fel încât să fie acoperit de rețete medicale, fără ca în realitate medicația să fie administrată copilului).

M.E.: Nu te duci la nimeni, că nu trebuie să știe (neinteligibil). Copilul a căzut de mai multe ori, nu știu ce, și (...)

B.C.: Da, deci nu dăunează, nu? (n.n. se referă la supunerea copilului unui EKG)

M.E.: Deci este ca și cum ar asculta muzică la căști.

B.C.: Nu, de asta zic, să nu-i dăuneze ei nimica.

M.E.: Dar asta, nu trebuie să știe nimeni, decât: tu, eu (...)

B.C.: Dar nu, nu știe nimeni (...).

M.E.: Și V.A., atât! Deci nu la nimeni, nimeni, nimeni (...)! Și doamnei doctor când te duci, cu o față așa, (neinteligibil), îi zici: doamna doctor, îs disperată Și o căzut copilul.

B.C.: Asta e, m-a trimis (...)

M.E.: Și o căzut copilul, o căzut copilul!

B.C.: Și o căzut, și acuma (...)

M.E.: O căzut copilul și m-am dus (...) îi spui că ai fost (...) că sâmbătă, așa, și că ai fost la un cabinet, la o doctoriță (...) nici nu-ți aduci aminte, da-ipe undeva, nu știi cum o cheamă (...) ți-o dat că era (...) venise, avea muncitori în casă și era foarte așa, și o sunat-o o prietenă, și o venit doctorița în halatul de (...) casă (...)

M.E.: Și-i mai bine să nu mai știe nimeni, înțelegi?

B.C.: Da, da, da. îi zic să vină, să nu vorbim prin telefon nimic, că

M.E.: Da (...)

B.C.: Nu, nici eu nu (...) cât mai discret.

M.E.: Bine.

B.C.: (...) Asta n-ar afecta-o pe viitor, nu? Adică (...) să rămână (...)

M.E.: O să mă gândesc, că de asta, vreau să văd de ce mă leg, să nu

B.C.: Da, deci să fie ceva să (...)

M.E.: Pun ceva ca să (...)

B.C.: (...) nu afecteze Doamne ferește, să (...)

M.E.: Da (...)

B.C.: Pe viitor să (...) deci ceva (...) cum a fost și la V.A. Ceva simplu, cât să (...)

B.C.: Da, deci (...) dependență de mamă, ceva (...)

M.E.: Da, dar avea (neinteligibil), (neinteligibil) greu.

B.C.: Da.

M.E.: Da. Eu l-am trecut acuma în (...)

B.C.: Ceva să nu afecteze cu (...) pe viitor și (...)

M.E.: L-am trecut acuma în registru (...) aicea (...)

B.C.: Îhî (...)

M.E.: Așa. Cred că o să-ți tai și o chitanță, dar trebuie să-mi achiți acuma.

B.C.: Da, da, da.

M.E.: Tai și o chitanță, ca să fie aici-șa să am (...)

B.C.: Și (...) cât e?

M.E.: Mai vedem. E 80.

B.C.: (...)

M.E.: Să vedem (...) trebuie să mă gândesc (...) să mă gândesc, că exact care o să fac, să fie, cât și cât și cât mai (...) mai plauzibil.

B.C.: Da, și (...)

M.E.: Știu (...) Așa (...)

M.E.: Și acuma, la treabă.

B.C.: Da (...)

M.E.: Voi vă duceți acasă, eu mă duc la muncitorii mei.

B.C.: Am înțeles (...)

M.E.: Bine. Deci (...) asta, mi-aduci aia deocamdată și vedem.

B.C.: Îhî. întâi fișa și (...)

M.E.: Ca să văd de ce mă (...) mă leg și pe unde o luăm.

M.E.: Unde ai hârtii? Ce hârtii ai? Mi-aduci tot ce ai ve-acasă, tot ce ai, tot, tot, tot! Un pătrățel de hârtie, cât de mic, care-i leșat de ea, mie îmi aduci. Pe mine mă interesează orice rețetă, orice, te scobești în c.r, prin toate sertarele, peste tot și mi-aduci tot.

M.E.: Deci eu trebuie să găsesc fiecare hârtiuță, fiecare (...) să văd exact pe ce mă (...) așa. Pentru mine contează foarte mult, ca să văd exact pe ce linie merg.

Din probele administrate în cauză se evidențiază faptul că inculpata B.C., deși dorea să obțină încadrarea copilului în grad de handicap, pentru a o putea îngriji personal, până la vârsta de 3 ani, având unele probleme respiratorii, se temea de eventualele repercusiuni ale unui potențial diagnostic pe afecțiuni neuropsihiatrie ale copilului, precum și de investigațiile medicale la care trebuia supusă minora (encefalogramă) cu administrarea prealabilă a unei substanțe calmante cu efect anestezic, dată fiind vârsta de doar 1 an și 7 luni a copilului.

Din aceste motive, a luat hotărârea de a plusa suma dispusă să o plătească în raport de datele oferite de inculpată, ca preț orientativ pentru serviciul făcut la 3.500 RON, urmând ca în contul acesteia să se ocupe inculpata de întocmirea tuturor documentelor necesare, fără efectuarea investigațiilor medicale aferente.

Astfel, în după-amiaza zilei de 18 octombrie 2012, inculpata B.C. a venit din nou la cabinetul particular al inculpatei, discuția purtându-se după cum urmează:

B.C.: Bună seara.

M.E.: Bună seara. (...) Ia zi-i.

B.C.: V-am adus primele pagini care i-ați dat Iu' (...) Iu' ANCA atunci (...) (n.n. se referă la actele medicale în baza cărora a întocmit documentația în cazul învinuitinuitei V.A., pentru a le folosi de model).

M.E.: (...) îhî (...) asta o fost internarea (...) deci ea o avut (...)

B.C.: (...) diagnosticu' (...) i-ați dat epilepsie

M.E.: Îhî (...)

B.C.: (neinteligibil). Că și așa-s destul de stresată și nu mai apuc, să-mi spuneți, deci 5 milioane, jumătate din suma care s-o (...) pentru că așa m-am (...) mi-ați spus să merg (...) să mă duc în (...)., dar ar trebui să mă duc la altcineva (...)

M.E.: Care fișă?

B.C.: Mi-ați spus să mă duc la o doctoriță, să mi-o dea (...) pentru astm (...) și apoi să mă duc să mă (neinteligibil), mă duc să-mi dea certificatu' ăla (...) (neinteligibil), sau cum mi-ați zis, (neinteligibil). Asta ar însemna să mă duc la doctorița aia să-i spun că (neinteligibil), că am zis că (neinteligibil), dar nu pot să mă duc să-i cer ceva care (...) trebuie să-i spun că am nevoie pentru așa ceva, și nu vreau să mai (neinteligibil) pe nimeni, că cel mai bine așa (...) Că și dvs. (neinteligibil) (...)

M.E.: Îhî (...)

B.C.: Nu mă mai duc nicăieri că (...) asta ar însemna să dau și în stânga și în dreapta, și (...) eu chiar nu-mi pot permite, că (...) asta-i deja jumătate din (neinteligibil) promis, că (...) vă dau 10 milioane acuma, și (neinteligibil), și (...) nu vreau să dau (...) îs destul de stresată (...).

M.E.: (neinteligibil), trebuie (...) (neinteligibil), trebuie să ajung (...) în primul rând trebuie să scriu în fișă. În fișa de la doctorița de familie. Deci tu ce mi-ai adus până acuma? Îs astea care o are aia, care o avut-o ea (...) da' vreau să văd ce ai tu.

B.C.: Ce să am? Că doar știți că n-am nimica.

M.E.: Deci ea trebuie să dea o fișă, prin care să justifice că (...) ea trebuie să știe, noi trebuie să spunem că acuma copilul o căzut în cap, deci la ea să spui că o căzut copilu'n cap, să-ți dea trimitere pentru neurolog.

B.C.: (...) să nu mă trimiteți la nimeni, că nu ceva, care să țină de dvs., să nu mă trimiteți nici încolo, nici încolo, că (...) îs și bani care (...) eu din suma asta trebuie să (...) achit, deci să dau și în stânga și în dreapta, eu vi-i dau dvs. pe toți (...)

M.E.: Pffff (...)

B.C.: Deci să țină totul de dvs., să nu mai (...) întrebăm pe nimeni, să stau și eu fără stres, că (...) am (...) (neinteligibil) (...) să vă dau jumătate, numai să nu (...) (neinteligibil) cu rețetele care le scrieți, cu (...) cât (...) na, cum (...)

M.E.: (...)

B.C.: Să fie ceva (...) că am văzut că și V.A. are ceva scris de (...) crize de epilepsie, sau nu știu cum, ceva de asta, care să nu (...) pentru (...) perioada asta, ceva trecător (...)

M.E.: Îmi trebuie copie după certificatu' de naștere al copilului (...)

B.C.: Da, asta (...) certificatul de naștere l-am adus data trecută. L-am dat și ap trecut datele (...)

M.E.: Da, da' îmi trebuie o copie, ca să am eu.

B.C.: A, că dacă știam, îl lăsam.

M.E.: Și un bilet de trimitere de la (...) medicul de familie.

B.C.: (...) Pentru neurolog.

M.E.: Da.

B.C.: Da, asta vreau eu (...) deci asta nu-iproblemă, asta (...)

M.E.: Spui că o căzut copilul (...) o căzut copilu'n cap, nu știu ce, îi speriată (...)

B.C.: Bine, asta (...)

M.E.: Deci (neinteligibil) o căzut și (...) o făcut îh (...) așa, ca o (neinteligibil) și o dat ochii peste cap (...) și o tremurat, și nu știu ce (...)

B.C.: Că (neinteligibil) să cred că-i adevărat (...) Da, păi asta trece ea (...)

M.E.: Da, da' asta pentru (...) îmi trebuie să fie (...)

B.C.: Păi azi? Mâine (...) mâine.

M.E.: Mâine.

B.C.: Dar dvs., (neinteligibil) doctor și (...) internarea aia de o zi (...) (neinteligibil), tot așa (...) (neinteligibil).

M.E.: Deci asta nu se vorbește. Ai înțeles?

B.C.: Da' nu se vorbește, am înțeles (...)! (neinteligibil), aici, de asta am și zis că nu vreau să merg nici în policlinică, nici în creșă, nici să mă duc la altcineva, pentru că (...)

M.E.: Nu, deci îmi aduci asta și vedem.

B.C.: Numa' V.A. și cu dvs. știm.

M.E.: Da, da' mi-aduci hârtiile astea, da? Bine.

B.C.: Da' cred că sâmbătă de-acuma.

M.E.: Deci mâine, nu sâmbătă. Poate mâine după-amiază.

M.E.: Fată, lasă-mă că mă omori cu (...) (neinteligibil) vreau să dorm și eu liniștită, să (neinteligibil) (...)

B.C.: (neinteligibil) și eu, am fost stresați de (neinteligibil) (...)

M.E.: Ai înțeles? Bine.

B.C.: Da. Stați să (...) deci îi pun (...) (se aude foșnet de hârtii)

M.E.: Sper să (neinteligibil), să-i folosesc probabil pentru București. Nu știu dacă (...) Da? Să dea Dumnezeu să reușesc. Hai.

B.C.: (în șoaptă) Deci nu vreau să merg nicăieri! Toată lumea, (neinteligibil), (neinteligibil) dvs. aveți cunoștințe, eu nici atât, să mă duc așa să (...)

M.E.: Da, dar (...)

B.C.: V-am zis! Vă dau jumătate (...)

M.E.: Da (...)

B.C.: (neinteligibil) jumătate-jumătate, da? (neinteligibil), să num merg în București și să (...) Asta-i mâine, dacă reușesc să (...) ajung (...) Deci cum sunteți dvs. ? Dimineață?

M.E.: Nu, mâine-s la comisie.

B.C.: A, deci clar (...)

M.E.: Deci după-amiază, în policlinică.

B.C.: În policlinică. Am să trag o fugă acolo, după-amiază.

M.E.: Da.

Fiind audiate, atât inculpata B.C., cât și inculpata V.A., au recunoscut faptele astfel cum au fost relatate anterior.

Din declarația inculpatei V.A. rezultă maniera josnică utilizată de inculpata M.E. în astfel de situații, concretizată în acordarea de sfaturi privind modul în care trebuie să se comporte la examinarea în cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități, ceea ce trebuie să susțină pentru a se confirma diagnosticul și recomandările cu referire la tratamentul medical prescris, animată și condiționată de pretinderea unei sume cât mai mari, inițial neprecizate („o să te coste ceva”), urmată de sugestii cu referire la cuantumul acesteia (făcând referire la suma pe care ultima persoană aflată în aceeași situație a dat-o, demult, cu precizarea suplimentară că între timp condițiile s-au înăsprit, că e greu și riscant) și, ulterior de remiterea unei sume cel puțin egală cu cea anterioară, cu titlu de foloase necuvenite pentru serviciul medical prestat.

Activitatea infracțională a inculpatei M.E. cu referire la cazul B.M.I. nu a fost finalizată cu încadrarea copilului în grad de handicap datorită intervenției organelor de anchetă în timpul desfășurării sale.

În aceeași manieră a procedat inculpata M.E. și cu referire la încadrarea în grad de handicap a minorilor B.R.M. și G.R.I.

15. Din probele administrate în cauză a rezultat că, în toamna anului 2011, inculpata M.E. a pretins inculpatei B.A.M. suma de 3.000 RON, în vederea întocmirii documentației necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M., sumă pe care a primit-o în două tranșe, inițial 1.000 RON și ulterior 2.000 RON, după obținerea certificatului de încadrare în gradul III de handicap, care a avut loc în luna februarie 2012.

În vara anului 2012, inculapta M.E. a contactat-o de mai multe ori telefonic pe inculpata B.A.M., pentru a discuta cu aceasta despre tratamentele ce ar fi trebuit să figureze în fișa de monitorizare a copilului, însă inculpata B.A.M. a mers la cabinetul particular al inculpatei abia la data de 16 octombrie 2012. În cadrul consultației acordate, inculpata M.E. s-a interesat despre felul în care a decurs vizita la domiciliu efectuată de o echipă mobilă care a controlat felul în care este îngrijit și tratat fiul acesteia și totodată, inculpata M.E. i-a sugerat să înceapă pregătirea documentației pentru constituirea dosarului necesar reevaluării minorului, în luna februarie 2013, în vederea menținerii gradului de handicap acordat. Cu prilejul negocierii tarifului pentru eliberarea unui certificat medical care să ateste menținerea acelorași afecțiuni ale minorului, inculpata M.E. i-a precizat învinuitinuitei B.A.M. că nu-i face nici o „reducere” pentru „mame singure”, având în vedere situația familială a acesteia, respectiv împrejurarea că între timp divorțase, ceea ce echivalează cu pretinderea din nou a sumei de 3.000 RON.

Situația de fapt expusă mai sus, rezultă din declarația inculpatei B.A.M., care se coroborează cu înregistrările audio în mediu ambiental ale discuțiilor purtate de aceasta cu inculpata M.E. la data de 16 octombrie 2012 și, nu în ultimul rând, cu celelalte mijloace materiale de probă, respectiv relațiile furnizate de Comisia pentru protecția copilului, procesul verbal întocmit cu ocazia reevaluării a gradului de handicap al minorului B.R.M. de către o altă comisie, la cererea organelor de anchetă, precum și declarațiile celorlalți îinculpați aflați într-o situație similară celei a inculpatei B.A.M.

16. În cursul lunii mai 2011, inculpata G.A. a luat hotărârea de a-și încadra copilul G.R.I. într-un grad de handicap, în vederea obținerii unei alocații, în condițiile în care, în luna februarie 2011, soțul său a fost arestat preventiv și fiind singurul întreținător al familiei, a rămas fără nici o sursă de venit.

Prin intermediul unei cunoștințe, inculpata G.A. a ajuns la asistenta inculpatei M.E., respectiv N.D., căreia i-a relatat intenția de a-și încadra copilul într-un grad de handicap și i-a solicitat să o introducă la inculpata M.E., aceasta dând curs cererii, iar după ce a primit acceptul medicului, i-a indicat învinuitinuitei G.A. să intre în cabinetul acestuia:

În cadrul discuției private pe care a avut-o cu inculpata M.E., după ce i-a relatat situația socio-familială în care se afla, inculpata M.E. a fost de acord să o ajute și i-a înmânat un bilețel tipărit cu actele necesare încadrării într-un grad de handicap, după care a trimis-o să-i facă examenul psihologic copilului și au convenit să se reîntâlnească după ce i se va întocmi și ancheta socială.

După obținerea acestui document, inculpata G.A. a fost contactată de asistenta inculpatei M.E. care i-a transmis că aceasta din urmă o așteaptă, împrejurare în care inculpata G.A. s-a deplasat la cabinetul din policlinică, unde în schimbul sumei de 200 euro, pe care i-a înmânat învinuitinuitei M.E., aceasta i-a remis dosarul pe care trebuia să-l depună la comisia de evaluare.

Totodată, inculpata M.E. a instruit-o cu privire la ceea ce trebuie să susțină în fața comisiei, respectiv să afirme că fetița a căzut în cap din tobogan și de arunci se sperie noaptea, țipă prin somn, se încordează și este sensibilă la lumină puternică, solicitându-i totodată să nu se piardă întrucât va fi și ea în comisie.

După evaluare, în baza concluziilor și recomandărilor inculpatei M.E. asupra deficienței funcționale a minorei, formulate în calitate de membră a comisiei de evaluare, Comisia pentru Protecția Copilului a hotărât aprobarea încadrării minorei G.R.I. în gradul III de handicap.

Situația de fapt expusă mai sus, se probează cu declarațiile date de G.A., atât în calitate de martor, cât și în calitate de inculpată, care se coroborează cu procesele-verbale de redare a discuțiilor purtate în mediu ambiental din data de 14 octombrie 2012, de aceasta cu inculpata M.E., din care redăm sintetic:

G.A.: Știți ce n-am găsit? Contractul de handicap, am găsit cererea, hotărârea judecătorească prin care (...)

M.E.: Contractul??

G.A.: Cred că ăla l-o dat la dosarul ăla de la primărie. Nu știu de ce m-o (...) o trebuit, să nu mi-l ceară. (...)

M.E.: (...) Da' contractu-l ai, cu familia (...)

G.A.: Da' mai aveam ceva, poate nu știu eu (...)

M.E.: A (...). Certificatul, valeu, da' aia-i cel mai important

G.A.: De grad III, grad mediu.

M.E.: Nu. Certificatu', îi hotărârea cu certificatu', ăla îi cel mai important din ele.

G.A.: Cred că ăla nu-l găsesc (...) Asta-i tot ce am, astea-s analizele.

M.E.: Deci n-o să (...) nu trebuie să-ți fie frică, deci tu trebuie să fii foarte bine instruită (...) Deci o să te examineze, în primul rând o să se uite-n casă (...)

G.A.: Îhî (...)

M.E.: Așa, să vadă condițiile, că copilu-i îngrijit, nu știu ce (...) după aceea, te întreabă despre boală, de evoluția copilului (...) Deci nu vine numai la tine (...)

G.A.: Da, ea vine numai pentru copil.

M.E.: Pentru copil, deci se duce în mai multe locuri: deci se duce la medicul de familie, să vadă dacă (...) ar trebui să vină și la mine, da' nu vine, că eu sunt la comisie, acolo, și eu le trântesc scurt, (neinteligibil), nu vine, (neinteligibil) nic.

G.A.: Da.

M.E.: Știi? A (...) da' la medicul de familie, copilul dacă merge la grădiniță, merge și la grădiniță, dacă merge la școală, merge și la școală, (...) în comunitate întreabă vecinii, știi?

G.A.: Da, da, da.

M.E.: De acolo de la țară, deci (neinteligibil) de pe stradă.

G.A.: Chiar ajunge și întreabă vecinii?

M.E.: Nu la tine.

G.A.: Am înțeles.

M.E.: Tu nu ești la țară, da' la țară, da.

G.A.: Am înțeles.

M.E.: Știi? Deci așa face, să vadă dacă familia aia se ocupă de copil, dacă nu-l bate, dacă nu-l schingiuie, dacă nu-l leagă de (...) cum s-o mai întâmplat, îl leagă de copac (...) și-l lasă și pleacă (...)

M.E.: Nu trebuie să-ți fie frică, ai înțeles?

G.A.: Am înțeles. (...)

M.E.: Așa. Și acuma, să vedem ce scrie aicea: (...) ce-am scris eu acolo, dezvoltare psihomotorie nivel 5, deci trebuie să-i dăm un roboran (?) cerebral. Fagor (?) nocturn, cu automatism ambulator. Deci: se scoală noaptea, plânge (...) mai ții minte?

G.A.: Da.

M.E.: Agitație psiho-motorie, traumatism craniocerebral (...) acute, închise, repetate (...). convulsii febrile antecedente, astm bronșic persistent. Pentru astm, ai, da?

G.A.: Pentru astm, am, da

M.E.: Nu. Deci astea expiră, când?

G.A.: La anu (...) îi iunie, cam așa. Uite, am aici.

M.E.: Pe toată țara! Pe toată țara, și cum vă prinde, și cum nu știu ce, scrie de o mulțime, care-s falși (...) !

G.A.: Da (...)

M.E.: Și-s pasibili de închisoare. Știi?

G.A.: Știu.

M.E.: Și de aia, trebuie să fii cu lecția învinuitățată.

M.E.: Așa (...) Bilete de ieșire din spital. Ce-ai mai avut?

G.A.: Păi n-am mai avut.

M.E.: Aia ce-ai avut tu. Ce-am avut noi de la comisie?

G.A.: Analize, atâta. Analize și hârtia de la medicul (...) dosarul de la medicul de familie, în care o spus că o avut bronșiolită, că o fost tratată cu aerosoli, că o căzut în cap de pe topogan, că o mai căzut o dată în cap de pe (...)

M.E.: Mai ai cumva vreo foaie din aia, ceva, așa, (neinteligibil)?

G.A.: De la medicul de familie? Nu.

M.E.: Ai vreo copie după fișa medicală sintetică? Deci îmi trebuie să am (...)!

G.A.: Nu, o pot (...)

M.E.: Îmi trebuie să am și în policlinică! Deci s-ar putea să facă niște controale (...) deci ăștia nu vin, că nu îndrăznesc, înțelegi?

G.A.: Da, da.

M.E.: Nu-ndrăznesc.

G.A.: Dar îs periculoase să le aveți în policlinică, nu?

M.E.: De ce să fie periculoase?

G.A.: Că-s de la medicul de familie? Nu?

M.E.: Nu, dar trebuie să (...) (neinteligibil), trebuie să vii lună de lună, nu vezi ce scrie aicea? Control lunar neuropsihiatrie infantilă și pneumologie. Deci pe tine, asta face: (...)

G.A.: Îhî.

M.E.: Deci îți faci fișă, și în momentul în care s-o împlinit anul, (neinteligibil).

G.A.: Da, da.

M.E.: Ai înțeles?

G.A.: Da.

M.E.: O fișă, ce te doare capu'? Că are tulburări de somn, că la, la, la, că Iu, Iu, Iu. Că nu (...) Că n-o fac cu epilepsie, n-o să (neinteligibil) convulsii, nu știu ce.

G.A.: Da, da. În ceea ce privește (...)

M.E.: Și (neinteligibil) comisiei, că asta este. De ce? Că nu ți-am zis eu ție: te rog frumos, amintește-ți, te rog frumos, o dată pe lună, vii să ne vedem, salut-salut, (neinteligibil), nu știu ce, (neinteligibil)! Dar voi, parcă (...) nu ești singura! Că am zis: nu mai fac (...)! că o umblat una după mine, dacă nu (...)! până la manager, și am zis: îmi pare foarte rău-NU.

G.A.: În ceea ce privește evoluția psihologică a copilului, le spun că au apărut îmbunătățiri, pentru că ea nu mai e cum era (...) acu' 6 luni, acuma se joacă cu jucării, (neinteligibil), mai spune un cuvânt, să nu se dea de gol copilul.

M.E.: Da. Deci tu (...) îl duci undeva în colectivitate?

G.A.: Nu, nu-i la grădiniță încă. Nici la cămin, nici la creșă (...)

M.E.: (...) Da, spui că eu stau toată ziua, mă ocup de ea (...) n-o mai lăs la televizor, că doamna doctor M., de câte ori mă duc acolo, are un fix! Că așa le fac și lor: tot timpul le spun: ai mai ținut copilul la televizor? Și să știți următorul lucru, asta le spui: de când n-o mai țin la televizor, că țineam fraiera, copilu' o-nceput: uitați, acuma se joacă cu jucării, spune cu-cu, ga-ga, nu știu ce, adică sunt mulțumită. Mulțumesc lui Dumnezeu! Faci și tu pe-a (...) da?

G.A.: Îhî (...)

M.E.: Ai înțeles?

G.A.: (...)

M.E.: Mă duc și-i dau tratament și asta, mai face noaptea, dar nu mai face. Eu cred că chestiile astea le făcea și de la (...) diverse sperieturi de pe la televizor, eu știu? Nu știu ce să spun. Deci îs și niște modificări pe (...) chestia care o făceam la creier. (în șoaptă) Trebuie să fii deșteaptă.

G.A.: Da, da, da.

M.E.: Deci, îi dai (...)T., seara câte o linguriță, pentru dezvoltarea neuromotorie îți dau T.T., și o vitamină. Ai acasă vreo vitamină?

G.A.: Da, am sirop.

M.E.: De care?

G.A.: Î(...) A.J.

M.E.: (neinteligibil) ți-am dat, ăla nu ți-l mai dau. (...) Nu-ți mai dau vitamina (neinteligibil) (...)

G.A.: C.V., C.V.J.

M.E.: Și C.V.J. îi bun (...)

G.A.: Am să iau astea, și vărs oleacă din medicament, să pară folosit, nu?

M.E.: (...) O bei tu.

G.A.: Cum să beau eu?

M.E.: Da, e foarte bun T.T.

G.A.: Da' ce e?

M.E.: Te ajută pentru memorie, pentru atenție (...)

G.A.: A, îi (...)

M.E.: Poți să-i dai și mamei (...)

G.A.: Îhî (...)

M.E.: Na (...) Da, și T., îl lași așa, atuncea, desfăcut și spui: chiar (...)

G.A.: Ei, nu, vărs de-n deget, ca să pară folosit

M.E.: Abia (...) abia am terminat unul și acuma, ăsta e nou. Știi?

G.A.: Ca să nu pară prea nou (...)

M.E.: Ei, crezi că se uită? Taci din gură (...) Cam atâta. Vitamine zici că ai (...)

G.A.: Îhî (...)

M.E.: Deci încă o dată: am acoperit toate. Am acoperit (...) pentru astea, am acoperit (neinteligibil) de convulsii, am acoperit agitația tot cu ăsta merge (...) dezvoltarea cu asta (...)

G.A.: (...)

M.E.: Da (...) Și gata. Astea două, ți-am spus ce se întâmplă (...)Nu trebuie să ai emoții deloc. Le primești cu drag, poftiți (...) poți să faci și o cafea, că nu se supără, cred că de-abia așteaptă (...) O ceșcuță de cafea, aștepți acasă, mama, cine ofi (...)

M.E.: Pun cu data de ieri (...) ieri în cât o fost (...)? 13, da, că o fost azi de Sfânta (...) gata, 13.

G.A.: Și astea, le iau chiar astăzi, de la farmacia mare, nu?

M.E.: Da, le iei ca să le ai în casă, să-ți iei de grijă, totul. Așa, ia vezi, hârtiile toate și (...) liniște și pace (...)

Se evidențiază astfel, dincolo de orice îndoială rezonabilă, împrejurarea că minora G.R.I. nu suferă de nici o afecțiune, deși este încadrată în grad de handicap, precum și preocuparea inculpatei M.E., de a-și ascunde urmele acestei încadrări, prin instructajul făcut, prin completarea și eliberarea de rețete cu tratamente pentru toate afecțiunile menționate inițial, antedatat, astfel încât să nu trezească suspiciuni echipei mobile care urma să efectueze verificări în teren cu privire la evoluția și starea copilului cu dizabilități.

Din cercetările efectuate, a rezultat că inculpata M.E. pretindea și primea sume de bani de la reprezentanții legali ai pacienților săi, persoane care se apropiau de vârsta majoratului, nu numai pentru a le elibera certificatele medicale necesare constituirii dosarelor de evaluare/reevaluare a gradului de handicap pe perioada minoratului, cu și în scopul de a interveni pe lângă președintele Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, identificată în persoana învinuitinuitului S.C., pentru a-l determina să avizeze favorabil încadrarea acestora într-un anumit grad de handicap și după împlinirea vârstei de 18 ani, dată de la care sunt considerate persoane adulte.

17. Astfel, din probatoriul administrat în cauză s-a evidențiat că la data de 17 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit suma de 500 de euro de la inculpata H.C.G., pentru ca să-și exercite influența la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menținerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica cumpărătoarei de influența, după majoratul acesteia.

De asemenea, din probele administrate în cauză a rezultat în mod neechivoc faptul că, la data de 11 octombrie 2012, inculpata M.E. a remis un plic conținând suma de 300 RON inculpatei S.C., președintele comisiei menționate, în cadrul întâlnirii pe care i-a intermediat-o cumpărătoarei de influență, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat, așa cum rezultă din declarația inculpatei H.C.G., coroborată cu declarația inculpatei S.C., cu declarația martorei A.C., cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de aceasta și imaginile înregistrate de camerele de supraveghere interioară a secției unității de primiri urgențe a Spitalului Județean de Urgențe Bacău, în ziua de 11 octombrie 2012, începând cu orele 15:30:00-15:32:00.

Astfel, din examinarea înregistrărilor video și a capturilor efectuate pentru întocmirea planșei fotografice se observă cum inculpata M.E., la data de 11 octombrie 2012 intermediază întâlnirea dintre inculpata H.C.G., și fiica acesteia H.L.A. cu inculpatul S.C., pe holul secției de primiri urgențe din cadrul Spitalului Județean de Urgențe Bacău, întâlnire în cadrul căreia inculpata M.E. a scos din buzunarul drept al halatului cu care era îmbrăcată, plicul pregătit în prealabil în cabinetul personal din cadrul Pavilionului Ambulatoriu, pe care l-a transferat în buzunarul drept al halatului cu care era îmbrăcat inculpatul S.C., imagini care confirmă pe deplin susținerile inculpatei H.C.G. și înlătură afirmațiile învinuitinuitului S.C., în sensul că plicul cu bani i-ar fi fost remis de către inculpata H.C.G.

Din monitorizările intruzive se evidențiază că acțiuni similare celor realizate în cazul inculpatei H.C.G. pentru a crea convingerea că are o reală influență asupra inculpatului S.C., în calitatea sa de președinte al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, și că fără exercitarea acestei influențe motivată de obținerea unor foloase materiale, nu vor avea câștig de cauză, au fost exercitate de inculpata M.E. și în cazul altor pacienți.

Elocvente în acest sens, sunt procesele-verbale de redare în formă scrisă a discuțiilor purtate în mediul ambiental la data de 11 octombrie 2012, începând 11:29:59 de inculpata M.E. cu numitul I.F., în care aceasta înainte de a începe consultația îl întreabă dacă și-a adus și datoriile, iar după ce I.F. îi expune problemele între care și aceea că „acu trebuie să mă duc cu fata astălantă, cu M., la comisia pentru bătrâni”, aceasta îi spune că „trebuie să vorbesc eu cu doctorul (...). Îi colegul meu, eu l-am recomandat să fie acolo, trebuie să ne duceam cu ceva la el, eu nu te duci tu (...) că de la tine nu primește (...) deci S.C. este acesta. Îs o mulțime cum sunt și la noi (...) eu la președinte merg”, „trebuie să dai o șpagă ca s-o vadă”, iar cu titlu de exemplu îi relatează că pentru mătușa ei, care pentru gradul III ca să fie permanent i-am dat 500 euro la vremea respectivă și, la final, îi reproșează că nu a adus nimic „nici un măr, nici o gutuie, nici un nic, nici o nucă (...) ai venit cu măna-n c(...)”.

Deși în raport de stadiul discuțiilor inițiate, aceste acțiuni se situează în faza actelor pregătitoare, care nu se sancționează, ele sunt elocvente pentru a dovedi preocuparea constantă a inculpatei M.E. de a obține venituri ilicite în orice mod, în cel mai josnic mod și cu orice preț.

Din ansamblul cercetărilor efectuate în cauză a rezultat în mod neechivoc că inculpata M.E., în calitățile pe care le avea, după o procedură devenită uzanță, pretindea și primea sume de bani și/sau bunuri, de regulă produse alimentare, în cadrul consultațiilor acordate, condiționând în majoritatea covârșitoare a cazurilor exercitarea actului medical de aceste sume sau foloase necuvenite, maniera de lucru fiind bine cunoscută în rândul pacienților.

Din declarațiile acestora, coroborate cu datele rezultate din monitorizările intruzive, dar mai ales cu relațiile obținute din examinarea dosarelor de încadrare în grad de handicap și mijloacele materiale de probă, înscrisuri, multe în original, identificate în cabinetele în care își desfășura activitatea inculpata M.E., a rezultat dincolo orice îndoială rezonabilă că activitatea infracțională a fost una amplă, că s-a perpetuat în timp pe o perioadă îndelungată de câțiva ani, în ultima perioada cu o frecvență zilnică și că aceasta nu s-a limitat doar la condiționarea actului medical ci și la alte activități ilicite, pe mai multe componente, respectiv:

- comercializare de medicamente, atât provenind din donații și expirate, cât și provenind din farmacii;

- fraudarea fondului național de sănătate prin utilizarea de mijloace frauduloase, pe componenta decontării medicamentelor;

- fraudarea fondului național de sănătate prin utilizarea de mijloace frauduloase pe componenta decontării dispozitivelor medicale și favorizarea intereselor financiare ale unor societăți de distribuire a acestora, în detrimentul pacienților;

- atragerea prin orice mijloace a pacienților la cabinetul particular, în vederea achitării de către aceștia a consultațiilor acordate, pentru care, de regulă, nu elibera chitanță, prefigurându-se indicii certe și temeinice cu referire la implicarea acesteia în săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

Au fost valorificate toate informațiile obținute cu referire la comiterea infracțiunilor de corupție de către inculpata M.E. și înseninate informații și documente cu referire la activitatea infracțională desfășurată de inculpata M.E. cu referire la infracțiunea de înșelăciune, pe cele două componente ale sale, respectiv medicamente și dispozitive medicale destinate persoanelor cu dizabilități. Având în vedere însă amploarea activității infracționale, numărul mare al prescripțiilor medicale identificate în relația cu Farmacia D. Bacău, numai în decursul anilor 2011-2012, precum și al pacienților cărora li s-au prescris aceste medicamente, atât adulți cât și minori, relațiile furnizate de C.A.S. Bacău, cu referire la decontarea dispozitivelor medicale, din care rezultă că SC A.O. SRL a făcut dovada livrării fotoliilor rulante cu un certificat de garanție, iar persoanele beneficiare, fie nu au intrat în posesia acestora, fie au intrat după an de zile, în perioada de imediat înainte sau după flagrantul realizat și au prezentat cu ocazia audierii alte certificate de garanție eliberate de același furnizor, pe de o parte; iar pe de altă parte din care rezultă că beneficiari ai fotoliilor rulante livrate de SC A.O. SRL au fost decontate pe baza recomandărilor medicale eliberate de inculpata M.E. unor alte firme distribuitoare de dispozitive medicale și nu în ultimul rând împrejurarea că efectuarea unei verificări fiscale a SC A.I. SRL Bacău se impune cu necesitate, dar în condițiile în care soțul învinuitinuitei este directorul executiv al A.N.A.F. Bacău și din datele dosarului rezultă că avea cunoștință de activitatea infracțională desfășurată de aceasta, considerăm că există indicii că efectuarea unei verificări fiscale a societății de către reprezentanții A.N.A.F. Bacău ar putea fi subiectivă, instanța va fi sesizată doar pentru judecarea faptelor de corupție și exercitare fără drept a profesiei de farmacist, cauza urmând a fi disjunsă pentru celelalte infracțiuni.

În baza probelor administrate s-a reușit dovedirea în mod neechivoc și a următoarelor fapte de corupție, comise de inculpata M.E., în calitate sa de medic specialist în neurologie și psihiatrie pediatrică și membră a Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități Bacău din cadrul D.G.A.S.P.C. Bacău, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pe care le avea în aceste calități.

18. La data de 25 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la inculpata M.E.A., foloase necuvenite, constând în produse alimentare (brânză, ouă, smântână, miere polifloră),

În valoare de 71 RON, în vederea eliberării unor documente medicale necesare planului de servicii personalizat, pentru recuperarea copilului cu dizabilități.

Inculpata M.E.A. este asistent maternal profesionist de aproximativ 10 ani de zile, iar din anul 2007, i-a fost repartizat în plasament minorul S.M., conform hotărârii din 19 iunie 2007 a Comisiei pentru Protecția Copilului Bacău.

Periodic aceasta venea la inculpata M.E. pentru eliberarea de rețete medicale, cu tratamentul ce trebuia administrat minorului, obișnuind ca pentru consultațiile acordate, să îi aducă uneori produse din gospodărie.

Această situație s-a petrecut și în luna septembrie 2011, când inculpata M.E.A. i-a remis inculpatei M.E. produse alimentare similare celor remise la data de 25 septembrie 2012, în schimbul consultației acordate pentru prescrierea tratamentului.

Situația de fapt relatată anterior este susținută probațional de declarația inculpatei M.E.A., care se coroborează cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de aceasta, cu inculpata M.E. la datele de 22 septembrie 2012 și 24 septembrie 2012, precum și cu înregistrarea din mediu ambiental din cabinetul particular al învinuitinuitei M.E. din ziua de 25 septembrie 2012.

19. La data de 26 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la învinuitinuitul T.G., foloase necuvenite, constând în produse alimentare (țuică, smântână, lapte, nuci verzi și o pasăre), în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.A., pentru a putea beneficia ulterior de alocație specifică gradului de handicap.

Din cercetările efectuate în cauză s-a evidențiat că învinuitinuitul T.G. este bunicul minorului T.A., pe care însă îl crește și îngrijește de la vârsta de 1 an, urmare a divorțului părinților acestuia.

De aproximativ 3 ani de zile, respectiv începând cu anul 2010, în urma unei căzături, copilul lovindu-se la cap, acesta este pacientul inculpatei M.E., care i-a prescris tratament pe bază de rețetă compensată, până în urmă cu aproximativ un an de zile, când suplimentar i-a recomandat și administrarea de alte medicamente pe care i le vindea direct din cabinet.

Potrivit declarației învinuitinuitului T.G. se reține că: „(...) De aproximativ 1 an de zile dr. M., cu ocazia controalelor lunare, a început să îmi dea niște medicamente din cabinetul ei, respectiv niște pastile albastre, lunguiețe, nesigilate, ambalate într-o punguță de hârtie, câte 10 pastile pe lună pentru care mi-a solicitat să-i achit suma de 10 RON, respectiv 1 RON/pastilă, și câteodată, în locul acestor pastile, îmi dădea ca alternativă, într-un recipient din plastic sau din sticlă cu filet, o substanță pe care o turna dintr-o sticlă ce o avea sub birou. Nu știu ce reprezintă acel sirop, însă mi-a recomandat să dau copilului 2-3 picături dimineața înainte masă, într-un păhărel cu apă. Când îmi dădea acest sirop nu îmi mai dădea pastile și invers. Pentru acest sirop am plătit tot suma de 10 RON.

După o vreme, întrucât mă descurc greu cu banii, având o pensie mică și cheltuieli cu copilul, fiind scumpe și deplasările la medic la Bacău, lunar, am început să-i duc lui dr. M. produse din gospodărie proprie, respectiv câte 1 bidon de 2 litri de lapte, brânză de vaci proaspătă (1 kg, 1,2 kg).”

Întrucât nu dispunea de sumele de bani pretinse de inculpata M.E., pentru cumpărarea, învinuitinuitul T.G. a convenit cu inculpata să-i dea în locul banilor produse din gospodăria proprie, acest lucru întâmplându-se aproximativ de 5-6 ori.

Cu privire la siropul comercializat, învinuitinuitul T.G. a predat organelor de anchetă un flacon din sticlă de culoare fumurie, inscripționat R., ce a fost fixat prin fotografiere, planșa fiind atașată la dosarul cauzei.

În acest recipient, inculpata M.E. turna un sirop, dintr-un bidon mai mare pe care îl ținea sub birou, după ce în prealabil colecta aceste flacoane de la pacienții care le terminau de administrat și le spăla la chiuveta din incinta cabinetului din policlinică, întrucât în cabinetul particular nu avea apă curentă.

De asemenea, din cercetări a rezultat că învinuitinuitul T.G. mai avea un nepot după fiică, pe nume B.V.I., care, de asemenea, urmează tratament medicamentos, recomandat de învinuitinuită, după același model ca și minorul T.A.

La data de 17 octombrie 2012, în cadrul unei noi consultații acordate numitului T.G., inculpata M.E. a primit de la acesta alte produse alimentare în valoare de aproximativ 15 RON, pentru prescrierea de tratament medical numitului B.V.I.

Situația de fapt expusă anterior se probează cu declarațiile învinuitinuitului T.G., procesul-verbal de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de acesta cu inculpata M.E., înregistrările audio-video în mediu ambiental din data de 17 octombrie 2012, precum și înregistrările audio din cabinetul particular din data de 26 septembrie 2012, din care rezultă cu evidență intenția învinuitinuitului T.G. de a o convinge pe inculpata M.E. să-i elibereze un certificat medical, precum că nepotul său T.A. este bolnav în vederea încadrării acestuia într-un grad de handicap în scopul de a beneficia de alocația aferentă, motivat de faptul că se descurcă foarte greu cu banii.

20. În cursul lunii septembrie 2012, învinuitinuiții S.M.A. și S.R.M., au oferit foloase necuvenite învinuitinuitei M.E., medic specialist în neurologie pediatrică, la cererea acesteia, în vederea eliberării unor certificate medicale necesare constituirii dosarelor de încadrare în grad de handicap a copiilor lor minori S.E.G. și S.R.M.A., în condițiile în care există indicii temeinice că aceștia nu sufereau în mod real de afecțiunile atestate.

Din probele administrate în cauză rezultă că la începutul lunii septembrie 2012, în baza unor afecțiuni constatate de diferiți medici, dar și urmărind prelungirea concediului de creștere a copiilor gemeni, de la 2 la 3 ani, soții S. au luat hotărârea de a discuta cu inculpata M.E., asupra oportunității încadrării copiilor într-un grad de handicap.

Din procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate autorizat purtate de inculpata M.E., pe de o parte cu învinuitinuitul S.M.A. și, pe de altă parte, cu inculpata S.R.M., din examinarea dosarelor de încadrare în grad de handicap ale minorilor și a documentației medicale aflate la acestea, atât de către organele judiciare din cursul urmăririi penale, cât și de către Comisia de reexaminare constituită pentru verificarea veridicității și legalității gradului de handicap acordat, rezultă în mod neechivoc că modalitatea în care s-a realizat examinarea și diagnosticarea celor doi minori este una cel puțin deficitară și bazată pe alte criterii decât cele legale, inclusiv pe obținerea unor avantaje personale, dovedindu-se neechivoc cel puțin prestarea unor servicii de taximetrie de către învinuitinuitul S.M.A. pentru inculpata M.E., în schimbul „colaborării” inițiate.

În susținerea acestui punct de vedere invocăm ca și argumente împrejurările că, premergător comisiei, inculpata M.E. are contacte telefonice cu învinuitinuitul S.M.A., în care îi comunică la ore târzii că i-a scris „minunile alea” (referindu-se la documentele necesare pentru comisie), și mai mult decât atât, chiar în dimineața evaluării, în care îi recomandă să treacă pe la biserică cu aceleași minuni și îmbrăcați modest și să pună într-o plăsuță„ceva acolo, niște fructe, niște covrigi, o prăjiturică, ceva așa pentru vreo 12-14 persoane” iar după evaluare care a avut loc la data de 11 septembrie 2012, a felicitat-o pe inculpata S.R.M.

La aceste argumente, sunt elocvent de menționat discuțiile purtate de inculpata M.E. cu învinuitinuitul S.M.A. la data de 15 octombrie 2012, la o lună de la încadrarea copiilor în grad de handicap, în cabinetul particular, din care redăm sintetic:

M.E.: Fii atent (...) de ce te-am chemat: (...) vine acasă (...)! De când tot te sun, și nu răspunzi (...) Deci: vin acasă (...)!

S.M.A.: Când?

M.E.: Nu știu când vin. Deci îi plecată (...)de vineri s-o plecat, de vineri. Deci până (...) o fost toți ăia făcuți, până în aprilie, și acuma, toți din aprilie. Da' tot te-am sunat disperată! Ca să fii pregătit (...)! Deci îi ia pe ăia care o făcut în aprilie, în jos.

S.M.A.: (...)

M.E.: Aprilie (...) cred că aprilie i-o terminat. Că în Săptămâna Mare (...) Nu știi? Că spuneam atunci: îi Săptămâna Mare și (...) (neinteligibil) (...) făceau Planul de Monitorizare. Mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie. Deci 6 luni, ultimile 6 luni. Noi am fost în (...)?

S.M.A. Acuma, în noiembrie.

M.E.: Noiembrie. Ei, cum să fim în noiembrie? Ești culmea și tu.

S.M.A.: NU! Hî (...) în (...) septembrie.

M.E.: [(...)neinteligibil(...)] nu știu ce, vine inopinat. O să vină și inopinat, te trezești cu ei în casă, că [(...)neinteligibil(...)]. Așa că o să vie echipă mobilă, adică să vină: un asistent social, un kinetoterapeut, un psiholog, un [(...)neinteligibil(...)].

S.M.A.: Asistenta socială îi [(...)neinteligibil(...)] la S.

M.E.:(...) La S.

S.M.A.: Asistenta socială.

M.E.: Și atunci să vină acolo. Și dacă vine la S., [(...)neinteligibil(...)], tu te trezești cu echipa mobilă la poartă. Cu mașină, cu trei-patru tineri. Clar? [(...)neinteligibil(...)]

S.M.A.: Și(...)

M.E.: Deci te rog frumos, din pământ din iarbă verde, deci nu vorbi cu nimeni, și nu mă pune într-o situație așa [(...)neinteligibil(...)]

S.M.A.: Știu, știu.

M.E.: Ți-am zis!

S.M.A.: Da, da

M.E.: Deci (...) face monitorizare (...)! O să-ți (...) au niște planuri care trebuie să le completeze și-ți pune o mulțime de întrebări.

S.M.A.: Aha (...) Mi-ați dat rețeta, nu?

S.M.A.: (...) Dacă nu, să-i mai dați o lună rețetă, să [discută la telefon, cu soția: Auzi? Da' noi avem vreo rețetă de la doamna doctor, cu (...) medicamente, ce trebuie să avem?(...) Îm, nu avem, nu? Nu-i nimic (...) Hai, bine.]

M.E.: S-o terminat?

S.M.A.: Nu o avut rețetă.

S.M.A.: (...) Și dați-mi o rețetă, ca să iau și o am în casă.

M.E.: Iei (...) așa. încă ceva: ai știut unde să te duci?

S.M.A.: Da.

M.E.: Deci la Direcția Muncii, la (...) lângă C.A.S., pentru Bugetul Suplimentar, ai fost?

S.M.A.: Pentru Bugetul (...)? Cum adică Bugetul Suplimentar?

M.E.: Nu ai fost. Deci trebuie să se ducă așa: (...)

S.M.A. La I.T.M. acolo, o fost.

M.E.: La serviciul ei

S.M.A.: Da.

M.E.: La (...) ă (...) Direcția Muncii (...)

S.M.A.: Da

M.E.: Și lângă C.A.S., pentru Bugetul Suplimentar.

S.M.A.: Și cu un extras de cont, ceva care cum să vadă ei că (...)

M.E.: Nu știu ce extras de cont. Se duce cu hârtiile astea și spune ce trebuie să duci acolo. Că ei mai primesc niște bănuți, niște (...)

S.M.A.: Am înțeles.

M.E.: Buget suplimentar. Și ai scutire de telef(...) de î(...) abonament la telefon, abonament la televizor, bilete de călătorie, scutire de impozit și o mulțime de chestii, nici eu nu le știu pe toate.

S.M.A.: Și de unde unde le iau?

M.E.: De acolo.

S.M.A.: De la (...)? Dar nu (...)

M.E.: Îți spune de-acolo. [(...)neinteligibil(...)].

S.M.A.: Am să mă duc, am să trimit mâine soția, [(...)neinteligibil(...)].

M.E.: Și [(...)neinteligibil(...)] ce-am scris. Da? Deci în patru locuri Și pentru alocație dublă.

M.E.: La televizor îi ții?

S.M.A.: Da.

M.E.: Ce-am vorbit cu tine?

S.M.A.: Î?

M.E.: Eu ce-am vorbit cu tine?

S.M.A.: Fără (...)?

M.E.: Deci nu vreau să văd televizoru' în calea acestor copii! Ori vrei copii sănătoși, și-ți spun, dacă nu-i ții și nu asculți ce-ți spun eu, o să fie autiști, chiar o să fie bolnavi!

S.M.A.: (...) ?

M.E.: l-am îmbolnăvit noi acuma că nu știu ce. Da' chiar o să fie bolnavi dacă nu m-asculți, (...)!

S.M.A.: Deci fără televizor.

M.E.: A, și încă mai am o problemă.

S.M.A.: Ce (...)?

M.E.: Bine că n-am uitat. Bine că mi-am adus aminte. Trebuie să-ți faci copii din astea, toate, și să faci o fișă în policlinică.

M.E.: Așa. Gata. Acuma, ce ziceai că întreabă? (în șoaptă) [(...)neinteligibil(...)] am zis noi la comisie ce [(...)neinteligibil(...)] se întâmplă aicea?

S.M.A.: Nu mai știu.

M.E.: Nu mai știi, da' ai să știi, trebuie să știi.

S.M.A.: Nevastă-mea știe (...)

M.E.: Da? Deci au doi ani și(...)?

S.M.A.: Acuma au făcut doi ani, pe 5 octombrie.

M.E.: Deci T., sirop, N. (...) pentru astm, ce ai? (n.n. șoptit) Trebuie să ai acasă ceva pentru astm, măcar? Că-s și cu astmul.

S.M.A.: (...) Nu prea, că n-am. Treceți ceva și pentru astm.

M.E.: (...) Dar cum să-ți trec eu pentru asta? [(...)neinteligibil(...)] că vin alții.

M.E.: Deci T. (...) spune că-i dă așa câte o linguriță seara, îi dă (...) îi dă un mililitru dimineața, îi dă (...)

S.M.A.: Le are scrise, acolo (...) Le are scrise. Săru-mâna!

Cu ocazia audierii învinuitinuitei S.R.M. aceasta a confirmat că prima rețetă medicală eliberată de inculpata M.E. datează din 15 octombrie 20112 când i s-au prescris pentru prima dată medicamentele T., N. și A., astfel încât la data de 11 septembrie 2012 când s-a întocmit raportul de evaluare complexă a copilului, aceștia nu erau în tratament cu neuroleptice, respectiv N. și T., așa cum este consemnat în acest raport.

Totodată, referitor la afirmația inculpatei M.E., făcută către soțul acesteia, în sensul că „I-am îmbolnăvit noi acum (...) că nu știu ce (...) dar chiar o să fie bolnavi dacă nu mă asculp!”, inculpata S.R.M. a declarat că nu are nimic de spus.

Având în vedere ansamblul probatoriului administrat în cauză apreciem că și în cazul minorilor S., inculpata M.E. a realizat încadrarea lor în grad de handicap contra cost, însă în lipsa altor probe, se va reține ca obiect al mitei produsele achiziționate de aceștia și remise comisiei, în baza solicitării prealabile exprese în acest sens a învinuitinuitei M.E.

21. În cursul lunii septembrie 2012, inculpata M.E. a primit suma de 20 RON de la inculpata E.L., în scopul de a elibera documente medicale în baza cărora s-a realizat încadrarea în grad de handicap a minorei E.M.L.

Din cercetările efectuate în cauză rezultă că în data de 8 septembrie 2012, inculpata M.E. este contactată telefonic de reprezentantul legal al minorei E.M.L., identificat în persoana învinuitinuitei E.L., pentru a se programa la cabinetul din policlinică, în vederea eliberării unui certificat medical necesar pentru dosarul de evaluare din data de 14 septembrie 2012.

La data de 10 septembrie 02012, în baza programării, inculpata E.L., s-a prezentat la cabinetul inculpatei M.E., unde potrivit documentelor identificate a obținut eliberarea certificatului medical, ocazie cu care, întrucât nu dispunea de bani, i-a promis „o mică atenție”. Astfel, potrivit declarației învinuitinuitei E.L., la data de 14 septembrie 2012, după terminarea activității comisiei, s-a prezentat la cabinetul din policlinică al inculpatei M.E. și i-a remis suma de 20 de RON.

Cele expuse mai sus sunt confirmate de procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpata M.E. cu inculpata E.L., în datele de 8 septembrie, 10 septembrie, 13 septembrie și 14 septembrie 2012.

22. Cu ocazia percheziției efectuate în cabinetul din ambulatoriu de specialitate copii din cadrul Spitalului Județean Bacău, pe masa de lucru a inculpatei M.E., a fost identificată fișa de evaluare psihologică a minorului M.N.C., în original, datată 20 august 2012, întocmită de către psiholog L.F., din municipiul Onești.

Efectuându-se verificări la Comisia pentru Protecția Copilului s-a constatat că minorul este încadrat în gradul I de handicap, începând cu luna august 2012, propunerea de încadrare în acest grad fiind efectuată cu ocazia reevaluării de către inculpata M.E., după ce anterior fusese încadrat în gradul II, iar toate documentele medicale fuseseră obținute de la specialiștii din municipiului Onești.

De asemenea, cu ocazia examinării dosarului s-a constatat că la evaluarea din august 2012 era anexată o altă fișă psihologică, întocmită de specialistul N.M.A., la data de 23 august 2012, ce atesta un IQ 35, corespunzător retardului psihic sever, pe baza căruia se poate realiza încadrarea legală în gradul I de handicap, în timp ce pe fișa de evaluare eliberată de psihologul L.F. era menționat IQ 43, cu ocazia evaluării din 20 august 2012, corespunzător retardului psihic mediu, încadrabil în gradul II de handicap.

Precizăm că valoarea IQ-ului minorului M.N.C. a fost în mod constant mai mare sau egală cu 40, atât cu ocazia evaluărilor psihologice din martie 2012, efectuate de medici de specialitate din Iași, cât și de evaluările ulterioare efectuate de psihologul L.F., la cabinetul său particular din municipiul Onești, localitate în care nu există psiholog încadrat în serviciul public de asistență medicală.

Fiind audiată pentru elucidarea împrejurărilor în care a fost necesară întocmirea unei noi evaluări psihologice în luna august 2012, numita M.G.C., în calitate de reprezentant legal al minorului M.N.C., a declarat că, la data de 23 martie 2011 s-a internat cu copilul la Spitalul Clinic de Urgență din Iași, unde i s-a confirmat diagnosticul de encefalopatie cronică, cu recomandare de tratament permanent și însoțitor, conform biletului de ieșire din spital, anexat în xerocopie la dosar.

După cum i s-a recomandat de la spitalul din Iași, a căutat să obțină pentru copilul său încadrarea într-un grad de handicap. Astfel, a contactat-o pe d-na dr. R. de la Spitalul Onești care i-a indicat să se prezinte cu documentele necesare la comisia din municipiul Bacău.

În luna martie 2011, minorul a fost examinat în cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități și, pe baza documentelor medicale ce atestau retard psihic mediu, a fost încadrat în gradul II de handicap, pentru o perioadă de 6 luni. La expirarea acestei durate, martora M.G.C., a revenit la comisie cu copilul pentru o nouă reexaminare în luna august 2011, când a fost menținută decizia de încadrare în gradul II de handicap, certificatul primit, fiind valabil 1 an.

În luna august 2012, a efectuat demersurile necesare întocmirii dosarului pentru prezentarea copilului M.N.C. din nou la comisie pentru reevaluarea stării de handicap. Printre altele, martora M.G.C. a mers din nou la d-na dr. R. la Spitalul Onești, pentru a-i elibera certificatul medical necesar la dosar, însă întrucât aceasta era în concediu, nu a putut obține documentul. În aceste condiții, a venit la Bacău, la sediul comisiei, unde i s-a spus că dosarul era incomplet, neavând acel document de la doamna dr. R. și a fost sfătuită de către secretara comisiei să se prezinte la inculpata M.E. pentru a obține documentul respectiv și pentru a completa dosarul pe care apoi să îl depună la comisie.

Astfel, în aceeași zi a mers la cabinetul medical al învinuitinuitei M.E. din Policlinica de copii, ocazie cu care, solicitând eliberarea documentului, s-a plâns acesteia că în anul 2011 copilul său a fost încadrat doar în gradul II de handicap și fără însoțitor, deși de la Spitalul din Iași se recomandase însoțitor pentru acesta.

I-a explicat totodată și situația financiară grea a familiei sale, că soțul este și el bolnav și că ar vrea ca fiul său să o aibă drept însoțitor, la care inculpata M.E. i-a spus „haide că se rezolvă”. Cunoscând procedura de lucru a învinuitinuitei M.E. și conștientizând din comportamentul său că așteaptă să i se dea ceva pentru a o ajuta cu încadrarea fiului său în gradul I de handicap cu însoțitor, martora M.G.C., convinsă fiind că are dreptul la gradul I și că dacă nu dădea ceva risca să nu primească gradul I, a întrebat-o dacă se poate descurca cu produse sau cu bani, iar inc. M.E. i-a răspuns „cu bani”. La întrebarea martorei „dacă 500 RON ajung” inculpata M.E. a afirmat că „trebuie 600 RON”, neeliberându-i certificatul medical și solicitându-i să-i lase întregul dosar care era complet, cu excepția certificatului medical, până îi va aduce banii.

După câteva zile, martora M.G.C. a revenit la inculpata M.E., tot la cabinetul medical din Policlinică, unde i-a dat suma de bani pretinsă, respectiv cei 600 RON, primind în schimb dosarul complet pe care, fără a-l mai verifica l-a depus la comisie.

După evaluare, inculpatei M.E. a consemnat în raport, la rubrica, concluziile și recomandările medicului, gravitatea afectării funcționale, atestând astfel necesitatea încadrării în gradul I de handicap.

Din probele administrate, este evident că inculpata M.E. a procedat la recomandarea unei noi evaluări psihologice, astfel încât IQ minorului M.N.C. să fie stabilit la o valoare pe baza căreia să poată fi încadrat în gradul I, demers pe care l-a efectuat în considerarea sumei de bani primite fără drept pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu.

23. În luna septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la D.T. suma de 200 RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de orientare școlară, pentru minora M.A., aflată în întreținerea acesteia.

Din probele administrate în cauză, rezultă că punerea în legătură a numitei D.T. cu inculpata M.E. a fost realizată de martora D.M., o pacientă mai veche de-a învinuitinuitei M.E., care avea cunoștință despre practicile acesteia, respectiv că pretindea sume de bani, pentru eliberarea de documente necesare încadrării în grad de handicap sau orientării școlare și că aceste sume trebuiau date înainte de a ajunge la comisie.

Aceeași persoană, D.M. a depus spre examinare, la inculpata M.E., și documentele necesare evaluării în vederea încadrării în grad de handicap a minorei A.G.A., la solicitarea martorei A.M.A., reprezentantul legal al acestui din urmă copil.

Situația de fapt expusă mai sus rezultă din declarațiile martorilor D.T., D.M., A.M.A., procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpata M.E. cu martora D.T., la datele de 5 septembrie, 12 septembrie, 14 septembrie 2012, documentele pe numele A.G.A., inclusiv certificatul de naștere în original al acesteia, identificate cu ocazia percheziției efectuate în cabinetul din policlinică în care își desfășura activitatea inculpata și nu în ultimul rând cu declarațiile învinuitinuitei G.A.A. și înregistrările audio-video în mediu ambiental din data de 22 octombrie 2012, când martora D.M. intră în cabinetul învinuitinuitei și o întreabă dacă a avut timp să se uite pe documentele lui A.G.A., lăsate anterior.

24. Modul de acțiune al învinuitinuitei M.E., constând în pretinderea directă de bani premergător evaluării minorilor și acceptarea remiterii efective ulterior, din primul salariu de însoțitor urmare a încadrării în gradul I de handicap, sub presiunea exercitată asupra mituitorului, în scopul de a o determina pe aceasta să săvârșească infracțiunea, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă și din declarația martorei P.V.

Potrivit depoziției acesteia, rezultă că în calitate de reprezentant legal al minorei P.G.A., începând cu anul 2009, după fiecare evaluare era contactată telefonic de inculpata M.E. care îi preciza că minora nu este de gradul I, ci de gradul II și că ar putea face o concesie prin atestarea unei deficiențe grave încadrabile în gradul I, contra sumei de 800 RON.

Aceeași situație s-a repetat și în anii 2010, 2011 și 2012, însă la această din urmă evaluare, inculpata M.E. i-a pretins 1.000 RON.

Declarația martorei P.V. se coroborează perfect cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a convorbirii telefonice purtate cu inculpata M.E., în condițiile în care postul telefonic fix pe care a fost contactată de învinuitinuită este înregistrat pe numele socrului său P.T., la data de 22 septembrie 2012 ora 14:44:45, din care redăm sintetic:

„ M.E.: Alo ?

C.: Alo?

M.E.: Bună ziua.

C.: Bună ziua.

M.E.: Ce faci, domnișoară?

C.: (...) Da' cine sunteți?

M.E.: Da cine-ți zice ție domnișoară? Ia gândește-te.

C.: (...) Nu știu, că-i familia P.

M.E.: Da. Și cine-ți zice ție domnișoară?

C.: (...) Nu știu cine să(...) hî (...) n-am (...)

M.E.: Nu (neinteligibil)? îi doctorița, fată! Ești într-o (...) dungă?

C.: Săru-mâna, doamna doctor. Hî, hî (...)

M.E.: Păi nu-ți zic eu ție domnișoară? Ești culmea.

C.: Nu vă cunoșteam după voce, hî (...)

M.E.: Ce te-ai blocat așa?

M.E.: Da, deci asta am făcut (...) ă (...) adică sper să nu se schimbe nimic. Da?

C.: Da, doamnă.

M.E.: Deci o să te pregătești vârtos.

C.: Da. Eu când o să vină dosarul și asta (...)

M.E.: Ne-am înțeles?

C.: (...) eu o să vin la dvs.

M.E.: Da. Deci (...) ți-am zis atunci, nu știu dacăți-am zis.

C.: Da.

M.E.: Da' o să-ți spun.

C.: Da, doamna doctor.

M.E.: Da?

C.: Da.

M.E.: Că nu, și nu, și nu, și nu. Să nu te-ajut.

M.E.: Deci o să primești acasă, deci eu sper că rezolv și sus.

C.: Da.

M.E.: Da?

C.: Da, doamna doctor.

M.E.: Deci așa sper, cu totul, cu ajutorul lui Dumnezeu, roagă-te și tu, și pregătește, că probabil o să fie 10.

C.: (...)

M.E.: Da?

C.: Da, da.

M.E.: Hai, bine. Hai, te pup.

C.: Bine, săru-mânal

25. În cursul lunii august 2012, inculpata M.E. a pretins de la numita A.M. suma de 1.000 RON, în vederea încadrării în grad de handicap a minorului D.M.S., aflat în creșterea și întreținerea acesteia.

Cercetările efectuate în cauză au evidențiat că, în cursul lunii iunie 2012, în baza trimiterii de la medicul de familie, martora A.M. a mers în Policlinica Bacău, la inculpata M.E., în vederea examinării minorului ca specialist, în raport de afecțiuni pe care le avea, fiind diagnosticat cu autism.

Cu acea ocazie, inculpata i-a eliberat rețetă și totodată i-a vândut din cabinet un sirop, în vestitul recipient inscripționat R., în schimbul sumei de 15 RON, recomandându-i să vină lunar după tratament, ceea ce s-a și întâmplat.

Astfel, inculpata M.E. i-a vândut acel sirop martorei A.M., contra sumei de 15 RON, lunar și în iulie și august 2012.

În cadrul consultației acordate în această din urmă lună, inculpata i-a spus că o poate ajuta să încadreze copilul într-un grad de handicap cu asistent permanent, precizându-i că ea este medicul de la comisie și totodată că acest ajutor din partea ei „o să o coste”. La întrebarea martorei cu privire ce ar însemna acest lucru, inculpata M.E. i-a spus că ar costa-o 10 milioane ROL, bani pe care poate să-i dea și în două tranșe, în condițiile în care nu dispunea de această sumă.

Totodată, i-a pus la dispoziție un bilețel tipărit ce conținea lista documentelor necesare pentru constituirea dosarului, spunându-i să le pregătească iar când va avea banii, să vină la ea, să se programeze la comisie, până la momentul flagrantului martora A.M. nereușind să facă rost de suma pretinsă.

Situația de fapt relatată mai sus rezultă din declarația martorei A.M., coroborată cu bilețelul intitulat „notă informativă” ce i-a fost înmânat de inculpata M.E. și copiile fișei medicale sintetice și adeverinței medicale eliberate de medicul de familie pe numele minorului și ale anchetei sociale întocmite de Primăria comunei A., județul Bacău la data de 12 septembrie 2012, documente solicitate de martoră în baza discuției cu inculpata M.E. și necesare pentru constituirea dosarului de încadrare în grad de handicap.

Existența acestei discuții este dovedită și de procesul verbal de redare în formă scrisă a convorbirii telefonice pe care martora A.M. a avut-o cu inculpata M.E. la data de 12 septembrie 2012, ora 19:24:17.

Este elocvent de menționat și faptul că note informative similare celor depuse de martora A.M. au fost identificate și cu ocazia percheziției efectuate în cabinetul din policlinică al inculpatei M.E., mijloace materiale de probă ce au fost atașate la dosarul cauzei, după desigilare.

26. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că în cursul lunii august 2012, în cadrul demersurilor efectuate pentru constituirea dosarului de reevaluare a minorului T.D.S., martora T.M. a contactat-o pe inculpata M.E., în contextul în care se apropia perioada limită fixată pentru reevaluare și nu obținuse încă ancheta socială, astfel încât dosarul nu era complet.

După terminarea ședinței de evaluare din data de 25 septembrie 2012, în cadrul căreia a fost examinat și minorul T.D.S., inculpata M.E. a contactat-o telefonic pe martora T.M. și i-a precizat că „o să trebuiască să se vadă” întrucât „și-a făcut temele cu prisosință”, ceea ce echivalează cu o pretindere indirectă a unui folos material, aspect înțeles neechivoc și de martora T.M., așa cum rezultă din declarația acesteia care se coroborează cu procesul-verbal de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice dintre acestea din datele de 13, 21 și 26 septembrie 2012.

Este de menționat că deși în anul 2011, minorul a fost încadrat în gradul III de handicap, la reevaluarea din 25 septembrie 2012, s-a propus și ulterior s-a decis pe baza acestei recomandări încadrarea minorului în gradul I de handicap.

Potrivit declarației martorei T.M., ulterior datei de 26 septembrie 2012, având drum prin Bacău, a remis inculpatei M.E. suma de 150 RON.

Este elocvent de precizat că aceeași expresie utilizată de inculpata M.E. în sensul că „și-a făcut temele cu prisosință”, corelată cu invitația de a se întâlni, așa cum au stabilit anterior, a fost identificată și în cazul numitei S.I., cu ocazia evaluării minorului S.D.R.

27. În data de 27 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la C.G.A. suma de 50 de RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar la comisia pentru evaluarea gradului de handicap a minorului C.S.M., situație care rezultă din declarația martorei C.G.A., care se coroborează cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirii telefonice purtate de aceasta cu inculpata din data de 25 septembrie 2012, ora 15:18:44, precum și documentele medicale din care rezultă acordarea consultației la data de 27 septembrie 2012,

În cadrul căreia s-a eliberat certificatul medical.

Susținerea numitei C.G.A., în sensul că a remis suma de bani cu titlu de contravaloare a consultației, în contextul în care de regulă mergea la cabinetul particular unde pentru același serviciu plătea această sumă, nu este de natură să exonereze de răspundere penală pe inculpata M.E., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită. În argumentarea acestui punct de vedere, invocăm faptul că certificatul medical se eliberează de la secretariatul ambulatoriului de specialitate, semnat de medicul specialist și contrasemnat de directorul ambulatoriului de specialitate, în cadrul asistenței medicale publice, gratuite, astfel încât nu se justifica acceptarea primirii nici unei sume de bani cu titlu de contravaloare a consultației, cu atât mai mult cu cât, în schimb, nu s-a eliberat nici o chitanță.

28. Din cercetările efectuate a rezultat că un alt pacient al inculpatei M.E., nevoit să achite, în aceleași condiții ca și celelalte persoane, cu ocazia fiecărei reevaluări a gradului de handicap, diferite sume de bani pretinse de aceasta, a fost și numita H.F., în calitate de reprezentant legal al minorului H.B.G.

Potrivit declarației martorei H.F., în perioada 2007-2012 (ultima dată în cursul lunii mai 2012), a remis inculpatei M.E. diferite sume de bani (în total 1.500 RON), în vederea încadrării/menținerii în grad de handicap a miorului H.B.G.

29. Probațional s-a dovedit și că o altă pacientă veche a inculpatei M.E., a fost și minora B.C.A., diagnosticată cu sindromul Down.

Lunar, începând cu anul 2002 și până în ziua de 22 octombrie 2012, martora B.E.A., mama minorei, se prezenta la cabinetul inculpatei M.E. din policlinica de copii pentru prescrierea de tratament medical, ocazie cu care inculpata îi vindea și medicamente sau sirop inscripționat R., din cabinet.

Începând cu anul 2010, cu ocazia solicitării eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de reevaluare a minorei, inculpata M.E. a atenționat-o pe martora B.M.A. cu privire la faptul că ar trebui să împartă salariul (referindu-se la ajutorul plătit de stat pentru asistent personal al unei persoane minore încadrată în gradul I de handicap) și că dacă nu-i dă ceva nu o va ajuta să obțină în continuare gradul de handicap, deși cunoștea situația socio-familială precară a acesteia.

Sub imperiul acestei constrângeri, martora B.M.A. a remis inculpatei M.E. suma de 50 de RON, cât avea, bani pe care aceasta din urmă i-a luat și i-a pus într-un sertar de sub blatul biroului său de lucru. Situația s-a repetat și în cursul anului 2011 și ulterior în cursul anului 2012, cu ocazia reevaluărilor gradului de handicap al minorei B.C.A., însă de aceste dați reprezentantul legal a remis învinuitinuitei câte 100 RON.

Potrivit declarației dată de martora B.M.A., cunoscând necesitatea motivării financiare a inculpatei M.E., datorită lipsei de bani, obișnuia să-i ducă din când în când produse din gospodărie (făină, ceapă, fasole, ouă, nuci), atât cât putea să transporte cu sacoșa.

30. În luna august 2012, inc. M.E. a pretins și primit de la numita I.A.M. suma de 30 RON în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.S.C.

S-a reținut din probele administrate în cauză că medicul curant al acestui copil este doctorul R.S., de la Onești, care a eliberat anual (încă din anul 2002) certificatul medical necesar pentru constituirea dosarului de evaluare sau reevaluare.

În cursul lunii august 2012, întrucât medicul curant al copilului se afla în concediu de odihnă, așa cum rezultă și din declarațiile altor pacienți de-ai acestuia, martora I.A.M. s-a prezentat la cabinetul inculpatei M.E. din Policlinica Bacău, solicitându-i eliberarea certificatului medical necesar reevaluării gradului de handicap.

Cunoscând că la Onești există o decizie internă cu privire la achitarea unei taxe modice pentru emiterea acestui certificat, inculpata M.E. a pretins indirect pentru eliberarea acestui certificat o sumă similară.

Concret, aceasta a întrebat-o pe martora I.A.M. „cât te costă la Onești” și pentru a potența determinarea martorei de a-i remite ceva, a afirmat că „ea este doctorul ce hotărăște la comisie”.

Cunoscând această situație, având în vedere că parcurge procedura evaluării de 10 ani de zile, martora I.A.M., s-a văzut nevoită să dea inculpatei M.E. suma de 30 de RON, pentru a i se elibera certificatul.

31. În cursul anului 2008, a pretins și primit de la numita A.G.E. suma de 100 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei A.S.D.

Cercetările efectuate în cauză au evidențiat că, minora A.S.D. este pacienta doctorului D.

În cursul anului 2008, după evaluarea copilului, inculpata M.E. a contactat-o telefonic pe mama acestuia, martora A.G.E., la numărul de telefon ce era menționat pe cererea de evaluare, invitând-o la cabinetul din policlinică, sub pretextul de a discuta cu referire la actele de la dosarul de la evaluare.

Deși cunoștea despre obiceiul inculpatei M.E., de a pretinde atenții de la pacienți, martora A.G.E., a dat curs acestei invitații, pentru a se elucida dacă într-adevăr este vreo problemă cu actele sau într-adevăr inculpata aștepta să-i dea ceva.

În cadrul întrevederii, inculpata M.E. i-a spus că afecțiunile de care suferă fetița sa sunt de gradul III spre II și că „cu mare indulgență i-a dat gradul I”. De asemenea, i-a sugerat să se mute cu copilul de la doamna doctor D. în supravegherea sa, explicându-i că i-ar fi mult mai ușor întrucât face parte din comisie.

Deși a refuzat, inculpata M.E. a continuat să insiste cu discuția referitoare la indulgența pe care i-a acordat-o și întrucât discuția nu avea nici o finalitate și dura de aproximativ o oră, martora A.G.E. a înțeles că inculpata așteaptă ceva, sens în care, pentru a pune capăt acestei situații jenante, a scos din geantă suma de 100 RON, pe care i-a remis-o, afirmând „că atât am și că mai mult nu pot să vă dau”, iar inculpata a luat acea bancnotă, a pus-o în sertar și a afirmat „e bun și atât când ai doi copii la facultate la București”.

Din declarația martorei A.G.E. rezultă că și după evaluarea din anul următor, a primit un apel de la inculpata M.E., însă cunoscând procedura utilizată de aceasta, care i se confirmase personal, a refuzat să-i mai dea curs.

32. În perioada 2009-2012 (ultima dată pe data de 14 septembrie 2012), a pretins și primit de la numita C.L. diferite sume de bani (total 3.400 RON) în vederea menținerii gradului de handicap al minorului C.R.I.

Din înregistrările audio în mediu ambiental efectuate în cabinetul particular al inculpatei M.E., la data de 15 septembrie 2012, cu reprezentantul legal al minorului C.R.I., identificat în persoana martorei C.L., rezultă, încă o dată, modalitatea utilizată de învinuitinuită în vederea determinării la dare de mită.

În extras, redăm discuția purtată, după evaluarea minorului, cu mama acestuia, după cum urmează:

C.L.: Vreau să zic că am dat ieri numărul greșit la (...) comisie, acolo, da' fără să vreau, hî, hî (...) Numărul de telefon (...)

M.E.: Numărul tău?

M.E.: Ei, și ce?

C.L.: Eu am zis că eu știu (...) să nu fie vreo problemă și (...) M.E.: Care problemă? îi problemă, îi spui că (...)

C.L.: Fără să (...) N-am avut nici mobilul la mine (...) și când m-am uitat, Doamne iartă-mă (...)

M.E.: (...) Da' aveai emoții, ai avut emoții?

C.L.: (...)

M.E.: Ți-am pus gradul unu, cum să nu-ți pun gradul unu?? Da' se pune problema?

C.L.: Că (...)

M.E.: Poftim?

C.L.: Asta care vorbește, nu știu, hî (...)

M.E.: Ei, da' cum? Da' (...) le-am (neinteligibil) la alții, da' pe tine care te știu de o veșnicie, cum? M-o întrebat așa, că nu știu ce, și (...) Te-ai gândit vreo clipă?

C.L.: Nu, am (neinteligibil), hî, hî, hî (...)

M.E.: (neinteligibil). Te-ai gândit că n-ai vorbit înainte cu mine.

C.L.: Î?

M.E.: Te-ai gândit că n-ai vorbit înainte (...) Doamne ferește, cum poți să (neinteligibil) așa ceva?

Din cercetările efectuate ulterior în cauză a rezultat că, în cursul anului 2009, dorind prelungirea concediului pentru creșterea copilului de la 2 la 3 ani, martora C.L., în lipsa medicului curant al copilului de la vremea respectivă, a luat legătura cu inculpata M.E., care i-a solicitat, ca pentru această problemă, să o caute la cabinetul său particular.

În cadrul discuției, lăsându-i-se să se înțeleagă de către inculpata M.E., că va fi nevoită să-i remită o sumă de bani, martora C.L. a întrebat-o „cât o costă” iar aceasta a spus că îi va preciza suma după comisie.

După evaluare, inculpata a contactat-o pe martora C.L. și a invitat-o la cabinetul său particular, ocazie cu care i-a pretins suma de 1.500 RON, afirmând că îl încadrase pe minor în gradul de handicap.

Potrivit declarației martorei C.L., aceasta a remis pe loc suma de 500 RON și ulterior a remis și diferența pretinsă.

Această situație s-a perpetuat și în anii următori, când după același tipar, a remis inculpatei suma de 800 RON în anul 2010, 600 RON în anul 2011 și 500 de RON în anul 2012.

33. În cursul lunii octombrie 2012, în calitate de medic specialist în neurologie pediatrică, a primit suma de 50 de RON de la numita S.C.A., în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a persoanei aflată în întreținerea acesteia, S.R.I.

Din declarația martorei S.C.A. rezultă că în anul 2012, a hotărât să reîncadreze copilul în grad de handicap, din motive financiare.

Deși anterior medicul curant al copilului a fost dr. D., întrucât în luna octombrie 2012, aceasta nu era la cabinet, martora S.C.A. s-a prezentat la cabinetul inculpatei M.E. și fără ca aceasta să-i pretindă ori să-i dea de înțeles că trebuie să-i dea ceva, din proprie inițiativă, în timp ce-i completa certificatul medical, i-a remis suma de 50 de RON.

34. În perioada anilor 2011-2012, inculpata M.E. a pretins câte 1.000 RON anual de la numita S.I. în vederea încadrării/menținerii în grad de handicap a copilului minor al acesteia S.D.R. și a primit efectiv în aceeași perioadă suma totală de 1.600 RON (1.000 RON în anul 2011 și 600 RON în anul 2012).

Din probele administrate în cauză a rezultat că un alt pacient al învinuitinuitei M.E. a fost și minorul S.D.R., începând cu anul 2011.

În anul 2011, în cadrul consultației acordată de inculpată, înainte de evaluare, cu prilejul eliberării certificatului medical necesar la dosar, aceasta a precizat martorei S.I. că ea este șefa comisiei și i-a solicitat ca după ce comisia va încheia examinarea, să o caute pentru a-i remite suma de 1.000 RON, întrucât „atâta face ca să o treacă prin comisie”.

Auzind și de la alți părinți că pentru a obține o încadrare corectă în grad de handicap trebuie să dai bani inculpatei, precum și povești relatate în sensul că cei care nu au dat au avut de suportat consecințele reducerii gradului de handicap la un nivel inferior afecțiunii copilului, martora S.I. a remis inculpatei, ulterior examinării dar în baza pretinderii prealabile, suma solicitată.

Cu ocazia reevaluării din iunie 2012, martora S.I. a solicitat inculpatei M.E. eliberarea certificatului medical necesar constituirii dosarului de menținere a gradului de handicap, ocazie cu care inculpata M.E. i-a pretins suma de 600 RON, pentru a o trece prin comisie.

Parcurgând aceeași procedură ca și în anul precedent, după evaluare, martora S.I. a mers la cabinetul inculpatei, așa cum i se ceruse, ocazie cu care i-a remis suma de 600 RON.

Cu același prilej, având în vedere că pe parcursul evaluării unul dintre membrii comisiei i-a recomandat ca în viitor să meargă cu copilul la un spital universitar din țară pentru a i se atesta un diagnostic clar, inc. M.E. i-a pretins să-i mai dea 400 RON, pentru ca prin ceea ce va face ea să nu mai fie nevoită să meargă la vreo clinică universitară.

Întrucât nu dispune de această sumă, inculpata M.E. i-a solicitat să i-o aducă pe parcurs și nu a precupețit nici un efort să-i reamintească în mod repetat de această datorie în cadrul convorbirilor pe care le-a purtat cu martora S.I. în datele de 5, 10 și 30 septembrie 2012, afirmând că „și-a făcut temele”.

Această diferență nu a mai fost achitată ca urmare a realizării acțiunii flagrante.

Concomitent cu acțiunea flagrantă, au fost efectuate percheziții domiciliare la locuințele deținute de inculpata M.E., precum și în alte locații ce prezentau interes pentru cauză, fiind identificate însemnate sume de bani și mijloace materiale de probă, ce au reconfirmat și conturat pe deplin aspectele sesizate.

Mai mult decât atât, cu ocazia percheziției efectuate în baza autorizației din 2012 a Tribunalului Bacău în cabinetul medical situat în municipiul Bacău, ce funcționează în cadrul SC A.I. SRL Bacău, în care își desfășura activitatea în regim privat inculpata M.E., activitate care a început la ora 16:45, după finalizarea percheziției efectuate în cabinetul din Spitalul Județean de Urgență Bacău, Pavilion Ambulatoriu de Specialitate Copii, au fost identificate însemnate cantități de medicamente, atât în încăperea cu destinație cabinet de consultații, cât și în celelalte trei încăperi, așa cum rezultă și din filmarea video judiciară efectuată cu acest prilej.

La finalizarea activității de inventariere a medicamentelor și a celorlalte produse farmaceutice de uz uman identificate cu ocazia perchezițiilor efectuate în cabinetele medicale, atât din ambulatoriul de specialitate cât și cel particular în care își desfășura activitatea inculpata, au fost constatate o serie de aspecte cu privire la care avem indicii temeinice să considerăm, prin prisma legislației în vigoare, că prezintă suspiciuni rezonabile ale încălcării

Codului de etică și deontologie profesională și nu în ultimul rând chiar ale celor referitoare la siguranța calității și eliberării medicamentelor, conform prevederilor legale în vigoare.

Concret, au fost identificate mai multe pungi în care se aflau medicamente, neinscripționate, fără etichetare, denumire, concentrație, mod de administrare, termen de valabilitate, ce erau vândute pacienților direct din cabinet, în această formă, așa cum rezultă din declarațiilor acestora, audiați în cauză în calitate de martori, care se coroborează perfect cu celelalte înscrisuri și datele rezultate din monitorizările intruzive autorizate în cauză.

Astfel, din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă că inculpata M.E., în vederea obținerii de foloase necuvenite, comercializa medicamente pacienților săi.

Au fost identificate situații în care, pe lângă medicamentele prescrise pe bază de rețetă, inculpata recomanda pacienților achiziționarea unor produse similare direct de la ea, fie ca și o condiție pentru exercitarea atribuțiilor sale de serviciu legale pe care le avea în virtutea funcției, fie ca o favoare pe care o făcea pacienților cu venituri reduse.

În ambele situații, inculpata M.E. specula situația socială a pacientului și inducea reprezentanților legali ai minorilor o stare de anormalitate, în situația în care nu ar fi achiziționat aceste medicamente, creându-le convingerea, fie că dacă nu vor achiziționa și nu vor administra copiilor medicamentele respective, le va crea o înrăutățire a stării de sănătate, fie că dacă nu cumpără aceste medicamente refuză pe viitor să le mai acorde consultații.

Din probele administrate în cauză se conturează ideea că obținerea de venituri din această activitate reprezintă în fapt o mită mascată, pentru care însă nu poate fi angajată răspunderea penală a inculpatei M.E., decât sub aspectul comiterii infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de farmacist, în condițiile în care vânzarea de medicamente nu este o prerogativă privitoare la îndatoririle sale de serviciu.

Sunt îndeplinite toate condițiile pentru realizarea elementului material al acestei infracțiuni, în condițiile în care inculpata M.E., a efectuat acte specifice profesiei de farmacist, cu caracter de îndeletnicire, fără drept și în alte condiții decât cele legale, iar potrivit Legii speciale a sănătății se prevede că săvârșirea unei astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale.

Potrivit art. 553 din Legea nr. 95/2006, profesia de farmacist se exercită pe teritoriul României, în condițiile prezentei legi, de către persoanele fizice posesoare a unui titlu oficial de calificare în farmacie, iar potrivit prevederilor art. 563 alin. (1) lit. a) din același act normativ, exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu profesia de medic.

În conformitate cu prevederile art. 634 din Legea nr. 95/2006, practicarea profesiei de farmacist de o persoană care nu are această calitate, constituie infracțiune și se pedepsește conform C. pen.

Potrivit prevederilor art. 766 din aceeași lege, pe ambalajul secundar al medicamentului sau în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar, trebuie să apară informații cu referire la denumirea medicamentului, urmată de concentrație și de forma farmaceutică, substanțele active exprimate calitativ și cantitate pe unitate de doză sau în funcție de forma de administrare, pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune, forma farmaceutică și conținutul pe masă, volum sau pe numărul de doze al medicamentului, o lipsă cu excipienții cunoscuți ca având activitate sau efect propriu, modul de administrare și dacă este cazul calea de administrare, o atenționare specială privind sfatul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna și vederea copiilor, data de expirare în termeni clari (lună/an), condiții speciale de păstrare dacă este cazul, precauții medicale privind eliminarea medicamentelor neutilizate sau a reziduurilor provenite din medicamente dacă este cazul, precum și referințe la orice sistem adecvat de colectare existent, numărul autorizații de punere pe piață a medicamentului, numele și adresa deținătorului acestei autorizații, numărul seriei de fabricație, iar în cazul medicamentelor care se eliberează fără prescripție medicală, instrucțiunile de utilizare.

Includerea în ambalajul tuturor medicamentelor a unui prospect este obligatorie cu excepția cazului în care toate informațiile anterior menționate sunt direct inscripționate pe ambalajul secundar sau primar, în conformitate cu prevederile art. 768 din lege.

Ambalajul primar este cel aflat în contact direct cu medicamentul, iar ambalajul secundar este cel în care este introdus ambalajul primar.

Mostrele gratuite se oferă de către distribuitorii de medicamente, în conformitate cu prevederile art. 807 din Legea nr. 95/2006, în mod excepțional numai persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie astfel de medicamente în baza unei solicitări scrise, semnată și datată de medic, într-o cantitate care nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piață, fiecare mostră trebuind marcată cu mențiunea „mostră medicală gratuită, nu este destinată vânzării”.

Față de prevederile legale anterior menționate, apreciem că activitatea desfășurată de inculpata M.E., de procurare en-gros de medicamente, depozitare în condiții necorespunzătoare, desigilare din ambalajele primare, urmată de reambalare în pliculețe de hârtie sau cutii de la alte medicamente și vânzare cu amănuntul a acestora, în funcție de forma farmaceutică de prezentare a fiecăruia în parte, este în afara prevederilor legale, dar și în alte condiții decât cele legale peste limitele admise chiar și în ipoteza în care ar fi fost una autorizată.

Au fost încălcate toate normele referitoare la funcționarea cabinetelor medicale, așa cum sunt ele prevăzute în O.G. nr. 124/1998, modificată și Ordinul Ministerului Sănătății nr. 153/2003, cât și cele referitoare la deșeurile medicale, astfel cum sunt acestea reglementate în mod detaliat prin H.G. nr. 856/2002, cu atât mai mult cu cât probele administrate în cauză au dovedit în mod neechivoc că majoritatea medicamentelor identificate erau expirate și comercializate ca atare pacienților.

Această situație de fapt este dovedită de procesul-verbal de inventariere al medicamentelor întocmit cu avizul și sprijinul de specialitate al unui reprezentant din partea Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, ca instituție publică aflată în subordinea Ministerului Sănătății, abilitată să contribuie la protejarea și promovarea sănătății publice, prin evaluarea la cel mai înalt nivel de competență științifică a documentației de autorizare, în vederea punerii pe piață a medicamentelor de uz uman de bună calitate, sigure și eficace, supravegherea siguranței medicamentelor de uz uman aflate în circuitul terapeutic, de înregistrările audio-video în mediu ambiental și nu în ultimul rând de declarațiile cumpărătorilor acestor produse.

Astfel, din declarațiile majorității covârșitoare a reprezentanților legali ai pacienților inculpatei M.E. rezultă că lunar aceasta le solicita să achiziționeze din cabinet comprimate despre care le spunea că sunt vitamine, protectoare hepatice sau substanța inscripționată R. care prezintă indicii certe și temeinice că era un substitut al produsului original, pe care inculpata îl ținea depozitat într-un bidon din plastic și pe care îl vindea prin dozarea în flacoanele originale ale produsului sau în alte recipiente similare, culoarea acestui conținut diferind de la lună la lună, cu recomandarea de administrare zilnică de câte 1 ml/dimineața.

Astfel, din declarația martorilor I.M.D. și I.E.A., în calitate de mamă și respectivă bunică a minorului I.D.D. rezultă că în perioada iulie-septembrie 2012, lunar, inculpata M.E. le-a vândut, din cabinet, contra sumei de 30 RON/sticluță, flacoane inscripționate R., conținând un sirop de culori diferite. Astfel, în cursul lunii iulie 2012, au achiziționat 6 astfel de flacoane, pentru care au achitat la cererea inculpatei M.E. suma de 180 RON, iar în lunile august și septembrie câte 10 sticluțe, pentru care au achitat de fiecare dată suma de 300 RON. Depozițiile martorilor I.M.D. și I.E.A. se coroborează cu declarațiile celorlalte persoane audiate în cauză cu privire la medicația vândută de inculpată, cu mijloacele materiale de probă identificate în cabinetele în care își desfășura activitatea inctivitatea, cu flaconul depus la dosar de învinuitinuitul T.G. și nu în ultimul rând cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptat autorizat purtate de inculpata M.E. cu martora I.E.A. la datele de 8 septembrie și respectiv 25 septembrie 2012, referitoare la pregătirea medicamentului R. de către inculpata M.E.

Din declarația martorei M.M.C., în calitate de reprezentant legal al minorului M.M.G., care se coroborează cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de aceasta sau soțul său cu inculpata M.E., la datele 3 octombrie 2012 și 9 septembrie 2012, rezultă că în perioada iunie-octombrie 2012, lunar, a cumpărat de la inculpata M.E., fie ea, fie soțul său, între timp decedat, flacoane cu R. pentru care i s-a pretins și a achitat de fiecare câte 20 de RON.

Din declarația martorei A.M. rezultă că în perioada iunie-august 2012, lunar a cumpărat flacoane cu așa zisul R. pentru care inculpata i-a solicitat și i-a achitat câte 15 RON de fiecare dată.

Din declarația martorei B.M.A. rezultă că începând cu anul 2002 și până la data de 22 octombrie 2012, lunar a achiziționat câte o fiolă conținând un sirop, inscripționat R., pentru care plătea câte 10 RON.

Din declarației martorei G.I.A., în calitate de reprezentant legal al minorului G.F.I., care nu este încadrat în grad de handicap, rezultă că din vara anului 2008 și până la data de 22 octombrie 2012, a achiziționat lunar contra sumei de 30 de RON, câte un flacon din același produs.

Din declarația martorei C.A. rezultă că începând cu luna octombrie 2011 și până în luna iunie 2012, inclusiv, inculpata M.E. i-a vândut lunar contra sumei de 20 de RON, câte 2 cutii cu M.

Din declarația învinuitinuitei N.N. rezultă că, din februarie 2012 și până la data de 22 octombrie 2012, lunar, inculpata i-a vândut contra sumei de 10 RON, medicamente pentru a potența pofta de mâncare a copilului său N.G.M., iar o lună în loc de acele comprimate roz, inculpata M.E. i-a remis, în același preț, un sirop pe care administrat copilului acesta a avut simptome negative, motiv pentru care l-a restituit medicului, care i-a dat în schimb din nou capsule.

Din declarația martorei P.M. rezultă că de aproximativ 3 ani de zile, lunar, până la data de 15 octombrie 2012, ultima dată, a achiziționat flacoane inscripționate R. nesigilate, de la inculpata M.E., pentru care achita câte 30 de RON/lună.

Din înregistrarea audio-video în mediu ambiental rezultă că la data de 15 octombrie 2012, martora P.M. remite inculpatei M.E., cu ocazia consultației acordate pentru eliberarea tratamentului, o sacoșă cu vinete și una cu ardei gras.

Din declarația martorei C.E.L., în calitate de reprezentant legal al minorului T.G.A., rezultă că în toamna anului 2007, inculpata M.E. i-a vândut 10 fiole inscripționate R., nesigilate, contra sumei de 100 euro. Ulterior aceasta a întreprins demersuri de achiziționare a produsului original din Germania, context în care, în baza dovezii atașate la dosar a achitat suma de 30 de euro pentru 30 de fiole.

Din declarația martorei C.I.A. rezultă că de la vârsta de 8 ani a minorei C.C., respectiv din anul 2004, primește medicamente contra cost, lunar, din cabinetul inculpatei M.E. pe carele ridică ea sau sora ei V.L. Depoziția acestei martore se coroborează cu înregistrarea audio-video din mediu ambiental din data de 18 octombrie 2012, din care rezultă că la această dată sora ei V.L. a plătit suma de 20 de RON, pentru 10 pastile.

Din declarația martorei Z.T., în calitate de curator al minorei S.D.E., rezultă că în luna august 2010, mama minorei a achiziționat de la inculpata M.E. 10 fiole de R., nesigilate, în schimbul sumei de 200 euro.

Aspecte similare, cu referire la vânzarea de medicamente, atât pe specialitatea sa, cât și pentru alte specialități, inclusiv pentru adulți, s-au reliefat și din declarațiile martorilor B.I.M., B.L.A., B.C.B., A.G., S.M.C., P.D., I.S., B.L., J.R., L.P.

Se poate concluziona astfel că, în cadrul consultațiilor acordate de către inculpata M.E., dacă nu pretindea pacienților bani pentru încadrarea copiilor în grad de handicap, le impunea să cumpere medicamente din cabinetul său, în vederea obținerii de venituri ilicite.

În ceea ce privește, proveniența acestor medicamente, în împrejurarea în care inculpata M.E. a refuzat să dea declarația prevalându-se de dreptul la tăcere, potrivit probelor administrate, rezultă că acestea erau procurate en-gros de la Biserica P. din Bacău, care le primea periodic din străinătate cu titlu de donație de la C.A.M.R., din F., județul Cluj și expediate în mod direct inculpatei, în calitate de colaboratoare și responsabilă a programului de distribuire a medicamentelor, colaborare care în baza fișei de membralitate identificată în cabinetul particular al învinuitinuitei, rezultă că aceasta o avea cu Biserica P. Bacău pentru donațiile de medicamente prin M.D.P.R., desfășurat de Fundația C.A.M.R.

Este elocvent de menționat că, potrivit adresei din 27 octombrie 2009, a C.A.M.R., depozit F., județul Cluj, document identificat în cabinetul particular al inculpatei, rezultă obiectivele propuse colaboratorilor pentru o mai bună și operativă colaborare în cadrul programului medical de distribuire medicamente, prin care se solicită: punerea de acord cu privire la cantitatea de medicamente solicitate, în raport de numărul consultațiilor și tratamentelor comunicate la sfârșitul anului (exemplu: „solicitați zeci sau sute de flacoane din diverse produse lunar, iar la sfârșitul anului comunicați 100-200 de pacienți. Diferența nu o putem justifica sponsorilor noștri”); se solicită să se menționeze cantitatea maximă de medicamente pe care se crede că o puteau folosi în termenul de expirare și numărul de pacienți sau de tratamente pentru anul 2009, atât din registru, cât și din donații, precum și eventualele subdonații făcute terțelor cabinete, asociații, fundații, spitale.

Într-o adresă similară, din data de 28 aprilie 2010, se precizează expres ca, în punctul farmaceutic să nu existe nici un medicament expirat, că medicamentele și celelalte materiale primite nu pot fi vândute sau schimbate în vederea obținerii vreunui avantaj material, precum și că fiecare membru colaborator al programului este responsabil să folosească medicamentele în cel mai eficient mod.

Potrivit avizelor de expediție, listelor de ofertă și evidențelor cu referire la medicamentelor provenind din sistemul de distribuire a medicamentelor inițiat de C.A.M.R., rezultă că inculpata M.E. procura medicamente prin acest program, încă din anul 2006, astfel încât se justifică pe deplin cantitatea însemnată de medicamente expirate identificată și depozitată în contra prevederilor legale, în cabinetele învinuitinuitei.

Probele administrate în cauză au oferit indicii certe și temeinice că inculpata M.E., în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpata N.C.E., în calitate de asistent farmacist la SC F. SRL Bacău, dar și cu alți farmaciști, angajați ai SC S.F. SRL, în perioada 2011-2012, prin manopere dolosive, respectiv fals și uz de fals, au prejudiciat bugetul de stat pe componenta decontărilor de medicamente realizate de C.A.S. Bacău.

Concret, s-a evidențiat că, inculpata M.E. prescria medicamente din sublista C3, decontate integral de C.A.S., pe numele pacienților aflați în evidența sa, de care aceștia nu beneficiau în totalitate, pe care și le constituia într-un depozit personal, din care ulterior erau comercializate sau distribuite pe nedrept, contribuind la punerea în circulație de medicamente fără respectarea prevederilor legale în domeniu.

Aceasta s-a dovedit a constituit o altă modalitate ilicită de procurare a medicamentelor ce au fost identificate în cabinetele inculpatei, aflate în termen de valabilitate, cel puțin cu referire la medicamentul S., care a fost găsit în ambalaje, fie primare, fie secundare, dar nu numai existând indicii că, în această manieră au fost procurate și alte tipuri de medicamente din aceeași categorie.

Precizăm că sublista C3 din Ordinul Președintelui C.N.A.S. nr. 696/2009 cu modificările și completările ulterioare, reprezintă listă de medicamente cu procent de compensare 100%, conform D.C.L.-urilor din C.A.N.A.M.E.D., altele decât cele din sublistele A, B, C1, C2, indicate pentru copiii până la 18 ani, tineri de la 18-26 ani dacă sunt elevi, studenți sau ucenici, dacă nu realizează venituri, precum și gravide și lăuze din H.G. nr. 720/2008 cu modificările și completările ulterioare, iar prețul acestora este foarte mare, tratamentul cu S. pentru o lună de zile, în cazul unui pacient, fiind de minim 320 RON.

Concret, inculpata M.E. preciza reprezentanților legali ai pacienților cărora le recomanda personal sau aveau recomandări de la alți medici pentru inițierea sau prelungirea tratamentului cu S., că acest medicament se procură greu și se oferea să efectueze ea aceste demersuri, urmând ca pacienții să-l ridice direct din cabinet.

Astfel, inculpata M.E. completa rețetele cu acest medicament în concentrația recomandată, le comunica farmaciștilor în vederea efectuării comenzii la depozit, care după ce le primeau i le livrau personal în cabinet.

Inculpata M.E. contacta pacienții și-i anunța că le-a procurat medicamentul, iar în momentul în care aceștia veneau să-l ridice le solicita să completeze ambele exemplare ale rețetei (roz și alb), ce se depun în farmacii, la rubrica de primire și le înmâna medicamentele cu reținerea rețetelor. Ulterior, inculpata M.E. completa acele rețete și cu alte medicamente fie S. în concentrații superioare, fie alte produse farmaceutice, a căror procurare se realiza cu ajutorul farmaciștilor, după care rețetele rămâneau în farmacii care efectuat formalitățile de decontare cu C.A.S.

Stocul de medicamente constituit în această modalitate, era ulterior distribuit de regulă contra cost pacienților, după modalitatea descrisă anterior, iar în unele cazuri cu referire expresă la medicamentul S. era distribuit în condițiile în care nu se obținuse aprobarea Comisiei speciale pentru continuarea tratamentului în cazul unora dintre pacienți, deoarece inculpata ocupându-se personal de întocmirea formalităților necesare aprobărilor, uita perioada aprobată pentru fiecare pacient în parte.

Această situație rezultă în mod neechivoc din mijloacele materiale de probă constând în ambele exemplare ale rețetelor medicale prescrise de inculpata M.E., identificate în cabinetele acesteia, împreună cu referatele de necesitate, stocul de S. identificat atât în cabinetele inculpatei M.E., cât și în farmacia în care își desfășura activitatea inculpata N.C.E., declarația acestea din urmă, procesele-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de cele două învinuitinuite cu referire la această modalitate de lucru, precum și a discuțiilor în mediu ambiental din cabinetul particular al învinuitinuitei M.E., toate coroborându-se cu declarațiile martorilor P.M.A., C.M., C.A., R.F., M.M.D., D.M.A., M.A.A., A.L.A., B.I.A., P.D., E.N. și H.E.A.

Având în vedere însă existența dovezilor certe care conferă suspiciuni rezonabile cu privire la prescrierea în fals a medicamentului anterior menționat și nu numai, unor pacienți, încă din anul 2011 și decontarea acestora prin intermediul Farmaciei D. Bacău (SC S.F. SRL), precum și numărul mare al acestor prescripții și încălcarea procedurii de depunere și avizare a inițierii sau continuării acestui tratament de către Comisia specială ce își desfășoară activitatea în cadrul C.A.S. Bacău și cu concursul, cel puțin neglijent al unor funcționari din cadrul acestei instituții, urmează a se dispune disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor în vederea lămuririi complete a situației de fapt și tragerii la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate.

Aceeași situație, este valabilă și în cazul concursului dat de inculpata M.E. în comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals, pe componenta decontării dispozitivelor medicale în detrimentul titularilor semnatari ai cererilor de acordare a acestora, cu favorizarea intereselor financiare ale reprezentanților societăților furnizoare de dispozitive medicale și cu prejudicierea bugetului C.A.S. Bacău.

Cercetările efectuate pe această componentă au evidențiat dincolo de orice îndoială rezonabilă că numiții T.M.A., D.M.M., B.T., S.P., B.A.A., D.P.V., C.D.V., A.I.S., N.A.M., M.R.B., D.A.V., G.V.A. nu au beneficiat de fotoliile rulante pentru care există întocmită și depusă cerere la C.A.S. Bacău, cel puțin conform datelor referitoare la livrare existente în evidența C.A.S. Astfel, deși o parte dintre aceștia au declarat că au primit în cursul anului 2012, câte un fotoliu rulant, acesta a fost unul pentru adulți, confonn certificatelor de garanție eliberate de SC A.O. SRL, la data livrării, din relațiile și documentele depuse la dosarul cauzei de C.A.S. Bacău (ordine de plată, facturi și certificate de garanție) rezultă că s-au livrat de două ori, fie de către SC A.O. SRL, de fiecare dată, fie de această societate și de SC A.M. SRL.

Instanța de fond a reținut că situația de fapt rezultă din următoarele mijloace de probă:

VOLUMUL II

Proces-verbal de sesizare din oficiu

Procese-verbale de completare a sesizării din oficiu P.T. Bacău,

Proces-verbal de investigații în baza delegării procurorului S.J.A. Bacău,

Proces-verbal de identificare,

Procese-verbale de percheziție,

Un CD din 24 octombrie 2012 Dosar penal nr. 1514/P/2012 al S.J.A. Bacău, filmări judiciare cu ocazia acțiunii flagrante

Copie act identitate L.S. și vize asistent personal

Legitimație H.E.

Procese-verbale de efectuare a percheziției domiciliare,

Adresa către C.A.S. Bacău și răspunsul acesteia cu privire la relațiile solicitate

Adrese către D.G.A.S.P.C. Bacău și răspunsul acestora cu privire la relațiile solicitate,

Adresa Consiliului Județean Bacău și documentele aferente acesteia cu referire la deciziile de numire/încadrare și fișele de post ale salariaților existenți la Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități și legislația aferentă.

VOLUMUL III

Procese-verbale desigilare a mijloacelor materiale de probă, bunuri, înscrisuri, sume de bani, ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare

Proces-verbal de inventariere a medicamentelor, listele de inventariere anexe și planșa fotografică cu aspecte fixate cu această ocazie

Înscrisuri relevante cauzei identificate cu ocazia percheziției ce au fost atașate la dosar,

Proces-verbal de efectuare a percheziției informatice,

Un CD B.C.C.O. Bacău „Copyme” cu înregistrare percheziție informatică

Planșe fotografice cu plicurile și mijloacele materiale de probă ambalate în acestea cu prilejul desigilărilor.

VOLUMUL IV

Procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de către inculpata M.E., interceptate în baza autorizației, în perioada 3 septembrie-2 octombrie 2012.

VOLUMUL V

Procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpata M.E. în baza autorizației, în perioada 3 octombrie-22 octombrie 2012;

Proces-verbal privind redarea în formă scrisă a activității de supraveghere operativă a inculpatei M.E. din data de 24 septembrie 2012 și planșa fotografică cu principalele momente ale acestei activități

Procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpata H.C.G., interceptate în baza ordonanței provizorii din 11 octombrie 2012, confirmată prin încheierea Tribunalului Bacău nr. 598 din 12 octombrie 2012 și prelungită pe mai departe cu autorizația din 12 octombrie 2012.

VOLUMUL VI

Procese-verbale de redare în formă scrisă a discuțiilor purtate în datele de 15, 17, 20, 23, 24, 25, 26, 27 septembrie 2012, 1, 6, 11, 14, 15, 16, 17, 18 octombrie 2012 de inculpata M.E., înregistrate în mediu ambiental în baza autorizației de interceptare a Tribunalului Bacău, din cabinetul particular;

Procese-verbale de redare în formă scrisă a discuțiilor purtate în perioada 15-19 octombrie 2012 și 2 octombrie 2012, de inculpata M.E., înregistrate în mediu ambiental în baza autorizației, în cabinetul din policlinică.

VOLUMUL VII

Adresa Spitalului Județean de Urgență Bacău prin care se înaintează înregistrările video ale camerelor de supraveghere interioare și exterioare de la sediul U.P.U. Bacău din ziua de 11 octombrie 2012, împreună cu cele trei DVD-uri, conținând aceste înregistrări.

Procesul-verbal de redare în formă scrisă a discuțiilor înregistrate în mediu ambiental de camerele de supraveghere de la sediul U.P.U. Bacău din data de 11 octombrie 2012 purtate e inculpata M.E. cu învinuitinuita S.C. și H.C.G. și planșa fotografică capturi cu imagini relevante.

Relațiile solicitate de la C.A.S.J. Bacău cu referire la dosarele supuse aprobării Comisiei de specialitate pentru sublista de medicamente compensate C3, pentru perioada ianuarie 2011-22 octombrie 2012 și situația decontărilor efectuate sau aflate în curs de decontare pe baza prescripțiilor medicale eliberate de inculpata M.E., precum și a relațiilor solicitate cu referire la atribuirea dispozitivelor medicale, documente xerocopiate, în condițiile în care originalul s-a dezatașat în vederea continuării cercetărilor în cauza disjunsă.

Corespondența purtată cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului cu date de interes pentru cauză, atât în ceea ce privește Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități, cât și Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap Bacău.

Procesul-verbal de dezatașare a originalelor documentelor ridicate de la SC S.F. SRL București, Farmacia D. Bacău.

VOLUMUL VIII

Declarație martor A.M.B.

Declarație martor C.L.A.

Declarație martor I.F.

Anchetă socială efectuată la familia I.F. și documentele anexă

Declarație martor S.M.C.

Declarație martor C.A. și copii documentele anexate de aceasta cu ocazia audierii

Declarație martor R.F. și copii documentele anexate de aceasta cu ocazia audierii,

Declarație martor M.M.D.,

Rețetă medicală,

Declarație martor M.G.C.,

Xerocopia dosarului de încadrare în grad de handicap M.N.C.,

Declarație martor A.M.A.

Declarație martor D.M.A.

Declarație martor M.A.A.

Scrisoare medicală

Declarație martor A.L.A.

Scrisoare medicală

Xerocopia dosarului de încadrare în grad de handicap A.M.C.

VOLUMUL IX

Declarație martor C.L.M.

Fișa psihologică

Declarație martor H.P.

Declarație martor D.M.

Declarație martor B.I.A.

Declarație martor A.G.E.

Referat de justificare

Plan de recuperare a copilului cu dizabilități,

Bilet de ieșire,

Certificat medical,

Declarație martor P.M.

Certificat de naștere,

Declarație martor P.V.

Declarație martor L.R.S.

Declarație martor D.T.

Certificat de garanție SC A.O. SRL

Declarație martor C.M.A.

Declarație martor B.L.S.

Declarație martor P.D.

Declarație martor C.E.L.

înscrisuri reprezentant legal al minorului T.G.A.

Declarație martor C.I.A.

Declarație martor D.M.B.

Adresa D.G.A.S.P.C. Bacău,

Sentința civilă nr. 1804/2012 a Tribunalului Bacău,

Sentința civilă nr. 1805/2012 a Tribunalului Bacău și comunicare

Declarație martor I.M.

Adeverință medicală

Rețetă medicală

Declarație martor P.A.

Declarație martor C.R.C.

Declarație martor M.M.G.A.

Proces-verbal primire înscrisuri

Declarație martor T.M.

Recomandare privind acordarea dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale

Declarație martor C.G.A.

Adresă către Primăria municipiului Bacău

Ancheta psiho-socială a copilului

Certificat de naștere,

Scrisoare medicală și plic expediere

Declarație martor H.F.

Declarație martor B.M.A.

Declarație martor H.A.

Declarație martor N.M.

Declarație martor G.I.A.

Declarație martor I.E.

Declarație martor B.C.B.

VOLUMUL X

Declarație martor A.G.

Declarație martor B.I.M.

Declarație martor C.M.

Referat de justificare

Declarație martor M.M.C.

Declarație martor I.E.A.

Declarație martor I.M.D.

Declarație martor A.M.

Nota informativă

Fișă medicală sintetică

Adeverință medicală

Ancheta socială a comunei A.

Declarație martor S.M.D.

Declarație martor S.M.E.

Declarație martor I.A.M.

Declarație martor S.C.A.

Declarație martor B.E.A.A.

Adresa către D.G.A.S.P.C. Bacău prin care se solicită dosarul de încadrare în grad de handicap a numitei H.L.A. și copia dosarului înaintată

Declarație martor Z.T. și scrisoare medicală

Declarație martor L.V.

Declarație martor I.S.

Declarație martor P.F.

Declarație martor N.F.

Declarație martor E.N.

Declarație martor B.L.

Declarație martor H.E.A.

Declarație martor U.I.

Declarație martor S.I.

Declarație martor C.E.

Declarație martor M.A.

Declarație martor C.L.

VOLUMUL XI

Declarație învinuit L.S.

Declarație învinuit B.C.

Declarație învinuit H.C.G.

Declarație învinuit N.C.E.

Documente depuse de învinuit N.C.E.

Referat de justificare

Facturi fiscale,

Declarație învinuit V.A.

Declarație învinuit S.C.

Declarație martor B.C.D.

Documente medicale ale minorului B.D.

Declarație învinuit M.E.A.

Adresa D.G.A.S.P.C. Bacău,

Hotărârea din 2007 a Comisiei pentru Protecția Copilului Bacău

Certificat de încadrare într-un grad de handicap

Hotărârea privind încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap a copilului

Plan de servicii personalizat,

Contract cu familia,

Declarație învinuit S.M.A.

Declarație învinuit S.R.M.

Declarație învinuit T.G.

Proces-verbal predare primire

Planșe fotografice

Declarație învinuit E.L.

Declarație învinuit B.A.M. și acte depuse în circumstanțiere de aceasta

Declarație învinuit N.N.

Declarație învinuit A.A.M.

Declarație învinuit C.I.

Declarație învinuit C.G.

Declarație învinuit I.M.C.

Declarație de martor/învinuit G.A.

Proces-verbal de constituire planșă fotografică

Declarație învinuit P.S.C.

Declarație învinuit G.A.A.

Declarație învinuit B.M.

Proces-verbal prevalare de dreptul la tăcere învinuit M.E.

Fiind prezenți, în instanță, inculpații M.E., S.C., B.C., H.C.G., V.A., B.A.M., și G.A., în conformitate cu art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, au fost întrebați dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoasc și le însușește, s-a procedat la audierea acestora; au declarat că recunoasc în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe.

Pe cale de consecință, instanța de judecată a soluționat cauza, deoarece, din probele administrate, așa cum au fost precizate mai sus, rezultă că faptele inculpaților sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana acestora pentru a permite stabilirea unei pedepse.

La termenul din data de 9 mai 2013, instanța a pus în discuție, în baza art. 3201 alin. (6) coroborat cu art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni de trafic de influență, prevăzut și pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, și de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu art. 33 și art. 34 C. pen. într-o singură infracțiune trafic de influență, prevăzut și pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, s-a dispus punerea în discuție a scliimbării încadrării juridice din infracțiunile de:

1. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

2. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

3. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

4. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

5. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

6. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

7. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

8. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

9. de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

10. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

11. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

12. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

13. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

14. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

15. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

16. luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000

17. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

18. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

19. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

20. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

21. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

22. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000

23. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

24. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

25. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

26. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

27. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen

28. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

29. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

30. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

31. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

32. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

33. luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța de fond a considerat că, în cauză se impune schimbarea de încadrare juridică a faptelor din infracțiunile comise în concurs în infracțiuni comise sub formă continuată deoarece, atât infracțiunile de trafic de influență cât și infracțiunile de luare de mită au fost comise în baza aceelorași rezoluții infracționale.

Astfel, în art. 41 alin. (2) C. pen. se arată că infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Ori, de fiecare dată, inculpata, în calitatea sa de membru la Comisia pentru Protecția Copilului, cât și ca medic specialist, a purtat discuții repetate cu mai multe persoane pentru ca să-și exercite influența la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului. De asemenea, a purtat discuții în vederea încadrării unor persoane bolnave într-un anumit grad de handicap și eliberarea de certificate medicale cu un diagnostic fictiv pe baza căruia să se realizeze această încadrare, urmate de primirea unor foloase de la mituitori în același loc, atribuie faptei semnificația unei infracțiuni continuate de trafic de influență, și de luare de mită caracterizată prin săvârșirea repetată a unor acțiuni care prezintă fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni; această unitate nu este incompatibilă cu existența unei pluralități de acte materiale, cu condiția ca acestea, considerate în ansamblul lor, prin legătura firească dintre ele, să alcătuiască mai multe acte materiale în vederea aceluiași rezultat și în baza aceleeași rezoluții infracționale, acte comise ori de câte ori exista o situație premiză, ca cea inițială.

În consecință, s-a reținut că fapta inculpatei M.E. care, la data de 17 septembrie 2012, a primit suma de 500 de euro de la H.C.G., pentru ca să-și exercite influența la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menținerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica cumpărătoarei de influență, după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, a remis suma de 300 RON învinuitinuitului S.C., președintele comisiei menționate, în cadrul întâlnirii pe care i-a intermediat-o cumpărătoarei de influență, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat; la data de 18 octombrie 2012, a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranșă, de la inculpata B.C., pentru ca să-și exercite influența la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului, în vederea încadrarea acesteia într-un anumit grad de handicap. Întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzut și pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; ale infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, și ale infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a solicitat de apărătorul inculpatei schimbarea încadrării juridice a faptelor în sensul absorbției infracțiunii de dare de mită comisă față de inculpatul S.C. în cele două infracțiuni de trafic de influență și complicitate la luare de mită.

Instanța nu a împărtășit această opinie deoarece, în afară de faptul că inculpata a lăsat impresia că are influență asupra celuilalt membru al comisiei a promis rezolvarea favorabilă a solicitării, a primit bani pentru sine iar o parte din aceștia i-a dat celulalt inculpat; practica judiciară, dar și literatura de specialitate, a stabilit în mod constant că dacă făptuitorul infracțiunii de trafic de influență face în mod efectiv intervenția pentru a-l determina pe funcționar la o acțiune ilicită și cumpără favoarea funcționarului, răspunderea sa penală se stabilește atât pentru infracțiunea de trafic de influență cât și pentru infracțiunea de dare de mită. Pe cale de consecință cererea de schimbare de încadrare juridică a fost respinsă.

De asemenea, s-a reținut că fapta aceleași inculpate care, la data de 18 octombrie 2012, a primit suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranșă, de la învinuitinuita B.C., pentru ca pe lângă exercitarea influenței la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului, în vederea încadrării într-un anumit grad de handicap a minorei B.M.I., să elibereze un certificat medical cu un diagnostic fictiv pe baza căruia să se realizeze această încadrare; la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuita L.S. o pungă de cafea, o pungă cu patru pere și suma de 20 de RON, în schimbul cărora a eliberat o adeverință medicală și un bilet de trimitere la psiholog, în vederea realizării formalităților necesare pentru evaluarea anuală a gradului de handicap a minorei H.E.; la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuita I.M.C. produse alimentare (un curcan, 30 de ouă și un caș), în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minora I.I.K., la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuitul C.G. suma de 30 RON, în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul C.P., a primit de la învinuitinuita A.A.M. suma de 50 RON, în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul A.E.G.; la data de 22 octombrie 2012, a primit de la învinuitinuita C.I. suma de 100 RON, în scopul de a-i elibera rețetă cu tratament medical pentru minorul C.A.G., și anterior începând cu luna octombrie 2011, lunar, până în septembrie 2012 inclusiv, a primit diferite sume de bani de la aceeași învinuitinuită, în vederea eliberării de rețete.

În data de 15 octombrie 2012, a pretins suma de 80 de RON, în schimbul eliberării unei rețete cu titlu de contravaloare a consultației acordate în cadrul cabinetului din Policlinica Bacău, de la numita C.L. și a primit suma de 100 RON; în data de 16 octombrie 2012, a primit suma de 30 de RON de la numita L.V., în schimbul eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de reevaluare a gradului de handicap în cazul minorei L.S.A. constând în aceea că, în perioada anilor 2011-2012 (ultima dată la 16 octombrie 2012), a primit, în mod repetat, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp, în trei rânduri, diferite sume de bani de la M.A.

și C.E., în total 160 RON, în vederea încadrării sau menținerii în grad de handicap a copilului acestora, la data de 16 octombrie 2012, a pretins de la numita N.F. sume de bani (50 de RON sau măcar 30 RON) în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru încadrarea în grad de handicap a minorului N.I.C., refuzând eliberarea documentului în condițiile în care reprezentantul legal al minorului nu a dispus de suma de bani pretinsă; la data de 16 octombrie 2012, a pretins și primit de la numita U.I. suma de 25 de RON, cu titlu de contravaloare a consultației, motivat de faptul că nu avea bilet de la medicul de familie, în schimbul căreia a eliberat un certificat medical necesar pentru încadrarea minorului U.N.S. în grad de handicap, constând în aceea că, a pretins și primit de la învinuitinuitul B.M., în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, anual, începând cu anul 2009 și ultima dată la 18 octombrie 2012, sume de bani, în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorei B.C.M., precum și pentru prescrierea tratamentului necesar a fi administrat acesteia a pretins și a primit diferite sume de bani, de la învinuitinuita G.A.A., în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, anual, începând cu anul 2007 și ultima dată la data de 18 octombrie 2012 (1.700 RON și 100 euro), în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de evaluare a gradului de handicap atribuit minorei G.A.B. constând în aceea că, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 2011-2012 (ultimul act material datând din vara anului 2012), a pretins și primit sume de bani de la numita P.A., în vederea eliberării de certificate medicale necesare constituirii dosarului de încadrare/menținere în grad de handicap a minorei I.B.I., constând în aceea că, în toamna anului 2011, a pretins și ulterior a primit de la învinuitinuita B.A.M. suma de 3.000 RON, în vederea întocmirii documentației necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M.

și ulterior în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în data de 16 octombrie 2012, a pretins aceeași sumă, de la aceeași învinuitinuită, în același scop, pentru reevaluarea gradului de handicap al minorului din februarie 2013; în perioada mai-iunie 2012, a primit de la învinuitinuita G.A. suma de 200 euro, în vederea întocmirii documentației fictive necesare încadrării în grad de handicap a minorei G.R.I., constând în aceea că, a primit, de la învinuitinuita M.E.A. în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul anilor 2011 și 2012 (ultima data la 25 septembrie 2012), de fiecare dată produse alimentare în vederea acordării de consultații și tratament pentru minorul S.M. a primit, de la învinuitinuitul T.G., în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în datele de 26 septembrie 2012 și ulterior 17 octombrie 2012, produse alimentare în vederea eliberării unui certificat medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.A. (nepot după fiu al învinuitinuitului T.G.) și în vederea eliberării de prescripții medicale numitului B.V.I. (nepot după fiică al învinuitinuitului T.G., în cursul lunii septembrie 2012, a pretins foloase necuvenite învinuitinuiților S.M.A.

și S.R.M., în vederea eliberării unor certificate medicale necesare constituirii dosarelor de încadrare în grad de handicap a copiilor lor minori S.E.G. și S.R.M.A., în condițiile în care aceștia nu erau în evidență cu tratament de specialitate. În cursul lunii septembrie 2012, a primit suma de 20 RON de la învinuitinuita E.L., în scopul de a elibera documente medicale în baza cărora s-a realizat încadrarea în grad de handicap a minorei E.M.L., în cursul lunii august 2012, a pretins și primit de la M.G.C. suma de 600 RON, în vederea întocmirii documentației medicale necesare încadrării într-un grad superior de handicap, a minorului M.N.C.

În luna septembrie 2012, a primit de la D.T. suma de 200 RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar pentru constituirea dosarului de orientare școlară, pentru minora M.A., aflată în întreținerea acesteia. În perioada 2009-septembrie 2012, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, anual a pretins și primit de la P.V. diferite sume de bani, în total 2.300 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei P.G.A. În cursul lunii august 2012, a pretins de la numita A.M. suma de 1.000 RON, în vederea încadrării în grad de handicap a minorului D.M.S., aflat în creșterea și întreținerea acesteia;

în cursul lunii septembrie 2012, a pretins și ulterior datei de 26 septembrie 2012, inculpata M.E. a primit de la T.M., suma de 150 RON, în vederea încadrării minorului T.D.S. într-un grad de handicap superior celui acordat în cursul anului 2011. În data de 27 septembrie 2012, a primit de la C.G.A. suma de 50 de RON, în vederea eliberării certificatului medical necesar la comisia pentru evaluarea gradului de handicap a minorului C.S.M.; în perioada 2007-2012 (ultima dată în cursul lunii mai 2012), a pretins și primit de la numita H.F., diferite sume de bani (în total 1.500 RON), în vederea încadrării/menținerii în grad de handicap a miorului H.B.G.;

în perioada 2010-2012, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, anual, a pretins și primit de la numita B.M.A. diferite sume de bani, în total 250 RON, pentru menținerea gradului de handicap a minorei B.C.A.; în luna august 2012, a pretins și primit de la numita I.A.M. suma de 30 RON în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a minorului T.S.C.; în cursul anului 2008, a pretins și primit de la numita A.G.E. suma de 100 RON, pentru încadrarea în grad de handicap a minorei A.S.D.;

în perioada 2009-2012 (ultima dată pe data de 14 septembrie 2012), a pretins și primit de la numita C.L. diferite sume de bani (total 3.400 RON) în vederea menținerii gradului de handicap al minorului C.R.I.; în cursul lunii octombrie 2012, a primit suma de 50 de RON de la numita S.C.A., în vederea eliberării certificatului medical necesar constituirii dosarului de încadrare în grad de handicap a persoanei aflată în întreținerea acesteia, S.R.I.; în cursul anului 2011, premergător evaluării în vederea încadrării în grad de handicap a minorului S.D.R., a pretins și ulterior a primit 1.000 RON de la numita S.I., reprezentantul legal al minorului, în vederea obținerii gradului de handicap și ulterior în cursul anului 2012, a pretins suma de 600 de RON în vederea menținerii deciziei de încadrare în grad de handicap, cu prilejul reevaluării și după evaluare a mai pretins suma de 400 de RON, în scopul de a îndeplini un act contrar îndatoririlor sale în calitate de medic și membra al comisiei, lăsând impresia că-i poate atesta o internare fictivă într-o clinică universitară întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., 33 acte materiale.

De asemenea, fapta comisă de inculpata M.E., constând în aceea că, începând cu anul 2007 și până la data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultațiilor acordate în calitate de medic specialist în neurologie și psihiatrie pediatrică, a comercializat efectiv medicamente atât din cabinetul particular, ce funcționa în cadrul SC A.I. SRL Bacău, cât și din cabinetul public situat în Policlinica Bacău, în condițiile în care nu era autorizată pentru exercitarea acestei activități în conformitate cu Legea nr. 95/2006, în vederea obținerii de venituri necuvenite, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de farmacist, prevăzută și pedepsită de art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu referire la art. 281 C. pen.

II. Fapta inculpatului S.C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, deoarece la data de 11 octombrie 2012, în calitate de președinte al Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap Bacău a primit de la inculpata M.E. și învinuitinuita H.C.G. suma de 300 RON, pentru ca, în schimbul acesteia să elibereze certificatul de încadrare a persoanei adulte H.L.A., în grad de handicap.

III. Faptele inculpatei H.C.G., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de cumpărare de influență, prevăzute și pedepsite de art. 6 din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., deoarece la data de la data de 17 septembrie 2012, a oferit și remis suma de 500 de euro inculpatei M.E., pentru ca aceasta să-și exercite influența la membrii Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menținerii gradului de handicap al numitei H.L.A., fiica sa, după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, în conlucrare cu traficanta de influență, a remis suma de 300 RON numitului S.C., președintele comisiei menționate, pentru ca, în schimbul acesteia, să-i elibereze certificatul solicitat.

IV. Faptele inculpatei B.C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de cumpărare de influență, prevăzută și pedepsită de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că: la data de 18 octombrie 2012, cu sprijinul învinuitinuitei V.A., a dat suma de 1.000 RON, cu titlu de primă tranșă, inculpatei M.E., în vederea eliberării unui certificat medical pentru fiica sa minoră, B.M.I., pe baza căruia, ulterior, să-și exercite influența la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului, în vederea încadrarea acesteia într-un anumit grad de handicap.

V. Faptele inculpatei V.A., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la cumpărare de influență, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raporatat la art. 61 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în cursul lunii octombrie 2012, a sprijinit-o pe inculpata B.C. prin acordarea de sfaturi, punerea la dispoziție a unor documente medicale privind copilul său și intermedierea punerii în legătură a acesteia cu inculpata M.E. care să își exercite, contra unei sume de bani, influența la membrii Comisiei pentru Protecția Copilului, în vederea obținerii unui certificat de încadrare în grad de handicap a numitei B.M.I. în baza căruia, învinuitinuita B.C. să poată beneficia de prelungirea concediului de creștere a copilului până la vârsta de 3 ani.

VI. Fapta comisă de inculpata B.A.M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în perioada cuprinsă între toamna anului 2011-februarie 2012, a remis inculpatei M.E., în două tranșe, suma de 3.000 RON, pretinsă de aceasta, în vederea întocmirii documentației necesare încadrării în grad de handicap a minorului B.R.M. și ulterior la data de 16 octombrie 2012, acționând în baza continuării activității infracționale, a promis învinuitinuitei M.E. aceeași sumă de bani, în vederea menținerii gradului de handicap cu prilejul următoarei evaluări.

VII. Fapta comisă de inculpata G.A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pentru că în cursul anului 2012, a remis inculpatei suma de 200 euro, în vederea întocmirii documentației necesare încadrării în grad de handicap a minorei G.R.I.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatei M.E. care, așa cum s-a reținut pe larg cu prilejul analizării situației de fapt, se face vinovată de comiterea infracțiunilor menționate, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor, raportat la modalitatea de comitere a acestora dar și scopul urmărit, acela de obținere pentru sine de sume importante de bani și foloase materiale. Se va avea în vedere și valoarea a sumelor date sau a sumelor promise dar și atitudinea inculpatei care a recunoscut faptele și s-a prevalat de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

S-a avut în vedere că inculpata nu posedă antecedente penale este căsătorită, are doi copii majori, este medic specialist în neurologie și psihiatrie pediatrică, desfășurându-și activitatea atât în asistența medicală publică (din ambulatoriul de specialitate copii al Spitalului Județean de Urgență Bacău, începând cu data de 1 februarie 2012, în baza contractului individual de muncă încheiat cu această instituție, urmare a H.G. nr. 51/2012, prin care s-a realizat fuziunea Spitalului de Pediatrie cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, cât și anterior acestei date, în cadrul Spitalului de Pediatrie Bacău), cât și în asistența medicală privată, cu acordarea asistenței de specialitate unei instituții publice, cum este Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău, cu rol în participarea la luarea deciziilor.

S-a avut în vedere faptul că inculpata în calitate de medic primar specialist, șef de secție și membru cu rol decizional în cadrul unei instituții publice, a săvârșit fapte grave în legătură cu îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu.

Ori, inculpata M.E. a săvârșit infracțiunile cu intenție directă, având atât reprezentarea faptului că foloasele nu i se cuvin, cât și a faptului că prin activitatea de pretindere sau primire a acestora, creează o stare de pericol pentru buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu, așa cum rezultă din ansamblul probelor adniinistrate în cauză, conduita inculpatei fiind evidentă în acest sens (vorbea în șoaptă, se preocupa de „ștergerea urmelor infracțiunii", acorda „asistență" în același scop, recomanda să nu se discute la telefon).

În ceea ce privește împrejurarea că, ocazionat de reevaluarea unora dintre minorii încadrați în grad de handicap, pentru care există probe certe că nu sufereau cel puțin de afecțiunile neuropsihiatrice ce cădeau în competența sa potrivit specialității medicale, comisia a precizat că pe baza actelor de la dosare, încadrarea s-a făcut în conformitate cu criteriile medico-psiho-sociale, această situație nu este de natură să exonereze inculpata de responsabilitate penală, deoarece legea nu cere ca scopul urmărit prin săvârșirea faptei să fie efectiv realizat, iar dacă scopul urmărit se realizează și prin efectuarea unui act contrar îndatoririlor de serviciu,

Cu privire la inculpatul S.C. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este medic în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău și a fost până la finele anului 2012 președinte al Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap Bacău, este căsătorit și nu posedă antecedente penale. S-a avut în vedere și calitatea acestuia de președinte a comisei sus menționate, calitate pentru care se impunea o corectitudine exemplară, cu atât mai mult cu cât acesta se pronunța cu privire la evaluările unor persoane cu dezabilități-handicapuri majore.

Cu privire la inculpata B.C. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este căsătorită, având un copil minor și nu posedă antecedente penale

Cu privire la inculpata H.C.G. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este căsătorită, însoțitor al persoanei cu handicap H.L.A. și nu posedă antecedente penale.

Cu privire la inculpata V.A. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este căsătorită, având un copil minor, este referent social la Primăria comuna P. municipiul Bacău și nu posedă antecedente penale.

Cu privire la inculpata B.A.M. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele este consilier senior la Banca C.R. Asigurări de Viață, este căsătorită, are un copil minor și nu posedă antecedente penale.

Cu privire la inculpata G.A. s-a avut în vedere faptul că a recunoscut faptele, este elevă la Școala Post Liceală Sanitară Bacău, este căsătorită, are un copil minor și nu are antecedente penale.

S-a aplicat inculpatei M.E. pedeapsa închisorii, pentru fiecare faptă cât și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv cea prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., respectiv cu privire la exercitarea profesiei de medic, calitate de care s-a folosit în comiterea acestor fapte.

S-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, iar față de multitudinea faptelor comise se va aplica și un spor de pedeapsă.

S-a solicitat de către apărătorii incupaților B.C., H.C.G., V.A., B.A.M. și aplicarea prevederilor art. 181 C. pen., faptele nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

Instanța de fond a reținut că, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Conform art. 181 C. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile aparate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.

Pentru ca o pedeapsă să-și atingă scopul preventiv, aceasta trebuie să fie astfel aleasă și dozată încât, prin fiecare din funcțiile ei, să realizeze un efect preventiv maxim. Individualizarea legală se face prin stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte în raport de gradul de pericol social abstract al faptei, ținând cont de importanța valorii sociale lezate și de gravitatea vătămării la care e supusă aceasta, dar individualizarea judecătorească se face post delictum de instanța judecătorească și constă în adecvarea pedepsei la o anumită faptă concretă și la un infractor care trebuie reeducat.

Este de necontestat faptul că o pedeapsă, de același gen și cuantum, nu produce același efect educativ asupra tuturor infractorilor, instanța fiind datoare să țină seama de elementele care caracterizează persoana infractorului: starea psihofizică a acestuia, mediul în care s-a dezvoltat și trăiește, comportarea sa înainte și după săvârșirea infracțiunii.

Însă, față de modalitatea de comitere a faptelor a gravității acestora prin darea și primirea de bani, instanța a considerat că faptele comise de inculpații, B.C., H.C.G., V.A., B.A.M. sunt grave și nu se impune achitarea în condițiile solicitate și nici achitarea conform art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru inculpata V.A.

S-a aplicat inculpatului S.C. pedeapsa închisorii orientată spre minim căt și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, inclusiv dreptul de a face parte din Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap.

Pentru celelalte inculpate s-au reținut circumstanțele pesonale prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. și s-a dat eficiență prevederilor art. 76 C. pen.

Avându-se în vedere prevederile art. 72 C. pen., respectiv cele privitoare la circumstanțele reale și personale ale inculpaților instanța a considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins doar prin privarea de libertate pentru inculpata M.E. și cu aplicarea măsurii suspendării condiționate pentru ceilalți inculpați.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen s-au interzis inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării principale, respectiv și lit. c) pentru inculpata M.E., dreptul de a fi medic, iar pentru inculpatul S.C., dreptul de a face parte din Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap.

S-a reținut că, aplicarea pedepselor accesorii inculpaților trebuie realizată atât în baza art. 71 și art. 64 C. pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței C.E.D.O. care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (2) și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii” (aceeași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală, n. inst.). Curtea a acceptat „că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru”, însă a concluzionat că art. 3 din Primul protocol adițional a fost încălcat, întrucât „legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional.

Prin urmare, în conformitate cu jurisprudența C.E.D.O., instanța de fond nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza I, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

S-a reținut că, în același sens este și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 74 din 5 noiembrie 2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispozițiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I-lit. c) C. pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) C. pen.

Astfel, natura faptei săvârșite și circumstanțele producerii acesteia a determinat instanța să aprecieze că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, și în consecință, în temeiul art. 71 C. pen. și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a fi medic pentru inculpata M.E. și dreptul de a face parte din Comisia de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap pentru inculpatul S.C.

Instanța de fond a apreciat că se impune menținerea măsurii sechestrului asigurător asupra sumei de 280 de RON, aparținând inculpatei M.E., consemnată la C.E.C. din 6 noiembrie 2012.

În acest sens, s-a reținut că, la efectuarea percheziției domiciliare în cabinetul particular în care își desfășura activitatea inculpata M.E. au fost identificate, printre altele, și un număr de 66 de certificate de trezorerie, pe numele titularilor M.E., inculpata din prezenta cauză, M.M., soțul inculpatei, respectiv pe M.I., mama inculpatei, titluri de valoare ce au fost depuse spre păstrare, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (5) și alin. (6) C. proc. pen., la Ministerul Finanțelor Publice, Structura de Securitate, respectiv următoarele certificate:

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutulde stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 16 mai 2000, cu răscumpărare la data de 14 august 2000, dobândă 45%/an, în sumă de 1.125.000 ROl.

- certificat de trezorerie, titular M.M., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 17 mai 2000, cu răscumpărare la data de 15 august 2000, dobândă 45%/an, în sumă de 562.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 19 mai 2000, cu răscumpărare la data de 17 asugust 2000, dobândă 45%/an, în sumă de 562.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 9 iunie 2000, cu răscumpărare la data de 17 septembrie 2000, dobândă 45%/an, în sumă de 2.100.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 9 iunie 2000, cu răscumpărare la data de 7 septembrie 2000, dobândă 42%/an, în sumă de 525.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 18 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 16 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 2.200.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 18 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 16 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 550.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 31 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 29 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 31 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 29 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 2.200.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 31 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 29 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 1.100.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 31 octombrie 2000, cu răscumpărare la data de 29 ianuarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 550.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 28 noiembrie 2000, cu răscumpărare la data de 26 februarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 550.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 28 noiembrie 2000, cu răscumpărare la data de 26 februarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 1 august 2000, cu răscumpărare la data de 31 octombrie 2000, dobândă 40%/an, în sumă de 1.000.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 1 august 2000, cu răscumpărare la data de 30 octombrie 2000, dobândă 40%/an, în sumă de 2.000.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 11 februarie 2000 cu răscumpărare la 11 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 11 februarie 2000 cu răscumpărare la 11 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 7 martie 2000 cu răscumpărare la 5 iunie 2000, dobândă 59%/an, în sumă de 147.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 7 martie 2000 cu răscumpărare la 5 iunie 2000, dobândă 59%/an, în sumă de 147.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 7 martie 2000 cu răscumpărare la 5 iunie 2000, dobândă 59%/an, în sumă de 147.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 14 martie 2000 cu răscumpărare la 12 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 145.000 ROL.

-certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 21 martie 2000 cu răscumpărare la 19 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 145.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 21 martie 2000 cu răscumpărare la 19 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 145.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 21 martie 2000, cu răscumpărare la data de 19 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 725.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 24 martie 2000, cu răscumpărare la data de 22 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 2.900.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 24 martie 2000, cu răscumpărare la data de 22 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 1.450.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 4 aprilie 2000, cu răscumpărare la data de 3 iulie 2000, dobândă 55%/an, în sumă de 2.750.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 4 mai 2000, cu răscumpărare la data de 2 august 2000, dobândă 49%/an, în sumă de 1.225.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 28 noiembrie 2000, cu răscumpărare la data de 26 februarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 28 noiembrie 2000, cu răscumpărare la data de 26 februarie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 22 decembrie 2000 cu răscumpărare la 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 110.000 RON.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 22 decembrie 2000 cu răscumpărare la 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 110.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 22 decembrie 2000 cu răscumpărare la 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 110.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 22 decembrie 2000, cu răscumpărare la data de 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 550.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 50 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 50.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 22 decembrie 2000, cu răscumpărare la data de 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 5.500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 22 decembrie 2000, cu răscumpărare la data de 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 1.100.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 22 decembrie 2000, cu răscumpărare la data de 22 martie 2001, dobândă 44%/an, în sumă de 1.100.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.M., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 5 mai 2000, cu răscumpărare la data de 3 august 2000, dobândă 49%/an, în sumă de 1.225.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 11 februarie 2000 cu răscumpărare la 11 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 142.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 11 februarie 2000 cu răscumpărare la 11 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 1.425.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 13 aprilie 2000 cu răscumpărare la 12 iulie 2000, dobândă 50%/an, în sumă de 625.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 13 aprilie 2000 cu răscumpărare la 12 iulie 2000, dobândă 50%/an, în sumă de 1.250.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 14 martie 2000 cu răscumpărare la 12 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 2.900.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 14 martie 2000 cu răscumpărare la 12 iunie 2000, dobândă 58%/an, în sumă de 2.900.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 5 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 712.500 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie 10 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 10.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 3 februarie 2000 cu răscumpărare la 3 mai 2000, dobândă 57%/an, în sumă de 1.425.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20 certificate a 1.000.000 ROL valoare nominală în sumă totală de 20.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 7 martie 2000, cu răscumpărare la data de 5 iunie 2000, dobândă 59%/an, în sumă de 2.950.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 17 mai 2001, cu răscumpărare la data de 15 august 2001, dobândă 40%/an, în sumă de 2.000.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 17 mai 2001, cu răscumpărare la data de 15 august 2001, dobândă 40%/an, în sumă de 500.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 9 mai 2001, cu răscumpărare la data de 7 august 2001, dobândă 41%/an, în sumă de 2.050.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.E., prin care subscrie 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile începând cu data de 9 mai 2001, cu răscumpărare la data de 7 august 2001, dobândă 41%/an, în sumă de 512.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 20.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 9 martie 2001 cu răscumpărare la 7 iunie 2001, dobândă 43%/an, în sumă de 2.150.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 50.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 9 martie 2001 cu răscumpărare la 7 iunie 2001, dobândă 43%/an, în sumă de 5.375.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 5.000.000 ROL, la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 525.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 50.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 5.250.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 105.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 105.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 1.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 12 aprilie 2001 cu răscumpărare la 11 iulie 2001, dobândă 42%/an, în sumă de 105.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.I., prin care subscrie suma de 50.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 14 mai 2004 cu răscumpărare la 10 noiembrie 2004, dobândă 15,5%/an, în sumă de 3.875.000 ROL.

- certificat de trezorerie, titular M.M., prin care subscrie 50.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, începând din 20 iunie 2001 cu răscumpărare la 18 septembrie 2001, dobândă 39%/an, în sumă de 4.875.000 ROL.

- certificat de trezorerie aniversar la purtător, prin care se subscrie suma de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, în data de 20 aprilie 2000 cu răscumpărare la data de 19 iulie 2000, dobânda 55%/an, în sumă de 687.500 ROL.

- certificat de trezorerie aniversar la purtător, prin care se subscrie suma de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, în data de 20 aprilie 2000 cu răscumpărare la data de 19 iulie 2000, dobânda 55%/an, în sumă de 687.500 ROL.

- certificat de trezorerie aniversar la purtător, prin care se subscrie suma de 5.000.000 ROL la împrumutul de stat pe termen de 90 de zile, în data de 20 aprilie 2000 cu răscumpărare la data de 19 iulie 2000, dobânda 55%/an, în sumă de 687.500 ROL.

Din analiza acestor certificate rezultă că acestea au fost dobândite în cursul anului 2000 cum faptele reținute în sarcina inculpatei au fost comise în perioada anilor 2011-2012, instanța a constatat că nu se impune confiscarea acestora motiv pentru care a respins cererea de confiscare a 66 certificate de trezorerie ce au fost depuse spre păstrare, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (5) și alin. (6) C. proc. pen., la Ministerul Finanțelor Publice, Structura de Securitate, certificate pe numele titularilor M.E., inculpata din prezenta cauză, M.M., soțul inculpatei, respectiv M.I., mama inculpatei.

Având în vedere că o parte din aceste certificate sunt pe numele M.M., soțul inculpatei, respectiv M.I., mama inculpatei, s-a dispus restituirea către aceștia a certificatelor respective.

De asemenea, ținând cont că inculpata M.E. a fost obligată atât la restituirea de bani către denunțătorii constrâși cât și la plata unor importante cheltuieli de judecată s-a apreciat că se impune menținerea sechestrului asigurător asupra certificatelor la care titular apare aceasta, până la achitarea sumelor confiscate de la inculpată și a cheltuielilor de judecată.

Având în vedere poziția inculpatei care a recunoscut în totalitate faptele, în condițiile art. 3201 C. proc. pen.; că măsura confiscării speciale ține de latura penală a cauzei; că inculpata, începând cu anul 2007 și până la data de 22 octombrie 2012, în cadrul consultațiilor acordate în calitate de medic specialist în neurologie și psihiatrie pediatrică, a comercializat efectiv medicamente atât din cabinetul particular, ce funcționa în cadrul SC A.I. SRL Bacău, cât și din cabinetul public situat în Policlinica Bacău, în condițiile în care nu era autorizată pentru exercitarea acestei activități în conformitate cu Legea nr. 95/2006, în vederea obținerii de venituri necuvenite, instanța în baza art. 118 lit. a) C. pen. cu referire la prevederile art. 634 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu referire la art. 281 C. pen., a dispus confiscarea sumelor de 35.000 RON, 10.270 euro, 100 coroane norvegiene și 40 de lire sterline, ce se prezumă a fi obținute din această activitate.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător asupra acestor sume, dispusă prin ordonanța din data de 29 noiembrie 2012, sume consemnate la C.E.C.

Având în vedere faptul că, în cursul cercetărilor nu s-a făcut nicio dovadă că suma de 141.500 RON ar fi fost dată de inculpata M.E. spre păstrare mamei sale; a faptului că mama inculpatei a depus la dosar două declarații autentice, a numiților M.C., R.A. și R.M., din care rezultă că au dat acesteia sume de bani, respectiv de 60.000 RON, și de 46. 000 RON, instanța de fond a dispus restituirea către numita M.I. a sumei de 141.500 RON, consemnată la C.E.C. cu recipisa din 8 noiembrie 2011

De asemenea, s-a admis cererea formulată de petentul M.M. și s-a dispus restituirea către acesta a 1 latop marca X. și un hard disk capacitate 320 GB, deoarece acest bun îi aparține, așa cum rezultă din adeverința din 11 martie 2013 a Facultății de Științe Economice Bacău.

S-a dispus restituirea către inculpata M.E. a următoarelor bunuri: Stetoscop și adaptor Littmann-1 buc; Tensiometru cu afisaj electronic Littmann-1 buc; Aparat tensiometru brățara-1 buc; Ciocan de reflexe-1 buc; Seringa Ghion 50 ml-1 buc; Stetoscop-7 buc; Membrana rezerva stetoscop-5 buc; Pompa tensiometru-1 buc; Oftalmoscop (inclusiv piese rezerva)-3 buc; Otoscop-1 buc; Termocupla pentru ureche-1 buc; Laringoscop-1 buc; Beculețe rezervă laringoscop-3 buc; Aparat oftalmoscop Keeler-1 buc; Casolete inox-3 buc; Termometru digital-8 buc; Cutie iceberg metalica-2 buc; Foarfecă-pensetă-34 buc: Termometru simplu-16 buc; Aparat masaj cu ventilator-1 buc; Clopoței pentru auz (metalici-inox)-1 buc; Garou-4 buc; Glucomerru-1 buc; Leder transformator-1 buc; Aparat cold-lite-1 buc; Accusan-1 buc; Forfecuțe metalice inox-137 buc; Aparat Otto Beck-1 buc; Camera new safe borcanas 250 ml-1 buc; Parafe-7 buc; Fibra optica-1 buc; Scaun rulant-1 buc; Centuri medicale-6 kg; Genunchiere Nexcare-5 buc; Seringi 10 ml-11 kg; Manuși chirurgicale-3,7 kg; Pleduri adulți-2,10 kg; Strugurel-35 buc; Măști chirugicale-(7 cutii)-50 buc; Comprese sterile-12,5 kg; Ciorapi medicinali Conforma (negri și maro)-13 buc; Plasturi Nexcare-35 buc; Feșe Nexcare-4 buc; Fașe elastice-22 buc; comprese absorbante, vată medicinală-10 pungi, tampoane vaginale, pastă de dinți-30 cutii plicururi iche hot 4 kg, deoarece aceste bunuri nu au legătură cu cauza.

Având în vedere faptul că, cu ocazia perchezițiilor a fost confiscată cantitatea totală de 1.160 kg, constând în medicamente, substanțe chimice neidentificate și alte materiale medicale ridicate și inventariate în baza listelor existente la dosarul cauzei, cu sprijinul de specialitate al reprezentantului desemnat în acest sens de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a fost predată în conformitate cu prevederile art. 109 C. proc. pen., spre păstrare în condiții legale de securitate, având în vedere natura acestora (în majoritate deșeuri medicale), precum și prevederile legale în vigoare cu referire la gestionarea și eliminarea acestora SC A. SRL Piatra-Neamț, firmă autorizată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, conform autorizației de mediu din 15 martie 2012 și certificată ISO, autorizată și pentru transport ADR în conformitate cu cerințele Consiliului Uniunii Europene din 26 martie 200; având în vedere că aceste bunuri au fost deținute tocmai pentru exercitarea fără drept a profesiei de farmacist, instanța a dispus confiscarea acestor produse, ce au fost predate în conformitate cu prevederile art. 109 C. proc. pen., spre păstrare în condiții legale de securitate, și eliminarea acestora către SC A. SRL Piatra-Neamț.

Față de adresa primită la dosar cu privire la obligarea inculpatei M.E. la plata de cheltuieli necesare pentru conservare și eliminarea mijloacelor de probă, a fost obligată inculpata M.E. la plata sumei de 32.336,90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamț reprezentând aceste cheltuieli.

S-a dispus păstrarea ca mijloace de probă a bunurilor consemnate la dosar fond și aflate la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Bacău.

S-a constatat că inculpații au apărători angajați și din oficiu.

În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, inculpata M.E. și la plata cheltuielilor efectuate la urmărirea penală reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia punerii în exploatare a mijloacelor intruzive autorizate în cauză, cheltuieli birotică și deplasări efectuate de D.G.A.S.J.A. Bacău, precum și celelalte servicii județene care au conlucrat la formarea echipelor operative pentru realizarea cu succes a momentului operativ, dar și pentru realizarea activităților dispuse prin ordonanțele de delegare și cheltuieli birotică.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și inculpații M.E., S.C., V.A. și B.C.

Procurorul a criticat sentința apelată sub următoarele aspecte:

I. S-a invocat nelegalitatea sentinței penale pentru următoarele considerente:

1. Pedeapsa de 1 an închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II lit. b), lit. c) C. pen. aplicată inculpatei M.E. pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 2541 C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. este nelegală, fiind sub minimul special prevăzut de lege ca urmare a reducerii cu ⅓ potrivit art. 3201 alin. (7) teza I C. proc. pen. întrucât infracțiunea este pedepsită de lege cu închisoare de la 3 la 12 ani, în urma reducerii cu ⅓, conform art. 3201 C. proc. pen., minimul special este de 2 ani închisoare. Ca atare, instanța de judecată nu putea aplica o pedeapsă mai mică de 2 ani închisoare în condițiile în care nu au fost reținute circumstanțe atenuante în cazul inculpatei.

Totodată, raportat la pedeapsa principală aplicată de doar 1 an închisoare, s-au încălcat și dispozițiile art. 65 alin. (1) C. pen., potrivit cărora aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor nu poate fi dispusă decât pentru o pedeapsă principală de minim 2 ani închisoare.

2. S-a apreciat de către Parchet că este că nelegală schimbarea încadrării juridice în temeiul art. 334 C. proc. pen. din două infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. într-o singură infracțiune prevăzută de art. 257 alin. (1) C.pen, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. și din cele 33 de infracțiuni de luare de mită într-o singură infracțiune prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În literatura de specialitate și în practica judiciară s-a statuat că infracțiunea de trafic de influență nu este susceptibilă, în principiu, de a fi săvârșită în formă continuată, deoarece infracțiunea, presupunând nu numai rezoluția infractorului, ci și acordul unei alte persoane, implică o nouă rezoluție la fiecare repetare a actului de traficare a influenței, ceea ce înlătură forma continuată de săvârșire. Ca atare, chiar dacă inculpata a avut reprezentarea generală a acțiunilor sale repetate de traficare, de fiecare dată a săvârșit infracțiunea de trafic de influență în forma concursului de infracțiuni.

Inculpata M.E. a primit la data de 17 septembrie 2012 suma de 500 euro de la H.C.G. pentru a-și exercita influența asupra membrilor Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vedere menținerii gradului de handicap al numitei H.L.A., după majoratul acesteia, iar la data de 18 octombrie 2012 a primit suma de 1.000 RON cu titlu de primă tranșă de la inculpata B.C. pentru a-și exercita influența asupra membrilor Comisiei pentru Protecția Copilului în vederea încadrării într-un anumit grad de handicap a minorei B.M.I. Considerăm că din modul de săvârșite a faptelor, diversitatea persoanelor și a domeniilor în care inculpata a pretins că are influentă, rezultă neîndoielnic existența unor rezoluții infracționale distincte, astfel că încadrarea juridică dată prin rechizitoriu este corectă.

De asemenea, având în vedere că inculpata a pretins și a primit sume de bani sau alte foloase necuvenite de la diferite persoane, fără a exista vreo legătură între acestea, pentru realizarea actului medical ce intra în atribuțiile sale, s-a apreciat că infracțiunile de luare de mită au fost comise în forma concursului de infracțiuni. De altfel, dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. au fost reținute prin actul de sesizare în cazul acelor infracțiuni de luare de mită în care pacienții se aflau în evidența inculpatei de mai multe vreme, cunoșteau maniera de lucru a inculpatei și, periodic, în cadrul consultațiilor dădeau bani și/sau bunuri în schimbul eliberării de rețete sau de acte medicale necesare pentru efectuarea investigațiilor, acte ce ulterior erau utilizate în cadrul procedurii de evaluare în scopul încadrării sau menținerii în grad de handicap.

3. Restituirea către M.M. a laptop-ului marca X. și hard disk capacitate 320 GB este nelegală. Chiar dacă din adresa din 11 martie 2013 a Facultății de Științe Economice Bacău depusă la instanța de judecată rezultă că acest laptop îi aparține lui M.M., din percheziția informatică efectuată în cursul urmăririi penale rezultă cu certitudine că acesta se afla în cabinetul particular al inculpatei și era folosit de aceasta întrucât conținea date referitoare la activitatea sa medicală, fiind identificate un fișier denumit „Lista bolnavilor existenți 6 ianuarie 2012-11 07” ce conține datele unor persoane și 6 fișiere cu extensia „pdf”, reprezentând desfășurătoare lunare de consultație și servicii medicale.

4. S-a considerat de către Parchet că în mod greșit instanța de judecată a dispus restituirea sumei de 141.500 RON către numita M.I. (mama inculpatei M.E.), apreciind că în cursul cercetărilor nu s-a făcut nicio dovadă că această sumă ar fi fost dată de inculpată spre păstrare mamei sale. Faptul că inculpata deținea o parte din banii primiți din faptele de corupție la adresa unde locuiește mama sa M.I., situată în municipiul Bacău, fără știrea soțului, rezultă din convorbirile telefonice ale celor două coroborate cu documentele identificare cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la adresa susmenționată, referitoare la constituirea depozitelor, ordinele de retragere în numerar, înscrisuri olografe identificate asupra inculpatei cu referire la conturi, numele persoanei pe care sunt constituite aceste depozite, datele retragerilor și sumele aferente. Față de probele existente nu pot fi reținute cele două declarații notariale depuse la instanța de judecată date de M.C. și R.A., fiul și respectiv fratele numitei M.I., prin care aceștia i-ar fi dat 60.000 RON, respectiv 46.000 RON.

5. S-a invocat că hotărârea este nelegală atât pentru inculpata M.E. cât și pentru inculpatul S.C., întrucât instanța a omis să dispună comunicarea ei, după rămânerea definitivă, Colegiului Medicilor din România, așa cum prevăd dispozițiile art. 387 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

II. S-a invocat de către Parchet netemeinicia sentinței penale, întrucât pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatei M.E. de instanța de judecată nu corespunde gradului de pericol social al faptelor deduse judecății.

Astfe, s-a arătat că inculpata M.E., în calitatea de medic specialist în neurologie-psihiatrie pediatrică și membră a Comisiei Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități Bacău din cadrul D.G.A.S.P.C., uzând de prerogativele pe care le avea în această din urmă calitate-rol decizional din punct de vedere medical necesar încadrării/menținerii în grad de handicap a minorilor cu dizabilități, condiționa, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce-i reveneau în acest sens, de pretinderea unor sume de bani. Inculpata pretindea bani sau foloase necuvenite atât în situația în care copilul suferea de afecțiuni pe baza cărora se putea încadra în grad de handicap, cât și în situație în care copilul nu suferea de asemenea afecțiuni, însă reprezentanții lor legali doreau să uzeze de această calitate pentru a-și prelungi concediul de creștere de la 2 la 3 ani sau pentru că în lipsa altor venituri, de pe urma unui certificat de încadrare în grad de handicap puteau obține foloase lunare (a se vederea cazul B.C., G.A., S.M.A. și S.R.M.)

Activitatea infracțională a inculpatei a fost amplă, s-a derulat pe o perioadă îndelungată de câțiva ani, în ultimul timp cu o frecvență zilnică, condiționând îndeplinirea actului medical de primirea unor sume de bani sau bunuri, de regulă produse alimentare (varză, ciuperci, pere, nuci etc).

De asemenea, în cadrul consultațiilor acordate inculpata M.E., dacă nu pretindea pacienților bani pentru încadrarea copiilor în grad de handicap, le impunea să cumpere medicamente din cabinetul său, obținând și în acest mod venituri ilicite. Probatoriul administrat în cauză a dovedit faptul că medicamentele erau procurate en-gros de la Biserica Penticostală din Bacău, care le primea periodic din străinătate cu titlul de donație de la Fundația C.A.M.R. din F., județul Cluj, că erau depozitate în condiții necorespunzătoare, majoritatea medicamentelor identificate fiind expirate și comercializate ca atare pacienților.

Modalitatea de săvârșire a faptelor, repetabilitatea, faptul că pacienții erau persoane cu dizabilități și proveneau din familii nevoiașe și ar fi trebuit să beneficieze de gratuitatea actului medical, dovedesc nu doar încălcarea de către inculpată a normelor deontologice și legale, ci și încălcarea celor mai elementare norme de conviețuire socială.

Este adevărat că inculpata a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., însă acest lucru s-a datorat mijloacelor de probă existente la dosarul cauzei care susțin acuzațiile aduse, ea neavând nici o contribuție la aflarea adevărului, necooperând cu organele de urmărire penală.

Raportat la gravitatea faptelor pentru care este judecată inculpata M.E., așa cum rezultă din modalitatea și împrejurările comiterii, s-a apreciat că se impune majorarea pedepselor principale, a sporului de pedeapsă cât și a pedepsei complementare prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b), lit. c) C. pen. (dreptul de a fi medic).

Față de cele precizate, s-a solicitat de către Parchet în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 181/D din data de 28 mai 2013 pronunțată în Dosarul nr. 1033/110/2013 al Tribunalului Bacău privind pe inculpații M.E. și S.C. și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

Apelul inculpatei M.E., a vizat, sub un prim aspect încadrarea juridică reținută deprima instanță.

Apărătorii inculpatei au solicitat schimbarea încadrării juridice din trei infracțiuni de trafic de influență, dare de mită și complicitate la luare de mită reținută de prima instanță în două infracțiuni de trafic de influență și complicitate la luare de mită.

În susținerea acestei teze, apărătorii inculpatei au arătat că în mod greșit s-a reținut în sarcina inculpatei și infracțiunea de dare de mită, apreciind că remiterea sumei de 300 RON către inculpatul S.C. nu poate fi asimilată infracțiunii de dare de mită, întrucât inculpatul ultim menționat a avut reprezentarea faptului că suma de bani provenea de la inculpata H.C.G., care era de față, fiindu-i doar înmânată de inculpata M.E.

Sub un alt aspect, apelul inculpatei M.E., a vizat și netemeinicia soluției atacate, din perspectiva pedepselor principale aplicate de către instanța de fond, care în opinia apărătorilor sunt excesive în raport gravitatea moderată a faptelor, modalitatea de săvârșire, persoana inculpatei și circumstanțele personale ale acesteia.

În considerarea acestor argumente, apărătorii inculpatei au soliciat reducerea pedepselor principale și suspendarea condiționată sau sub supraveghere a pedepsei rezultante obținută ca urmare a aplicării dispozițiilor 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen.

Un ultim motiv de apel se referă la cuantumul excesiv al cheltuielilor judiciare avansate de stat, la care inculpata a fost obligată de către instanța de fond. în dezvoltarea acestei critici s-a arătat că suma de peste 500.000 RON la care inculpata a fost obligată nu este însoțită de suport justificativ, organele judiciare nepunând la dispoziție baza legală care a fondat efectuarea acestor cheltuieli.

S-a criticat de asemenea și dispoziția de obligare a inculpatei la plata sumei de 32.336,90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamț cu titlu de cheltuieli de conservare și eliminare a mijloacelor de probă. Pe de o parte, s-a reproșat că instanța în mod unilateral a ales această societate, fără să consulte părțile, iar pe de altă parte s-a criticat cuantumul excesiv al sumei menționate raportat la activitatea întreprinsă sau care urmează a fi întreprinsă de SC A. SRL.

Apelurile inculpaților V.A. și B.C. au vizat netemeinicia soluție de condamnare pronunțată împotrivă acestora. În dezvoltarea acestei critici, apărătorii inculpatelor au apreciat, în principal, că faptele comise nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, fiind lipsite de importanță, în raport cu circumstanțele concrete de săvârșire, gravitatea moderată a acestora și persoana inculpatelor care au avut o conduită anterioară săvârșirii faptelor exemplară și se bucură de o reputație bună în societate și locurile de muncă.

În secundar, apărătorii inculpatelor lor au criticat cuantumul pedepselor principale aplicate, pe care le apreciază a fi excesive în raport cu împrejurările concrete de comitere, atitudinea de recunoaștere a faptelor și persoana inculpatelor, prin prisma aspectelor care le caracterizează în mod pozitiv.

Inculpatul S.C. a criticat cuantumul pedepsei principale aplicate pe care l-a apreciat a fi excesiv, în raport cu implicarea sa infracțională minoră (participând la un singur act material), atitudinea de recunoaștere a faptelor și persoana sa, care se bucură de o bună reputație în rândul colectivității în care trăiește.

În raport de aceste critici, s-a solicitat reducerea pedepselor principale aplicate inculpaților, prin reținerea de circumstanțe atenunate.

Prin decizia penală nr. 170 din 15 octombrie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și inculpata M.E. împotriva sentinței penale nr. 181/D din 28 mai 2013 a Tribunalului Bacău pronunțată în Dosarul nr. 1033/110/2013, cu privire la încadrarea juridică dată faptelor inculpatei M.E., cuantumul uneia dintre pedepse principale și omisiunii aplicării măsurii de siguranță a confiscării extinse.

A fost desființată sentința apelată sub aceste aspecte, s-a reținut cauza spre rejudecare și, în fond:

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice reținută de instanța de fond în ceea ce o privește pe inculpata M.E., dintr-o singură infracțiune de trafic de influență comisă în formă în continuată, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. în două infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 257 C. pen. alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 334 C. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice reținută de instanța de fond în ceea ce o privește pe aceeași inculpată din infracțiunea de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în de complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

A fost condamnată inculpata M.E. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut și pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. (faptă din data 17 septembrie 2012) la pedeapsa de 4 ani închisoare.

A fost condamnată inculpata M.E. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut și pedepsit de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. (faptă din data 18 octombrie 2012) la pedeapsa de 4 ani închisoare.

A fost condamnată inculpata M.E. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

A fost majorată pedeapsa principală aplicată inculpatei M.E. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. de la de 1 an închisoare la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele principale de mai sus cu pedepsele de 5 ani, respectiv 5 luni închisoare, aplicate de prima instanță pentru celelalte infracțiuni concurente, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare sporită cu 6 luni, la care se adaugă pedeapsa complementară aplicată inculpatei.

S-a stabilit că inculpata M.E. va executa pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 1182 C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 141.500 RON de la inculpata M.E., consemnată la C.E.C. cu recipisa din 8 noiembrie 2011.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatei M.E.

În baza art. 381 C. proc. pen. s-a dedus în continuare starea de arest a inculpatei M.E. de la 28 mai 2013 la zi.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Il. În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații S.C., V.A. și B.C. împotriva aceleiași sentințe penale.

În baza art. 192 alin. (2), alin. (4) C. proc. pen. au fost obligați apelanții să plătească statului fiecare câte 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a decide astfel, examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, instanța de apel a constatat că starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în faza de urmăririre penală, dat fiind faptul că inculpații apelanți au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen. în cazul recunoașterii vinovăției.

În ceea ce privește criticile referitoare la încadrarea juridică dată faptelor inculpatei M.E. de către instanța de fond, formulate de procuror și apărătorii, s-a apreciat că sunt în parte întemeiate.

Astfel, s-a constatat că în mod corect instanța de fond a procedat la schimbarea încadrării juridice reținută prin actul de sesizare al instanței, din 33 de infracțiuni de luare de mită comise în concurs real într-o infracțiune unică de luare de mită comisă în formă continuată.

Pentru existența unității de rezoluție, ca element definitoriu al infracțiunii continuate, nu este necesar ca reprezentarea activității infracționale ce urmează a fi desfășurată ulterior să implice o imagine exactă a acțiunilor sau inacțiunilor și a condițiilor în care ele vor fi săvârșite, fiind suficientă prevederea în linii generale a activității infracționale și a rezultatelor sale, o cunoaștere generică a condițiilor în care acțiunile sau inacțiunile ulterioare vor fi comise.

În speță, inculpata M.E. a avut de la început reprezentarea, în linii generale, a activității infracționale pe care o va desfășura, fiind conștientă că datorită funcției deținute, aceea de medic cu competențe în acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap a minorilor, putea condiționa îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu de primirea unor foloase materiale injuste sau că putea primi astfel de foloase pentru acte îndeplinite în exercitarea funcției sale.

În aceste condiții, în contrast cu opinia procurorului, toate faptele inculpatei ce prezintă fiecare în parte, conținutul infracțiunii de luare de mită au fost săvârșite cu aceeași rezoluție infracțională, astfel că în sarcina acesteia, în mod corect instanța de fond a reținută o infracțiune unică, continuată, cea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În ceea ce privește critica procurorului, referitoare la greșita schimbare a încadrării juridice dată de instanța de fond, din două infracțiuni de trafic de influență comise în concurs real într-o singură infracțiune de trafic de influență comisă în formă în continuată, s-a apreciat că este fondată.

Instanța de apel a apreciat că, spre deosebire de comiterea faptelor de luare de mită, care, așa cum s-a arătat, inculpata le-a săvârșit în baza unei rezoluții infracționale unice, cele două fapte de trafic de influență, comise de inculpata M.E., nu sunt rezultatul unei cunoașteri anticipate a condițiilor în care acțiuni ilicite vor fi comise.

Dacă în cazul faptelor de luare de mită, inculpata era conștientă că datorită atribuțiilor sale de serviciu specifice, putea pretinde și/sau primi foloase materiale injuste cu titlu de regularitate, în cazul celor două fapte de trafic de influență reținute în sarcina acesteia, acest element de previzibilitate apriorică a hotărârii infracționale lipsește, întrucât pentru săvârșirea traficului de influență este necesară și participarea unei alte persoane, cumpărătorul de influență, a cărui intervenție nu era previzibilă la momentul anterior săvârșirii celor două acte de executare.

În ceea ce privește critica formulată de unul din apărătorii inculpatei M.E., referitoare la încadrare juridică, în sensul greșitei rețineri a infracțiunii dare de mită, s-a apreciat că este fondată, însă nu în modalitatea invocată.

Astfel, s-a constatat că, în mod greșit instanța de fond a reținut infracțiunea de dare mită în forma autoratului în sarcina inculpatei, apreciindu-se că activitatea inculpatei se circumscrie formei de participație a complicității la această infracțiune.

Fapta inculpatei M.E. de a înlesni, atât darea unei sume de bani de către inculpata H.C.G., cât și primirea acestei sume de bani de către inculpatul S.C., în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de dare de mită prevăzută în art. 26 C. pen. raportat la art. 255 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și ale complicității la infracțiunea de luare de mită prevăzută în art. 26 C. pen. raportat la art. 254 C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000, în concurs.

În lumina celor arătate mai sus, instanța de apel a constatat că se impune aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. în sensul schimbării încadrării juridice reținută de instanța de fond în ceea ce o privește pe inculpata M.E., dintr-o singură infracțiune de trafic de influență comisă în formă în continuată, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen. în două infracțiuni de trafic de influență prevăzute de art. 257 C. pen. alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. De asemenea, se impune schimbarea de încadrare juridică din infracțiunea de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în complicitate la infracțiunea de dare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. în cauză în modalitatea arătată, s-a apreciat că se impune condamnarea inculpatei M.E. pentru cele 3 infracțiuni, având în vedere la individualizarea pedepselor, criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

În raport de aceste criterii generale și mai ales de materialul probator administrat în cauză, instanța de apel, la individualizarea pedepselor aplicate, în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen., a avut în vedere pericolului concret ridicat al faptelor, constând în comiterea unor infracțiuni de luare de mită, trafic de influență, complicitate la dare de mită și luare de mită, modalitatea concretă de săvârșire, numărul mare de acte de executare, valoarea obiectului faptelor de corupție, persoana inculpatei și finalitatea preventivă a sancțiunii penale stabilite prin art. 52 C. pen., dispunând condamnarea inculpatei la pedepse cu închisoarea, orientate la un cuantum care asigură atingerea scopului educativ, preventiv al pedepselor.

S-a apreciat că, pericolul social concret al faptelor comise de inculpata M.E., este deosebit de mare, decurgând din faptul că inculpata, care prin calitatea sa de medic fost chemată să servească intereselor bolnavilor, a săvârșit ea însăși fapte de natură penală, ce au avut drept consecință directă, producerea unei grave vătămări valorilor sociale referitoare la buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu, activitate incompatibilă cu suspiciunea uzitării funcției în scopuri ilicite. Instanța de apel a apreciat că faptele comise de inculpată au produs un negativ ecou social, lezând astfel prestigiul, autoritatea și credibilitatea de care trebuie să se bucure personalul medical, fiind totodată prejudiciate interesele legitime ale altor persoane. În calitatea sa de medic cu atribuții în acordarea certificatelor de încadrare în grad de handicap a minorilor, inculpatei îi revenea obligația să respecte și să îndeplinească atribuțiile de serviciu cu probitate și fără a întreprinde acțiuni care să pună la îndoială sau să creeze suspiciuni asupra corectitudinii, imparțialității și legalității actelor sale de serviciu.

S-a constatat că motivul de apel al procurorului cu privire la nelegalitatea cuantumului pedepsei aplicate inculpatei M.E., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, este fondat.

În raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea menționată (închisoarea de la 3 ani la 12 ani) care se reduc cu o treime potrivit incidenței în speță a dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pedeapsa de 1 an închisoare aplicată de instanța este fond este nelegală, aflându-se în afara limitelor reduse cu o treime (închisoare de la 2 ani la 8 ani).

În atare condiții, s-a constatat că se impune a se majora pedeapsa principală aplicată inculpatei M.E. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, la un cuantum orientat la minimul special, prevăzut de textul incriminator, redus cu o treime, potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

În raport cu remedierea acestei neregularități, s-a reținut că motivul de apel relativ la nelegalitatea pedepsei complementare aplicate pentru infracțiunea sus menționată, nu mai este actual, aplicarea acestei pedepse de către instanța de fond, odată cu majorarea pedepsei principale la 2 ani închisoare, va deveni legală.

În ceea privește motivele de apel referitoare la individualizarea judiciară a pedepselor, expuse de procuror (în ceea ce o privește pe inculpata M.E.) și inculpații apelanți deopotrivă, s-a apreciat că nu sunt fondate.

Contrar criticilor invocate de procuror și apelanții inculpați, referitoare la modalitatea de individualizare a pedepselor principale, instanța de apel a considerat că pedepsele principale stabilite de prima instanță sunt adecvate, corespunzând funcțiilor de constrângere și reeducare precum și scopului preventiv.

S-a apreciat că faptele inculpaților, în special cea de luare de mită comisă de inculpata M.E. în formă continuată, în al cărui conținut intra 33 de acte materiale, sunt deosebit de grave, lezând astfel prestigiul, autoritatea și credibilitatea de care trebuie să se bucure medicii. Contrar celor susținute de incupați și de procuror, s-a apreciat că resocializarea viitoare pozitivă a inculpaților este posibilă prin aplicarea unor pedepse în cuantumul stabilit de prima instanță, care sunt în deplin acord cu dispozițiile art. 1 C. pen., ce prevăd că „legea penală apără (...) persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept”.

Astfel, în raport cu atitudinea inculpaților care au recunoscut și regretat faptele, circumstanțele concrete de comitere, precum și cele personale ale inculpaților (lipsa antecedentelor penale și reputația bună de care se bucurau aceștia anterior săvârșirii faptelor) s-a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepselor poate fi realizat prin aplicarea unor pedepse în cuantumurile stabilite de instanța de fond.

Instanța de apel a apreciat că nu poate fi primită nici solicitarea apelantei inculpate de a i se suspenda condiționat sau sub supraveghere executarea pedeapsei rezultante obținută prin contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente, în conformitate cu dispozițiile art. 81 sau art. 861 C. pen.

În raport cu modul în care inculpata a conceput și a săvârșit infracțiunile de corupție, implicarea și perseverența infracțională vastă a acesteia, valoarea obiectului actelor de corupție, precum și rezonanța socială deosebit de negativă a acestor activități ilicite, s-a apreciat, așa cum în mod corect a constatat și instanța de fond, că nu se justifică suspendarea executării pedepsei rezultante în nici una dintre modalitățile prevăzute de art. 81 și art. 861 C. pen.

Astfel, s-a apreciat că simpla împrejurare că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale și că a recunoscut acuzațiile aduse, nu justifică o soluție contrară celor dispuse de instanța de fond.

Instanța de apel a apreciat că nu poate fi primită nici solicitarea apelantelor inculpate V.A. și B.C. de a se dispune achitarea acestora, în baza art. 10 lit. b1) C. proc. pen. raportat la art. 181 C. pen.

S-a reținut că, instanța de fond a constatat în mod temeinic prezența uneia dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, pericolul social.

Pericolul concret al faptelor săvârșite de inculpate rezultă din analiza criteriilor cumulative prevăzute de art. 181 alin. (2) C. pen. și raportarea acestora la situația de fapt reținută în prezenta cauză.

Potrivit art. 181 C pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.

În raport cu modul concret în care inculpatele au conceput și au săvârșit infracțiunile, urmările produse (crearea unei stări de pericol ce a decurs din coruperea inculpatei M.E. prin oferirea unor avantaje materiale în schimbul conduitei ilicite ale acesteia și asigurarea unor acte de complicitate materială și morală la aceste activități de către inculpata V.A.), s-a apreciat că faptele comise prezintă un evident pericol social în raport cu circumstanțele concrete de săvârșire și urmările produse.

S-a apreciat că motivul de apel al procurorului, relativ la greșita restituire a sumei de 141.500 RON către numita M.I. (mama inculpatei M.E.) este fondat.

Astfel, instanța de apel nu a împărtășit raționamentul instanței fond, conform căruia în cauză nu se poate stabili că suma de 141.500 RON i-a fost remisă de către inculpata M.E., mamei sale M.I., apreciind că bunurile mobile indisponibilizate (141.500 RON și 22 de certificate de trezorerie în sumă de 112.196,10 RON) îi aparțin.

Raportat la probele existente la dosarul cauzei, instanța de apel a constatat că aceste bunuri aparțin în realitate inculpatei M.E., iar nu mamei sale M.I., în cauză fiind incidente dispozițiile art. 1182 C. proc. pen. referitoare la confiscarea extinsă.

Având în vedere că suma de 141.500 RON a fost găsită cu ocazia percheziției domiciliare într-un imobil al cărui proprietar este inculpata, unde numita M.I. locuiește fără forme legale, iar această sumă depășește în mod vădit veniturile obținute de inculpata M.E. în mod licit, s-a apreciat că bunurile sechestrate apar a aparține inculpatei menționate.

În consecință, fiind întrunite condițiile art. 1182 alin. (2) C. proc. pen. [care se aplică și infracțiunilor care nu au fost definitiv judecate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2012, potrivit art. 12 alin. (2) C. pen.], s-a apreciat că se impune confiscarea sumei de 141.500 RON de la inculpata M.E., consemnată la C.E.C. cu recipisa din 8 noiembrie 2011.

În ceea ce privește critica procurorului relativă la greșita restituire către numitul M.M. a laptopului marca X. și hard disk-ul, instanța de apel a apreciat că nu îi poate da curs, însușindu-și opinia și argumentele primei instanțe, conform căreia aceste bunuri îi aparțin.

Împrejurarea că laptopul și hard disk-ul menționat erau folosite de inculpata M.E., fiind stocate date referitoare la activitatea medicală a acesteia din urmă, nu justifică în nici un mod confiscarea acestor bunuri atât timp inculpata nu s-a folosit de acestea la săvârșirea infracțiunilor.

Referitor la critica apărătorilor inculpatei M.E., conform căreia cheltuielile judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale la care a fost obligată sunt excesive, instanța de apel a apreciat că este neîntemeiată, constatând că procurorul a indicat detaliat actele procesuale efectuate în cursul urmăririi penale ce au ocazionat cheltuielile evidențiate.

Astfel, s-a apreciat că, deși suma de 496.600 RON este substanțială, totuși această sumă își găsește o deplină justificare, în raport cu volumul, perioada și resursele umane și materiale folosite de organul de urmărire penală la efectuarea înregistrărilor audio-video.

S-a apreciat că este nefondat și motivul de apel referitor la dispoziția de obligare a inculpatei la plata sumei de 32.336,90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamț, cu titlu de cheltuieli de conservare și eliminare a mijloacelor de probă, sumă apreciată a fi excesivă.

Nici susținerea, în sensul că organele judiciare, în mod unilateral, au ales această societate, fără să consulte părțile, s-a apreciat că nu poate fi primită, în considerarea faptului că acestora nu le incumba o asemena obligație, potrivit normelor legale.

S-a apreciat că, suma la care inculpata a fost obligată către SC A. SRL Piatra-Neamț este, de asemenea, justificată, fiind stabilită în raport de întreaga cantitate de medicamente, substanțe chimice și alte materiale medicale primite în custodia societății comerciale menționate.

Instanța de apel a mai arătat că inculpata, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești din cauza pendinte, are deschisă calea formulării unei contestații la executare, prin care poate contesta suma la care a fost obligată către SC A. SRL, în raport cu cheltuielile efective făcute de acesta cu conservarea și eliminarea materialelor medicale primite în custodie.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpații M.E. și S.C., precum și petiționara M.E.

Recurenta inculpată M.E. a invocat cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 3859 pct. 172 și pct. 14 C. proc. pen., criticând hotărârile pronunțate în cauză sub următoarele aspecte: încadrarea juridică greșită dată faptelor; greșita individualizarea pedepsei; greșita stabilirea a cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligată de către instanța de fond; greșita obligare la plata sumei de 32.336,90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamț, reprezentând cheltuieli ocazionate de conservarea și eliminarea mijloacelor de probă; greșita confiscare a sumelor de 35.000 RON, 10.270 euro, 100 coroane norvegiene și 40 de lire sterline.

Recurentul inculpat S.C. a invocat cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., solicitând reducerea cuantumului pedepsei, aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. și înlăturarea pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen.

Recurenta petiționara M.I. a invocat dispozițiile art. 385 pct. 17 C. proc. pen., solicitând restituirea cerificatelor de trezorerie, precum și a sumei de 141.500 RON, care i-a fost confiscată.

Examinând hotărârile atacate, prin prisma criticilor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiilor art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele următoare:

Prealabil analizării motivelor de recurs, se impun a fi făcute câteva precizări pentru stabilirea limitelor analizării acestora.

În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 12 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, care prevăd expres că, recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi (C. proc. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014), declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi rămân în competența aceleiași instanțe și se judecă potrivit dispozițiilor legii vechi privitoare la recurs.

Legea nr. 2/2013 a impus o limitare a devoluției căii de atac a recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, altele modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a cazului prevăzut de pct. 172 al art. 3859 alin. (1) C. proc. pen., scopul urmărit de legiuitor, prin amendarea cazurilor de casare, fiind acela de a se restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac, doar la chestiuni de drept.

Consacrând efectul parțial devolutiv al recursului, art. 3856 C. proc. pen. stabilește în alin. (2) că instanța de recurs examinează cauza în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 3859 din același cod. Astfel, recurenții și instanța se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale decât acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 3859 C. proc. pen.

În prezenta cauză, decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel Bacău la 15 octombrie 2013, ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat.

1. Analizând recursul inculpatei M.E., Înalta Curte constată că, o primă critică formulată de aceasta, în temeiul dispozițiilor art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., incident când „hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii”, vizează greșita încadrare juridică dată faptelor săvârșite, inculpata solicitând schimbarea încadrării juridice, astfel:

- din infracțiunea de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (33 de acte materiale), în infracțiunea de primire de foloase necuvenite, prevăzută de art. 256 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În motivarea acestei solicitări, formulată pentru prima dată în faza procesuală a recursului, inculpata a arătat că, din materialul probator aflat la dosar, respectiv declarațiile martorilor audiați în cauză, nu rezultă realizarea elementului material al infracțiunii de luare de mită, inculpata necondiționând efectuarea actului medical de primirea de sume de bani sau alte foloase de la pacienți, acestea fiind primite după îndeplinirea atribuțiilor la care era obligată în virtutea funcțiilor sale;

- din infracțiunile de trafic de influență, prevăzute de art. 257 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În susținerea acestei solicitări, referindu-se la faptele săvârșite la data de 11 octombrie 2012, inculpata a arătat, în esență, că acțiunea de remitere a sumei de 300 RON s-a făcut în prezența inculpatei H.C.G., astfel că inculpatul S.C. a avut reprezentarea faptului că suma de bani provine de la inculpata H.C.G. și, în consecință, în mod greșit s-a reținut și infracțiunea de complicitate la dare de mită.

Înalta Curte constată că, prin criticile formulate de inculpată, în sensul schimbării încadrărilor juridice menționate, nu se invocă aspecte de nelegalitate, de restabilire a corespondenței între normele de incriminare și situația de fapt reținută de către instanțele anterioare, ci se tinde la stabilirea unei alte situații de fapt, care să determine aceste schimbări de încadrare juridică, ceea ce nu este permis în calea de atac a recursului.

Raportat la situația de fapt reținută în cauză-însușită în totalitate de către inculpată prin declarația de recunoaștere și de solicitare a aplicării procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., din care rezultă că inculpata, în calitatea de medic specialist în neurologie-psihiatrie pediatrică și membră a Comisiei Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități Bacău din cadrul D.G.A.S.P.C., până la data de 22 octombrie 2012, când a avut loc prinderea în flagrant, profitând de calitatea sa profesională, fie a pretins, fie a primit, direct sau indirect, bani sau alte foloase care nu i se cuveneau, fie a acceptat promisiunea unor astfel de foloase sau nu a respins-o în scopul de a-și îndeplini, a nu-și îndeplini, a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririlor sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită și nu cele ale infracțiunii de primire de foloase necuvenite.

De asemenea, având în vedere că, la data de 17 septembrie 2012, inculpata a primit suma de 500 de euro de la H.C.G., pentru a-și exercita influența asupra membrilor Comisiei de Evaluare a Persoanei Adulte cu Handicap, în vederea menținerii gradului de handicap al numitei H.L.A., după majoratul acesteia, iar ulterior, la data de 11 octombrie 2012, a remis suma de 300 RON inculpatului S.C., președintele comisiei menționate, în cadrul întâlnirii pe care i-a intermediat-o cumpărătoarei de influență, pentru ca, în schimbul acesteia, să elibereze certificatul solicitat, în mod corect s-a reținut că inculpata a săvârșit, în aceste împrejurări, infracțiunea de trafic de influență, complicitate la infracțiunea de luare de mită, dar și complicitate la infracțiunea dare de mită, întrucât aceasta a înlesnit atât darea unei sume de bani de către inculpata H.C.G., cât și primirea acestei sume de bani de către inculpatul S.C., în scopul menționat.

Astfel, cele două solicitări de schimbare a încadrărilor juridice, formulate de inculpată în recurs, sunt neîntemeiate.

În ceea ce privește celelalte motive de recurs formulate de inculpata M.E., întemeiate pe cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., respectiv: greșita stabilire a cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligată de către instanța de fond; greșita obligare la plata sumei de 32.336, 90 RON către SC A. SRL Piatra-Neamț, întrucât cuantumul cheltuielior pretinse pentru conservarea și eliminarea mijloacelor de probă este nejustificat; greșita confiscare a sumelor de 35.000 RON, 10.270 euro, 100 coroane norvegiene și 40 de lire sterline, întrucât s-au prezentat documente de proveniență, Înalta Curte constată că, în susținerea acestora, inculpata nu a formulat critici de nelegalitate, ci a învinuitederat aspecte de netemeinicie, solicitându-se instanței de recurs să procedeze la o reapreciere a probatoriului, avut în vedere de instanțe, situație nepermisă în calea de atac a recursului, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/20013.

Astfel, Înalta Curte nu poate examina criticile formulate, întrucât acestea nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 385 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. invocat de inculpată și, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.

În ceea ce privește motivul de recurs formulat de inculpata M.E., în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aspectele invocate de aceasta, în sensul individualizării pedepsei, ar fi putut fi examinate doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul anterior al art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Potrivit vechii formulări a acestui text, hotărârile erau supuse casării „în cazul în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege”.

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, textul anterior menționat a fost modificat de art. I pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit aplicabil doar în situația când „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”, din conținutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greșita individualizare a pedepsei aplicate de către instanță.

Având în vedere natura criticilor invocate de către inculpată, respectiv greșita individualizare a pedepsei, rezultă că acestea nu se mai circumscriu cazului de casare întemeiat pe dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 385 alin. (3) C. proc. pen.

2. În ceea ce privește recursul inculpatului S.C., întemeiat pe cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în realitate, criticile formulate nu se circumscriu cazului de casare invocat, întrucât aspectele invocate de recurentul inculpat privind greșita individualizare a pedepsei principale și a celei complementare, de către instanța de fond, nu sunt legate de greșita aplicare a unor dispoziții legale.

Astfel, criticile recurentului inculpat ar fi putut fi examinate de către instanța de recurs doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul anterior al art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. din vechea reglementare, potrivit cu care hotărârile erau supuse casării „în cazul în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege”.

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, incidență în cauză, textul anterior menționat a fost modificat de art. 1 pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit aplicabil doar în situației când „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”, din conținutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greșita individualizare a pedepsei aplicate de către instanță.

În raport de aspectele anterior menționate, se constată că susținerile recurentului inculpat privind greșita individualizare a pedepsei aplicate nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. și, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.

3. În ceea ce privește recursul petiționarei M.I., Înalta Curte constată că, invocând dispozițiile art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., aceasta a solicitat casarea deciziei și restituirea cerificatelor de trezorerie, precum și a sumei de 141.500 RON ce i-a fost confiscată, întrucât acestea îi aparțin în exclusivitate, neexistând nicio dovadă că au aparținut inculpatei M.E.

În motivarea recursului, recurenta petiționară nu a invocat critici referitoare la aspecte de nelegalitate a hotărârilor, ci chestiuni de netemeinicie, solicitând instanței de recurs să procedeze la o reapreciere cu privire la hotărârile pronunțate de instanțele anterioare, raportat la probatoriul adminstrat, respectiv a înscrisurilor depuse de aceasta la dosarul cauzei, situație nepermisă în calea de atac a recursului, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/20013.

Astfel, Înalta Curte nu poate examina criticile formulate în recurs de petiționara M.I., întrucât nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. invocat de aceasta și, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.

Examinând recursurile declarat de inculpații M.E. și S.C., în raport cu prevederile art. 5 C. pen., referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, Înalta Curte are în vedere că, în determinarea legii penale mai favorabile, în situații tranzitorii, nu pot fi combinate dispoziții din legile succesive considerate mai favorabile inculpatului cu privire la fiecare instituție aplicabilă, fiind posibilă doar aplicarea globală a uneia dintre legi, care permite o soluție mai favorabilă situației concrete a inculpatului, în raport cu instituțiile aplicabile.

În concret, în ceea ce o privește pe inculpata M.E., se constată că noul C. pen. a adus modificări ale limitelor speciale ale pedepsei închisorii pentru infracțiunile reținute în sarcina acesteia, respectiv: s-au redus limitele maxime de pedeapsă pentru infracțiunile de luare de mită (de la 12 ani la 10 ani închisoare) și de trafic de influență (de la 10 ani la 7 ani închisoare), s-au majorat limitele minime și maxime pentru infracțiunea de dare de mită, art. 255 alin. (1) C. pen. anterior prevedea pedeapsa de la 6 luni la 5 ani închisoare, iar art. 290 alin. (1) C. pen. actual prevede sacțiunea pedepsei de la 2 la 7 ani închisoare, iar pentru infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități s-a majorat minimul pedepsei închisorii de la o lună (art. 281 C. pen. anterior) la 3 luni (art. 348 C. pen. actual), maximul pedepsei rămânând același (un an).

Reducerea limitelor maxime de pedeapsă pentru infracțiunile de luare de mită și trafic de influență, deși aparent favorabilă inculpatei, este lipsită de relevanță, având în vedere atât faptul că pedepsele inculpatei nu au fost stabilite în cuantumuri orientate spre aceste limite maxime, dar mai ales incidența dispozițiilor privind stabilirea pedepsei în cazul concursului de infracțiuni din noul C. pen., care ar determina majorarea pedepsei aplicată acesteia.

Astfel, conform dispozițiilor art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. anterior, pedepsele principale aplicate inculpatei (5 ani închisoare, 4 ani închisoare, 4 ani închisoare, 1 an închisoare, 2 ani închisoare, 5 luni închisoare) au fost contopite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 6 luni închisoare, însă, dispozițiilor legii noi, respectiv art. 39 lit. b) C. pen. actual, impun, în mod obligatoriu, în cazul concusului de infracțiuni, aplicarea unui spor de o treime, din totalul celorlalte pedepse, la pedeapsa cea mai grea.

În concluzie, prin aplicarea dispozițiilor noului C. pen. s-ar ajunge, inevitabil, la stabilirea unei pedepse într-un cuantum majorat față de pedepsa de 5 ani și 6 luni închisoare la care a fost condamnată inculpata M.E., astfel că legea penală mai favorabilă acesteia este legea veche, respectiv C. pen. anterior.

În ceea ce-l privește pe inculpatul S.C., se constată, de asemenea, că nu se impune aplicarea dispozițiilor noului C. pen., având în vedere că limita minimă de pedeasă pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită a rămas aceeași (3 ani închisoare), pedeapsa aplicată acestuia de instanța de fond (2 ani închisoare) fiind egală cu acest minim, redus cu o treime, ca urmare a reținerii dispozițițiilor art. 3201 C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.E. și S.C. și de petiționara M.I. împotriva deciziei penale nr. 170 din 15 octombrie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiționară va fi obligată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar recurenții inculpați vor fi obligați la plata sumelor de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.E. și S.C. și de petiționara M.I. împotriva deciziei penale nr. 170 din 15 octombrie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei M.E. durata reținerii de 24 ore din data de 22 octombrie 2012 și a arestului preventiv de la 26 octombrie 2012 la 31 martie 2014.

Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 martie 2014.