Decizia nr. 1117/2013 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 86 din 2 mai 2012 a Tribunalului Suceava pronunțată în Dosarul nr. 5066/86/2009, s-au hotărât următoarele:

I. A fost condamnat inculpatul R.O. la următoarele pedepse și pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

1. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

2. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen. (un număr de două acte materiale) (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

3. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

4. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen. (un număr de două acte materiale) (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

5.Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

6. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen. (un număr de trei acte materiale) (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

7. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

8. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

9. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

10. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen. (2 acte materiale) (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

II. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen. (2 acte materiale) (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

12. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen. (2 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

13. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (6 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

14. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen. (6 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

15. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu. aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (6 acte materiale) (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la. pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

16. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (4 acte materiale), (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

17. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 6 4 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

18. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

19. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

20. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (2 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

21. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (2 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

22. Folosirea instrumentelor oficiale false (2 acte materiale) prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

23. Uzurparea de calități oficiale (2 acte materiale) prev. de art. 240 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

24. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

25. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

26. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

27. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

28. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

29. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

30. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

31. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

32. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

33. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

34. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 6 4 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

35. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

II. În temeiul art. 37 lit. a) C. pen., s-a constatat că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea la punctele 1 - 35 au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, față de condamnarea la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cu titlu de pedeapsă principală rezultantă, astfel cum a fost stabilită prin sentința penală nr. 1966 din 04 septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Botoșani, (prin care au fost contopite: pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1406 din 14 decembrie 2005, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, definitivă prin decizia penală nr. 106 din 20 februarie 2006 a Tribunalului Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 37 lit. b) C. pen., cu pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 29 din 10 ianuarie 2006, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. rap. la art. 37 lit. b) C. pen. și aplicarea unui spor de 6 luni închisoare) și, conform art. 39 alin. (1) și (2) C. pen. (cu trimitere la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen.), s-a contopit fiecare din pedepsele aplicate la punctele 1 - 35 cu fiecare rest de pedeapsă rămas de executat din pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare (calculat după cum urmează), rezultând următoarele pedepse:

1. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare (contopire restul de executat de 3 ani închisoare (ianuarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 6 ani și 8 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

2. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (un număr de două acte materiale) (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare (contopire restul de executat de 3 ani închisoare (ianuarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 7 ani și 8 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

3. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea, art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni închisoare (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 6 ani și 8 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

4. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (două acte materiale) (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni închisoare (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 7 ani și 8 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

5. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare (contopire restul de executat de 3 ani și 1 lună închisoare (decembrie 2008 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 6 ani și 8 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

6. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (trei acte materiale) (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 7 ani și 8 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 9 luni închisoare (aprilie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 7 ani și 8 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

7. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni închisoare (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 6 ani și 8 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

8. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 10 luni închisoare (martie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 6 ani și 8 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

9. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 1 an și 4 luni închisoare - 6 ani și 8 luni închisoare), la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni închisoare (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 6 ani și 8 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

10. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (2 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 4 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

11. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (2 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 4 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

12. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (2 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 3 ani închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni închisoare (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 6 4 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

13. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (6 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni închisoare (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 4 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

14. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (6 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni închisoare (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 4 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

15. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (6 acte materiale) (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 3 ani închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni închisoare (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

16. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (4 acte materiale), (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 3 ani închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni închisoare (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

17. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 10 luni (martie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

18.Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 10 luni (martie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

19. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 10 luni (martie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

20. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (2 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 4 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

21. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (2 acte materiale), (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 4 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 4 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

22. Folosirea instrumentelor oficiale false (2 acte materiale) prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 3 ani închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare).

în temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

23. Uzurparea de calități oficiale (2 acte materiale) prev. de art. 240 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 3 ani închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

24. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

25. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

26. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

27. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. Raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

28. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 6 4 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

29. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

30. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

31. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. Raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

32. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

33. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) și 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 3 ani și 4 luni închisoare), la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 3 ani și 4 luni închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

34. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 2 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

35. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. Raportat la art. 3201 C. proc. pen., (limite legale: 4 luni - 2 ani închisoare), la pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare (contopire restul de executat de 2 ani și 11 luni (februarie 2009 - ianuarie 2012) cu pedeapsa aplicată de 2 ani închisoare).

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. și art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 2 ani.

III. În temeiul art. 33 lit. a) Cod penat, s-a constatat că infracțiunile de la punctele 1-35 (II) sunt concurente și, în temeiul art. 34 lit. b C. pen., s-au contopit pedepsele principale mai sus stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani și 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani și 4 luni închisoare, inculpatul R.O. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, iar potrivit art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară cea mai grea, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

În temeiul art. 36 alin. (3) C. pen., s-a scăzut din pedeapsa principală rezultantă, de 10 ani închisoare, perioada executată de 1 an și 10 luni (din pedeapsa anterioară de 4 ani și 6 luni închisoare ce constituie primul termen al recidivei postcondamnatorii), calculată din decembrie 2008 (data săvârșirii primei infracțiuni) până în octombrie 2010 (data liberării condiționate), inculpatul urmând a executa 8 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), cu titlu de pedeapsă accesorie.

IV. În temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, a fost obligat inculpatul R.O. la restituirea, către persoanele denunțătoare, a sumelor de bani primite în vederea traficării de influență, după cum urmează:

- 55.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății), către S.D.E.;

- 9.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) și 3.200 lei, către S.A.E.;

- 4.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către B.I.;

- 14.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către V.M.;

- 4.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către C.A.;

- 10.700 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către B.V.;

- 1.400 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către A.R.;

- 2.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către S.I.;

- 2.300 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către C.C.;

Conform art. 343 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 20 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, s-au menținut măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale în vederea restituirii sumelor mai sus menționate, constând în:

1. Indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 21 aprilie 2009, asupra sumei de 18.000 euro ridicată la data de 17 aprilie 2009, conform procesului verbal de percheziție domiciliară, de la locuința numitului R.C., sumă de bani ce a fost depusă la Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC - Sucursala Suceava, într-un cont pe numele numitului R.C., la dispoziția organului judiciar - D.N.A - Serviciul Teritorial Suceava.

2. Indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 27 mai 2009, asupra următoarelor bunuri: un laptop F.S.C., model L.; un sistem GPS marca A.; un sistem de alarmare V.P., instalat pe autoturismul F.P., cu numărul de înmatriculare x; un C.D.P. și două D.P. incorporate în tetiere, o husă pentru automobil R.F., autoturismul cu numărul de înmatriculare x, marca F., varianta x, de culoare gri, capacitate cilindrică 1596 cm3, cu numărul de identificare x, înmatriculat pe numita T.A.G.

3. indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 02 iunie 2009, a autoturismului cu numărul de înmatriculare x, marca O.T., T.C., de culoare roșu, capacitate cilindrică 1389 cm3, cu numărul de identificare W., înmatriculat pe numitul P.A., din Mun. Botoșani, Calea Națională.

4. indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 15 iunie 2009 asupra autoturismului cu numărul de înmatriculare x, marca O.A.F.C.C., nr. identificare x, capacitate cilindrică 1389 cm3, de culoare verde și asupra autoturismului cu nr. de înmatriculare x, marca O.A., nr. identificare x, capacitate cilindrică 1389 cm3, de culoare albastru metalizat.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. b) și c) C. pen., sa dispus confiscarea specială de la inculpatul R.O., a următoarelor bunuri:

- o imprimantă x, împreună cu o carte de vizită pe care sunt imprimate numele și calitatea Președintelui Curții de Apel Suceava cu numerele de telefon xxx, adresele de e-mail: x, y, precum și adresa de site www.curteadeapel.suceava.ro, ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la domiciliul inculpatului R.O., la data de 17 aprilie 2009 (anexa 3).

- un plic mic pe care este scris olograf cu pix culoare albastră și caractere majuscule către S.A.E. - SAT Moara Carp Com. Moara, Județul Suceava, peste mențiunile scrise fiind aplicate multiple linii de culoare albastră în vederea ascunderii celor scrise, plic descoperit în mapa cu coperte din vinilin culoare albastră ridicată cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului R.O., la data de 17 aprilie 2009 (anexa 15).

- 83 cărți de vizită pe care sunt imprimate numele și calitatea Președintelui Curții de Apel Suceava cu numerele de telefon xxx, adresele de e-mail x și y, precum și adresa de site www.curteadeapel.suceava.ro, o sticluță cu tuș pentru ștampile marca K., ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului R.O., la data de 17 aprilie 2009 (anexa 4).

- hard - disk intern marca W.D., interfața I.P.A., model x, seria constructivă x de capacitate aproximativă de 40 GB împreună cu o unitate DVD, ambele ambalate în folie din aluminiu, puse la dispoziția organelor de anchetă de către inculpatul R.S., cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului R.O., la data de 17 aprilie 2009, precum și o unitate centrală de calculator din care lipseau bunurile descrise (anexa 5).

- fila original format A4 pe care se găsesc aplicate un număr de 22 impresiuni de culoare albastră ale unor ștampile, impresiuni rotunde cu următorul conținut: România Administrația Prezidențială Probleme Cetățenești; Ministerul Public Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava; România Ministerul Administrației și Internelor București; Înalta Curte de Casație și Justiție Secția Civilă; Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava; Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală; România Judecătoria Rădăuți; Ministerul Public - Parchetul General București I.C.C.J; România Curtea de Apel București; Ministerul Public P.I.C.C.J. Direcția Națională Anticorupție S.T. Suceava procuror Șef Serviciu; România Ministerul Justiției București; Ministerul Public P.I.C.C.J. Direcția Națională Anticorupție S.T. București procuror Șef Serviciu; România Guvernul României 1 Instituția Prefectului Județul Suceava; România Curtea de Apel Suceava - 2; România = Primăria = Județul Suceava - Municipiul Rădăuți; România Ministerul Justiției Direcția Drept Internațional și Tratate; România Tribunalul București; România București M.S. - Notar Public; România București Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (și pe marginea exterioară textul în limba engleză); România Liga Biroului International pentru Apărarea Drepturilor Omului Haga L.P. (și pe marginea exterioară textul în limba engleză) și impresiuni dreptunghiulare cu următorul conținut: pentru Conformitatate cu Originalul Grefier; Biroul Notarului Public S.M., filă ridicată cu ocazia controlului inopinat efectuat la cam. 77 unde era cazat și inculpatul R.O., în data de 23 aprilie 2009, pe bază de proces verbal avizat și de judecătorul delegat și pusă la dispoziția instanței (plic sigilat - Anexa nr. 6).

- telefon mobil marca N., și acumulator, ridicate cu ocazia controlului inopinat efectuat la cam. 77 unde era cazat și inculpatul R.O., în data de 23 aprilie 2009, pe bază de proces verbal avizat și de judecătorul delegat și puse la dispoziția instanței (Anexa nr. 13).

Un telefon mobil marca N., o cartelă telefonică O. și două acumulatoare ridicate la data de 17 aprilie 2009, în urma controlului inopinat efectuat la cam. 72 - izolare - unde fusese mutat pe timp de trei zile înv. R.O., ca urmare a unui raport de incident (bunuri ridicate conform procesului verbal din 24 aprilie 2009 vizat de judecătorul delegat și puse la dispoziția instanței - Anexa nr. 8).

În baza art. 170 și art. 348 C. proc. pen., s-a dispus desființarea totală a înscrisurilor falsificate (ce constituie produsul infracțional al infracțiunilor de „fals material în înscrisuri oficiale” și „uz de fals”), constând în:

- comunicarea nr. 544/P/2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava domnului P.I. și plicul aferent ( filele 49-50 volum II u.p.);

- comunicarea nr. 489/P/2009 din 09 februarie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și plicul aferent (filele 51-52 volum II u.p.);

- corespondența nr. 544/P/2009 primită de numitul P.I. de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava și plicul aferent (filele 92-94 volum II u.p.);

- comunicările emise Curtea de Apel Suceava și Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava din 10 noiembrie 2008, 01 decembrie 2008 și 16 ianuarie 2009 și plicurile aferente numitului V.I.V. (filele 198 -203 volum II u.p.);

- comunicarea nr. 3288 emisă de Curtea de Apel Suceava, secția civilă, către V.G. și plicul aferent (filele 204-205 volum II u.p.);

- comunicările emise de Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava din 10 noiembrie 2008, 01 decembrie 2008, 15 decembrie 2008, 16 ianuarie 2009 și 02 februarie 2009 și plicurile aferente privind pe V.I.V. (filele 250-259 volum II u.p.);

- comunicarea adresată lui B.I. de M.A.I. și plicul aferent (filele 285-286 volum II u.p.);

- înscris privind Dosarul civil nr. 4321/206/2008 și plic privind pe V.M. (filele 325-327 volum II u.p.);

- înscris privind Dosarul civil nr. 4321/206/2008 și plic privind pe V.M. (filele 328-330 volum II u.p.);

- înscris emis pe numele U.V. privind Dosarul civil nr. 9936/1992 al Judecătoriei Suceava (fila 422 volum II u.p.);

- înscris privind Dosarul nr. 203/C/2006 al Curții de Apel Suceava și plic (filele 468-469 volum II u.p.);

- înscris privind Dosarul nr. 23/314/2004 al Judecătoriei Suceava și plic (filele 523-524 volum II u.p.).

În temeiul art. 191 alin. (2) C. pen., a fost obligat inculpatul R.O. la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 3.250 lei, din timpul urmăririi penale, către Ministerul Public și 2.936,96 lei, din timpul judecății, către Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava nr. 22/P/2009 din data de 17 iulie 2009, s-a dispus:

I. Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, a inculpaților:

R.O., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că:

- în cursul lunii ianuarie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare S.D.E. din mun. Suceava, suma totală de 55.000 euro, afirmând că are influență asupra judecătorilor de la Judecătoria Suceava, funcționarilor de la Institutul de medicină legală „M.M. București și procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu având ca rezultat punerea în libertate din Penitenciarul Botoșani a inculpatului P.I., cercetat în stare de arest preventiv în Dosarul nr. 7421/314/2008 aflat pe rolul Judecătoriei Suceava.

2. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (un număr de două acte materiale) constând în aceea că:

- în perioada octombrie - decembrie 2008, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare S.A.E. din corn. Moara, jud. Suceava, suma totală de 9.000 euro, afirmând că are influență asupra funcționarilor de la Institutul de medicină legală „M.M.” București, asupra judecătorilor din subordinea sa și procurorului de ședință de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu având ca rezultat punerea în libertate din Penitenciarul Botoșani a persoanei private de libertate V.I., condamnat definitiv de Tribunalul Suceava la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă de omor.

- în perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați de la înalta Curte de Casație și Justiție, de la persoana denunțătoare S.A.E. din corn. Moara, jud. Suceava, suma totală de 3200 RON, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil 3426/314/2008 al Judecătoriei Suceava, privind pe V.G. (tatăl persoanei denunțătoare).

3. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că:

- în cursul lunii februarie 2009, atribuindu-și calitatea de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare B.I. din corn. Brodina, jud. Suceava, suma de 4000 euro, cu titlu de plată a influenței promise asupra generalului M.V., pentru ca ultimul să dispună angajarea lui B.I. la Centrul Regional de Imigrări Rădăuți din subordinea Ministerului de Interne.

4. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (un număr de două acte materiale) constând în aceea că:

- în perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați din subordine, de la persoana denunțătoare V.M. din corn. Șcheia, jud. Suceava, suma de 12.000 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în Dosarul civil nr. 4321/206/2008 al Judecătoriei Suceava;

- în luna februarie 2009, a pretins și primit de la persoana denunțătoare V.M., cu titlu de plată a influenței promise asupra funcționarilor din Prefectura Suceava, suma de 2000 euro, pentru obținerea titlului de proprietate, privind suprafața de teren care face obiectul Dosarului civil nr. 4321/206/2008 al Judecătoriei Suceava.

5. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că:

- în luna decembrie 2008, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare C.A. din corn. Moara, jud. Suceava, cu titlu de plată a influenței promise asupra judecătorilor din subordinea sa, suma de 4000 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, favorabile numitei T.I. (soacra sa).

6. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (un număr de trei acte materiale) constând în aceea că:

- în perioada februarie - martie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare B.V. din corn. Moara, jud. Suceava, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați (judecători și procuror) de la înalta Curte de Casație și Justiție, suma de 6.000 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 9936/1992, în sensul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile prin care să se decidă că tatălui ei îi aparține pământul în litigiu deoarece era bun propriu al bunicii.

- în luna martie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare B.V. din corn. Moara, jud. Suceava, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați judecători de la înalta Curte de Casație și Justiție, suma de 7.000 euro, din care a primit efectiv 4.700 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 3039/2009, în sensul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile mamei vitrege S.A.

- la începutul lunii aprilie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare B.V. din corn. Moara, jud. Suceava, suma de 10.000 RON, cu titlu de plată a influenței promise asupra unui notar, pentru soluționarea favorabilă a succesiunii după mama sa.

7. Trafic de influență prev. de ari. 257 C. pen. rap. la ari. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că:

- în perioada decembrie 2008 - februarie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare A.R., cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați (judecători) de la Înalta Curie de Casație și Justiție, suma de 1.400 euro, echivalentul a 5.850 lei, în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 203/C/2006 al Tribunalului Suceava, pentru ca magistrații să dea o hotărâre judecătorească favorabilă, definitivă și irevocabilă, prin care să decidă atribuirea suprafeței de 4.530 m.p. teren grădină soțului - A.R., ca urmare a anulării contractului de vânzare-cumpărare din 18 decembrie 2000, ca fiind fals.

8. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare S.I., în perioada ianuarie - martie 2009, suma de 2.000 de euro, cu titlu de plată a influenței promise asupra magistraților judecători de la Tribunalul Suceava și înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea favorabilă a Dosarului nr. 8156/314/2007 al Tribunalului Suceava, având ca obiect „reziliere contract” și a Dosarului civil nr. 23/314/2004 al Judecătoriei Suceava.

9. Trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare C.C. suma de 3.000 de euro, din care a primit suma de 2.300 euro, pentru a interveni la judecătorul de la Judecătoria Suceava, pentru ca acesta să admită acțiunea deschisă de tatăl său - C.G., în Dosarul nr. 4091/314/2008, având ca obiect „rezoluțiune contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager”, în contradictoriu cu C.V.

10. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale);

11. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. La art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) și 12. folosirea instrumentelor oficiale false (2 acte materiale) prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal, având data poștei 28 ianuarie 2009, persoanei denunțătoare S.D.E. Documentul este o comunicare nereală adresată numitului P.I., având ca emitent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu nr. 544/P/2009, purtând în fals semnătura conducătorului instituției procuror general V.M. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele unității de parchet. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului P.I. în Penitenciarul Botoșani.

- a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal, având data poștei 09 februarie 2009, persoanei denunțătoare S.D.E.. Documentul, datat 09 februarie 2009, este o comunicare nereală adresată numitului P.I., având ca emitent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu nr. 489/P/2009, purtând în fals semnătura conducătorului instituției procuror general V.M. și având aplicată ștampila contrafăcută a unității de parchet.

12. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale);

13. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale);

14. Folosirea instrumentelor oficiale false (6 acte materiale) prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

15. Uzurparea de calități oficiale (4 acte materiale) prev. de art. 240 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a transmis persoanei denunțătoare S.A.E.

Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, cu nr. 321/P/2008, datată 10 noiembrie 2008, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani.

- a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal, având data poștei 15 ianuarie 2009, persoanei denunțătoare S.A.E. Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, cu nr. 321/P/481/2009, datată 16 ianuarie 2009, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, procuror șef E.C. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele unității de parchet. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani.

- folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a transmis persoanei denunțătoare S.A.E.

16. Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, cu nr. 389/P din 01 decembrie 2008, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani.

- folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a transmis persoanei denunțătoare S.A.E.

17. Documentul este sentința penală cu numărul 287 din 15 decembrie 2008 dată în Dosarul nr. 4986986/2008, adresată numitului V.I.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani.

A instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, în dublu exemplar, l-a expediat martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani. Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.I., având ca emitent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu nr. 403/P/2009, data de 02 februarie 2009 purtând în fals semnătura conducătorului instituției, procuror general V.M. și având aplicată ștampila contrafăcută a unității de parchet.

- folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, având ca destinatar pe V.G., pe care l-a transmis persoanei denunțătoare S.A.E. Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.G., având ca emitent Curtea de Apel Suceava cu nr. 3288/2009, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava.

18. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

19. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și 19.folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal, având data poștei 02 martie 2009, persoanei denunțătoare B.I.. Documentul este o comunicare nereală adresată persoanei denunțătoare B.I., având ca emitent Ministerul Administrației și Internelor București, ca număr mențiunea „Nota din 27 februarie 2009”. Comunicarea este semnată în fals la rubrica Secretar de Stat, B.R. și prezintă aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele M.A.I. București.

20. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen. (2 acte materiale);

21. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale);

22. Folosirea instrumentelor oficiale false (2 acte materiale) prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și

23. Uzurparea de calități oficiale (2 acte materiale) prev. de art. 240 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal, având data poștei 24 ianuarie 2009, persoanei denunțătoare V.M. Documentul este Sentința civilă nr. 309 din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel Suceava și privește judecarea apelului privind pe V.M., în Dosar civil nr. 4321/206/2008. Documentul redactat pe două file A4 prezintă în fals semnăturile conducătorului instituției, președinte C.H. și ale grefierului, având aplicată ștampila rotundă contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava, precum și ștampila dreptunghiulară contrafăcută cu mențiunea „Pentru conformitate cu originalul, Grefier…”;

- folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal, având data poștei 23 februarie 2009, persoanei denunțătoare V.M. Documentul este sentința civilă nr. 309 din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel Suceava și privește judecarea apelului privind pe V.M., în Dosarul civil nr. 4321/206/2008. Documentul redactat pe două file A4 prezintă în fals semnăturile conducătorului instituției, președinte C.H. și ale grefierului, având aplicată ștampila rotundă contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava, precum și ștampila dreptunghiulară contrafăcută cu mențiunea „Pentru conformitate cu originalul, Grefier…”.

24. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 rap. la art. 288 C. pen. rap. la ort. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

25. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. La art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

26. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen. și

27. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal, având data poștei 12 februarie 2009, pentru A.R., soțul persoanei denunțătoare A.R.

Documentul este o comunicare nereală purtând antetul Curții de Apel Suceava. Comunicarea care prezintă în colțul din stânga sus mențiunea „Nota nr. 3285/2009” poartă în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și are aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava.

28. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

29. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

30. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen.

31. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal, având data poștei 12 februarie 2009, persoanei denunțătoare S.I.. Documentul cu nr. 3286/2009 este o comunicare nereală adresată numitului S.I., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, secția civilă, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută a Curții de Apel Suceava.

32. Instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din legea nr. 78/2000;

33. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

34. Folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen. și

35. Uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, în luna februarie 2009, l-a expediat, în plic poștal, persoanei denunțătoare B.V. Documentul cu nr. 587/CA//2009 este o comunicare nereală adresată numitului U.V. (tatăl persoanei denunțătoare), având ca emitent Curtea de Apel Suceava, secția civilă, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută a Curții de Apel Suceava, pentru toate faptele fiind aplicabile disp. art. 33 lit. a) C. pen., infracțiunile fiind săvârșite în stare de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen.

S-a menționat că, urmare a activităților infracționale, a rezultat că inculpatul R.O. a pretins, cu titlu de plată a influenței promise de la persoanele denunțătoare, suma totală de 107.600 euro și 13.200 RON, din care a primit efectiv suma de 100.852 euro și 3200 RON, prejudiciul fiind parțial recuperat prin măsurile asigurătorii dispuse.

R.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

1. Complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 rap. la ari. 257 C. pen. rap. la ort. 6 din Legea nr. 78/2000;

2. Fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen. cu aplic. ort. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale) rap. la ari. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

3. Uz de fals - prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale) rap. la art. 17. lit. c) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, cu intenție, l-a ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Botoșani, la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, denunțată de persoana denunțătoare S.A.E.

Astfel, învinuitul R.S. a fost beneficiarul direct (prin depunerea sumelor de bani pe numele său) și indirect (banii fiind depuși pe numele altor persoane de la care i-a primit) al sumelor de bani - 9.000 euro și 3.200 RON - pretinse de fratele său, învinuitul R.O., de la persoana denunțătoare, prin serviciile W.U.

A ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., în comiterea infracțiunii prin tehnoredactarea la calculatorul personal de la domiciliu a unor înscrisuri oficiale false care prezintă aparența unor înscrisuri autentice, pe care le-a pus la dispoziția acestuia (R.O. atribuindu-le ulterior numere de înregistrare, semnături în fals și ștampile contrafăcute), pentru a fi trimise persoanei denunțătoare: o comunicare nereală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava cu nr. 321/P/2008, datată 10 noiembrie 2008, cu numele și calitatea conducătorului instituției, președinte C.H.; o comunicare nereală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava cu numele și calitatea conducătorului instituției, procuror șef E.C.; o comunicare nereală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava cu numele și calitatea conducătorului instituției, președinte C.H.; sentința penală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, cu numele și calitatea conducătorului instituției, președinte C.H.; două comunicări nereale (identice ca și conținut) adresate numitului V.I., având ca emitent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu nr. 403/P/2009, data de 02 februarie 2009 cu numele și calitatea conducătorului instituției, procuror general V.M.; o comunicare nereală adresată numitului V.G., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, cu numele și calitatea conducătorului instituției, președinte C.H.

4. Complicitate la trafic de influentă prev. de art. 26 rap. la art. .257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

5. Fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

6. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada ianuarie - februarie 2009, cu intenție, a ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Botoșani, la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență denunțată de persoana denunțătoare S.D.E.

A ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., în comiterea infracțiunii prin tehnoredactarea la calculatorul personal de la domiciliu a unor înscrisuri oficiale false, care prezintă aparența unor înscrisuri autentice, pe care le-a pus la dispoziția acestuia (înv. R.O. atribuindu-le ulterior numere de înregistrare, semnături în fals și ștampile contrafăcute), pentru a fi trimise persoanei denunțătoare: o comunicare nereală adresată numitului P.I., având ca emitent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu nr. 544/P/2009, cu numele și calitatea conducătorului instituției, procuror general V.M. și o comunicare nereală adresată numitului P.I., având ca emitent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu nr. 489/P/2009, cu numele și calitatea conducătorului instituției, procuror general V.M.

7. Complicitate la trafic de influenței prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen. rap. la ort. 6 din Legea nr. 78/2000;

8. Fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

9. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada ianuarie - februarie 2009, cu intenție, a ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Botoșani, la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență denunțată de persoana denunțătoare B.I.

A ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., în comiterea infracțiunii prin tehnoredactarea la calculatorul personal de la domiciliu a unui înscris oficial fals care prezintă aparența unui înscris autentic pe care l-a pus la dispoziția acestuia (înv. R.O. atribuindu-i ulterior număr de înregistrare, semnătură în fals și ștampile contrafăcute), pentru a fi trimis persoanei denunțătoare: documentul este o comunicare nereală adresată persoanei denunțătoare B.I. având ca emitent Ministerul Administrației și Internelor București, ca număr mențiunea „Nota din 27 februarie 2009”. Comunicarea are consemnată numele și calitatea Secretar de Stat, B.R.

10. Complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

11. Fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale);

12. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), constând în aceea că, în luna ianuarie 2009, cu intenție, a ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Botoșani la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, denunțată de persoana denunțătoare V.M.

Astfel, învinuitul R.S. a fost beneficiarul direct (prin depunerea sumelor de bani pe numele său) și indirect (banii fiind depuși pe numele altor persoane de la care i-a primit) al sumei de bani -14.000 euro - pretinse de fratele său, învinuitul R.O., de la persoana denunțătoare, prin serviciile W.U.

A ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., în comiterea infracțiunii prin tehnoredactarea la calculatorul personal de la domiciliu a unor înscrisuri oficiale false care prezintă aparența unor înscrisuri autentice pe care le-a pus la dispoziția acestuia (înv. R.O. atribuindu-le ulterior semnături în fals și ștampile contrafăcute), pentru a fi trimis persoanei denunțătoare: sentința civilă nr. 309 din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel Suceava care privește judecarea apelului privind pe V.M., în Dosarul civil nr. 4321/206/2008. Documentul redactat pe două file A4 are consemnate numele și calitatea conducătorului instituției, președinte C.H. și ale grefierului și sentința civilă nr. 309 din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel Suceava care privește judecarea apelului privind pe V.M., în Dosarul civil nr. 4321/206/2008. Documentul redactat pe două file A4 are consemnate numele și calitatea conducătorului instituției, președinte C.H. și ale grefierului.

13. Complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în luna ianuarie 2009, cu intenție, a ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Botoșani, la săvârșirea infracțiunii de trafic de influentă, denunțată de persoana denunțătoare C.A.. Astfel, învinuitul R.S. a fost beneficiarul direct al sumei de 3000 euro din suma totală de 4.000 euro - pretinse de fratele său, învinuitul R.O., de la persoana denunțătoare, prin serviciile W.U.

14. Complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

15. Fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

16. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în luna februarie 2009, cu intenție, a ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Botoșani, la săvârșirea infracțiunii de trafic de influentă, denunțată de persoana denunțătoare B.V.

Astfel, învinuitul R.S. a fost beneficiarul direct (prin depunerea sumelor de bani pe numele său-3000 euro) și indirect (banii fiind depuși pe numele altei persoane de la care i-a primit - 4.000 euro) al sumei de 7.000 euro din suma totală de 10.700 euro - pretinsă de fratele său, învinuitul R.O., de la persoana denunțătoare, prin serviciile W.U.

A ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., în comiterea infracțiunii prin tehnoredactarea la calculatorul personal de la domiciliu a unui înscris oficial fals care are aparența unui înscris autentic, pe care l-a pus la dispoziția acestuia (înv. R.O. atribuindu-i ulterior număr de înregistrare, semnătura în fals și ștampile contrafăcute), pentru a fi trimis persoanei denunțătoare: documentul este o comunicare nereală adresată numitului U.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, cu numele și calitatea conducătorului instituției, președinte C.H.

17. Complicitate la trafic de influență, prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

18. Fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

19. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada decembrie 2008-februarie 2009, cu intenție, a ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Botoșani, la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, denunțată de persoana denunțătoare A.R.

Astfel, învinuitul R.S. a fost beneficiarul direct (prin depunerea sumelor de bani pe numele său - 3.300 RON ) și indirect (banii fiind depuși pe numele altei persoane de la care i-a primit - 2.550 RON) al întregii sume de 5.850 RON pretinsă de fratele său, învinuitul R.O., de la persoana denunțătoare, prin serviciile W.U.

A ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., în comiterea infracțiunii prin tehnoredactarea la calculatorul personal de la domiciliu a unui înscris oficial fals care are aparența unui înscris autentic pe care l-a pus la dispoziția acestuia (înv. R.O. atribuindu-i ulterior număr de înregistrare, semnătura în fals și ștampile contrafăcute), pentru a fi trimis persoanei denunțătoare: documentul este o comunicare nereală adresată numitului A.R., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, cu numele și calitatea conducătorului instituției, președinte C.H.

20. Complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

21. Fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000;

22. Uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la ari. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, în perioada ianuarie-martie 2009, cu intenție, a ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Botoșani, la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, denunțată de persoana denunțătoare S.I.

A ajutat pe fratele său, învinuitul R.O., în comiterea infracțiunii prin tehnoredactarea la calculatorul personal de la domiciliu a unui înscris oficial fals care are aparența unui înscris autentic pe care l-a pus la dispoziția acestuia (înv. R.O. atribuindu-i ulterior număr de înregistrare, semnătura în fals și ștampile contrafăcute), pentru a fi trimis persoanei denunțătoare. Documentul este o comunicare nereală adresată numitului S.I., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, cu numele și calitatea conducătorului instituției, președinte C.H.

II. Neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii:

S.D.E., S.A.E., B.I., V.M., C.A., B.V., A.R., C.C. și S.I. (cu datele de stare civilă din dosar), cercetați sub aspectul comiterii infracțiunilor de: cumpărare de influență prev. de art. 61 din Legea nr. 78/2000, în cauză fiind aplicabile prevederile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, fapta nu se pedepsește dacă făptuitorul denunță fapta autorității mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea faptă.

III. Neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii:

S.A.E., S.D.E., V.M., S.I., (cu datele de stare civilă din dosar) în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen. rap. La art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen., constând în actele materiale de contactare de persoane ori punere la dispoziția acestora a numerelor de telefon, pentru a lua legătura cu inc. R.O., prezentarea înscrisurilor oficiale primite de la acesta, acceptarea expedierii sau primirii unor sume de bani pentru acesta, nefiind întrunite elementele constitutive de săvârșire a infracțiunii sub aspectul laturii subiective.

IV. Neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii R.C. și T.A.G. (cu datele de stare civilă din dosar) în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de:

Complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în actele materiale de primire a sumelor de bani provenite de la persoana denunțătoare S.D.E., la punctul de lucru al SC I.B. SRL Suceava, nefiind întrunite elementele constitutive de săvârșire a infracțiunii sub aspectul laturii subiective.

V. Neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii R.C. și L.G. (cu datele de stare civilă din dosar) în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de: tăinuire prev. de art. 221 C. pen., cu privire la actele materiale de primire a unor sume de bani provenite de la persoanele denunțătoare, pretinse de inculpatul R.O., cu care s-au achiziționat autoturismele F.P., O.A. și accesorii pentru acestea, operând clauza de nepedepsire a art. 221 alin. (2) C. pen., cei trei fiind frați.

VI. Neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii: L.G., J.V., L.P., P.M. și G.V. (cu datele de stare civilă din dosar) în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la trafic de influență prev. de art. 26 rap. la art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în actele materiale de acceptare a primirii sumelor de bani provenite de la persoanele denunțătoare prin servicii W.U., la solicitarea inculpatului R.O., nefiind întrunite elementele constitutive de săvârșire a infracțiunii sub aspectul laturii subiective.

VII. Disjungerea de la dosarul cauzei a materialului de urmărire penală administrat cu privire la permisul de conducere auto fals, pe numele P.D. și cu privire la înscrisurile suspecte de fi falsificate găsite la percheziția domiciliară efectuată la data de 17 aprilie 2009 la domiciliul inculpaților R.O. și R.S. și declinarea competenței de soluționare pentru efectuarea cercetărilor penale în favoarea unității de parchet competente din punct de vedere material și teritorial, Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți.

Solicitându-se tragerea la răspundere penală a celor doi inculpați sub aspectul săvârșirii complexului infracțional mai sus enunțat, s-a reținut în actul de sesizare a instanței:

Ca și situație premisă, s-a evidențiat că, în general, activitățile infracționale specifice corupției constituie rezultatul unor stări de frustrare dublate de dorința de câștig, indiferent de mijloacele folosite, toate acestea reprezentând apanajul unor persoane cu carențe educative severe. încrederea omului în corectitudinea organelor statului slăbește treptat, el nu se mai simte protejat de cei obligați să o facă. O stare de incertitudine dăinuie, în mai multe comunități umane. Relația individului cu anumite instituții ale statului se deteriorează, sentimentul de siguranță dispare, imoralitatea ia proporții, iar omul se revoltă, cerând autorității să ia măsuri severe împotriva celor corupți.

Într-o expunere sintetizată a activității infracționale imputată celor doi, se reliefează că învinuitul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul de Maximă Siguranță Botoșani, prin stabilirea exclusivă de contacte telefonice cu persoanele denunțătoare, a lăsat să se creadă că este președintele Curții de Apel Suceava sau Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, identități în legătură cu care a afirmat că are influență asupra judecătorilor, procurorilor, experților I.M.L., a unui funcționar din conducerea M.I.R.A. și îi poate determina pe aceștia să îndeplinească acte din sfera atribuțiilor de serviciu de natură să rezolve realizarea intereselor cumpărătorilor de influență.

La situația fiecărei persoane denunțătoare în parte a adaptat un scenariu menit să o facă să creadă că are puterea de influențare a mai multor factori de decizie din diferite compartimente ale autorităților statului, în condiții de clandestinitate și confidențialitate. în comiterea faptelor a dat dovadă de capacitate de adaptare si improvizație, având un modus operandi structurat, organizat, repetabil, premeditat. Persoana învinuită R.O. a instigat pe fratele său, R.S., să redacteze la calculator înscrisurile oficiale false.

În acest scop, i-a predat fratelui său conținutul înscrisurilor în format ciornă. R.S. le-a tehnoredactat la calculator și imprimat pe coală A4. După imprimare, R.S. a avut grijă ca documentul electronic să fie șters din memoria suportului informatic, ceea ce denotă că știa caracterul ilegal al acestuia. Ulterior, R.O. a intrat în posesia formei tehnoredactate a documentelor falsificate la vizitele efectuate de R.S. la Penitenciar. Tot învinuitul R.S. este cel care a primit direct sau indirect de la persoanele denunțătoare sumele de bani pretinse de învinuitul R.O., pe care le-a predat acestuia sau le-a gestionat conform indicațiilor primite. Pentru aceste servicii, R.S. a fost răsplătit de fratele său, R.O., printre altele, și cu folosul utilizării a două autoturisme achiziționate din sumele de bani provenite din comiterea infracțiunilor.

Deși aflat în Penitenciarul de maximă siguranță Botoșani, învinuitul R.O. a avut în toată această perioadă telefoane mobile și cartele telefonice SIM de care s-a folosit pentru comiterea infracțiunilor.

Urmărirea penală efectuată a stabilit cu certitudine că, în vederea comiterii infracțiunilor, persoana învinuită R.O., în perioada de referință, a inițiat și primit apeluri telefonice, SMS-uri, utilizând numerele de telefon:

- X menționat pe cele 83+1 cărți de vizită, găsite la percheziția domiciliară efectuată la data de 17 aprilie 2009 la locuința părintească din R., cu însemnele oficiale ale Curții de Apel Suceava, Președinte C.H., cât și pe cele două cărți de vizită, cu aceleași însemne, primite în plic poștal de P.I. și V.I. în Penitenciarul Botoșani (folosit în relaționare cu persoanele denunțătoare S.A.E., S.D.E.,V.M., C.A., A.R., C.C., S.I. Conform relațiilor primite de la Penitenciarul Botoșani, pe acest număr este contactat la data de 03 februarie 2009 de persoana privată de libertate U.C. - cazat în camera 77 împreună cu R.O. - aflată atunci în Penitenciarul Gherla pentru „afaceri judiciare”).

- Y menționat pe cele 83+1 cărți de vizită, găsite la percheziția domiciliară efectuată la data de 17 aprilie 2009 la locuința părintească din R., cu însemnele oficiale ale Curții de Apel Suceava, Președinte C.H., cât și pe cele două cărți de vizită, cu aceleași însemne, primite în plic poștal de P.I. și V.I. în Penitenciarul Botoșani.

- Z menționat pe cele 83+1 cărți de vizită, găsite la percheziția domiciliară efectuată la data de 17 aprilie 2009 la locuința părintească din R., cu însemnele oficiale ale Curții de Apel Suceava, Președinte C.H., cât și pe cele două cărți de vizită, cu aceleași însemne, primite în plic poștal de P.I. și V.I. în Penitenciarul Botoșani.

- H menționat pe cele 83+1 cărți de vizită, găsite la percheziția domiciliară efectuată la data de 17 aprilie 2009 la locuința părintească din R., cu însemnele oficiale ale Curții de Apel Suceava, Președinte C.H. (folosit în relaționare cu persoanele denunțătoare S.A.E., S.D.E.,V.M., B.V., A.R., S.I.).

- K (folosit în relaționare cu toate persoanele denunțătoare S.A.E., S.D.B., B.I., V.M., C.A., B.V., A.R., C.C., S.I., fratele R.C.).

- W (folosit în relaționare cu frații R.C., R.S.), XXX (folosit în relaționare cu persoana denunțătoare V.M.).

De asemenea, au rezultat indicii temeinice că persoana învinuită R.O., prin intermediul terminalului telefonic mobil, a purtat corespondență prin poștă electronică utilizând adresele de e-mail: - x, z, y, h.

După prezentarea modului de sesizare a organelor de urmărire penală, respectiv prin denunțuri, cu sublinierea că toți denunțătorii au precizat că niciodată nu s-a întâlnit cu autorul faptei, contactele fiind stabilite doar telefonic, expunându-se faptele în materialitatea lor și în ordine cronologică, astfel cum au rezultat din materialul probatoriu, împrejurările, condițiile și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor sunt descrise în cuprinsul rechizitoriului după cum urmează:

1. Activitatea infracțională legată de implicarea denunțătoarei S.A.E.:

La data de 30 martie 2009, la sediul Serviciului Teritorial Suceava al DNA, a fost audiată numita S.A.E. din corn. Moara, jud. Suceava, (vol. II, filele 166-187) care, în cuprinsul declarației denunț, a relatat că, în perioada octombrie - decembrie 2008, o persoană neidentificată, care se recomandă ca fiind președintele Curții de Apel Suceava, i-a pretins și a primit:

- începând cu luna octombrie 2008, suma totală de 9.000 euro, afirmând că, în schimbul acesteia, prin influența pe care o are asupra judecătorilor aflați în subordinea sa și asupra unor procurori, va facilita punerea în libertate a fratelui ei, V.I., condamnat definitiv de Tribunalul Suceava la pedeapsa închisorii de 7 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, încarcerat în Penitenciarul Botoșani.

- aceeași persoană a mai pretins și primit de la persoana denunțătoare S.A.E. în luna decembrie 2008 suma de 3.200 RON, cu titlu de plată pentru influența promisă asupra judecătorilor de la Î.C.C.J. pentru soluționarea favorabilă a unui litigiu civil.

Persoana denunțătoare S.A.E. este sora persoanei private de libertate V.I., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate de 7 ani și 6 luni în Penitenciarul de maximă siguranță Botoșani, (începând cu data de 24 iunie 2007), fiind condamnat definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de tentativă de omor.

În cuprinsul declarației de martor din 22 mai 2009, V.I. declară că a fost contactat în luna februarie 2008 de către L.Ș.O. (consătean, cu care se cunoștea din copilărie, aflat și el în executarea unei pedepse privative de libertate), care s-a oferit să de-a declarații în sensul că el ar fi autorul faptei pentru care a fost condamnat V.I. Martorul a declarat că, în schimbul asumării faptei, L.Ș.O. ar fi solicitat suma de 5000 euro și primirea periodică de pachete. Despre această înțelegere V.I. a arătat că nu a adus-o la cunoștința surorii sale.

La data de 18 februarie 2008, L.Ș.O. a formulat un autodenunț - declarație depus la Dosarul nr. 3735/314/2007 al Judecătoriei Suceava, dosar în care a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt. în baza autodenunțului, S.A.E. a formulat cererea nr. 491/111/6 din 09 mai 2008 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava solicitând revizuirea sentinței penale nr. 90 din 08 iunie 2006 a Tribunalului Suceava. V.I. a formulat și el la data de 09 iunie 2008 cerere de revizuire înregistrată cu nr. 593/III/6 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava. Cererile au fost conexate. Revizuirea a format obiectul Dosarului nr. 4968/86/2008 al Tribunalului Suceava, secția penală. Prin sentința penală nr. 295 din 22 octombrie 2008, cererile formulate de cei doi revizuenți au fost respinse ca nefondate. Fiind nemulțumită de soluția instanței de judecată, S.A.E. s-a adresat mass-media.

La data de 29 octombrie 2008, în cotidianul Monitorul de Suceava a fost publicat un articol cu titlul „închis de aproape doi ani, în ciuda probelor care îi arată nevinovăția”, iar la data de 30 octombrie 2008, în același cotidian, un alt articol cu titlul „Semne de întrebare. Procurorul care a respins apelul tânărului posibil închis nevinovat, rudă cu victima”.

Din relațiile comunicate de Penitenciarul Botoșani a rezultat că, începând cu data de 07 august 2008, L.Ș.O. a fost transferat în camera nr. 77 a Penitenciarului Botoșani, în care se afla și R.O.

Cu ocazia, audierii, martorul V.I. a pus la dispoziție un plic cu o scrisoare semnată de un anume T.P. ce îi era adresată și pe care a primit-o în penitenciar la data de 19 septembrie 2008 (vol. E, filele 247-249). în scrisoarea olografă semnată T.P. i se oferea ajutorul pentru a fi pus în libertate și i se indica să apeleze un număr de telefon. în plic a mai găsit o carte de vizită a președintelui Curții de Apel Suceava, C.H. conținând date de contact. Numerele de telefon mobil consemnate pe cartea de vizită sunt x.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică grafică întocmit în cauză s-a concluzionat că scrisul de pe plicul poștal și scrisul de pe scrisoarea existentă în plicul menționat având data poștei 19 septembrie 2008 au fost executate de către R.O. (vol. III, fila 244).

Martorul V.I. (declarație de martor din data de 12 mai 2009, vol. II, filele 244-246) a declarat că, deși a încercat să apeleze numerele de telefon indicate, nu i s-a răspuns. Ulterior, la una dintre vizite, a relatat surorii sale, S.A., despre primirea acelei scrisori și despre cartea de vizită, cât și faptul că a încercat să contacteze numerele de apel indicate, însă nu i s-a răspuns. în acea împrejurare, a aflat de la sora sa că aceasta fusese deja contactată de președintele Curții de Apel Suceava, în legătura cu punerea sa în libertate și că președintele a solicitat surorii sale să-i comunice să nu mai încerce să-l contacteze, urmând ca legătura să fie ținută doar cu S.A.E.

În urma declarațiilor date în dosar de S.A.E., au rezultat următoarele:

La data de 29 octombrie 2008, este contactată telefonic de la numărul x la numărul de telefon personal x. Persoana de contact se recomandă a fi C.H. - președintele Curții de Apel Suceava și se oferă să o ajute în ceea ce privește cazul fratelui V.I., aflat în Penitenciarul Botoșani. în cuprinsul declarației de martor din 07 mai 2009 (vol. II, filele 156-164) S.A.E. a precizat că „Discuția a durat 59 de minute, s-a arătat foarte politicos, folosea un limbaj juridic, care mi-a inspirat încrederea și folosea foarte des expresiile „colaboratorii mei”, „colegii mei magistrați” și am avut convingerea că discut chiar cu persoana recomandată, deoarece încă de la începutul discuției mi-a spus să mă adresez cu formula „domnule președinte”. La final, mi-a spus să-i dau un mesaj la numărul de pe care sunase el, respectiv x - care ar fi telefonul de serviciu, mesaj în care să-i transmit numărul de dosar și numele părților. La acel moment am fost surprinsă de unde avea numărul meu de telefon domnul președinte C.H., dar fiind sub impulsul emoțiilor pentru că discutam cu o persoană foarte importantă din rândul magistraților, am omis să-l întreb de unde avea numărul. După circa o jumătate de oră am scris un mesaj cu datele solicitate și l-am transmis la numărul de telefon indicat. Imediat am primit confirmarea că i-a intrat mesajul.”

La data de 30 octombrie 2008, C.H. - președintele Curții de Apel Suceava, o contactează telefonic de la numărul x pe S.A.E. la numărul x și îi spune că a discutat cu un coleg ce urmează să se deplaseze la Penitenciarul Botoșani pentru a-i lua o declarație lui L.Ș.O. în vederea redeschiderii dosarului și va fi informată de rezultat.

La data de 31 octombrie 2008, C.H. - președintele Curții de Apel Suceava, trimite SMS de pe numărul x către S.A.E. la numărul x „Bună seara stimată doamnă A.S., țin să vă fac cunoscut că am comunicat conducerii Penitenciarului Botoșani citarea numitului L.Ș.O. pentru data de 05 noiembrie 2008 la Curtea de Apel. După ce voi avea un dialog cu acesta, vă voi ține la curent. Cu stimă, C.H.”.

La data de 04 noiembrie 2008, C.H. - președintele Curții de Apel Suceava, trimite SMS de pe numărul x către S.A.E. la numărul x „Bună seara stimată doamnă A.S., doresc să vă fac cunoscut că astăzi la ora 13,00 am fost telefonat de către directorul penitenciarului Botoșani care mi-a comunicat că numitul L.Ș.O. nu va putea fi adus la Curtea de Apel Suceava, deoarece se află în camera de izolare. Fiind pedepsit cu un raport așa încât vă anunț că mâine la amiază un coleg de-al meu se va deplasa la penitenciar pentru a-l audia cu privire la cauza fratelui dumneavoastră. După ce voi avea declarația numitului L.Ș.O. vă voi telefona pentru a vorbi. O seară bună. Cu stimă, C.H.”.

La data de 07 noiembrie 2008, C.H. - președintele Curții de Apel Suceava, pretinde 1.000 euro pentru efectuarea unei expertize medico-legale favorabile fratelui ei V.I., pe baza actelor din dosar, la I.M.L. București. S.A.E. a precizat că „mi-a spus că trebuie să depun urgent această sumă pană în orele 15,00 prin serviciul W.U. pe numele B.M. din București. în legătură cu această persoană domnul președinte mi-a spus că el este un expert de la I.M.L., cel care se va ocupa să întocmească raportul de expertiză și care îi va pune concluzii favorabile fratelui.

Am dat curs solicitării și am depus 1.000 de euro pe numele acestei persoane dar nu am primit alte date despre această persoană decât că se ocupă de efectuarea expertizei. Banii i-am depus la Banca R. (…) în jurul orelor 15,30-16,00 i-am dat un bip și am fost imediat sunată de către C.H. care mi-a solicitat să-i comunic codul care confirma depunerea.”

La data de 10 noiembrie 2008, C.H. - președintele Curții de Apel Suceava, primește la domiciliu o comunicare în plic poștal semnată de președinte C.H., având aplicată pe semnătură o ștampilă cu impresiunea România - Curtea de Apel Suceava - stema țării și cifra 2 prin care se preciza că se vor relua cercetările întrucât s-a dispus efectuarea unei noi expertize. Aceeași comunicare a primit-o și V.I. în Penitenciarul Botoșani. „Primirea acestei adrese mi-a creat convingerea că într-adevăr președintele Curții de Apel C.H. se implică în soluționarea Dosarului fratelui meu cu numărul 4986/86/2008. Numărul Dosarului nr. 321/P/2008 menționat în antet nu este pe numele fratelui meu.” a precizat S.A.E.

Ulterior datei de 10 noiembrie 2008, S.A.E. este contactată telefonic de C.H. - președintele Curții de Apel Suceava, care a anunțat-o că expertiza va fi gata în maxim două săptămâni și că este necesar să pregătească suma de 5.000 de euro ce trebuiau dați până pe 13 noiembrie 2008 colegilor lui (colaboratori) pentru urgentarea soluționării dosarului, asigurând-o că până în Crăciun fratele va fi pus în libertate.

La data de 13 noiembrie 2008, C.H. - președintele Curții de Apel Suceava, i-a comunicat prin SMS de la numărul său: x la numărul: y, orele 11:47, numele persoanei căreia trebuia să-i trimită banii. Acest mesaj avea următorul conținut: „Doamna A.S., sa trimiteți cei 3.000 euro pe numele R.S.- București, apoi îmi trimiteți codul de zece cifre prin mesaj. Eu acum intru in ședința de bilanț si vorbim după ora 16. Aștept mesajul dvs. pe numărul acesta! Cu stima, C.H. A primit confirmarea că acesta a intrat în posesia banilor, tot prin SMS transmis în jurul orelor 16,51, de la numărul x, având următorul conținut: „Doamna A., totul e ok cu banii. Vorbim cum am timp! Cu stima, C.H.”.

La data de 26 noiembrie 2008, S.A.E. depune din banii pretinși, pe numele ei, suma de 2.000 de euro plus un comision de 75 euro la Banca R. Suceava, conform foii de depunere din 26 noiembrie 2008; pentru faptul că nu mai avea alți bani pentru plata comisionului de transfer, l-a sunat pe C.H. pentru a-l întreba dacă este de acord ca din a doua sumă să plătească comisionul de 150 euro. C.H. - președintele Curții de Apel Suceava, a fost de acord să suporte comisionul de transfer și astfel a rugat pe fratele ei, V.C., să depună 1.850 euro la B. Suceava conform chitanței de trimitere cu codul de identificare MTCN: x. Aceste demersuri au fost necesare întrucât suma maximă de transfer pe numele unei persoane era plafonată la 2000 euro. S.A. a precizat că C.H. i-a indicat beneficiarii sumelor de bani: pentru cei 2.000 de euro a fost R.S., iar pentru cei 1.850 euro beneficiar era G.A.L., ambii din București. După depunerea banilor, a fost sunată de C.H. să-i comunice codul de identificare format din 10 cifre.

S.A.E. a precizat: „Cu privire la această sumă arăt că aceasta a fost pretinsă pentru colegii magistrați ai domnului președinte care susținea că îl ajută în soluționarea dosarului, dar fără să-i nominalizeze.”

La data de 1 decembrie 2008, S.A.E. primește la domiciliu o adresă emisă în numele Curții de Apel cu nr. 389/P din 01 decembrie 2008. S.A.E. a relatat că „Rețin că în ziua de 01 decembrie 2008 am fost sunată de către C.H. și am fost surprinsă că el muncește în acea zi, fapt ce m-a făcut să-l întreb „domnule președinte dar dumneavoastră nu sărbătoriți ziua României undeva la o cabană?”, el a răspuns că „el muncește, deoarece are doi copii de crescut. De asemenea, m-a întrebat dacă am primit un plic și am negat că a ajuns dar m-a asigurat că va sosi în ziua următoare, de fapt era vorba de adresa sus-menționată, pe care am depus-o la dispoziția organelor de anchetă.”

La data de 10 decembrie 2008, S.A. depune 1.000 euro (reprezentând diferența ce mai trebuia achitată din suma pretinsă de 5.000 euro) pe numele R.S. din București, banii fiind depuși la C.E.B. Suceava.

La data de 15 decembrie 2008, S.A.E. a primit la domiciliu prin poștă o sentință a Curții de Apel Suceava, cu nr. 287 din 15 decembrie 2008 din care rezultă că s-a dispus „scoaterea cauzei de pe rol, cu trimitere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava”. S.A.E. a relatat că „Tot în cursul lunii decembrie, într-o discuție telefonică avută cu dl. președinte, acesta mi-a spus că „a intervenit o problemă în dosar, că d-na procuror A.L., a spus că dacă nu primește și ea suma de 3.000 euro, nu dă drumul la dosar și că ar fi bine să-i dau acești bani, pentru a se încheia mai repede cazul, având în vedere că eu am fost înștiințată că dosarul a fost trimis la parchet. Menționez că încă din primele discuții cu domnul președinte mi-a explicat că trebuia să intervin de la bun început la doamna procuror A.L. că dacă îi dădeam banii acesteia nu se mai ajungea aici și fratele era liber. Având în vedere că pe alte surse eu aflasem că doamna procuror ar fi și ceva rudă cu I., (partea vătămată în dosarul în care a fost condamnat V.I., n.n.) am gândit că ea este „ cheia și lăcata” și dacă dau cei 3.000 de euro în mod sigur nu mai pot apărea alte probleme, iar fratele meu va fi pus în libertate.” în legătură cu acest aspect, a fost redată în continuare (vol. II, filele 216-220) transcrierea convorbirii telefonice, considerată relevantă, descărcată de pe telefonul marca N., prezentat de S.A.E., conform procesului-verbal din 30 martie 2009, din care rezultă că, la data de 25 noiembrie 2008, a avut loc o discuție, cu o durată de 6:32 minute, între posesoarea telefonului, pentru care se folosește apelativul „Doamna A.” și un bărbat, pentru care se folosește apelativul „Domnu președinte”.

La data de 22 decembrie 2008, S.A.E. a trimis prin W.U. și această sumă de bani pe numele lui R.S. și L.P., o depunere de 1.000 de euro a efectuat-o la R. Suceava și alta de 2.000 euro la B. Suceava. Cu privire la persoanele R.S. și L.P., care erau destinatarii sumelor de bani trimise, ambii din București, domnul președinte i-a spus că sunt colegi magistrați, că are încredere în ei și, după ce vor ridica banii, aceștia îi vor preda lui, iar el seara se va întâlni cu doamna procuror A. pentru a-i da. Cu ocazia audierii, S.A.E. a depus la dosarul cauzei comunicarea, în original, trimisă de către președintele C.H., prin poștă, pe numele tatălui V.G., prin care i se face cunoscut că „Dosarul nr. 3102/93 al Judecătoriei Suceava va fi trimis pentru analiză la instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție București, întrucât există o incompatibilitate între magistrații care au judecat această cauză civilă și dacă va exista vreo ilegalitate sau abuz de interes se va dispune în termen legal procedural civil judecarea cauzei prezente de către o altă instanță compatibilă. Ca urmare a demersurilor noastre, vă vom tine la curent cu decizia instanței superioare care are gradul justificat de a da o decizie definitivă în demersul instanțelor judecătorești, semnată de președinte C.H., având aplicată ștampila România - Curtea de Apel Suceava - Stema țării, împreună cu plicul poștal.

2. Activitatea infracțională legată de implicarea denunțătoarei S.D.E.:

La data de 26 martie 2009, persoana denunțătoare S.D.E. din mun. Suceava a formulat plângere denunț la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava (vol. II, filele 4-14), reclamând faptul că o persoană neidentificată, care se recomandă ca fiind președintele Curții de Apel Suceava, i-a pretins și a primit, începând cu luna ianuarie 2009, suma totală de 55.000 euro, afirmând că, în schimbul acesteia, prin influența pe care o are asupra judecătorilor aflați în subordinea sa, asupra unor procurori și funcționari din cadrul IML „M.M.” București, va facilita punerea în libertate a inculpatului P.I., aflat în stare de detenție, în Dosarul nr. 7421/314/2008, aflat pe rolul Judecătoriei Suceava. La aceeași dată, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, după verificarea competenței, a dispus declinarea cauzei în favoarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava.

La data de 27 martie 2009, persoana denunțătoare a fost audiată la sediul serviciului, împrejurare în care a relatat că menține denunțul formulat și a precizat împrejurările comiterii faptei (vol. II, filele 28-43).

Din conținutul adreselor prezentate, semnate de conducătorii instituțiilor respective, rezulta în mod clar o situație favorabilă, în sensul stabiliri nevinovăției pentru SC V.I.V. SA i-a spus că are aceste hârtii primite prin poștă, sens în care i-a arătat și plicurile și a precizat că, deși hârtiile sunt adresate fratelui ei la penitenciar, un exemplar l-a primit și ea acasă pentru înștiințare.

Ca urmare a faptului că a văzut acele înscrisuri, precum și adrese semnate și ștampilate de la parchet, unele cu numele procurorului șef E.C., a declarat că a constatat că afirmațiile numitei S.A.E. erau susținute de acele documente.

De la S.A.E. a primit 2 numere de telefon, x și y, spunând că sunt numerele de contact ale președintelui Curții de Apel, C.H., primul fiind telefonul de serviciu, iar cel de-al doilea telefonul personal.

La un interval de cea. 10-15 min. a apelat cel de-al doilea număr, însă nu i-a răspuns nimeni; după cea. 10-15 min. a fost apelată de pe primul număr de telefon și persoana de sex masculin, care a contactat-o, i-a precizat că se numește C.H., că este președintele Curții de Apel Suceava și că vrea să o ajute în problema pe care o are cu P.I. Această persoană i-a relatat că el colaborează cu mai mulți magistrați colegi, care studiază dosare mai în profunzime și scot adevărul la iveală, având drept rezultat punerea în libertate a lui P.I. A fost surprinsă de ceea ce îi spunea acea persoană la telefon, în sensul că o cunoaște, știe unde locuiește, știa și numele concubinului și problemele sale judiciare și chiar i-a spus că Ionică este nevinovat și că trebuie să iasă din pușcărie.

Modul cum a discutat acea persoană la telefon i-a creat impresia „că într-adevăr este o persoană instruită în sensul că vorbea elevat, folosea cuvinte C. pen., C. proc. pen. și nu era confuz în ceea ce relata. La finalul convorbirii, m-a asigurat că-l va scoate pe Ionică din pușcărie cu ajutorul colegilor săi magistrați și că mă va contacta mai târziu. Toată această discuție am purtat-o în prezența doamnei A., la biroul meu de la Restaurantul Casa de piatră, între orele 18,00 - 19,00”.

În aceeași seară, în jurul orelor 21,00, a fost contactată telefonic de pe unul dintre cele două numere, de către aceeași persoană, care s-a recomandat C.H., care a informat-o că deja a luat legătura cu bunul lui coleg V.M., ca fiind procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și că pretenția lui este de 5.000 de euro pentru a o sprijini în demersul judiciar, în sensul că va interveni pe lângă procurorul de caz.

În continuare, a precizat că știe toată instituția câți bani a dat ea la avocatul S. și pentru a putea pune în practică demersul său, trebuie să-i dea aceeași sumă, adică 50.000 de euro, care va fi împărțită cu judecătorii ce se ocupă de acest dosar. A precizat că suma reprezentând onorariul avocatului este reală, deoarece banii au fost luați din firmă cu dispoziție de plată întocmită și semnată de acesta pentru primirea sumei, iar suma este menționată și în contractul de asistență juridică. S-a gândit că, dacă președintele Curții de Apel Suceava, C.H., știa de suma dată avocatului, într-adevăr, el nu poate să se implice pentru a face demersuri ca magistrații de la Judecătoria Suceava să-l pună în libertate pe P.I., fără ca el să primească tot o sumă onorabilă. Așadar, a fost convinsă că cel cu care vorbea o poate ajuta, a acceptat condițiile puse de domnul președinte, cu atât mai mult cu cât acesta i-a precizat și numele judecătorilor care s-au pronunțat în cauza prietenului ei și care erau reale, întrucât S.D.E. participase la ședințele de judecată, furnizându-i chiar detalii cu privire la modul în care s-au judecat cauzele. Președintele C.H. i-a relatat că o doamnă judecător Dănilă, care judecă cauza, prietenului ei, este din Rădăuți și că va face jocurile lui B., care ar fi mituit-o. Berbece era proprietarul restaurantului distrus și tot C.H. i-a spus că B. a obținut despăgubire de la societatea de asigurare și că a și vândut acel loc și că acesta mituiește magistrați pentru a-l condamna pe P.I. și pentru a obține în final proprietatea asupra restaurantului „Casa de piatră”, drept despăgubire pentru restaurantul distrus.

Toate aceste detalii i-au format convingerea că cel cu care vorbește este chiar președintele Curții de Apel Suceava.

La finalul acelei discuții, președintele Curții de Apel Suceava i-a spus că, pentru a rezolva problema, trebuie să avanseze 10.000 euro, spunându-i că-i va trimite mesaj cu privire la locul și persoana căreia trebuie să-i remită banii.

Tot în cursul acelei convorbiri, acea persoană i-a spus că „nu trebuie să comunicăm pe telefoanele mobile, să dau dovadă de foarte mare discreție fiindcă toată lumea îi vrea locul și trebuie să-și cumpere un telefon N. și o cartelă reîncărcabilă, urmând să-i trimită un mesaj cu noul număr de telefon”. S.D.E. s-a conformat celor solicitate, a cumpărat un telefon „N.” din Piața Mică a mun. Suceava și o cartelă reîncărcabilă și a trimis domnului președinte C.H. un mesaj cu noul număr de telefon. S.D.E. a precizat că, la un moment dat, tot printr-un mesaj, l-a întrebat pe acesta dacă nu se ascultă telefoanele mobile, întrucât în cuprinsul convorbirilor noastre telefonice el dădea unele detalii care i se păreau periculoase, în sensul că a vorbit cu dl. M., procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu alți judecători și demnitari locali, însă acesta i-a spus că nu este nici o problemă, că a vorbit cu prietenii săi de la SRI București și că situația este sub control.

În perioada imediat următoare, a primit un mesaj pe noul număr, în care i s-a indicat un cont bancar deschis la U.T. Suceava în care urma să depună cei 10.000 euro pe numele R.C. - un coleg magistrat. A scris pe un bilețel contul bancar transmis. Avea cei 10.000 euro solicitați, astfel că, la data 22 ianuarie 2009, s-a deplasat la U.T.B. Suceava, lângă magazinul Bucovina și a depus pe numele R.C. acea sumă (vol. II, filele 47-48). După ce a fost verificat contul în baza de date, funcționarul bancar a confirmat că acel cont a fost deschis chiar în aceeași zi, adică 22 ianuarie 2009, apoi funcționarul bancar l-a contactat telefonic pe titularul contului și i-a spus cu aproximație „a venit o domnișoară tinerică și vrea să depună în contul dvs. suma de 10.000 euro”, sunteți de acord?.. atunci trebuie să veniți să dați o declarație” și a închis telefonul. Același funcționar - bărbat, a întrebat-o ce reprezintă suma, S.D.E. spunând că este contravaloarea unei garsoniere, întrucât în discuția telefonică anterioară pe care a purtat-o cu „C.H.” acesta i-a spus să declare că suma reprezintă plata unei garsoniere. A fost atentă la numărul de telefon format de funcționarul bancar și l-a scris pe același bilet cu contul în care a depus suma de 10.000 euro. S-a stabilit ulterior că nr. x era utilizat de R.C., fratele învinuiților R.O. și R.S. A acceptat să se prezinte la bancă pentru a depune suma de 10.000 euro pe considerentul că „dl. președinte” i-a comunicat că numărul de cont aparține unui magistrat care se numește R.C. și, având noțiuni de contabilitate, a avut convingerea că, în caz că va fi ceva în neregulă, se poate demonstra că ea a depus acei bani.

Când a mers la bancă pentru a efectua depunerea, reține că două bancnote de 100 euro erau deteriorate și funcționarul bancar nu i le-a primit, astfel că a fost nevoită schimbe cele două bancnote, între timp fiind sunată de președintele Curții de Apel Suceava care, inițial, a întrebat-o dacă a depus banii că „deja colegul său magistrat R.C. fusese la bancă să dea acceptul pentru depunerea hanilor”. A aflat că la sediul băncii a venit titularul contului, care a semnat foaia de vărsământ alături de semnătura ei. Precizează că „C.H.” i-a spus să păstreze discreție maximă cu privire la această depunere. Nu s-a întâlnit cu R.C. Imediat după efectuarea tranzacției, la cea. 15 min., a fost sunată de domnul președinte „C.H.” care i-a spus că în curând va primi o hârtie acasă și Pop o viei Ionică în Penitenciarul Botoșani și că începe primele demersuri pentru punerea lui în libertate. în perioada imediat următoare, a comunicat telefonic, prin SMS-uri și e-mail cu domnul președinte; pe adresa de e-mail urma să primească documente și să fie ținută la curent cu procedurile și demersurile ce se fac pentru punerea în libertate a lui P.I.

La circa 2 zile, a primit acasă o hârtie semnată și ștampilată, prin poștă, semnată procuror general V.M. prin care se solicitau Institutului de Medicină Legală „M.M.” București date cu privire la starea de sănătate a lui P.I. și dacă se impune schimbarea încadrării juridice (vol. II, filele 49-50). O astfel de adresă a primit și prietenul ei P.I. în penitenciar.

În convorbirile purtate cu acel C.H., i s-a solicitat de fiecare dată discreție maximă, pentru a nu i se pune funcția în pericol, întrucât mulți vor să-i ocupe locul.

La una dintre vizitele făcute lui P.I. în penitenciar, acesta i-a dat o scrisoare de la o persoană Cornea Mircea în care i se cerea să aibă încredere în C.H., întrucât și pe el l-a ajutat, anexând scrisorii și o carte de vizită cu numele C.H., președintele Curții de Apel Suceava, unde sunt menționate următoarele numere de telefon: x, înscris predat organului de anchetă (vol. II, filele 53-55).

După ce a depus suma de 10.000 euro, din discuțiile telefonice, SMS și mesaje email, i s-a comunicat de către C.H., că până pe data de 27 ianuarie 2009, trebuie să pregătească diferența de 40.000 euro, deoarece la termenul din 09 februarie 2009, P.I. va fi pus în libertate de către instanță. Data era exactă, fiind termen de judecată fixat la Judecătoria Suceava. C.H. a asigurat-o că a discutat cu d-na judecător D. de la Judecătoria Suceava și că aceasta a acceptat ca la data de 9 februarie să-l pună în libertate pe I.

Din discuția avută cu C.H., acesta i-a creat convingerea că discutase cu respectiva doamnă judecător, deoarece Dosarul nr. 7421/314/2008 era dat acesteia spre soluționare din luna decembrie 2008, i-a relatat că este nu demult venită la instanță în Suceava, fiindcă venise de la Rădăuți, că este tânără și fără experiență, însă fiind la început de drum, ea trebuie să se conformeze celor stabilite de el în calitate de președinte al Curții de Apel Suceava. în acest context, a precizat d-na judecător Dănilă, ar fi fost cumpărată de partea vătămată prin intermediul domnului B.G., prin relația soției, ca fostă grefieră la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.

Toate aceste elemente au determinat-o pe S.D.E. să aibă convingerea că numai o persoană din sistem poate să știe toate aceste date, mai ales că după ce a depus cei 10.000 de euro, la un interval de 2 zile, a primit un plic din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, precum că s-a primit o notă din 26 ianuarie 2009 de la Curtea de Apel Suceava „ cu privire la actul premergător al instanței judecătorești despre modalitățile abuzive ale instanței de incompatibilitate a unor magistrați care fac parte din cercetarea judecătorească și ca urmare care împiedică rolul bun al instanței pentru aflarea adevărului în cauza penală” și altele, (vol. II, filei 93-94).

În aceste condiții, a făcut demersuri pe la rude, cunoștințe și prieteni, pentru a împrumuta suma de 40.000 euro, până la data stabilită de către domnul președinte. Conform înțelegerii avute cu președintele Curții de Apel Suceava (mesaje, SMS, și telefoane), au convenit ca la data de 30 ianuarie 2009, să pregătească suma de 40.000 euro, pe care să-i pună într-un plic bine sigilat și să se deplaseze la ora 18,00 la Carrefour Suceava, la spațiul de joacă pentru copii al SC I.B. SRL; în acel loc, plicul să-l predea unei tinere, A. și să spună că plicul este pentru dl. C., care este magistrat. în jurul orelor 18,00, a ajuns la locul de joacă și a predat plicul persoanei indicate. Domnișoara A. l-a luat și la pus sub tejghea. Tot în aceeași seară, la cea. Jumătate de oră după ce a predat banii, a fost sunată tot de pe unul dintre cele două numere de președintele „C.H.”, care i-a spus că au ajuns banii, că sunt toți și că vor vorbi mai târziu. După ce a transmis și suma de 40.000 euro, a primit tot prin poștă o altă comunicare semnată „procuror general V.M. prin care i se comunica că față de comisarul H.I. s-a dispus începerea urmăririi penale (vol. II, filele 51-52). Nu știe de ce a primit acea comunicare, întrucât ea nu a formulat nici o plângere împotriva cms. H. și nici prietenul meu. A depus la dosar și această comunicare.

Aceeași persoană „C.H.” a contactat-o de mai multe ori și i-a cerut să cumpere alte cartele telefonice pentru a putea comunica prin intermediul aceluiași telefon „N.”. în discuțiile purtate cu domnul președinte, era informată cu privire la procedurile judiciare, spunându-i că I. va fi pus în libertate pe data de 09 februarie 2009, când va avea proces. Până la data de 09 februarie 2009, a fost sunată de „președintele C.H.”, crede că la data de 31 ianuarie 2009, care i-a spus că trebuie să-i mai trimită 5.000 euro pentru a fi trimiși la București, unui coleg magistrat de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu care a vorbit și de care depinde rezolvarea problemei lui Ionică, cât și faptul că este persoana care îl susține în demersurile sale. S.D.E. nu a insistat pentru alte detalii, având în vedere suma mare de bani deja dată până la acel moment -50.000 euro, astfel că a procurat încă 5.000 euro, pe care i-a lăsat la aceeași persoană „A.”, în același loc, adică C., la data de 4 sau 5 februarie 2009, înainte de data procesului lui P.I.

Până la data de 08 februarie 2009, a primit asigurări că la termenul de judecată din 09 februarie 2009, P.I. va fi pus în libertate. La data procesului, adică 09 februarie 2009, avocatul ales S., constând că instanța a acceptat cererea de intervenție de constituire ca parte civilă a B.T. Asigurări cu suma de 6.500.000 RON, s-a opus la această cerere, invocând că trebuia să se constituie ca parte civilă până la sesizarea instanței, sens în care a decis să recuze completul. Cererea a fost respinsă și s-a fixat un nou termen de judecată. în aceeași zi, fost sunată de către dl președinte, care a întrebat-o de ce a recuzat avocatul instanța și nu cerut punerea în libertate cum se stabilise, că nefiind această cerere, d-na judecător nu putea să ia o astfel de decizie. După circa o oră, a fost sunată din nou de dl președinte, care i-a spus că a vorbit cu colegul său M.V. și că singura variantă care a mai rămas este să strămute dosarul, sens în care dl M. este dispus să se deplaseze în aceeași seară la București pentru ca a doua zi să facă demersuri la Înalta Curte de Casație și Justiție ca să strămute dosarul.

Într-una din discuțiile telefonice purtate cu „ președintele C.H.” în perioada imediat următoare, i-a spus că discuțiile telefonice au fost interceptate și că este obligat să-și schimbe cartelele, spunându-i noul număr de contact ca fiind x. Tot atunci i-a precizat că i-a solicitat șefului SRI Suceava caseta cu înregistrările și că acesta refuză să i-o predea și că va ieși scandal mare, întrucât el a vorbit și cu unii parlamentari și că un coleg magistrat din Maramureș a fost deja chemat la CSM pentru discuțiile pe care le-au purtat ei doi și „ dacă voi fi chemată undeva să nu deconspir funcția lui, adică a lui „C.H.” spunându-le celor care mă vor întreba că este președintele unei organizații ale drepturilor omului.”

Între timp, P.I. a făcut un atac cardiac și a fost transferat din Penitenciarul Botoșani în Spitalul Jilava și același C.H. i-a comunicat telefonic că va rezolva problema la București, fără să-i spună de unde știe despre transfer și despre problemele de sănătate ale lui P.I.. Reține că acesta i-a spus că va influența expertiza medicală de la M.M., în sensul că Ionică nu suportă detenția. în toată perioada a fost contactată telefonic de „C.H.” care i-a spus că a vorbit personal cu directorul spitalului M.M. și că expertiza va fi favorabilă, transmițându-i prin SMS-uri și diagnosticele prietenului ei. După cea. 3 săptămâni de tratament, P.I. a fost readus în Penitenciarul Botoșani și atunci a constatat că la dosarele sale nu există nici o expertiză medico - legală. L-a sunat pe „C.H.”, reproșându-i că nu este nici o expertiză și a cerut restituirea întregii sume date, de 55.000 euro.

A făcut analiza evenimentelor și a constatat că i s-a solicitat să vorbească doar de pe un telefon „N.”, întrucât nu are posibilități tehnice de înregistrare a convorbirilor. Ultimele convorbiri cu acel C.H. au fost efectuate de pe un telefon „N.”, care are speak-er și le-a înregistrat prin intermediul speak-erului pe un telefon „M.”. Când a început să aibă dubii cu privire la credibilitatea celor afirmate de „C.H.”, acesta i-a spus să aibă răbdare și dacă denunță afacerea poate și ea fi acuzată de dare de mită, acesta amenințând-o că „dacă-i sap groapa lui am să cad și eu în ea și să nu mă joc cu focul că am să mă ard”.

Vorbea în fiecare zi cu C.H., care încerca să o consoleze și după ce i-a dat și diferența de bani, chiar a încercat să-l provoace să se întâlnească, însă a fost refuzată spunându-i-se că este o persoană importantă și nu se poate întâlni cu ea. A pus mai multe înscrisuri la dispoziția organelor de urmărire penală, cartelele telefonice utilizate în acea perioadă, SMS-uri înregistrate, adrese de email, în vederea identificării persoanei ce s-a recomandat a fi președintele Curții de Apel Suceava. După ce a început să aibă suspiciuni cu privire la persoana președintelui Curții de Apel Suceava, a contactat-o de mai multe ori pe S.A. care, în prezența ei, a purtat și ea mai multe convorbiri cu „C.H.”, care au fost înregistrate pe telefonul mobil „M.” (redate în cuprinsul proceselor verbale aflate la dosar voi, II, filele 95-154). De asemenea, a constatat că persoana de contact C.H., pe parcursul convorbirilor, i-a furnizat detalii cu privire la numele unor judecători de la instanțele sucevene și din Botoșani, nume pe care le-a găsit pe portalul instanțelor, cu privire la medicii legiști și funcționari din cadrul sistemelor penitenciarelor, parte dintre acestea fiind înregistrate sau conținute în SMS-uri.

Ca urmare a unui mesaj prin care l-a anunțat că sora lui P.I. îl va denunța la poliție, a primit de la acesta ca răspuns următorul mesaj: „Declarați ce vreți, pentru că pe mine nu mă interesează nimic ce faceți dvs. Când mergeți la poliție să aveți pregătite și lucrurile necesare pentru că riscați a fi arestată sub mai multe aspecte penale mesajul a fost transmis de la numărul de telefon: x în data de 30 martie 2009, orele 11,55.

Tot la aceeași dată, înainte de acest mesaj, a primit un altul, transmis la orele 11,48, care are următorul conținut: „Nu ați fost prostită de nimeni ci a intervenit o neînțelegere între noi, fără alte implicații. Dacă gândim la rece, toți și inclusiv dvs. putem fi acuzați pentru infracțiunea de trafic de influență. întrebarea e următoarea: pentru ce ați dat 55.000 euro? Pentru a vă cumpăra, ce anume?

La data de 29 martie 2009, a primit un mesaj de la C.H., transmis tot de la numărul x, orele: 12,25, dar pe o altă cartelă telefonică, cu numărul de apel: x (întrucât de pe acest telefon ea în prealabil îi transmisese un mesaj fără să spună cine este și el ar fi dedus că ar fi telefonul lui P.I.) cu următorul conținut: „Doamna Dana vă rog transmiteți-i dl Popovici să se potolească cu amenințările că așa nu va mai vedea libertatea și banii, așa repede cum crede dânsul. Să înceteze cu amenințările și va fi bine pentru dansul, așa ca să nu mă forțeze să dau telefon la penitenciar și să-i arăt eu ce pot face”.

3. Activitatea infracțională legată de implicarea denunțătorului B.I.:

La data de 06 aprilie 2009, la sediul DNA - Serviciul Teritorial Suceava s-a prezentat persoana denunțătoare B.I., care a formulat denunț referitor la faptul că „în cursul lunii februarie 2009, o persoană care s-a recomandat a fi V.M. - procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, i-a pretins suma de 4.000 euro cu titlu de plată a influenței promise asupra generalului M.V., pentru ca ultimul să dispună angajarea sa la Centrul Regional de Imigrări Rădăuți din subordinea Ministerului de Interne. Contactul a fost stabilit prin apelarea numărului telefonic al procurorului general V.M. x. La data de 11 februarie 2009, B.I., la indicațiile primite de la procurorul general V.M., a depus suma de 4.000 euro (din care s-a reținut comision de 150 euro) prin serviciul W.U. de la R.B. Rădăuți - Agenția 1, pentru beneficiar S.D.E. din București”.

Fiind audiat (vol. II, filele 268-280), B.I. a declarat că: în luna decembrie 2008, a revenit din Anglia, deoarece a rămas fără loc de muncă. După întoarcerea în țară, a fost interesat de găsirea unui loc de muncă. în urma unor discuții cu vărul său - H.V., care este din comuna Ulma, jud. Suceava, aflat la muncă în Anglia, acesta i-a spus că de mai mult timp l-ar fi cunoscut, prin intermediul telefonului, pe domnul M.V., care este procuror general și ar putea discuta cu acesta în vederea angajării în cadrul Ministerului de Interne. B.I. a aflat de la vărul său că acesta ar fi beneficiat de sprijinul procurorului general M.V. pentru a obține un proiect cu finanțare P., însă nu cunoaște detalii despre proiect, (aceste aspecte privind pe H.V. ș.a. sunt verificate în Dosarul penal nr. 49/P/2009 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava). Astfel, a primit de la vărul său numărul de telefon x ca fiind al procurorului general M.V. pentru a-l contacta. Așa fiind, pe la sfârșitul lunii ianuarie 2009, l-a contactat telefonic pe procurorul M. spunându-i că sună din partea vărului H. și l-a întrebat dacă poate să îl ajute să se angajeze la Ministerul de Interne. Afirmă că, la telefon, persoana cu care a discutat a confirmat că este procurorul M. și s-a arătat disponibil să rezolve interesul său solicitând un răgaz de câteva zile pentru a discuta cu un general din cadrul Ministerului de Interne. La începutul lunii februarie 2009, a fost sunat de procurorul M.V., care i-a comunicat că s-a interesat de cazul său și că sunt locuri disponibile la Centrul Regional de Imigrări Rădăuți. în cadrul discuției telefonice, procurorul M. i-a spus că trebuie să-i dea suma de 4.000 de euro, care sunt pentru domnul general. Tot atunci i-a spus că, dacă se rezolvă cazul, va trebui să mai trimită o sumă de bani, însă nu a precizat cuantumul. B.I. a insistat să-i indice numele generalului și a primit răspuns că se numește M.V.

S-a adus în atenție în rechizitoriu că Centrul Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil Rădăuți este structura teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări. Acesta din urmă este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, înființat la data de 26 iunie 2007, prin reorganizarea Autorității pentru străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și prin preluarea problematicii ce vizează eliberarea documentului ce atestă dreptul de muncă al străinilor. în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu alte structuri din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative și cu alte instituții ale statului care au atribuții în asigurarea ordinii de drept.

Chestorul de poliție M.V. îndeplinea la data comiterii faptei prerogativele funcției publice de adjunct al inspectorului general al I.G.P.F. Gradul profesional de chestor de poliție este echivalentul gradului militar de general.

B.I. a mai relatat că procurorul M. i-a spus că este necesar, în vederea angajării la această instituție, să întocmească un dosar în format electronic, constând într-o cerere pe care i-a dictat-o cum ar trebui formulată, copii după diplome de studii, cazierul judiciar, copie după livretul militar și copie după caracterizarea de la unitatea unde a satisfăcut stagiul militar, iar folderul cu toate aceste documente să-l transmită pe email la adresa: x. Toate aceste documente, la data de 11 februarie 2009, le-a transmis la adresa de email indicată mai sus. După ce a primit mesajul de la procurorul M. că a primit documentele, la câteva minute, acesta l-a sunat și i-a spus că trebuie să-i trimită cei 4.000 de euro prin serviciul W.U. de la oricare bancă din Rădăuți pe numele S.D.E. din București. Numele acestei persoane l-a primit printr-un mesaj. I s-a mai precizat ca după depunerea banilor la bancă să-i trimită procurorului M. un mesaj cu numărul de cod atribuit de bancă. B.I. a procedat conform indicațiilor, astfel că, în jurul orelor 16,00, la data de 11 februarie 2009, a depus suma de 4.000 de euro la Agenția R.B. din Rădăuți - chitanța fiind depusă la dosarul cauzei (vol. II, filele 283-284). A primit imediat un mesaj de la procurorul M. prin care a confirmat că a primit banii și că urmează să-i depună dosarul. Nu reține exact data, dar arată că a primit un mesaj, semnat „Cu stimă M. prin care a fost înștiințat că dosarul a fost depus pe data de 16 februarie 2009 și va primi o confirmare scrisă la domiciliu ce va ajunge în circa două-trei săptămâni. De asemenea, i-a mai precizat că vor trece 60 de zile de la data depunerii dosarului până la angajarea sa. La începutul lunii martie 2009, la adresa de domiciliu din B., a primit un plic expediat de Ministerul de Interne, ce conținea o confirmare a faptului că dosarul său de angajare a fost depus la Ministerul de Interne la data de 16 februarie 2009 și că se analizează locurile disponibile, urmând să fie anunțat pentru angajare. Această adresă este semnată de un secretar de stat și are aplicată ștampila cu inscripția Ministerul de Interne.

Documentul este o comunicare nereală adresată persoanei denunțătoare B.I., având ca emitent Ministerul Administrației și Internelor București, ca număr mențiunea „Nota din 27 februarie 2009”. Comunicarea este semnată în fals la rubrica Secretar de Stat, B.R. și prezintă aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele MAI București (vol. II, filele285-286).

La discuția telefonică din 11 februarie 2009, procurorul M. l-a sfătuit să-și schimbe numărul de telefon pentru a nu avea probleme, deoarece ar putea fi. ascultate telefoanele de SRL Astfel, înainte de a primi înștiințarea de la Ministerul de Interne, B.I. a schimbat cartela telefonică utilizând în continuare noul număr, x. A transmis, prin mesaj, procurorului M. noul număr, iar ulterior, a primit de la acesta mesaj de răspuns cu noul număr al procurorului, respectiv: x. De pe acest număr, a primit mai multe mesaje de la procurorul M., prin care era informat să mai aștepte pentru că problema cu angajarea va fi rezolvată cât de curând. începând cu data de 31 martie 2009, B.I. i-a transmis mesaje procurorului M. solicitând să-i rezolve problema, în caz contrar să-i re turneze banii. De pe acest nou număr, x, B.I. a precizat că nu a discutat telefonic cu procurorul M., comunicările fiind făcute doar prin SMS. B.I. verificat pe internet adresa de email: x, dar nu a putut să o acceseze, însă tot de pe internet a aflat că există procurorul M.V. și acesta este procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Spre sfârșitul lunii martie 2009, observând că se întârzie angajarea sa, s-a deplasat la Centrul Regional de Imigrări Rădăuți pentru a se interesa dacă sunt locuri libere sau dacă urmează să se facă angajări, aflând de la un angajat că nu sunt locuri vacante. A comunicat aceste date procurorului M., prim SMS și a primit răspuns prin care era asigurat că locul său nu va fi făcut public și în mod sigur va fi angajat, numai să aibă răbdare și atunci când are vești de la domnul general va fi anunțat. La începutul lunii februarie 2009, sesizând că evită să vorbească telefonic cu el, a insistat să-i indice numele generalului și a primit răspuns că se numește M.V.

B.I. a declarat că, în toate discuțiile prin SMS avute cu procurorul M.V., acesta nu i-a indicat pe ce funcție va fi angajat, dar în mod sigur devenea funcționar public. A primit asigurări de la procurorul V.M. că generalul M. lucrează la București la Ministerul de Interne și va dispune angajarea sa la Centrul de Imigrări din Rădăuți.

Cu privire la remiterea sumei de 4000 euro, B.I. a relatat că: „Inițial, domnul procuror general M.V. mi-a pretins suma de 6.000 de euro, precizând că 4.000 de euro sunt necesari pentru a-i da generalului M.V. din conducerea Ministerului de Interne, fiind cel care se ocupa de obținerea locului vacant, cât și de angajarea mea efectivă la Centrul de Imigrări pentru Străini din Rădăuți și, ulterior, după angajare, mai trebuia să achit deferenta de 2.000 de euro. Pentru a trimite cei 4.000 de euro domnului M., am fost inițial îndrumat de acesta să depun banii într-un cont pe care mi l-a dictat la telefon ce era deschis la U.T. M-am conformat și astfel m-am prezentat la agenția U.T. Rădăuți și am prezentat numărul de cont unui funcționar, solicitând-i să-mi facă operațiunea pentru a depune suma de 4.000 de euro în contul indicat de mine. Angajata băncii m-a întrebat dacă cunosc cine este titularul contului și am răspuns că nu știu, motiv pentru care funcționara m-a sfătuit să aflu mai întâi cine este titularul contului că altfel nu pot face operațiunea de depunere, fără acceptul persoanei respective. I-am dat un mesaj domnului procuror M. ca să mă sune și am fost de acesta spunând că contul respectiv este al soției generalului Motoc, dar actualmente este închis și nu știa de acest lucru. Pentru a rezolva cu depunerea sumei de 4.000 de euro, am fost sfătuit de domnul procuror să pun acești bani într-un plic pentru a fi dați unei doamne la un restaurant din Șcheia ce era amplasat lângă șoseaua ce vine din Șcheia spre Suceava. Momentan nu mai rețin numele restaurantului, dar atunci în mod sigur mi l-a spus. Deoarece eu nu cunoșteam zona, l-am rugat pe domnul procuror M. să găsească o altă modalitate de a da suma de bani și în acest condiții s-a ajuns la varianta de a-i transmite prin W.U., suma de 4.000 de euro pe numele S.D.E., aspecte relatate detaliat în declarațiile date anterior. Arăt că eu am solicitat de la angajata băncii U.T. cine este titularul contului pentru a ști pe cine are complice domnul procuror M., însă aceasta a refuzat să-mi comunice aceste date.”

4. Activitatea infracțională legată de implicarea denunțătoarei V.M.:

La data de 08 aprilie 2009, persoana denunțătoare V.M. a formulat denunț în legătură cu faptul că: în perioada decembrie 2008 - februarie 2009, a fost contactată de o persoană care s-a recomandat ca fiind „președintele Curții de Apel Suceava, judecător C.H.” care i-a pretins și primit suma totală de 14.000 euro.

În perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați din subordine, de la persoana denunțătoare V.M. din corn. Șcheia, jud. Suceava, suma de 12.000 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în Dosarul civil nr. 4321/206/2008 al Judecătoriei Suceava și, în luna februarie 2009, a pretins și primit de la persoana denunțătoare V.M., cu titlu de plată a influenței promise asupra funcționarilor din Prefectura Suceava, suma de 2.000 euro, pentru obținerea titlului de proprietate, privind suprafața de teren care face obiectul Dosarului civil nr. 4321/206/2008 al Judecătoriei Suceava.

Fiind audiată (vol. II, filele 310-323), numita V.M. a declarat că, într-o seară din luna decembrie 2008, înaintea sărbătorilor de iarnă, a fost sunată, pe telefonul fix cu numărul: x, de o persoană care s-a recomandat ca fiind C.H., președintele Curții de Apel Suceava, care a întrebat dacă este locuința familiei V. În continuare, a întrebat-o dacă are un proces civil pe rolul instanței, aceasta a confirmat că are un astfel de dosar. Persoana respectivă a insistat și a susținut că este președintele Curții de Apel Suceava și pentru a o convinge că este persoana de care vorbește i-a solicitat să ia legătura cu o martoră, S.A., din comuna Moara, despre care, însă, nu i-a dat relații, pentru a-i da mai multe detalii și atunci se va convinge cine este el.

Având în vedere că V.M. avea un proces pe rolul Tribunalului Suceava, având ca obiect un partaj succesoral în care instanța a admis înscrisurile puse la dispoziție de celelalte părți, cumnata V.L. și nepotul V.F., prin care s-a scos de la masa succesorală un teren în suprafață de 12,50 ari, pe care sunt amplasate mai multe spații comerciale, inclusiv casă de locuit cu o valoare de piață de 608 milioane, a declarat că s-a gândit că poate ar fi o oportunitate să se finalizeze acest dosar aflat pe rolul instanțelor de judecată din anul 1994. Din acest considerent, a dat curs solicitării de a o contacta pe S.A. pentru a-i oferi mai multe relații despre președintele Curții de Apel Suceava, astfel că, a doua zi, s-a deplasat în comuna Moara la locuința acesteia.

După ce i-a spus că a fost trimisă de președintele Curții de Apel Suceava, C.H., pentru a obține mai multe relații despre colaborarea lui cu S., ultima a confirmat că și ea colaborează cu domnul președinte. S.A. i-a spus că are niște probleme, însă nu i-a dat detalii, dar i-a prezentat un înscris semnat C.H. și cu ștampila Curții de Apel Suceava. Nu a reținut conținutul înscrisului. După trei zile, fost sunată de președintele C.H., care a întrebat-o dacă a fost la S.A. și, după ce a confirmat, a întrebat-o dacă este dispusă să colaboreze cu el. V.M. a declarat că i-a precizat că dorește ca această colaborare să fie cu acte în regulă, să fie legale pentru ca ea să poată uza de ele. Președintele C.H. a asigurat-o că ceea ce face este legal și, orice s-ar întâmpla, el va pune la dispoziție dosarul.

Având confirmarea de a colabora, i-a solicitat să-i indice numărul de dosar pe care-l are în instanță, 4442/314/2008, pe rol la Tribunalul Suceava. Cu această ocazie, i-a povestit de ce, în opinia ei, instanța a greșit când a avut spre judecare contestația în anulare formulată de V.L. ș.a., în sensul că au fost scoase două suprafețe de teren din masa succesorală cu valori mari și au inclus o suprafață de teren de 5 ari, care era bun propriu dobândit de soț, prin cumpărare de la fostul CAP, cât și cei 6 ari de grădină ce se află în spatele locuinței familiei, primiți cu titlu de zestre de soț. Referitor la ultima suprafață, scandalul s-a ivit că ceilalți moștenitori nu mai recunoșteau că s-a făcut o compensare cu un alt teren pe care V.V. și-a construit casa.

Președintele C.H. a spus că va apela la un coleg magistrat care îi va aduce dosarul sau la o grefieră și, după ce îl va studia, îi va spune dacă are dreptate și dacă o poate ajuta. După o zi sau două, a primit, pe telefon mobil conectat în rețeaua R. cu numărul x, un mesaj prin SMS memorat în telefon și care are următorul conținut: „Stimată și distinsă doamnă, țin să vă fac cunoscut că va costa 5.000 de euro pentru a vă da o hotărâre definitivă irevocabilă fără drept de apel. Asta am hotărât deja cu colegii mei, 23 decembrie 2008, ora 18,30, de la numărul x. După primirea acestui mesaj, a fost sunată de președinte (care, de fiecare dată, la telefon se recomanda „sunt președintele Curții de Apel, C.H.”) care a întrebat-o dacă a citit mesajul și dacă este de acord cu suma de bani pretinsă, respectiv 5.000 de euro, justificând că acești bani vor fi împărțiți cu colaboratorii săi. A mai precizat că nu începe niciun demers până primește acești bani, deoarece așa a stabilit cu colaboratorii.

Fiind luată prin surprindere de sumă și neavând pregătiți bani în acest scop, i-a spus că ar putea da acești bani în două rate și l-a întrebat dacă este de acord cu acest lucru. Inițial, acesta a ezitat să-i dea un răspuns dacă acceptă plata în două rate, dar ulterior, a revenit și a spus că este de acord. V.M. l-a întrebat cum trebuie să procedeze pentru remiterea banilor „adică vin la dvs. la birou sau în alt loc, la care domnul președinte, că la birou nu se poate, însă o va suna pe A.S. care mă va însoți să depun banii la bancă pe numele lui P.M. din București, fără să-mi dea alte detalii”.

Pentru că era convinsă că discută cu președintele Curții de Apel Suceava, C.H., nu și-a permis să pună întrebări suplimentare despre persoana P.M., fiind convinsă că el se protejează să nu fie recunoscut de prea multă lume că ar fi implicat în rezolvarea dosarului.

La data de 24 decembrie 2008, l-a trimis pe fiul său, V.A., să se întâlnească cu fratele martorei S.A. - V.C. la agenția B. Obcini, căruia i-a dat suma de 3.109 euro pentru a trimite prima rată, respectiv 3.000 de euro - suma de 109 euro reprezentând comisionul de transfer - (vol. II, fila 331-333). Chitanța de depunere a fost completată pe numele lui V.C., având ca destinatar pe Marius Pavel, document depus în original la dosarul cauzei împreună cu chitanța de schimb valutar a sumei de 109 euro, pe care i-a luat de la bancă, neștiind că trebuie să achite și un comision aferent transferului.

A precizat că președintele C.H. a avertizat-o că trebuie să plătească comisionul, justificând că suma de 3.000 euro trebuia împărțită cu doi colaboratori ai săi, deci să fie câte 1.000 de euro pentru fiecare. Știe de la fiul său că V.C. l-a sunat pe președintele C.H. și i-a comunicat că a depus banii la bancă, i-a dat numărul de cod de pe chitanță, respectiv x.

A fost sunată apoi de către domnul președinte, care i-a spus că a scos banii. După această discuție telefonică, a primit de la domnul președinte și un mesaj telefonic pe numărul de telefon de R. cu următorul conținut: „Cu ocazia Sfântului Crăciun, doresc să vă transmit un Crăciun Fericit și multă sănătate. La mulți ani! Cu stimă, C.H.”, 24 decembrie 2009, ora: 16,49, de la numărul x.

Între Crăciun și Anul Nou a avut mai multe discuții telefonice cu C.H., care îi spunea că el a muncit de Crăciun, el nu sărbătorește ca alții deoarece, are închidere de an și, printre altele, a spus că a discutat cu colegii săi magistrați, mai exact unul dintre ei deja a văzut dosarul și-l cunoaște în amănunt și dacă se retrage din acest demers, acel magistrat pentru că îi cunoaște dosarul, niciodată nu va mai avea câștig de cauză.

Din explicațiile date a înțeles că e vorba de judecătorul care trebuie să judece cauza, însă C.H. nu i-a spus cine este acel coleg, dar i-a spus că dacă nu dă mai mulți bani, acesta nu mai intră în dosar și solicită diferența până la suma de 10.000 de euro, în cel mult două-trei zile. În schimbul acestei sume, C.H. a asigurat-o că va primi acasă, până la sfârșitul lunii ianuarie 2009, o hotărâre definitivă și irevocabilă, fără drept de recurs, care va putea fi pusă în aplicare.

În final, C.H. a acceptat primirea sumei de 7.000 de euro, după sărbătorile de iarnă, bani despre care afirma că trebuie dați toți odată, deoarece trebuie să-i împartă și să-i pregătească cât mai repede, că altfel stă pe loc cu lucrarea. în ziua de 31 decembrie 2008, a primit mai multe mesaje pe telefon RDS prin care îi erau transmise de președintele C.H. de la numărul x, mesaje de felicitare cu prilejul noului an. în jurul datei de 05 ianuarie 2009, a fost sunată de domnul președinte C.H., care a întrebat-o dacă are toți banii.

La data de 8 ianuarie 2009, V.M. s-a întâlnit cu S.A. care, în prealabil, fusese sunată de președintele C.H., deoarece îi sugerase că nu știe să se descurce la bancă „și ar fi bine să vină și doamna A., la care domnul președinte a zis că nu-i nici o problemă și va veni”.

Așadar, la data sus amintită, împreună cu fiul său, s-au întâlnit cu S.A. și au venit la B. Suceava de lângă magazinul Bucovina unde a depus cei 7.000 de euro, după cum urmează: 2.500 de euro, pe numele M.V., având ca destinatar pe P.C.L. din București - cod 337-622-5212; 2.500 euro pe numele V.A.F., având ca destinatar pe G.A.L. din București - cod 856-673-4128 și 2.000 de euro pe numele S.A.E., având ca destinatar pe R.S. din București - cod 383-729-2614, așa cum rezultă din chitanțele depuse la dosarul cauzei, (vol. II, filele 334-339).

După ce s-au făcut depunerile, S.A. a discutat telefonic cu președintele C.H., căruia i-a transmis codurile după chitanțele de depunere, în vederea ridicării banilor de către persoanele indicate de el și transmise lui A.

Nu după mult timp, V.M. a primit un mesaj pe numărul de telefon X cu următorul conținut: „Doresc să vă fac cunoscut că au fost ridicați banii trimiși. Cu stimă, C.H..” - 08 ianuarie 2009, ora 12,59 - de la numărul de telefon: x. Ulterior, după depunerea sumei de 10.000 euro, V.M. a primit pe telefonul mobil cu nr. x un mesaj, pe care l-a memorat: „Stimată și distinsă doamnă V., țin să vă fac cunoscut deja am căzut de acord cu organele abilitate, care se vor ocupa de finalizarea titlului de proprietate, cât și de intabulare. Așa încât rămâne cape data de 14 să aveți pregătită ultima parte financiară a sumei de 2.000 de euro pe care o pretind colaboratorii mei, iar până la sfârșitul acestei luni vă veți putea bucura de rezultatele mele. Eu pe data de 13 ianuarie voi da o soluție definitivă irevocabilă, în cauza mult așteptată și trebuie urgent să procedăm pentru Intabulare și Titlu. Vă cer să aveți multă discreție față de cauza din secret. Cu multă stimă și respect, Președinte C.H.”. - 11 ianuarie 2009, ora: 11,32, de la numărul x.

V.M. a declarat că a avut o discuție legată de intabulare cu C.H. cum se poate face fără plan de situație, însă el a asigurat-o că sunt la dosar depuse acte în acest sens și să stea liniștită, urmând să primească hotărârea. Fiind convinsă de cele afirmate de domnul președinte, a acceptat să mai depună încă 2.000 de euro pentru care a plătit 75 de euro comisionul, deoarece de această dată C.H. a insistat să fie plătit, afirmând că suma de 2.000 de euro trebuie dată la un notar, colaborator de-al său care se ocupă de problemă - D.R. din Suceava, (vol. II, filele 340-342).

Cea în cauză a declarat că, la data de 15 ianuarie 2009, s-a deplasat la B. - Sucursala Suceava, împreună cu fiul ei unde a depus suma de 2.000 euro + 75 euro comision pentru destinatar J.V. din București. Numele persoanei căreia îi erau destinați banii i-a fost comunicat de domnul președinte. După ce a depus banii, l-a sunat pentru a-i comunica numărul de cod respectiv: 340-738-4612, ulterior acesta confirmându-i că banii s-au primit.

Câteva zile, președintele C.H. nu a răspuns la telefon, însă a trimis sms-uri (pe numărul de telefon x) prin care se justifica de ce nu poate vorbi, cum ar fi: „Bună ziua, vă rog reveniți mai târziu pentru că mă aflu într-o ședință. Vă mulțumesc pentru înțelegere! Cu stimă și respect!” - 19 ianuarie 2009, ora 15,18, de la numărul de telefon x; pe telefonul R. cu numărul de apel x, mesajul: „Bună ziua doamna V., țin să vă fac cunoscut că dosarul dvs. se află în biroul colegului meu și domnia sa se află la Brașov, iar până vine 23 ianuarie nu am cum să vă trimit copia după dispozitivul hotărârii judecătorești. Vă promit cum ajunge la Suceava, vă trimit plicul mult așteptat. Cu stimă și respect, Președinte C.H.”. - 20 ianuarie 2009, ora 13,55, de la numărul x; cât și pe telefonul mobil N. cu numărul x, același mesaj, anterior redat -20 ianuarie 2009, ora 13,56, de la numărul x.

După ce a primit aceste mesaje, l-a sunat pe domnul președinte, cerându-i să-i trimită hotărârea, deoarece avea dați deja 12.000 de euro și nu primise hotărârea. în urma acestor discuții, a fost asigurată că hotărârea deja este la redactat și urmează să o primească prin plic poștal și pentru a o convinge că așa stau lucrurile îi poate trimite conținutul hotărârii prin SMS. Președintele C.H., la data de 22 ianuarie 2009, a contactat-o telefonic și i-a spus că are deja sentința și i-a citit conținutul ei. Tot în aceeași zi, i-a transmis prin SMS-uri hotărârea, pe numărul telefonic x, memorate în telefon, conținând sentința civilă.

A doua zi, a primit un mesaj pe telefonul x, cu următorul conținut: „Bună ziua doamnă V., țin să fac cunoscut că astăzi la ora 14,00 v-am trimis prin Poștă plicul mult așteptat cu o copie în original. Cu stimă, C.H.” - 23 ianuarie 2009, ora 14,37, de la numărul x.

Pe data de 26 ianuarie 2009, de la factorul poștal a primit un plic către destinatar V.M., având pe verso aplicate un număr de trei ștampile cu inscripția România Curtea de Apel Suceava și stema României, care conținea sentința civilă nr. 309 din 14 ianuarie 2009, emisă de Curtea de Apel Suceava, completul compus din Președinte C.H., judecător V.A., grefier D.F. și procuror G.S., dată în Dosarul civil nr. 4321/206/2008, în apel (vol. II, filele 328-330).

Din dispozitivul acestei sentințe reiese că: „dispune admiterea apelului în cauza civilă privind pe numitul V.M., cu titlul de a intra în legalitate obligatorie a posesiei cu totala suprafață de 6 ari teren, menționat în actele probatorii din cauza civilă nr. 4321/206/2008 a Curții de Apel Suceava. In baza ort. 178 C. proc. civ. cheltuielile civile avansate de stat rămân în sarcina Ministerului Justiției, rămas definitiv, irevocabil, fără drept de recurs. Pronunțata în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2009.

Semnată președinte C.H. și grefier D.F.

După ce a primit această sentință, V.M. a observat că numele soțului este redactat greșit, V. în loc de V. și s-a gândit că ar putea fi probleme cu această sentință, motiv pentru care l-a contactat pe președintele C.H., prin apelarea numerelor de telefon x, cât și x, solicitându-i să-i redacteze o nouă sentință cu numele corect al soțului pentru a nu fi probleme în aplicarea ei, lucru cu care acesta a fost de acord, justificând că grefiera nu a fost atentă la redactare.

Pentru a confirma cele spuse, V.M. a depus la dosarul cauzei plicul poștal și sentința civilă nr. 309 din 14 ianuarie 2009, așa cum au fost trimise de către președintele C.H.

Președintele C.H. a asigurat-o că în timpul cel mai scurt îi va trimite un nou plic cu o nouă hotărâre și se va ocupa ca o copie să ajungă și la notarul Dan Rotaru, pentru a fi avută în vedere la intabulare. La câteva zile, a fost sunată de către o persoană care s-a recomandat că este notarul Dan Rotaru, de la numărul x (l-a memorat în telefon după ce a vorbit cu acesta), care o informa că este nevoie să dea încă 2.000 de euro, deoarece nu se poate face lucrarea, întrucât colaboratorii lui nu se implică în caz, fiind mult de umblat: la prefectură, la cadastru. Când a auzit de această nouă pretindere de bani, l-a sunat pe domnul președinte și i-a spus că înțelegerea a fost că cei 12.000 de euro au fost ultimii bani dați pentru rezolvarea problemei. Persoana denunțătoare relatează că domnul președinte a spus că va vorbi cu notarul pentru a nu mai da cei 2.000 de euro.

La următorul apel telefonic, C.H. i-a spus că a vorbit cu notarul, care pretinde 2.000 de euro „pentru că persoanele cu care discutase inițial s-au retras să se mai ocupe de intabulare și titlu de proprietate și a găsit alți colaboratori care au această ultimă pretenție, luându-și angajamentul că sunt ultimii bani ce mai trebuie dați”. V.M. a decis să dea astfel încă 2.000 de euro pretinși pentru titlu și intabulare. La data de 11 februarie 2009, fiul ei a depus suma de 2.000 de euro la B. Suceava - prin serviciul W.U., fiind trecut ca expeditor, iar ca destinatar S.R. din Iași, așa cum a solicitat C.H. V.M. l-a sunat pe domnul președinte pentru a-i comunica codul depunătorului, respectiv x, chitanță fiind depusă la dosarul cauzei (vol. E, filele 343-344).

A urmat o perioadă în care V.M. insista telefonic pentru primirea hotărârii, dar președintele C.H. justifica că are diferite probleme, așa cum reiese din SMS - urile: „Bună ziua, vă rog reveniți mai târziu pentru că mă aflu într-o ședință. Vă mulțumesc pentru înțelegere! Cu stimă și respect C.H.”. - 03 februarie 2009, ora 15,09, de la numărul x; „Stimată doamnă V., țin să vă fac cunoscut că s-a rezolvat cu banii. După ce voi ieși din ședință, vă sun! Cu stimă, C.H. - 11 februarie 2009, ora 13,50, de la numărul x; „Bună seara doamna V., îmi cer scuze că nu vă pot răspunde, deoarece mă aflu la un seminar din Ministerul Justiției București. Cu stimă C.H.” - 13 februarie 2009, ora 17,48, de la numărul X. în urma demersurilor, pe data de 24 februarie 2009, a primit de la C.H., tot într-un plic poștal, o altă hotărâre cu același conținut fiind corectat numele de V.M. Și acest plic are aplicate ștampile cu Curtea de Apel Suceava (vol. II, filele 327-329).

V.M. susține că l-a sunat de mai multe ori la numărul de telefon x, pe acel notar indicat de președintele C.H., dar acesta nu i-a răspuns. La data de 03 aprilie 2009, a primit la numărul de telefon x următorul mesaj: „Bună ziua! Vă fac cunoscut că am vorbit cu notarul și mi-a zis că nu vorbește la telefon, ci mă voi întâlni mâine seară pentru a înțelege cum stă situația actelor, C.H.” - 03 aprilie 2009, ora 44, de la numărul x. La data de 06 aprilie 2009, a fost sunată de domnul președinte, care i-a solicitat să aibă răbdare, „titlul este întocmit dar se află la semnat la prefectură, actele de intabulare sunt pregătite și în momentul în care vine titlul le trimite pentru intabulare”.

V.M. a ținut să precizeze că, înainte de obținerea sentinței civile, în cadrul discuțiilor, C.H. a întrebat-o dacă nu cunoaște „și alte persoane care ar avea astfel de probleme și nu poate să le descurce, însă a refuzat din start propunerea deoarece nu i s-a părut lucru curat referitor la această discuție, în condițiile în care inițial i-a cerut confidențialitate, iar ulterior, să mai caute persoane care au probleme în justiție.”

5. Activitatea infracțională legată de implicarea denunțătorului C.A. zis „L.”:

La data de 10 aprilie 2009, la sediul Serviciului Teritorial Suceava al DNA, a formulat denunț numitul C.A. din corn. Moara, jud. Suceava, care a relatat că, în luna decembrie 2008, a luat legătura telefonic cu o persoană care s-a recomandat ca fiind președintele Curții de Apel Suceava și care i-a pretins și primit suma de 4000 euro, afirmând că are influență asupra judecătorilor din subordinea sa pentru ca aceștia să dea o sentință judecătorească favorabilă soacrei sale, T.I. (vol. II, filele 351-367).

Cu toate că în actele de identitate are numele de „A.”, a declarat că toată lumea îl cunoaște sub numele de „L.”, deoarece a fost dorința părinților, astfel că toți cunoscuții îl strigă L. Din anul 2006, soacra sa, T.I., din corn. Moara, jud. Suceava, se judecă cu numita P.I., din aceeași localitate, având ca obiect revendicarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5.000 mp. ce se află pe locul unde este amplasată locuința acesteia. Soacra sa deține acest teren din 1995, pentru care avea titlul de proprietate din 12 mai 1995, fusese pusă în posesie de către Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 și, ulterior, s-a intabulat.

Inițial, Judecătoria Suceava, prin sentința civilă nr. 2386 din 27 iunie 2006, a dat câștig de cauză pârâtei P.I., însă, în urma recursului declarat de către T.I. împotriva sentinței civile sus-menționate din Dosarul nr. 2049/2006, a fost admis recursul promovat și s-a modificat integral sentința civilă atacată, conform Deciziei nr. 1685 din 12 octombrie 2006, care a rămas definitivă și irevocabilă din 12 ianuarie 2007.

Persoana denunțătoare a considerat că odată fiind intabulat și având decizia instanței în favoarea lor, acest litigiu era încheiat, însă, în cursul anului 2007, P.E. a deschis o nouă acțiune în instanță, având ca obiect revendicarea unei suprafețe de teren, fără a mai cere anularea titlului deținut de soacră, practic se solicita reconstituirea pentru ea a unui drept de proprietate, care până la urmă s-a dovedit că se judeca pentru aceeași suprafață de teren, în Dosarul nr. 196/314/2007 al Judecătoriei Suceava.

Sentința civilă nr. 832 din 15 februarie 2008, pronunțată în acest dosar a fost atacată cu recurs, în urma căruia instanța a decis să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 2.465 mp. numitei P.E., teren ce era deținut de soacra persoanei denunțătoare conform titlului de proprietate și a hotărârii judecătorești sus-menționate, fără ca instanța să-i anuleze parțial sau integral aceste acte.

În urma acestor dispoziții judecătorești pe care le consideră nedreptăți, prin avocat, în toamna anului 2008, a formulat o cerere de revizuire, însă instanța nu a admis-o. Numita P.E. a solicitat punerea în executare a deciziei judecătorești prin Biroul Executorului Judecătoresc „J.C.”

Cu ocazia unui termen la Judecătoria Suceava, în luna decembrie 2008, în dosarul ce avea ca obiect cererea de contestare a executării, fiind supărat și dezamăgit de toate aceste acțiuni sus prezentate, a fost abordat de o femeie mai în vârstă, de circa 55-60 ani, din Șcheia, care l-a întrebat de ce plânge. Din câte își amintește, crede că se numea V.A răspuns acelei femei „Cum să nu plâng, atunci când ai dreptate și instanța nu ți-o dă?”, și i-a povestit acelei femei necazul său. Aceasta, în final, s-a arătat dispusă să îl ajute, în sensul că a spus că îl cunoaște pe președintele Curții de Apel Suceava și dacă va apela la acesta, el rezolvă dosarele pe care le are pe rolul instanței.

Cu această ocazie, femeia respectivă i-a dat un nr. de telefon ca fiind al președintelui Curții de Apel Suceava, respectiv x, spunându-i că poate să îl sune și să-i povestească ce problemă are pentru a vedea dacă poate fi rezolvată de el.

Tot în aceeași zi, după ce a ieșit din clădirea tribunalului, fiind tot sub starea de necaz și supărare produsă de decizia instanței, a sunat la acel număr de telefon și, după ce s-a prezentat, sub numele de „L.” și a obținut confirmarea de la persoana care i-a răspuns la telefon că este într-adevăr președintele Curții de Apel Suceava, mai exact „este șeful tuturor magistraților”, i-a relatat ce probleme are.

Declară că a fost sfătuit de domnul președinte să nu mai plângă, că el se va interesa de dosar - cel cu revizuirea, însă să-i comunice numerele de dosare pentru a face verificări și a da un răspuns. în continuare, i-a povestit că el va pune niște colegi magistrați din subordinea sa, cu care colaborează, să verifice dosarele indicate, iar după ce le va verifica, îi va spune dacă se poate rezolva și cât costă.

S-a consultat cu familia și au hotărât să dea banii care li se vor pretinde. Nu poate preciza în ce dată era, însă știe că înainte de sărbătorile de iarnă 2008-2009, dar în seara aceleiași zile, în care l-a sunat, după știrile de la A.1, în jurul orelor 19,40 - 20,00, a fost sunat de domnul președinte, fără a-i spune cum se numește, ci doar funcția, i-a cerut să-i comunice numerele de dosare și numele părților.

A rămas ca, după ce verifică dosarele, să sune și să-i comunice un prim rezultat. La trei zile, tot înainte de Crăciun, a fost sunat, în cursul zilei, de domnul președinte al Curții de Apel Suceava, care utiliza nr. de telefon x, pe nr. de telefon x al persoanei denunțătoare, care i-a relatat că a pus niște colegi magistrați să verifice dosarele, că din probele de la dosar rezultă că în mod clar trebuia să fi avut câștig de cauză și de aceea el poate să promoveze recurs și va da o hotărâre definitivă și irevocabilă, prin care va dispune ca mama soacră să primească cei 50 ari de teren conform titlului de proprietate și a cărții funciare, care nu va putea fi modificată nici de Înalta Curte de Casație și Justiție de la București.

Pentru a da această hotărâre, domnul președinte a pretins 4.000 euro, sumă ce o va împărți cu colegii lui magistrați, care vor intra în completul de judecată ca să judece acest dosar. După sărbătorile de iarnă, a fost sunat de domnul președinte, de pe același număr de telefon, care l-a întrebat dacă a rezolvat cu banii, cu mențiunea că de această dată s-a recomandat ca fiind „H. - președintele Curții de Apel”. I-a spus domnului președinte că procurase doar 2.000 euro, dar într-o perioadă scurtă, va face rost și de diferență. Domnul președinte i-a spus să meargă la B. Suceava și prin serviciul W.U. să depună acei bani pe numele unui coleg magistrat - R.S. din București și apoi să-i dau un bip, pentru că el va suna pentru a i se comunica numărul de cont sau cod. Nu a dat alte relații despre colegul său.

Astfel, persoana denunțătoare s-a deplasat la B. Suceava la data de 20 ianuarie 2009, unde a transmis prin serviciul W.U. suma de 2.000 euro, dar nu a știut că pentru transfer se plătește și un comision de 75 de euro și pentru faptul că nu a avut lei suficienți să cumpere cei 75 de euro, a cumpărat doar 27 de euro, iar diferența de 48 de euro pentru comision, s-au luat din suma de 2.000 euro, așa cum rezultă din chitanțele pentru trimiterea banilor, depuse la dosarul cauzei.

Numărul de cod atribuit pentru acest transfer x, a fost comunicat domnului președinte la telefon, conform instrucțiunilor primite în acest sens (vol. II, filele 368-369). După circa 20 - 30 minute, persoana denunțătoare a fost sunată de domnul președinte care a confirmat că banii au fost ridicați de către destinatar, respectiv R.S. Tot atunci, l-a întrebat pe președinte când este data procesului, însă el i-a cerut să aibă răbdare, pentru că dosarul va ajunge la colegii săi magistrați de la Tribunalul Suceava și va fi anunțat.

Relatează că după ce a transmis suma de 2.027 euro în 20 ianuarie 2009, la câteva zile (2-3), a fost sunat de o consăteană -S.A., din Moara Carp, care l-a întrebat dacă a depus banii domnului președinte, i-a confirmat, și aceasta i-a precizat că „pe mine domnul președinte m-a rezolv af. Nu i-a pus acesteia întrebări, de unde îl cunoaște pe domnul președinte sau de unde știe că el personal a depus bani, pentru faptul că el știa deja că S.A. are mai multe probleme cu fratele ei, V., care este condamnat pentru o bătaie cu I., zis „T.” și a avut convingerea că și ea îl știe pe domnul președinte și acesta a transmis prin ea vreun mesaj.

Până nu a făcut rost de următoarea sumă de bani, nu a mai avut discuții telefonice cu domnul președinte, însă în 27 ianuarie 2009, având 1.000 euro, obținuți din vânzarea unei juniei și a unui taur, l-a sunat pe domnul președinte să-i trimită cei 1.000 euro. Domnul președinte i-a indicat numele colegului magistrat, respectiv B.D.F. din Iași, pentru care să depună banii și după ce are chitanța să-l sune, pentru a-i comunica numărul de cod. Având în vedere că de fiecare dată când discuta cu președintele Curții de Apel, C.H., era emoționat, nu a pus întrebări suplimentare nici în acest caz despre colegul magistrat B.D.F., unde lucrează și ce funcție are respectivul. A ținut cont că domnul președinte i-a spus că în afară de colegii săi magistrați, mai are ca și colaboratori și alți colegi magistrați ce-i sunt prieteni de la Înalta Curte de Casație și Justiție București.

A trimis suma de 1.000 euro și comisionul de trimitere de 39 euro, la data de 27 ianuarie 2009, prin serviciul W.U. de la B. Suceava, cu mențiunea că cei 39 euro i-a cumpărat de la casa de schimb valutar din bancă și după ce a primit chitanțele, l-a sunat pe domnul președinte spunându-i numărul de cod respectiv: x, așa cum rezultă din chitanțele depuse la dosarul cauzei. Tot atunci, i-a spus că în curând va face rost și de diferență și-i va trimite și restul, inclusiv diferența de comision din prima tranșă, adică cei 50 euro (vol. II, filele 371-374).

Cu această ocazie, domnul președinte i-a mai spus că judecătorii care au judecat până acum „sunt mafioți, au fost cumpărați de P.E. și nepoata sa grefieră, dar că el mă va rezolva, în sensul că atunci când se va face repartizarea dosarelor, va face în așa fel încât să ajungă dosarul la el sau la colegul său magistrat colaborator”.

În următoarele două zile, persoana denunțătoare a făcut rost de diferența de 1.000 euro din vânzarea unui număr de 25 de oi, astfel că, la data de 29 ianuarie 2009, l-a sunat din nou pe domnul președinte să-i spună că are diferența de bani, dar sunt în lei. Acesta i-a cerut să-i transforme în euro și să-i pună tot pe numele colegului său magistrat R.S. din București.

La 29 ianuarie 2009, după ce a depus suma de 1.095 euro, din care 45 euro comision de trimitere și 50 euro diferență din prima tranșă la B. Suceava, l-a sunat pe domnul președinte tot la nr. x pentru a-i comunica numărul de cod respectiv: x, așa cum rezultă din chitanțele depuse la dosarul cauzei (vol. II, filele 375-376). Domnul președinte a confirmat primirea banilor.

După un timp, a fost contactat de președinte, care i-a spus că și-a schimbat numărul de telefon și a cerut și persoanei denunțătoare să schimbe numărul de telefon. Noul număr al președintelui C.H. a fost x. Persoana denunțătoare l-a notat pe o bucată de carton, ambalaj de la medicamente „Acid Acetilsalicilic R.”, împreună cu mai multe numere de telefon ale domnului președinte și ale altor cunoscuți, o copie după aceasta fiind depusă la dosarul cauzei (vol. II, fila 386). La noul număr, însă, președintele nu răspundea.

Spre sfârșitul lunii februarie, a răspuns pe primul număr și i-a spus că trebuie să-și schimbe iar numărul de telefon că și el l-a schimbat, iar numărul nou este cel de pe care l-a sunat și să-l memoreze, pentru a ține în continuare legătura pe acest număr, respectiv x. Persoana denunțătoare nu l-a întrebat de ce este nevoie să-și schimbe iar nr. de telefon.

Persoana denunțătoare a relatat că domnul președinte trebuia să se implice în recursul ce urma a fi declarat, prin avocat angajat, dar i s-a cerut să păstreze secretul legăturii dintre el și persoana președintelui, să nu spună avocatului de această legătură sau să-i dea bani pentru onorariu, deoarece el se ocupă pentru a câștiga acest recurs. Recursul nu a fost declarat de avocată, deoarece nu a fost redactată hotărârea dată de prima instanță, care nu a fost comunicată, conform celor spuse de avocat. Din aceste motive, nici persoana denunțătoare nu a insistat să apeleze telefonic pe domnul președinte, gândindu-se că mai întâi trebuie să primească prima hotărâre prin care s-a respins cererea de revizuire.

De pe noul număr, x, domnul președinte a trimis persoanei denunțătoare SMS-uri, după cum urmează.: la data de 3 martie 2009, orele 19,27: „Bună seara domnule L., vă sun mâine dimineață să vorbim. Cu stimă, C.H.”; la data de 7 aprilie 2009, orele 16,02: „Domnule L. vă contactez după ora 18,00, încât mă aflu în ședință. Cu stimă, C.H.”; la data de 4 aprilie 2009, orele 22,00 de pe nr. de telefon x a primit un mesaj de la o persoană necunoscută cu următorul conținut: „Bună îmi spui și mie cu cine am onoarea”, însă pentru că nu cunoștea numărul, a sunat să verifice cine este, a răspuns un bărbat, căruia i-a spus că este L., dar respectivul i-a închis telefonul. Persoana denunțătoare declară că s-a gândit că domnul președinte și-a schimbat din nou numărul de telefon.

În luna martie 2009, au vorbit de foarte puține ori la telefon deoarece numărul x era mai tot timpul închis, fiind activată căsuța vocală.

Pe la începutul lunii aprilie, a răspuns la telefon și s-a scuzat spunându-i că nu a răspuns la telefon deoarece a fost plecat la București și telefonul nu a fost la el. L-a asigurat că va rezolva în curând, iar C.A. zis L. l-a întrebat dacă îi trebuie de Paști un miel și ouă, deoarece i-a spus că a vândut 70 de oi și s-a înțeles cu cumpărătorul să-i dea 3 miei, din care unul poate să îl dea președintelui.

6. Activitatea infracțională legată de implicarea denunțătoarei B.V.:

La data de 14 aprilie 2009, la sediul Serviciului Teritorial Suceava al D.N.A. a formulat denunț numita B.V. din corn. Moara, jud. Suceava, care a relatat că în perioada februarie - martie 2009, o persoană care s-a recomandat a fi C.H. - președinte al Curții de Apel Suceava i-a pretins și primit, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați (judecători și procurori) de la Înalta Curte de Casație și Justiție, suma de 6.000 euro în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 9936/1992 pentru ca aceștia să dea o hotărâre judecătorească favorabilă, definitivă și irevocabilă, prin care să decidă că tatălui ei îi aparține pământul în litigiu doarece era bun propriu al bunicii.

În luna martie 2009, aceeași persoană care s-a recomandat a fi C.H. - președinte al Curții de Apel Suceava, i-a pretins și primit, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, suma de 7000 euro, din care a primit efectiv 4.700 euro, în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 3039/2009 pentru ca aceștia să dea o hotărâre judecătorească favorabilă, definitivă și irevocabilă, mamei vitrege S.A.

Fiind audiată (vol. II, filele 393-416), persoana denunțătoare a relatat că spre sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie 2009, într-o seară, a fost sunată, pe telefonul mobil cu numărul X de o persoană care s-a recomandat ca fiind președintele Curții de Apel Suceava - C.H., care după adresarea unor formule de politețe, întrebat-o dacă are o hotărâre judecătorească în curs de executare.

A fost surprinsă de acel telefon primit și de funcția persoanei cu care vorbea, astfel că nu a putut să-l întrebe de unde are numărul ei de telefon. A confirmat acestuia că tatăl ei - U.V. a avut un proces cu numitul R.G., Dosarul nr. 9936/1992, prin care s-a hotărât ca fiica lui R.G., respectiv C.E., să beneficieze de 12,5 ari dintr-un teren pe care îl folosea o soră și un frate, respectiv D.R. și Ungureanu Ion.

L-a informat pe domnul președinte că, în opinia ei, decizia instanței nu este corectă, întrucât anterior a avut două hotărâri judecătorești favorabile și nu a reușit să le pună în aplicare, dar cea de a treia a fost investită cu formulă executorie - sentința civilă nr. 6057 din 05 august 1998. Tot în cadrul aceleiași discuții, domnul președinte i-a solicitat numărul de dosar urmând că el, a doua zi, să îl studieze după care o va informa dacă se mai poate face ceva. A fost sunată de domnul președinte al Curții de Apel Suceava de la numărul de telefon X.

A doua seară, a fost sunată de la același număr de telefon de C.H.- președintele Curții de Apel Suceava, care i-a spus că a analizat dosarul, că are dreptate și că dosarul va fi trimis la înalta Curte de Casație și Justiție pentru rejudecare, întrucât judecătorii de la Suceava nu au judecat corect dosarul. Domnul președinte i-a spus că, în situația în care ea este de acord, el va contacta niște colegi magistrați de la Înalta Curte cu care este prieten și îi va ruga să judece ei dosarul, dar pentru a se realiza această procedură, domnul președinte i-a spus că trebuie să dea suma de 3.000 de euro și astfel dosarul va ajunge pe rolul Înaltei Curți.

În urma unei convorbiri telefonice purtate cu domnul președinte al Curții de Apel, a fost sfătuită să o contacteze pe S.A. - consăteană, pentru a-i confirma că și ea a rezolvat un dosar prin intermediul lui. Confirmarea din partea numitei S.A. a contribuit în luarea deciziei de a da suma de bani pretinsă domnului președinte C.H.

După ce s-a consultat cu familia, l-a sunat pe domnul președinte la numărul de telefon X, comunicându-i că este de acord să dea suma de 3.000 de euro pentru ca el să trimită Dosarul nr. 9936/1992 la Înalta Curte de Casație. Domnul președinte i-a precizat că demersul de a fi trimis dosarul începe în momentul în care se va depune suma de 3.000 de euro pe numele unei persoane indicate de el printr-un SMS și după primirea banilor, prin serviciul W.U., dosarul va intra în lucru.

La data de 12 februarie 2009, s-a deplasat la B.T. Suceava unde a depus suma de 3.000 de euro pentru destinatarul R.S. din București, așa cum a primit indicația prin SMS-ul primit de la domnul președinte C.H. la data de 11 februarie 2009, ora 16,21, de la numărul X (vol. II, filele 423-425).

Înainte de a depune suma de 3.000 de euro la bancă, de la același număr de telefon, a mai primit un mesaj de la domnul președinte cu următorul conținut: „Doamna B., poate reușiți să mă sunați pană la ora 11,00, deoarece intru într-o ședință de durată, iar dl. R.S. din București la Bancă. Cu stimă, C.H. Ulterior, l-a întrebat cine este R.S., iar acesta i-a spus că este un coleg magistrat de la înalta Curte.

La suma de 3.000 de euro, a achitat și comisionul aferent în sumă de 109 euro reprezentând comisionul de transfer. Acești bani au fost transferați conform chitanței cu codul MTCN: x pe care a depus-o, în original, la dosarul cauzei.

După ce a depus banii, l-a sunat pentru a-i comunica numărul de cod, numele ei ca expeditor și suma. Domnul președinte și-a notat aceste date și i-a comunicat că o va contacta mai târziu pentru a-i confirma primirea banilor, ceea ce a și făcut și a asigurat-o că, din acel moment, va deschide procedura de trimitere a dosarului la Înalta Curte de Casație București.

Ulterior trimiterii sumei de 3.000 de euro, a fost sunată de C.H., fiind anunțată că va primi la domiciliu, prin poștă, o comunicare a faptului că dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție. într-adevăr, la câteva zile, pe numele tatălui ei U.V. - zis „B.” (poreclă ce o știa de la ea), s-a primit prin poștă un plic în care se găsea o comunicare (vol. II, fila 422) emisă de Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin care făcea cunoscut: „că Dosarul nr. 9936/1992 al Judecătoriei Suceava va fi trimis pentru analiză la instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție București, întrucât există o incompatibilitate între magistrații care au judecat această cauză civilă și dacă va exista vreo ilegalitate sau abuz de interes, se va dispune în termenul legal procedural civil judecarea cauzei prezente de către o altă instanță compatibilă. Ca urmare a demersurilor noastre, vă vom ține la curent cu decizia instanței superioare care are gradul justificat de a da o decizie definitivă în demersul instanțelor judecătorești, semnată de președinte C.H. și cu ștampila cu inscripția România - Curtea de Apel Suceava, cifra 2 și stema României, document depus la dosarul cauzei.

Când a primit acel înscris s-a bucurat fiind convinsă că domnul președinte C.H. a început demersurile pe care le-a promis. După primirea acelui plic, a primit un telefon de la C.H. care i-a spus că a discutat cu colegii săi magistrați de la înalta Curte și ar putea prin hotărârea pe care o vor da în dosar, să dispună excluderea de la masa succesorală a fraților R. și anularea titlurilor de proprietate a acestora, dar pentru a se obține această hotărâre mai e nevoie de 1.500 de euro.

Având în vedere cele afirmate de domnul președinte, a decis să dea și această sumă. Acesta i-a cerut inițial ca suma de 1.500 de euro să o dea unei persoane cu care să se întâlnească în parcarea de la I.M. din Suceava. Dat fiind că persoana denunțătoare lucrează în Gara Burdujeni-Suceava s-a oferit apoi să trimită acea persoană în Gara Burdujeni, spunându-i că „va veni o doamnă îmbrăcată într-o haină cafenie și un batic tot cafeniu, care va sta lângă casa de bilete și pentru recunoaștere să o întreb dacă vine din partea domnului președinte.” întâlnirea cu persoana descrisă a avut loc spre sfârșitul lunii februarie 2009, în Gara Burdujeni în jurul orelor 10,00 (atunci când avea loc pauza de masă). Când s-a prezentat la locul stabilit, nu s-a prezentat acelei doamne și nici ea nu s-a recomandat, doar i-a cerut să-i confirme dacă vine din partea domnului președinte, ea a spus că da și atunci a dat acesteia un plic nesigilat în care se găsea suma de 1.500 de euro.

În cursul aceleiași zile, în jurul orelor 15,00, a fost sunată de către domnul președinte care a asigurat-o că au ajuns banii și să aibă răbdare că totul se va rezolva. Nu reține exact data, însă are mesaj memorat în telefon și după accesarea acestuia, se constată că, la data de 05 martie 2009, ora 08,29, a primit un mesaj de la C.H. cu următorul conținut: „Bună ziua doamna B., vă fac cunoscut că mai sunt necesari 1.500 euro pentru finalizarea totală a dosarului dvs. de la Înalta Curte de Casație și Justiție București, încât această parte e pretenția Procurorului Aștept un mesaj de la dvs. Ce faceți continuăm procedura, sau vă restitui integral banii dvs.? Cu stimă C.H.

După ce a citit mesajul, relatează, că a fost apelată de domnul președinte care se interesa dacă mai continuă procedura. Persoana denunțătoare a acceptat și această ultimă tranșă de bani, însă i-a precizat acestuia că este ultima dată când mai acceptă să dea bani pentru acest dosar, deoarece nu mai are resurse. C.H. i-a spus că practic hotărârea judecătorească era concepută, însă nu putea fi redactată pentru că procurorul nu și-a dat acordul.

A doua zi, 06 martie 2009, conform înțelegerii cu domnul președinte, a dat suma pretinsă de 1500 euro aceleiași doamne în gara Burdujeni, care o aștepta la ușa de la intrarea în gară. După câteva zile, a fost sunată de către domnul președinte care i-a spus că a primit banii, adică 1.500 de euro și că dosarul era finalizat, fiind venit deja la Suceava.

Înainte de a da cea de a doua tranșă de bani - 1.500 de euro - mai întâi domnul președinte i-a spus să trimită banii tot prin serviciul W.U. unei persoane ce comunică prin SMS, sens în care, în data de 06 martie 2009, ora 08,05, a primit mesajul: „R.S. Iași”. După ce a dat și ultima tranșă din cei 6.000 de euro, la câteva zile, a fost sunată de domnul președinte C.H. care a anunțat-o că, în perioada următoare, va primi hotărârea judecătorească promisă, context în care a întrebat-o dacă mai cunoaște și alte persoane cu dosare dificile în instanță. Dată fiind această solicitare, persoana denunțătoare i-a relatat că și mama vitregă S.A. are un dosar de succesiune în instanță în care se judecă copiii acesteia P.E. și D.V. cu frații fostului ei soț (S.H.), respectiv S.D., C.E., A.E. și S.E. Numărul de Dosar este 30/39/2009, și avocat B.L. A comunicat telefonic domnului președinte al Curții de Apel toate informațiile legate de dosar.

A fost apelată telefonic ulterior de președintele C.H. care i-a spus „că doamna are dreptate că altfel el nu s-ar băga în dosar, însă pentru faptul că și acest dosar trebuia trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce s-a consultat cu colegii săi magistrați, au convenit ca pentru a accepta să intre în dosar și să pronunțe o decizie favorabilă, definitivă și irevocabilă, aceștia au pretins suma de 7.000 de euro. Când a spus că mama are dreptate, domnul președinte a argumentat că deja s-a consultat cu un expert imobiliar care i-a spus că terenul din zona Rulmentului de pe raza comunei Șcheia se vinde la 3.000 - 3.500 euro/an și deci frații fostului soț au un teren mult mai valoros față de cel de lângă casa locuinței ei din Tinoasa, fiind un sat izolat S.A. a aflat de la tata că eu am dat bani domnului președinte ca să rezolv dosarul nostru și în aceste condiții ea m-a întrebat dacă este adevărat și când am văzut că știe aceste amănunte, am confirmat cele spuse de tata precum și faptul că eu am dat 6.000 de euro pentru a obține o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă dată de Înalta Curte de Casație. Mama S. a insistat la mine să vorbesc și pentru dosarul ei cu domnul președinte al Curții de Apel, dar să-i spun că nu are toți banii. Am comunicat solicitarea mamei domnului președinte și am căzut de comun acord ca în prima fază mama să-i dea 4.000 de euro, iar diferența de 3.000 după finalizarea dosarului.”

La data de 18 martie 2009, orele 09,30, a primit un mesaj de la C.H. cu următorul conținut: „Bună dimineața doamna B. vreau să vă întreb dacă mama dvs. vitregă este de acord să începem procedura civilă? Cu stima C.H.”. După ce a citit mesajul, l-a sunat pe domnul președinte să-i spună în ce mod să trimită banii, sens în care a mai primit un mesaj în care se menționa: „G.V. - București pe acest nume veți trimite cei 4.000 euro prin serviciul W.U. o seara buna! Cu stima, C.H.”.

A doua zi, după ce a luat cei 4.000 de euro de la S.A., s-a deplasat tot la banca Transilvania, unde a depus pe numele B.V. ca expeditor suma de 4.000 euro plus 149 euro comision de transmitere, având ca destinatar pe G.V. din București, pentru care i s-a emis chitanța de depunere din 19 martie 2009, ora 10,35, atribuindu-se codul MTCN: x (vot II, filele 426-428).

A comunicat codul domnului președinte, iar acesta a informat-o că deja va iniția procedura de trimitere a dosarului la Înalta Curte de Casație. în aceeași seară, la orele 18,25, a primit un mesaj cu următorul conținut: „Bună seara doamna B., s-a rezolvat cu bani trimiși. Colegii mei de la Înalta Curte de la București se ocupă de rezolvarea problemei mamei dvs! Cu stimă C.H. La data de 26 martie, a primit un nou mesaj de la domnul președinte, după cum urmează: „Bună ziua doamna B. Aștept să mă sunați la ora 16. Cu stimă, C.H.

A încercat să ia legătura telefonic cu acesta, însă pentru faptul că nu răspundea, i-a transmis un mesaj, în care i-a explicat cum ar trebuie dezbătută succesiunea în dosarul mamei S.A., pe care l-a memorat în telefon și de unde rezultă că l-a expediat la data de 28 martie 2009, ora 09,57, către noul număr al președintelui C.H.: x: „Domnule președinte pentru dosarul S.A. totul se împarte la trei: 1. S.A., 2. P.E., 3. D.V.. Pentru dosarul lui U.V. unde s-au pus în executare cei 12 ari jumătate se vor împărți astfel: 25 ari D.R., 12 ari jumătate Ungureanu Ion si 12 ari jumătate B.V., iar acolo unde ei au solicitat 36 ari, noi avem 51 de ari și se vor împărți astfel: B.V. 10 ari, iar 41 ari lui U.V. Cu stima și respect B.V.”.

La un interval de câteva minute, a primit un mesaj de la domnul președinte cu următorul conținut: „Bună ziua doamna B., am citit mesajele dvs. și să știți că așa rămâne să facem, cum me-ați scris în mesaje. O zi bună! Cu stimă, C.H.

Nu i-a explicat domnul președinte de ce și-a schimbat numărul de telefon inițial și văzând că o apelează de pe numărul x, l-a memorat în telefonul ei sub numele de H. A mai avut loc o discuție telefonică cu președintele H. în care a fost întrebată dacă nu dorește „S.A. ca terenul să fie și intabulat, deoarece cunoaște un notar și poate să facă demersurile pentru intabulare, adică fiecare să știe cât are de primit teren și câți bani. Pentru această operațiune S.A. trebuia să-i dea suma de 700 de euro, însă am cerut un răgaz pentru a mă consulta cu aceasta, dacă este de acord să dea acești bani.”

După ce mama și-a dat consimțământul, a luat de la aceasta 700 de euro și i-a expediat pe numele F.B.D. - Italia, banii fiind depuși la B. Suceava, conform celor transmise prin mesaj de către domnul președinte la data de 30 martie 2009, ora 10,14, respectiv: „Bună dimineața doamna B., trimiteți cei 700 de euro pe numele F.B.D. - Italia, apoi aștept apelul dvs. pentru a îmi da numărul de cod. Cu stimă, C.H. Ulterior, a primit un mesaj prin care era întrebată dacă a primit mesajul legat de bani, iar după ce a făcut depunerea la bancă, l-a sunat pentru a-i comunica numărul de cod. C.H. „s-a justificat că momentan se află în Italia pentru a rezolva o problemă, dar să stau fără grijă că el va da acești bani notarului pentru a începe procedurile.

Pentru că în următoarele două zile nu a mai reușit să vorbească la telefon, la data de 31 martie 2009, i-a transmis un mesaj cu următorul conținut: „Domnule președinte, vreau să vă întreb ce facem cu restul de bani de la mama vitrega, ca mi-e frica daca primește actele sa nu mai dea restul de bani, iar in legătura cu dosarul meu, pământul de 50 de ari la care sunt acționar P. vreau ca 10 ari sa fie trecuți pentru pământul sub casa a lui B.C. Domnule Președinte, sa va rog ceva, întrebați pe notarul dumneavoastră cat mar costa sa fac o succesiune după mama. Cu respect dm B.”.

La începutul lunii aprilie, a fost sunată de către domnul președinte, care i-a spus cu privire la diferența de 3.000 de euro, rămasă de achitat din suma pretinsă pentru interesele numitei S.A., să stea liniștită, că el are metodele lui să scoată banii, după ce îi va da hotărârea judecătorească a Înaltei Curți de Casație, iar în privința succesiunii, a discutat cu notarul și o costă 100.000.000 ROL, echivalentul a 2.500 de euro. în privința dosarului mamei vitrege S., din ultimele discuții telefonice, a înțeles că dosarul ar fi finalizat și există promisiuni de la colegii magistrați de la Înalta Curte de Justiție și Casație să trimită hotărârea definitivă și irevocabilă, prin care se decide ca S.A., în urma dezbaterii succesiunii, să primească suprafața de teren pe care o deține actualmente, plus o diferență de bani după efectuarea expertizei de reevaluare a terenului.

Nu a mai dat curs solicitării domnului președinte, care a apelat-o la data de 13 aprilie 2009 pentru a trimite suma de 100 milioane ROL, solicitând o amânare a plății până după sărbătorile pascale.

7. Activitatea infracțională legată de implicarea denunțătoarei A.R.:

La data de 15 aprilie 2009, la sediul Serviciului Teritorial Suceava al D.N.A. a formulat denunț numita A.R. din corn. Moara, jud. Suceava, care a relatat că, în perioada decembrie 2008 - februarie 2009, o persoană care s-a recomandat a fi C.H. - președinte al Curții de Apel Suceava, i-a pretins și primit, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați (judecători) de la Înalta Curte de Casație și Justiție, suma de 1.400 euro, echivalentul a 5.850 lei, în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 203/C/2006 al Tribunalului Suceava, pentru ca magistrații să dea o hotărâre judecătorească favorabilă, definitivă și irevocabilă, prin care să decidă atribuirea suprafeței de 4.530 m.p. teren grădină soțului - A.R., ca urmare a anulării contractului de vânzare-cumpărare din 18 decembrie 2000, ca fiind fals (vol. II, filele 447-467).

În cursul lunii decembrie 2008, într-una dintre zile, în jurul orelor 11,00-12,00, a fost sunată pe telefonul mobil personal cu numărul x, de o persoană care s-a recomandat ca fiind președintele Curții de Apel Suceava - C.H., care i-a comunicat că știe că are un dosar pe rolul instanței, iar hotărârea care s-a pronunțat nu ar fi fost legală întrucât judecătorii care au instrumentat cauza sunt incompetenți. După modul cum s-a exprimat persoana denunțătoare, a înțeles că el deja studiase dosarul. Dosarul despre care se vorbea se aflase pe rolul Tribunalul Suceava, cu numărul 203/C/2006, fusese deja arhivat, deoarece nu se declarase recurs în termenul legal. L-a întrebat pe domnul președinte cum poate să o ajute în acest caz, însă el s-a justificat că are colegi magistrați care pot să-i scoată dosarul din arhivă, să-l repună pe rolul instanței și să-l judece ei. Persoana respectivă i-a pus în vedere că el deține funcția cea mai mare față de judecători, adică este președintele Curții de Apel Suceava și că poate rezolva cazul.

Fiind emoționată de discuția pe care o purta cu un înalt magistrat, pe moment nu a cerut relații acestuia despre modul cum va acționa și nici de unde a aflat numărul ei de telefon, deoarece era încântată că mai există o cale ce ar putea îndrepta eroarea hotărârii emise. în continuare, a susținut că, dacă persoana denunțătoare acceptă sprijinul oferit de el în schimbul unei sume de 700 de euro, ar putea să obțină o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă care va putea fi pusă în aplicare și ea va primi pământul înapoi.

Pentru faptul că a fost luată prin surprindere de acel telefon, i-a spus domnului președinte „ că noi momentan nu avem bani, suntem mai săraci, soțul are doar o pensie și nu avem euro, însă el a fost de acord să dăm lei, cu mențiunea să ne dea un răgaz de minim o săptămână pentru a face rost de bani. Am convenit cu domnul președinte să mai avem o discuție telefonică peste o săptămână, cu precizarea că mi-a spus să-i memorez numărul de telefon: x.”

La data de 21 decembrie 2008, de la numărul de telefon x, a fost sunată de domnul președinte al Curții de Apel, C.H., care s-a interesat dacă s-a decis „să colaborăm și dacă avem pregătiți banii.” Persoana denunțătoare a confirmat că este dispusă să dea acești bani, dar nu în euro, ci în lei și că momentan nu are toți banii, deoarece a reușit să procure doar echivalentul a 400 de euro, iar diferența l-a rugat să-i accepte să-i primească după sărbătorile de iarnă. Domnul președinte a fost de acord cu propunerea.

Cu privire la modalitatea de trimitere a banilor, a fost sfătuită de domnul președinte că aceștia trebuie depuși prin bancă, iar detaliile le va primi de la S.A., care este din Moara Carp, deoarece colaborează cu aceasta, iar numele persoanei la care trebuie să ajungă banii îi va transmis prin SMS. Domnul președinte i-a cerut să-i comunice numărul de Dosar 203/C/2006 al Tribunalului Suceava, iar persoana denunțătoare i-a dat detalii în sensul că „în acest dosar ne-am judecat de 5 ani de zile și că am pierdut terenul ce-l revendicam, pentru faptul că instanța nu a anulat un act de vânzare-cumpărare fals ce a fost folosit de către fratele soțului meu. Domnul președinte a spus că a reținut aceste aspecte și că va face tot posibilul să rezolve acest dosar prin intermediul colegilor săi magistrați pe care nu i-a nominalizat”.

La data de 22 decembrie 2008, după cea luat legătura cu S.A., au discutat în ce împrejurări l-a cunoscut pe președintele Curții de Apel Suceava și dacă este real ce i-a spus la telefon, în sensul că ea colaborează cu el.

S.A. a informat-o că și ea l-a cunoscut tot prin telefon și crede că este acea persoană, deoarece cunoaște multe date din dosarul fratelui ei și i-a dat acestuia, până la acea dată, suma de 6.000 de euro, promițându-i că fratele ei va fi pus în libertate.

Auzind toate aceste date de la S.A., i s-a format convingerea că, într-adevăr, persoana care a discutat telefonic este președintele Curții de Apel Suceava, C.H. și, dată fiind funcția sa, avea posibilitatea să cunoască dosarele cu probleme de la instanță, astfel că a decis să meargă împreună cu S.A. în mun. Suceava la o bancă pentru a depune banii (vol. II, fila 476-477). Au intrat la B. Suceava, unde i-a dat suma de 1.600 lei numitei S.A. pentru a fi trimiși prin serviciul W.U., așa cum a precizat domnul președinte, cu mențiunea că a primit un mesaj cu numele persoanei căreia îi sunt destinați banii, respectiv R.S. și faptul că, după depunere, să-l sune pentru a-i comunica numărul de cod după chitanța de trimitere a banilor.

Din chitanța de depunere, depusă în original la dosarul cauzei, a rezultat că expeditorul sumei de 1.600 lei este A. E.S., iar destinatar R.S. din București, despre care persoana denunțătoare declară că a înțeles că este un coleg magistrat de la Înalta Curte de Casație și Justiție care va face parte din completul de judecată al dosarului ei.

A.R. a mai precizat că, la prima discuție, domnul președinte C.H. i-a spus că dosarul va fi judecat de către Înalta Curte de Casație și Justiție care va pronunța hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă prin care se va dispune să i se atribuie terenul, ca urmare a anulării contractului de vânzare-cumpărare, deținut de cumnatul A.Ș.

După ce s-au depus cei 1.600 lei, S.A. l-a sunat pe C.H. pentru a-i comunica codul de pe chitanță, respectiv: MTCN: x, numele expeditorului, al destinatarului și suma, iar domnul președinte a reamintit că el se implică să trimită dosarul la București după ce va primi și cea de a doua tranșă de bani, adică 300 de euro sau echivalentul în lei. La data de 22 decembrie 2008, 1.600 de lei erau echivalentul a 400 de euro. Până la trimiterea celei de a doua tranșe de bani, nu a mai purtat nicio discuție cu președintele Curții de Apel.

La data de 3 ianuarie 2009, tot de la numărul de telefon x, a primit un mesaj cu următorul conținut: „Bună ziua și La mulți ani cu multa sănătate! Va fac cunoscut cape data de 05 ianuarie va trebui sa trimiteți restanța de 300 euro. O zi buna! Cu stima, Președinte C.H.”. Până a depune banii, a luat legătura cu S.A. și a rugat-o să o însoțească la bancă pentru a depune diferența, respectiv 1.200 lei, adică echivalentul a 300 de euro.

Astfel, la data de 5 ianuarie 2009, s-au deplasat la B.T. din Suceava, unde S.A. a depus pe numele ei suma de 1.200 lei, având ca destinatar pe numitul L.C.P. din București (vol. II, filele 470-471). Și în acest caz, numele destinatarului indicat de domnul președinte a fost transmis prin mesaj numitei S.A., ca fiind tot un coleg magistrat din București de la Înalta Curte, colaborator al domnului președinte.

Tot S.A. l-a sunat pe domnul președinte și i-a comunicat codul după chitanța de trimitere, respectiv: MTCN x, pe care a depus-o la dosarul cauzei, în original. în aceeași zi, a fost sunată de către domnul președinte care a confirmat că a primit banii și că în momentul de față se ocupă de inițierea procedurii de trimitere a dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va fi studiat de colegii săi magistrați.

Până în jurul datei de 15-16 ianuarie 2009, nu a mai avut nicio discuție telefonică cu domnul președinte, însă într-una dintre aceste zile a fost sunată de pe un alt număr de telefon, respectiv: X, aspect ce l-a observat și, la întrebarea pusă, de ce folosește alt număr, domnul președinte s-a justificat că prima cartelă i-a dat-o unui coleg. Din discuția avută, a reieșit că domnul președinte a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție și un coleg de-al său l-a studiat, însă acesta a avut pretenția să mai primească suma de 400 de euro pentru a da soluția favorabilă. A fost de acord cu noua pretenție formulată de președinte, considerând-o ca justificată, având în vedere că dosarul era deja ajuns la București.

La data de 18 ianuarie 2009, de la numărul de telefon X înregistrat în memoria telefonului sub numele de contact „H.C.” a primit mesajul următor: „Buna seara domnule Albu, țin să vă fac cunoscut numele persoanei care va primi cei 400 de euro, banii din partea dumneavoastră R.S. - București Cu stima C.H. A doua zi, conform înțelegerii, s-a deplasat la Banca T. din Suceava, unde a depus suma de 1.700 lei, echivalentul a 400 de euro, pe numele ei ca expeditor și destinatar S.R. din București, iar după depunere, l-a sunat pe domnul președinte și i-a comunicat numărul de cod, respectiv: MTCN: 776-805-4741 din 19 ianuarie 2009, ora 09:22, așa cum reiese din chitanța de depunere și de trimitere ce le depuse în original la dosarul cauzei, (vol. II, fila 472-473).

Până în jurul datei de 14 februarie 2009, a mai avut unele discuții cu domnul președinte, însă a constatat că telefonul era de multe ori închis și, la un moment dat, a fost sunată de la un alt număr de apel: x. în cadrul acelor discuții, domnul președinte a asigurat-o să stea liniștită că dosarul se rezolvă și va primi acasă o comunicare precum că dosarul este la București.

În jurul datei de 16-18 februarie 2009, a primit la domiciliu un plic care conținea o comunicare (vot II, fila 468-469), emisă în numele Curții de Apel Suceava, secția civilă, pe numele soțului - A.R., cu următorul conținut: „Va facem cunoscut că Dosarul nr. 203/C/2006 al Curții de Apel Suceava va fi trimis pentru analiza la instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție București, întrucât există o incompatibilitate între magistrații care au judecat această cauză civilă și dacă va exista vreo ilegalitate sau abuz de interes, se va dispune în termenul legal procedural civil judecarea cauzei prezente de către o alta instanța compatibila. Ca urmare a demersurilor noastre, va vom tine la curent cu decizia instanței superioare care are gradul justificat de a da o decizie definitiva in demersul instanțelor judecătorești, semnată de președinte C.H. și ștampila cu inscripția Curtea de Apel Suceava - România - 2 - și stema țării pe care a primit-o într-un plic alb, ce are aplicată aceeași ștampilă pe față, iar pe verso alte două ștampile de același fel, depusă în original la dosarul cauzei.

A rămas surprinsă că pe adresa soțului (A.R.) era consemnată și porecla acestuia „G.”. Atunci când a văzut acel înscris semnat de către președintele C.H. și aplicată ștampila în original a Curții de Apel Suceava, a avut convingerea că, într-adevăr, domnul președinte s-a implicat să ridice dosarul din arhivă și să-l trimită la Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum promisese și avea speranța că dosarul urmează a fi rejudecat și va obține o decizie favorabilă.

La câteva zile după primirea acestei comunicări, domnul președinte a sunat, dar a vorbit cu soțul și l-a întrebat dacă a primit un plic și, după ce i-a confirmat primirea, i-a spus soțului că trebuie să mai dea suma de 300 de euro pentru a putea intra în posesia acelei hotărâri judecătorești.

La data de 20 februarie 2009, s-a deplasat la B.T. din Suceava unde a mai depus suma de 1.350 lei, echivalentul a 300 de euro pe numele ei, ca expeditor, iar ca destinatar, G.V. din București, numele destinatarului fiindu-i comunicat telefonic de către domnul președinte care i-a spus că este un coleg magistrat de la Înalta Curte de Casație. A comunicat numărul de cod domnului președinte, respectiv: MTCN: x și a primit asigurări că în mod sigur dosarul se va rejudeca și va primi la domiciliu hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă. A depus la dosarul cauzei chitanța cu privire la depunerea din 20 februarie 2009. (vol. II, fila 474-475).

De la data ultimei depuneri și până la data de 16 martie 2009, domnul președinte avea telefonul închis ori nu răspundea, însă, la data de 16 martie 2009, la orele 09: 19, de la numărul de telefon x a primit următorul mesaj: „Buna ziua domnule A., vă fac cunoscut că dosarul dvs. va fi finalizat pe data de 27 martie 2009 de Înalta Curte de Justiție București. Cu stimă C.H.

După această dată, a mai încercat să contacteze telefonic pe domnul președinte, însă avea telefonul închis, dar la data de 8 aprilie 2009 a fost sunată de către acesta pe un număr ascuns, explicându-i că este într-o zonă unde nu are semnal și a fost întrebată de ce l-a căutat.

De atunci nu a mai avut nicio discuție telefonică sau prin SMS cu domnul președinte. A precizat că, în perioada când au avut discuții telefonice, a fost întrebată de domnul președinte dacă mai cunoaște persoane cu probleme în instanță, deoarece el este dispus să-i ajute pe toți cei cărora li s-a făcut nedreptate. A refuzat să dea alte nume.

8. Activitatea infracțională legată de implicarea denunțătorului C.C.:

La data de 6 mai 2009, la sediul DNA - Serviciul Teritorial Suceava, persoana denunțătoare C.C. din corn. Bosanci, jud. Suceava, a formulat denunț cu privire la faptul că, în cursul lunii februarie 2009, a fost contactat telefonic de o persoană care s-a recomandat ca fiind „președintele Curții de Apel Suceava - C.H.” care i-a pretins suma de 3.000 de euro, dar a acceptat și primit suma de 2.300 euro, pentru a interveni la judecătorul de la Judecătoria Suceava pentru ca acesta să admită acțiunea deschisă de tatăl său -C.G., în Dosarul nr. 4091/314/2008, având ca obiect „rezoluțiune contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager” în contradictoriu cu C.V.

Fiind audiată (vol. II, fila 490-498), persoana denunțătoare a relatat că este cumătru cu S.I. din comuna Bosanci, județul Suceava. în urma unei discuții avute cu acesta la domiciliul tatălui C.G., în cursul lunii februarie 2009, a înțeles că S.I. avea un proces la Tribunalul Suceava cu o soră - D.R. pentru anularea unui contract de întreținere încheiat de mama sa cu D.R.. Știind de acest dosar, l-a întrebat cum merge treaba în instanță, deoarece și tatăl avea deschisă o acțiune la Judecătoria Suceava pentru a anula un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, încheiat de el cu nepotul C.V. La un moment dat, tatăl C.G. s-a exprimat că ar face orice ca să anuleze acest contract de vânzare-cumpărare, chiar dacă are vârsta de 90 de ani, deoarece nu poate să-l ierte pe nepotul lui care, cu circa 5 ani în urmă, ar fi intenționat să-l otrăvească. Acel contract de vânzare-cumpărare a fost încheiat la data de 20 noiembrie 2000, autentificat la Biroul Notarului Public O.B. și, conform spuselor acestui notar, „ce-i scris negru pe alb așa rămâne”, chiar dacă se încearcă anularea contractului, deoarece instanța nu le va da câștig de cauză pentru motivul că tatăl refuză întreținerea nepotului.

Tatăl C.G. a mai avut un proces deschis la Judecătoria Suceava, în anul 2006, însă prin sentința civilă nr. 797 din 28 februarie 2007 a Judecătoriei Suceava, ce a rămas definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 1153 din 22 mai 2007 a Tribunalului Suceava s-a respins acțiunea formulată de părinții persoanei denunțătoare împotriva nepotului - C.V. și, de aceea, atât el, cât și tatăl său, erau îngrijorați că ar putea pierde procesul.

În acest context, S.I. a spus că nici el nu e sigur că va câștiga procesul cu sora sa, dar a reușit să ia legătura, telefonic, cu președintele Curții de Apel Suceava - C.H., însă a cerut să fie păstrat secret acest lucru.

Când a auzit că S. a avut posibilitatea de a discuta cu cel care conduce justiția din Suceava, s-a gândit că rezolvarea este sigură sută la sută, deoarece are judecătorii în subordine.

L-a întrebat pe Ioan dacă domnul președinte s-a angajat să-i rezolve dosarul favorabil și dacă a dat bani pentru acest fapt. S.I. i-a povestit că are toate asigurările primite din partea domnului președinte că dosarul îi va fi soluționat favorabil și va obține o hotărârea definitivă și irevocabilă ce nu va putea fi atacată de nimeni, dar pentru această hotărâre a dat suma de 1.500 de euro. Inițial, nu i s-a părut o sumă prea mare cât a pretins domnul președinte cumătrului său.

La insistențele tatălui său, l-a rugat pe S.I. ca atunci când va vorbi cu domnul președinte să-l întrebe dacă este de acord să-l ajute pe tatăl său C.G. în Dosarul nr. 4091/314/2008 ce era pe rol la Judecătoria Suceava, având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare și uzufruct viger și, în caz afirmativ, să-i dea numărul de telefon x, al persoanei denunțătoare.

A doua zi, în jurul orelor 08,20, a fost sunat pe telefonul mobil de la numărul x de către un domn care s-a recomandat ca fiind C.H. - președintele Curții de Apel Suceava și care i-a spus că a primit numărul de telefon de la S.I. și l-a întrebat ce probleme are. I-a spus domnului președinte că tatăl C.G. a dat la un nepot - C.V., în scris, gospodăria și terenul și că vrea să anuleze contractul de întreținere, după care domnul președinte l-a întrebat dacă dosarul este pe rol și ce număr are. A comunicat domnului președinte că tatăl a deschis acțiunea la Judecătoria Suceava având numărul de Dosar nr. 4091/314/2008. După circa două ore, a fost sunat de către domnul președinte de pe același număr de telefon, care i-a spus că: „a intrat dosarul pe mâini bune, să stau fără nici o grijă și că dosarul este pe masă la el, iar colegii judecători care urmează să judece dosarul sunt lângă el, dar pentru a pronunța o hotărâre favorabilă, definitivă și irevocabilă aceștia pretind suma de 3.000 de euro”.

A fost întrebat dacă este de acord să dea această sumă, însă C.C., știind cuantumul sumei date de S.I., a spus că renunță, suma fiind în opinia sa prea mare. Atunci domnul președinte i-a făcut o altă ofertă, respectiv de 2.300 de euro, bani pentru care va face tot posibilul ca să obțină, prin intermediul colegilor săi, cei care judecă dosarul, o hotărâre definitivă și irevocabilă. Obținând această reducere de la 3.000 de euro la 2.300 euro, persoana denunțătoare a declarat că s-a gândit că domnul președinte este cumsecade și a acceptat să-i dea suma pretinsă de 2.300 euro.

A doua zi, a fost contactat telefonic de președintele C.H. care i-a spus ca întreaga sumă de 2.300 de euro să o pună într-un plic, să-l lipească și să meargă la Stația P. de lângă Bazarul Suceava, unde trebuie să se întâlnească cu o doamnă D. (martora S.D.E. n.n.) Aceasta va veni cu o mașină albă și în momentul când ea este în stația P. o să îl apeleze și să predea plicul acelei doamne.

A primit de la președintele C.H. numărul de telefon al doamnei D. - x. S-a conformat celor spuse de domnul președinte și a sunat-o pe doamna D., spunându-i că are numărul de telefon de la domnul C.H. și că merge în jurul orelor 13,30-14,00 în Suceava la P. de lângă bazar pentru a-i da un plic și dacă poate veni la ora respectivă. La ora stabilită, a ajuns la locul indicat de domnul președinte și a predat acesteia plicul cu cei 2.300 euro. în scurt timp, a fost apelat de domnul președinte care i-a confirmat că a primit plicul și să stea fără grijă, urmând să primească rezultatul acasă, în jurul datei de 1 aprilie 2009.

Nu a putut preciza cu certitudine ziua, dar crede că în jurul datei de 20 februarie 2009 a dat cei 2.300 de euro domnului președinte C.H., prin intermediul doamnei D.

În jurul datei de 16-17 martie, l-a sunat pe domnul președinte pentru a-i reaminti că tatăl său are termen în dosar pe data de 20 martie 2009 și, cu această ocazie, acesta i-a spus să stea din nou fără grijă că, după ce trece data procesului, până maxim la 1 aprilie 2009, el îi va trimite acasă hotărârea definitivă și irevocabilă prin care instanța va decide anularea contractului de întreținere.

Persoana denunțătoare a precizat că numerele de telefon mobil ale domnului președinte, pe care l-a sunat și de pe care a fost sunat sunt x.

De asemenea a mai declarat că înainte de termenul de la instanță, din 20 martie 2009, din discuțiile avute cu domnul președinte acesta l-a întrebat dacă mai cunoaște și alte persoane care au dosare pe rol și sunt greu de rezolvat, deoarece el poate interveni la colegii să-i magistrați ca să-i determine să dea soluții favorabile.

9. Activitatea infracțională legată de implicarea denunțătoarei S.I.:

La data de 5 mai 2009, la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava, persoana denunțătoare S.I. din corn. Bosanci, jud. Suceava, a formulat denunț cu privire la faptul că, in perioada ianuarie-martie 2009, a fost contactat de o persoană care s-a recomandat ca fiind „președintele Curții de Apel Suceava - C.H.” care i-a pretins și primit suma de 2.000 de euro cu titlu de plată a influenței promise asupra magistraților judecători de la Tribunalul Suceava și Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea favorabilă a Dosarului nr. 8156/314/2007 al Tribunalului Suceava, având ca obiect „reziliere contract” și a Dosarului civil nr. 23/314/2004 al Judecătoriei Suceava.

Fiind audiată (vol. II, fila 4510-519), persoana denunțătoare a declarat că, în după-amiaza unei zile din cursul lunii ianuarie 2009, a fost sunat pe telefonul mobil cu nr. x de către o persoană care i-a spus că este președintele Curții de Apel Suceava - C.H. și l-a întrebat dacă are vreo problemă cu un dosar în instanță. L-a întrebat dacă este din Bosanci și dacă știe o persoană S. care are probleme de rezolvat în instanță cu mai multe terenuri.

A fost surprins că este căutat la telefon de o persoană cu o funcție importantă din justiția suceveana și imediat a confirmat că, în aceiași zi, a avut un termen la instanță, respectiv la Tribunalul Suceava, cu un Dosar civil nr. 8156/314/2007, în recurs, având ca obiect „reziliere contract”, care a rămas în pronunțare și care a fost judecat de doamna președintă I.G.

Domnul președinte i-a spus să stea liniștit că rezolvă problema, deoarece va discuta cu doamna judecătoare I.G. și îi va da un rezultat mai târziu. După circa o oră, a fost sunat din nou de președintele Curții de Apel, C.H., de la numărul: x (memorându-l în agenda telefonică la contacte „H.C.”). I-a relatat că a discutat deja cu doamna judecătoare I.G., însă, pentru a i se rezolva problema în mod favorabil, trebuie să dea suma de 1.000 de euro și l-a întrebat dacă este de acord să dea această sumă, în caz contrar încheie subiectul și nu mai colaborează.

„Știind că, de regulă, orice problemă se rezolvă prin stimularea persoanei implicate cu o anumită sumă de bani, nu am rămas surprins că și domnul președinte al Curții de Apel Suceava ar pretinde bani pentru a rezolva un dosar, astfel că imediat am dat răspunsul că sunt de acord să colaborăm și să dau suma de bani pretinsă, respectiv 1.000 de euro.”

Având confirmarea, domnul președinte i-a spus că, pentru vineri, 9 ianuarie 2009, să aibă pregătită suma de bani și să o depună la Banca Transilvania din Suceava prin serviciul W.U. pe numele unei persoane ce îi va fi comunicată prin SMS. înainte de a trimite prima tranșă de bani, a fost atenționat de domnul președinte că mai are un număr de telefon personal, respectiv: X (pe care l-a memorat în telefon cu numele de contact „H.P.”).

La data de 8 ianuarie 2009, orele 08,49, a primit un mesaj de la domnul președinte de pe numărul de telefon X cu următorul conținut: F.B.D. Banca Populare di Sandrio Conto Corrente IBAN: x Italia.

Persoana denunțătoare a declarat că nu a realizat unde trebuie trimiși acești bani, fiind scrisă în limba italiană denumirea băncii, motiv pentru care l-a sunat pe domnul președinte pentru a-i solicita lămuriri suplimentare sau să întâlnească la el la birou. Domnul președinte a refuzat prezența la birou, afirmând că el nu primește persoane în audiență și i-a cerut să se conformeze celor transmise prin telefon dacă vrea să colaboreze în acest mod, dacă nu el renunță.

Persoana denunțătoare S.I. a declarat că a considerat că ceea ce a precizat domnul președinte ar trebui respectat și chiar fiul său i-a sugerat că dumnealui se protejează, deoarece îi pot fi aduși bani „marcați” pentru a dovedi mita și că ar fi bine să depună banii în cont. Tot în cadrul aceleiași discuții, domnul președinte i-a precizat că trebuie să-l sune după ce depune banii la bancă, pentru a-i comunica un cod de pe chitanță și dacă nu știe care este acesta, să o întrebe pe funcționara de la bancă.

În acest context, împreună cu băiatul lui, S.G., s-au deplasat la B. Transilvania din Suceava și a rugat o funcționară de la bancă să depună banii în contul indicat de domnul președinte și, pentru a nu greși, băiatul i-a dat să citească mesajul cu datele de identificare ale destinatarului, (vol. II, fila 525-526).

Persoana denunțătoare a schimbat 1.000 de euro în lei, rezultând 4.426,64 RON, la care s-au mai adăugat 162 lei comision pentru trimitere, banii fiind trimiși la expeditor pe numele băiatului S.G., iar destinatar F.B.D. din Italia, cu mențiunea că acesta ridica 1.000 de euro, așa cum reiese din chitanța de depunere având seria MTCN din 8 ianuarie 2009, depusă la dosarul cauzei.

După ce banii au fost depuși, l-a sunat pe domnul președinte pentru a-i comunica codul de identificare conform înțelegerii. în aceiași zi, la orele 12,59, de la numărul X a primit un mesaj de la C.H. având următorul conținut: „Doresc să vă fac cunoscut că au fost ridicați banii trimiși. Cu stimă C.H.” Recursul în Dosarul nr. 8156/314/2007 a fost respins.

A doua zi, l-a sunat din nou pe domnul președinte și l-a întrebat ce s-a întâmplat, dacă nu s-a rezolvat dosarul așa cum promisese, acesta justificând că o colegă din completul de judecată nu a vrut să-și ia partea de bani trimiși, motiv pentru care nu a fost de acord să dea soluția în favoarea sa. C.H. i-a precizat că se va ocupa de dosarul respectiv și va discuta cu un alt coleg judecător, care va prelua dosarul și în mod sigur va pronunța o soluție favorabilă persoanei denunțătoare.

Timp de o lună, au avut și alte discuții telefonice cu domnul președinte, însă acesta erau foarte scurte, uneori chiar nu răspundea la telefon, dar când vedea apelul pierdut de la persoana denunțătoare suna el și îi spunea să aibă răbdare, că se rezolvă treaba. Tot în cadrul acestor discuții, a fost informat de domnul președinte că nu mai folosește primul număr de telefon, x.

Înjurai datei de 18 februarie 2009, a fost sunat de domnul președinte C.H. care i-a spus că a discutat cu judecătorul care intră în dosar, fără să-i indice numele, însă pentru a-i pronunța o hotărâre judecătorească favorabilă, a pretins suma de 500 de euro, garantând reușita acestui demers.

A avut convingerea și de această dată că lucrurile se vor întâmpla așa cum i le-a prezentat domnul președinte și chiar a replicat: „dacă am dat 1.000 de euro nu mai mă pun la 500 de euro, numai să se rezolve”. înțelegerea a fost ca persoana denunțătoare să trimită cei 500 de euro tot prin serviciul W.U., pe numele unei persoane ce îi va fi comunicată ulterior printr-un mesaj, cu mențiunea că domnul președinte i-a spus că poate să depună banii la orice bancă.

Astfel, la data de 20 februarie 2009, împreună cu fiul său, S.C. a venit la B. Suceava de lângă magazinul Bucovina, după ce, în prealabil, primise un mesaj de la domnul președinte tot de pe numărul x, cu următorul conținut: „G.V. București serviciul W.U.”. La bancă, fiul său a depus suma de 500 de euro, la care s-a mai adăugat comision de transmitere de 30 de euro pe numele indicat, G.V., așa cum rezultă din chitanța de trimitere seria MTCN din 20 februarie 2009, depusă la dosarul cauzei, (vol. II, fila 528-529).

După ce a depus banii, l-a sunat pe domnul președinte pentru a-i comunica numărul de cod atribuit de bancă și, ulterior, el a confirmat primirea banilor. în zilele următoare, a încercat să-l contacteze telefonic pe domnul președinte pe ambele numere de telefon, pentru a afla dacă Dosarul nr. 8156/314/2007 a fost repus pe rol, la un alt complet de judecată, așa cum promisese, dar, de cele mai multe ori, telefonul era închis sau nu răspundea; a fost sunat de acesta de cel mult patru-cinci ori și se interesa dacă persoana denunțătoare a primit vreo citație, urmând ca atunci când va primi citația să-l sune imediat.

La câteva zile, a fost sunat de domnul președinte, care i-a spus că telefoanele au fost ascultate în perioada când au discutat despre bani și că, spre binele comun, pentru a nu avea eventuale probleme, să-și schimbe cartela telefonică pe care o folosea și după ce îi va comunica noul număr și el va proceda la schimbarea cartelei. în aceste condiții, persoana denunțătoare a cumpărat o altă cartelă telefonică cu numărul de apel x și l-a sunat pe domnul președinte pentru a-i comunica noul număr. C.H., la data de 27 februarie 2009, orele 11,46, a transmis următorul mesaj înregistrat în memoria telefonului persoanei denunțătoare: „Bună ziua domnule S., acesta este numărul meu. Cu stimă C.H.”, primit de la numărul de telefon din agendă memorat H. P2: x.

Cu toate că nu a primit nicio citație în legătură cu rejudecarea recursului din Dosarul nr. 8156/314/2007, pe la mijlocul lunii martie 2009, a fost sunat de domnul președinte și întrebat dacă a mai avut un dosar pe rol în instanță având ca obiect „ieșire din indiviziune”. A confirmat că a avut un astfel de dosar și a rămas surprins că știe de el, dar l-a întrebat numărul acestuia. în acel moment nu și-a pus problema cum se face că știe de existența unui dosar al persoanei denunțătoare, dar nu știe numărul lui, așa că i-a comunicat și numărul Dosarului nr. 23/314/2004 al Judecătoriei Suceava și i-a relatat pe scurt conținutul hotărârii.

În urma acestei discuții, domnul președinte i-a spus că va trimite acest dosar la un coleg de-al său de la înalta Curte de Casație și Justiție, care după ce-1 va studia, va pronunța o hotărâre definitivă și irevocabilă ce nu va putea fi atacată de niciuna dintre părți și va anula ieșirea din indiviziune a mamei persoanei denunțătoare. A menționat că, după ce va trimite dosarul la înalta Curte, va primi la domiciliu o comunicare, ceea ce s-a și întâmplat.

Astfel, a primit o adresă (vot II, fila 253-524), ca fiind emisă de Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin care i se aducea la cunoștință că: „Dosarul nr. 23/314/2004 al Judecătoriei Suceava va fi trimis pentru analiză la instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție București, întrucât există o incompatibilitate între magistrații care au judecat această cauză civilă și dacă va exista vreo ilegalitate sau abuz de interes se va dispune în termen legal procedural civil judecarea cauzei prezente de către o altă instanță compatibilă.

Ca urmare a demersurilor noastre, vă vom ține la curent cu decizia instanței superioare care are gradul justificat de a da o decizie definitivă în demersul instanțelor judecătorești, semnată de președinte C.H. și având aplicată ștampila România - Curtea de Apel Suceava - Stema țării.

Acest înscris i-a creat convingerea că, într-adevăr, discuta cu domnul președinte C.H. și acesta a intervenit pentru ca Dosarul nr. 23/314/2004 să fie trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție București, așa cum a promis. După ce a furnizat datele din Dosarul nr. 23/314/2004, a primit de la domnul președinte un mesaj de la numărul de telefon: x, la data de 16 martie 2009, orele 09,17, având următorul conținut: „Bună ziua domnule S., vă fac cunoscut că va trebui urgent pe astăzi să trimiteți 500 de euro la București, pentru ca dosarul dvs. de la Înalta Curte să rămână la fond mâine dimineață. Aștept răspunsul dvs. Cu stimă C.H.”.

La data de 17 martie 2009, persoana denunțătoare s-a deplasat la B. Suceava pentru a depune suma pretinsă de 500 de euro, după ce, în prealabil, a primit un mesaj de la acesta cu numele persoanei căreia trebuia să-i trimită banii,: „C.I. - Pașcani - 500 euro. Mesajul a fost transmis tot de la numărul de telefon x la numărul x, orele 08,19. După acest mesaj, la orele 10,50, a primit un SMS de la domnul președinte cu următorul conținut: „Domnule S., s-a rezolvat problema banilor. Cu stimă C.H.”.

Conform indicațiilor primite, l-a sunat pe domnul președinte și i-a comunicat codul de identificare, respectiv MTCN: x, conform chitanței de trimitere a banilor depusă la dosarul cauzei (vol. II, fila 531-533).

Având în vedere că la data de 17 martie 2009 urma ca Înalta Curte să se pronunțe în dosarul său, în zilele de 18 și 19 martie 2009, a insistat cu telefoane la domnul președinte pentru a afla rezultatul, însă acesta nu răspundea la telefon, dar la data de 19 martie 2009, orele 11,33 a primit un SMS cu următorul conținut: „Bună ziua domnule S., vă sun mai târziu pentru că sunt ocupat pentru moment. Cu stimă C.H..”

Ulterior, deși a încercat, fără succes, de mai multe ori, să-l contacteze pe domnul președinte, a arătat că a stat liniștit că totuși se va rezolva, până când, în data de 1 aprilie 2004, a citit în ziarul „Obiectiv de Suceava” că domnul președinte C.H. al Curții de Apel Suceava declara că cineva se folosește de numele său și are o ștampilă falsă cu inscripția instituției numai că acesta folosește tuș albastru, iar Curtea de Apel Suceava tuș roșu.

A verificat imediat cum arată ștampila aplicată pe comunicarea primită de el și, într-adevăr, avea ștampilele cu tuș albastru atât pe adresă, cât și pe plic, ceea ce i-a dat de gândit, că s-ar putea să existe o altă persoană care s-a dat drept C.H., așa cum scria, de altfel, și în articol și de aceea a hotărât să facă denunț la D. Suceava.

Fiind sesizat, în modalitatea anterior expusă, cu privire la indiciile săvârșirii unor infracțiuni de corupție, în urma audierii amănunțite a persoanelor denunțătoare S.D.E. și S.A.E., în perioada 27-30 martie 2009 și efectuării primelor acte de investigare, organul de urmărire penală, a stabilit următoarele, pe linia identificării autorului:

- ambelor persoane denunțătoare, în urma stabilirii de contacte telefonice, o persoană necunoscută le-a afirmat că este C.H. - Președintele Curții de Apel Suceava;

- ambele aveau în Penitenciarul Botoșani câte o persoană apropiată, S.A.E. pe fratele V.I., iar S.D.E. pe concubinul său, P.I.;

- aspectele judiciare privind pe V.I. și P.I. au făcut subiectul unor articole de presă publicate în mass-media locală în toamna anului 2008;

- persoana necunoscută care pretindea că este C.H. - Președintele Curții de Apel Suceava cunoștea detalii cu privire la deținerea numiților V.I. și P.I. în Penitenciarul Botoșani, cât și termenele la care aceștia se prezentau la instanțele de judecată;

- în relația cu S.A.E., folosește numele lui L.Ș.O., persoană privată de libertate, despre care știe la un moment dat că este pedepsit cu un raport, fiind la camera de izolare; solicită persoanei denunțătoare să trimită pachete cu alimente acestuia.

- persoana denunțătoare S.A.E. a declarat: „pe la sfârșitul lunii decembrie 2008 am fost sfătuită de către C.H. ca atunci când mă duc la penitenciar cu pachet la fratele și aud pe cineva care a intrat la comisie și are rapoarte pentru abateri disciplinare să le dau numărul de telefon pentru a-l contacta, astfel ca în schimbul a 300 de euro el poate rezolva cererea.”

- atât P.I., cât și V.I., au primit în Penitenciarul Botoșani plicuri poștale conținând scrisori prin care erau îndemnați să contacteze numerele de telefon de pe cărțile de vizită cu însemnele C.H. - Președintele Curții de Apel Suceava aflate în aceleași plicuri; plicurile poștale aveau menționate exact camerele în care erau cazați cei doi în Penitenciarul Botoșani;

- persoana care pretindea că este C.H. - Președintele Curții de Apel Suceava dispunea de mult timp liber, având în vedere frecvența apelurilor efectuate, în special seara, cât mai ales numeroasele SMS-uri și e-mail-uri transmise;

- ambele persoane denunțătoare au primit o serie de înscrisuri contrafăcute de la C.H. - Președintele Curții de Apel Suceava, care conțin denumiri ale autorității judecătorești și Ministerului Public, sunt aparent emise în numele acestora cu toate elementele de identificare, incluzând aici semnăturile conducătorilor instituției și ștampilele cu însemnele oficiale. Pe plicurile poștale s-a constatat că sunt aplicate (în număr mai mare decât sunt necesare) impresiuni ale unor ștampile cu denumirile instituțiilor emitente;

- persoana pe numele căreia S.D.E. a efectuat o depunere de 10.000 euro la data de 22 ianuarie 2009 la U.T. Suceava s-a stabilit că este R.C., activitatea de investigare a stabilit, de asemenea, că acesta este unul dintre cei doi asociați ai SC I.B. SRL - spațiu de joacă pentru copii aflat în incinta S.C. Suceava, loc în care S.D.E. a predat, la data de 30 ianuarie 2009, suma de 40.000 euro și, la data de 05 februarie 2009, suma de 5.000 euro.

- persoana pe numele căreia S.A.E. a efectuat depuneri la datele de 13 noiembrie 2008, suma de 3.000 euro, la data de 26 noiembrie 2008, suma de 2.000 euro, la data de 10 decembrie 2008, suma de 1.000 euro, la data de 23 decembrie 2008, suma de 1.200 RON s-a stabilit că este R.S.; a rezultat că toate aceste sume de bani au fost ridicate în aceeași zi de R.S. de la agenții bancare ale R.B. de pe raza mun. Rădăuți.

- s-a luat în calcul faptul că R.C. și R.S. sunt frați; s-a avut în vedere că celelalte nume pe care au fost efectuate depuneri, B. și J., sunt specifice ariei mun. Rădăuți și comunelor limitrofe.

De asemenea, activitatea de investigare a stabilit că R.C. și R.S. sunt frații numitului R.O.;

- despre R.O. s-au obținut următoarele date de interes operativ:

1. Prin Rechizitoriul nr. 305/P/2005 din 11 iulie 2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fapta constând în aceea că, în mod repetat, în realizarea rezoluției infracționale unice, inculpatul, în perioada 27 decembrie 2004-07 ianuarie 2005 l-a indus în eroare pe B.G. afirmând că este procuror PNA și poate să rezolve favorabil mai multe cauze civile aflate pe rolul instanțelor de judecată, primind conform cererii sale de la partea vătămată, în mai multe rânduri, diferite sume de bani, care, în final, s-au ridicat la 9.200.000 ROL. Pentru a nu fi tras la răspundere penală, R.O. a părăsit țara începând cu data de 18 iunie 2005, plecând în Italia.

2. Prin Rechizitoriul nr. 1701/P/2005 din 22 septembrie 2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fapta constând în aceea că, folosind calitatea de reprezentant al Ligii de Apărare a Drepturilor Omului, în luna aprilie 2005, le-a indus în eroare pe părțile vătămate P.E. și W.V., promițându-le că le va scoate fiul, respectiv nepotul, din Arestul I.P.J. Suceava, în schimbul sumei de 1.200 euro.

- s-a stabilit că R.O. se află în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Botoșani și că este cazat în aceeași cameră cu L.Ș.O., persoană care este interpusă în relația cu S.A. E., pentru care „președintele Curții de Apel Suceava, judecătorul C.H.” a solicitat să-i fie trimise pachete.

- în vederea identificării autorului faptelor, la solicitarea Serviciului Teritorial Suceava al D.N.A., Tribunalul Suceava a emis autorizații de interceptare, înregistrare, precum și localizare a convorbirilor telefonice pentru numerele de telefon utilizate de acesta. Apelurile de la posturile telefonice interceptate au fost localizate ca fiind efectuate de pe raza mun. Botoșani. S-a mai constatat că, de pe numerele de telefon interceptate, autorul poartă discuții cu persoanele denunțătoare, persoane private de libertate aflate în Penitenciarul Botoșani, cât și cu frații săi, R.C. și R.S.

În acest sens, s-a evidențiat că prin: Încheierea nr. 92/1 din 27 martie 2009 s-a autorizat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice menționate și a celulei de localizare privind numerele x;

- x și z - utilizate de AN. și x - utilizat de persoana denunțătoare S.D.E., pentru o perioadă de 10 zile; încheierea nr. 94/1 din 31 martie 2009 a fost autorizată interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și comunicărilor efectuate de la posturile telefonice utilizate și a celulei de localizare privind numerele: x - utilizat de A.N. și x și z - utilizate de persoana denunțătoare S.A.E., pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 1 aprilie 2009 și până la data de 29 aprilie 2009; Încheierea nr. 108/1 din 03 aprilie 2009 a fost autorizată interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și comunicărilor efectuate de la posturile telefonice utilizate și a celulei de localizare privind numerele: x; z și x - utilizate de A.N. și x - utilizat de persoana denunțătoare S.D.E., pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 07 aprilie 2009 și până la data de 06 mai 2009; Încheierea nr. 109/1 din 03 aprilie 2009 a fost autorizată interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, comunicărilor efectuate de la posturile telefonice utilizate și a celulei de localizare pentru posturile cu codurile IMEI x și y și numerele: x și y, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03 aprilie 2009 și până la data de 02 mai 2009; Încheierea nr. 122/1 din 03 aprilie 2009 a fost autorizată interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și comunicărilor efectuate de la postul telefonic utilizat și a celulei de localizare privind numărul x utilizat de R.C., pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 03 aprilie 2009 și până la data de 02 mai 2009; încheierea nr. 139/1 din 16 aprilie 2009 a fost autorizată interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și a celulei de localizare privind numărul: x utilizat de R.O., pentru o perioadă de 29 zile, începând cu data de 17 aprilie 2009 și până la data de 15 mai 2009; Încheierea nr. 141/1 din 17 aprilie 2009 prin care a confirmat Ordonanța provizorie dispusă de D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava în Dosarul nr. 22/P/2009, pentru o perioadă de 10 ore, începând cu data de 16 aprilie 2009, ora 14.00 și până la data de 16 aprilie 2009, ora 24.00, privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice și a celulei de localizare privind numărul: x utilizat de R.O.

A subliniat organul de urmărire penală că, în urma punerii în executare a autorizațiilor de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice și comunicărilor efectuate de la posturile telefonice utilizate, a fost evidențiat un amplu material probatoriu din care rezultă probe directe, certe și indubitabile că R.O. este autorul faptelor denunțate, teză susținută de fragmentele redate în cuprinsul actului de sesizare, considerate relevante și având forță probatorie în raport de acuzațiile aduse.

A constatat acuzarea, din conținutul discuțiilor telefonice, ca fiind evidentă și încercarea celor doi învinuiți R.O. și R.S. de a se pune de acord în ceea ce privește distrugerea probelor care i-ar putea incrimina.

În continuarea relevării probatoriului ce stă ca fundament al învinuirilor aduse sus-numiților, se arată în rechizitoriu că, în aceeași măsură, perchezițiile domiciliare au condus la identificarea unor probe de calitate, de natură să contribuie la aflarea adevărului și stabilirea vinovăției persoanelor cercetate.

Aceasta chiar și în condițiile în care învinuitul R.S., la data de 17 aprilie 2009 a distrus o serie de înscrisuri prin incinerare, a dezasamblat calculatorul prin scoaterea hard disk-lui, pregătea ascunderea imprimantei.

Așadar, cu referire la rezultatul efectuării perchezițiilor domiciliare, s-au consemnat următoarele:

1. La data de 17 aprilie 2009, în baza Autorizației de percheziție nr. 3/P din 17 aprilie 2009 dată în Dosarul nr. 2674/86/2009 al Tribunalului Suceava, a fost efectuată percheziția domiciliară la locuința numitului R.C., ocazie cu care, pe lângă alte obiecte, s-au găsit și s-au ridicat:

- Cartea de identitate a vehiculului F. cu nr. de înmatriculare x, în original, emisă la 16 februarie 2009 și având ca proprietar T.A.G.;

- Procura specială nr. 331 din 11 februarie 2009, în original, prin care T.A.G. îl mandatează pe numitul Ț.C.F. să o reprezinte la instituțiile statului în vederea înmatriculării autoturismului marca F.;

- O foaie tip agendă având în antet T.K.T.P. pe fond bleu cu liniaturi orizontale unde sunt consemnate următoarele mențiuni:

„C.L. 7.000 euro - C.O.

1. Drumu Germania 200 de euro ( o masă am plătit eu) R.;

2. Ford Puma (mașina) 5.300 euro + telefoane cartelă G. - România;

3. număr talon + asigurare 180 euro (alte taxe) pe o lună;

4. înapoi benzină etc200 euro (roviniete altele etc. 1.800 km;

5. pe România a mai pus 500 euro (mâncare benzină în lei 200 lei);

6. ajung acasă OK! (spălătorie, benzină, apă pentru ster.);

7. GPS 350 euro;

8. Iași RAR 2 drumuri 100 de euro+ 300 lei benzină, mâncare);

9. 100 lei taxe CRISTI E 600= 25.000.000 (23.500.000 alarma);

10. Rovientă CRISTI E 500 - acte traduceri 100 lei;

11. foto copii fișe de înmatriculare 50 lei, legalizare notar 100 lei;

12. primărie taxă 52 lei, CEC 30 lei; Poleac 20 lei;

13. asigurare 350 lei pe un an, taxă poluare 15.000.000 lei;

14. Suceava 100 lei număr, benzină 50 lei alte cheltuieli mărunte.”

R.C. a declarat că acest autoturism a fost cumpărat la solicitarea fratelui său, R.O., din Germania, prin intermediul lui T.C.F., iar datele consemnate în foaia de agendă sus-menționată reprezintă toate cheltuielile efectuate pentru cumpărarea și înmatricularea autoturismului marca F. cu nr. de înmatriculare x, reprezentând: 7.000 de euro, bani aparținând lui R.O.

- traducerea legalizată din limba germană a certificatului de înmatriculare pentru autoturismul marca F. cu nr. de înmatriculare x, în original;

- xerocopii după certificatul de înmatriculare în limba germană;

- xerocopia contractului de vânzare-cumpărare încheiat între T.C.F. și T.A.G., având ca obiect autoturismul marca F., prețul de 5.000 euro, încheiat la 11 februarie 2009;

- xerocopia după certificatul de autenticitate emis de R.A.R. în 16 februarie 2009 pentru autoturismul F.;

- certificatul de înmatriculare emis de D.R.P.C.I.V. Botoșani în 17 ianuarie 2008 pentru autoturismul marca O. de culoare albastru având nr. de înmatriculare x și proprietar M.L., sat. Băiceni, comuna Curtești, jud. Botoșani, în original;

- certificat de garanție, emis de SC S. SRL Cluj Napoca pentru autoturismul O.A. având nr. de înmatriculare x, în original, reprezentând inspecția tehnică;

- xerocopia poliței de asigurare RCA emisă de SC O. SA la data de 4 august 2008 pentru autoturismul O.A.

În legătură cu documentele ce privesc autoturismul marca O.A. având nr. de înmatriculare x, R.C. a declarat că această mașină a fost adusă la locuința părinților din mun. Rădăuți, din dispoziția lui R.O., pentru a fi folosită de către familie la lucrările de renovare a locuinței. El a fost rugat de fratele R.S. să se ocupe de plata RCA și rovinietă. Nu cunoaște în ce mod R.O. a dispus să ajungă această mașină la domiciliul părinților și dacă el este proprietarul autoturismului.

La aceeași locație a mai fost găsită suma de 18.000 euro, compusă din 28 bancnote de 500 euro și 40 bancnote de 100 euro.

În memoria telefonului mobil marca N. aparținând lui R.C. au fost identificate două numere de contact ale fratelui R.O.: R.O. - x SMS-uri, apeluri recepționate/efectuate în perioada 15 aprilie 2009-17 aprilie 2009; R.O. - x, SMS-uri din 18 martie 2009.

2. La data de 17 aprilie 2009, în baza Autorizației de percheziție nr. 4/P din 17 aprilie 2009 dată în Dosarul nr. 2675/86/2009 al Tribunalului Suceava și a Ordonanței de efectuare a percheziției asupra autovehiculului nr. 22/P/2009 din 17 aprilie 2009, a fost efectuată percheziția domiciliară la domiciliul învinuitului R.O., (vol. V, fila 67- 102), ocazie cu care, în prezența învinuitului R.S., pe lângă alte obiecte, s-au găsit și s-au ridicat:

- din bucătărie, o cutie din carton în care s-a găsit o imprimantă X împreună cu o carte de vizită pe care sunt imprimate numele și calitatea de Președinte al Curții de Apel Suceava, cu numerele de telefon x, adresele de e-mail X și Y, precum și adresa de site X.

- în soba din bucătărie, au fost identificate mai multe documente distruse prin incinerare; filmarea video a reușit fixarea unor fragmente arse ale unor înscrisuri.

- de pe dulapul din bucătărie, un număr de trei mape, din care două cu coperți din vinilin de culoare roșie și una cu coperți din vinilin de culoare albastră ce conțin înscrisuri introduse în folii din plastic transparent în limba română și italiană; despre aceste mape, R.S. a declarat că aparțin fratelui R.O.; în mapa cu coperte din vinilin culoare albastră s-a găsit un plic mic, pe care este scris olograf cu pix culoare albastru și caractere majuscule către S.A.E. - sat Moara Carp Com. Moara Jud. Suceava; peste mențiunile scrise, sunt aplicate multiple linii de culoare albastră în vederea ascunderii celor scrise;

- din dormitorul nr. 2, într-un sac din plastic de culoare neagră, aflat lângă pat, 83 cărți de vizită pe care sunt imprimate numele și calitatea de Președinte al Curții de Apel Suceava, cu numerele de telefon x, adresele de e-mail X și Y, precum și adresa de site X, o sticluță cu tuș pentru ștampile marca K., două înscrisuri cu semnăturile P.D. și R.O. ș.a.

- a mai fost găsită o carte de vizită cu însemnele L.F.N.I.D.O. - Filiala Suceava - Consilier O.R., Strada Cernăuți, municipiul Rădăuți jud. Suceava, e-mail X și nr. tel. X și Y. Cartea de vizită a fost fixată pe peliculă video; cele două numere de telefon mobil consemnate pe această carte de vizită, se regăsesc și pe cărțile de vizită cu însemnele Președintelui Curții de Apel Suceava.

R.S. a prezentat și pus la dispoziție hard-disk intern marca W.D., interfața I.D.E. Paralel ATA, model W., seria constructivă W. de capacitate aproximativă de 40 GB împreună cu o unitate D.V.D., ambele ambalate în folie din aluminiu și care au fost scoase de acesta din curtea imobilului de lângă magazia de lemne. A fost identificată și o unitate centrală de calculator din care lipseau bunurile descrise. în autoturismul O.A. nr. X nu au fost identificate bunuri care să intereseze cauza.

În memoria telefonului mobil marca S.E. aparținând învinuitului R.S. au fost identificate următoarele două numere de contact ale fratelui R.O.: J. - X (număr de telefon care este consemnat și pe cele 83+1 cărți de vizită ca fiind al președintelui Curții de Apel Suceava, C.H., găsite la percheziție) și O. - X. în memoria telefonului mai este memorat la numere de contact și P.D. (P.D. fiind cazat în camera 77 împreună cu R.O. la Penitenciarul Botoșani).

3. La data de 17 aprilie 2009, în baza Autorizației de percheziție nr. 2/P din 17 aprilie 2009 dată în Dosarul nr. 2673/86/2009 al Tribunalului Suceava, a fost efectuată percheziția domiciliară la locuința numitului T.S. (tatăl numitei T.A. și socrul lui R.C.). În urma efectuării percheziției nu au fost constatate bunuri care să intereseze cauza.

4. La data de 28 aprilie 2009, în baza Autorizației de percheziție nr. 5/ PI din 27 aprilie 2009 dată în Dosarul nr. 2771/86/2009 al Tribunalului Suceava, a fost efectuată percheziția asupra suportului de stocare a datelor informatice (vol. V, fila 103 -116) și efectuarea de copii ale mediilor de stocare din Hard disk-ul intern marca W.D., interfața IDE, seria constructivă W. de capacitate aproximativă de 40 GB, predat de învinuitul R.S. Prin operațiile și activitățile desfășurate nu s-au produs pierderi de conținut și nu au avut loc modificări sau înlocuiri la niciuna din structurile și conținutul de informații ale suportului de memorie inspectat. Nu s-au produs pierderi sau distrugeri, suportul de memorie inspectat a rămas în stare echivalent identică cu cea dinaintea începerii activităților.

Valorificând și datele obținute de la Penitenciarul Botoșani, aduce în atenție acuzarea că, în urma examinării documentelor transmise la data de 27 aprilie 2009 de reprezentanții Penitenciarului Botoșani (vol. IV, fila 2-242) s-a constatat că o parte din înscrisurile întocmite de către lucrătorii acestei instituții prezintă interes operativ în cauză, deoarece vizează persoana învinuită R.O., astfel:

La data de 23 aprilie 2009, cu ocazia unui control inopinat efectuat la cam. 77 unde este cazat și învinuitul R.O., a fost descoperită:

- într-un album foto, o filă format A 4 pe care se găsesc aplicate un număr de 22 impresiuni de culoare albastră ale unor ștampile (originalul este pus la dispoziția instanței în plic sigilat, în Anexa nr. 6).

La același control a mai fost identificat un telefon mobil marca N., cu seria IMEI x, cât și un acumulator (pus la dispoziția instanței - Anexa nr. 13).

Bunurile și fila cu impresiunile de ștampile au fost ridicate pe bază de proces-verbal avizat și de judecătorul delegat.

S-a concluzionat că urmărirea penală efectuată în dosar a stabilit cu certitudine că telefonul mobil sus indicat este cel care a fost folosit de învinuitul R.O.

La data 17 aprilie 2009, în urma unui control inopinat efectuat la cam. 77 unde este cazat și învinuitul R.O., au fost descoperite mai multe obiecte interzise, printre care două telefoane mobile, unul marca NEC cu seria IMEI x și unul marca N. cu seria IMEI x, două cartele telefonice O., două ștampile artizanale cu impresiunea „Naționala și internaționala pentru drepturile omului filiala Suceava” și „Liga Biroului International pentru Apărarea Drepturilor Omului Haga România - L.P.”. Ștampile confecționate artizanal (puse la dispoziția instanței - Anexa nr. 7) s-au găsit într-o tușieră improvizată dintr-un ambalaj metalic de formă rotundă, culoare neagră. în interior se afla material textil îmbibat cu substanță de culoare roșie. Una dintre ștampile are diametrul de 4 cm. și mențiunea în limba română „Liga biroului internațional pentru apărarea drepturilor omului Haga” și o mențiune în limba engleză. Cealaltă ștampilă este confecționată din material artizanal cauciucat de culoare albastră, cu diametrul de aproximativ 2,5 cm.

La aceeași dată, 17 aprilie 2009, conducerea penitenciarului a dispus efectuarea unui control inopinat și la cam. 72 - izolare - unde fusese mutat pe timp de trei zile înv. R.O., ca urmare a unui raport de incident; în camera de izolare a fost găsit un telefon mobil marca N. cu seria IMEI x, o cartelă telefonică Orange și două acumulatoare (puse la dispoziția instanței - Anexa nr. 8).

Bunurile identificate au fost ridicate conform procesului-verbal din 24 aprilie 2009 vizat de judecătorul delegat.

În urma unui control inopinat efectuat la cam. 77, la data 08 martie 2009, în perna de la patul persoanei private de libertate R.O. au fost descoperite două telefoane mobile, din care unul în stare de funcționare, marca S. cu seria IMEI x, iar unul marca N., spart, cu seria IMEI x, fără a se putea stabili deținătorul, două acumulatoare și o cartelă SIM O. activă cu nr. x, bunuri care au fost ridicate conform procesului-verbal, vizat de judecătorul delegat.

La data 03 noiembrie 2008, în urma unui control inopinat efectuat în cam. 77 unde este cazat și învinuitul R.O., a fost descoperit un telefon mobil marca S. cu seria IMEI x, un acumulator și o cartelă SIM, fără a se putea stabili deținătorul, bunuri care au fost ridicate conform procesului-verbal, vizat de judecătorul delegat.

Cu ocazia efectuării unei percheziții, la data de 03 octombrie 2008, în cam.77, unde este cazat și învinuitul R.O., asupra persoanei private de libertate L.Ș.O. a fost descoperit un telefon mobil marca M. cu seria IMEI x D 5 A, un acumulator și o cartelă SIM O., bunuri care au fost ridicate conform procesului-verbal întocmit de agent șef A.M. și vizat de judecătorul delegat.

Din datele furnizate de Penitenciarul Botoșani, a rezultat că, la data de 18 aprilie 2009, în cam.77, împreună cu învinuitul R.O., erau cazate următoarele persoane private de libertate (vol. IV, fila 43): 1. L.Ș.O. din data de 07 august 2008; 2. P.D. din data de 27 octombrie 2008; 3. U.C. din data de 27 septembrie 2007; 4. D.M. din data de 24 martie 2008; 5. M.I. din data de 19 martie 2008; 6. M.G. din data de 07 octombrie 2008; 7. M.M. din data de 05 septembrie 2008.

S-a făcut mențiunea că nu au stat cu toții în permanență în aceeași cameră, deoarece în anumite perioade unii au fost mutați în alte camere, atunci când aveau întocmite rapoarte de incident pentru diferite încălcării ale Regulamentului de ordine interioară sau transferați la alte penitenciare în vederea rezolvării unor „afaceri judiciare”.

De asemenea, din datele comunicate de penitenciar a mai reieșit că, în perioada ianuarie - aprilie 2009, persoana privată de libertate R.O. a fost sancționat disciplinar cu zile de izolare de către comisia de disciplină din cadrul unității, pentru nerespectarea obligației de a se conforma dispozițiilor date de organele judiciare, respectiv refuzul de a se prezenta la instanța unde era citat, care potrivit disp. art. 62, lit. e) din H.G. nr. 1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006, sunt considerate abateri foarte grave. în acest context, s-a făcut trimitere la hotărârile comisiei de disciplină, ce au fost confirmate de către judecătorul delegat prin încheiere, în urma contestării de către cel în cauză.

S-a consacrat o secțiune și lucrărilor de specialitate, în cauză efectuându-se, pentru probarea activității infracționale, 6 constatări tehnico-științifice criminalistice și o constatare tehnico-științifică IT, astfel:

1. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 21 mai 2009 al I.P.J. Suceava, Serviciul Criminalistic (vol. III, fila 33-70), expertul criminalist a demonstrat științific și a concluzionat că:

- scrisul depus pe plicul poștal cu inscripțiile P.P.P.A.A.M., având ca destinatar pe P.I., din Penitenciarul Botoșani, având data poștei 14 noiembrie 2009 și scrisul de pe scrisoarea existentă în plicul menționat, au fost executate de către numitul R.O.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „România Curtea de Apel Suceava” depusă pe o carte de vizită pe numele C.H., existentă în plicul poștal cu inscripțiile P.P.P.A.M., având ca destinatar pe P.I., din Penitenciarul Botoșani, având data poștei 14 noiembrie 2009, nu a fost creată cu ștampila originală a Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3 poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava depuse pe plicurile poștale având ca destinatar pe S.D.E., având data poștei 28 ianuarie 2009 și 09 februarie 2009, precum și impresiunile cu aceleași inscripții, depuse pe comunicările nr. 544/P/2009 și 489/P/2009, nu au fost create cu ștampila originală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1 poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

2. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 27 mai 2009 al I.P.J. Suceava, Serviciul Criminalistic (vol. EI, fila 71-130), expertul criminalist a demonstrat științific și a concluzionat că:

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava” depuse pe reversul plicului poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe S.A.E. și având ca dată a poștei 15 ianuarie 2009 nu au fost create cu ștampila originală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 2 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava”, depusă în finalul comunicării înregistrate sub nr. 321/P/481/2009 din 16 ianuarie 2009 nu a fost creată cu ștampila originală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 2 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depusă' pe comunicarea înregistrată sub numărul 389/P din 01 decembrie 2008, nu a fost creată cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depusă pe sentința penală înregistrată sub numărul 287 din 15 decembrie 2008, nu a fost creată cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava, depuse pe sentința penală înregistrată sub numărul 321/P din 10 noiembrie 2008, nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- scrisul depus pe plicul poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe S.A.E. și având ca dată a poștei 02 februarie 2009, a fost executat de către numitul R.O.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava” depuse pe aversul și reversul plicului poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe S.A.E. și având ca dată a poștei 02 februarie 2009 nu au fost create cu ștampila originală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

3. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 71.533 din 19 iunie 2009 al I.P.J. Suceava - Serviciul Criminalistic (vol. III, fila 135-247), expertul criminalist a demonstrat științific și a concluzionat că:

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava” depuse pe reversul plicului poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe P.I. și având ca dată a poștei 28 ianuarie 2009, nu au fost create cu ștampila originală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava” depuse pe comunicarea nr. 544/P, ce are ca destinatar pe P.I., nu a fost creată cu ștampila originală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- scrisul depus pe plicul poștal cu inscripțiile PRIORITAIRE PRIORITY PAR AVION/AIR MAIL, având ca destinatar pe V.I., cu data poștei 09 septembrie 2008 și scrisul de pe scrisoarea existentă în plicul menționat, au fost executate de către numitul R.O.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe plicul poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe V.I.V. și având ca dată a poștei 11 noiembrie 2008, nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe comunicarea nr. 321/P din 10 noiembrie 2008, ce are ca destinatar pe V.I.V., nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe plicul poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe V.I.V. și având data poștei incomplet imprimată, nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse' pe comunicarea nr. 389/01 decembrie 2008, ce are ca destinatar pe V.I.V., nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe reversul plicului poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe V.I.V. și având data poștei 15 decembrie 2008, nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe sentința penală nr. 287 din 15 decembrie 2008, ce are ca destinatar pe V.I.V., nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava” depuse pe reversul plicului poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe V.I.V. și având ca dată a poștei 15 ianuarie 2009, nu au fost create cu ștampila originală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 2 {de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava”, depusă pe comunicarea nr. 321/P/481/2009 din 16 ianuarie 2009, ce are ca destinatar pe V.I.V., nu a fost creată cu ștampila originală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 2 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava”, depusă pe două comunicări, ambele având nr. 403/P din 02 februarie 2009, ce au ca destinatar pe V.I.V., nu au fost create cu ștampila originală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

4. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 30 iunie 2009 al I.P.J. Suceava, Serviciul Criminalistic (vol. III, fila 249-284), expertul criminalist a demonstrat științific și a concluzionat că:

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe plicul poștal ce are ca destinatar pe A.R., data poștei 12 februarie 2009, nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe comunicarea înregistrată sub nr. 3885/2009, ce are ca destinatar pe A.G., nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

5. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 03 iulie 2009 al I.P.J. Suceava Serviciul Criminalistic (vol. III, fila 286-345), expertul criminalist a demonstrat științific și a concluzionat că:

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe plicul poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe V.M. și având ca dată a poștei 24 ianuarie 2009, nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe sentința penală 4321/206/2008, ce are ca destinatar pe V.M., nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „Pentru conformitate cu originalul Grefier”', depusă pe sentința penală 4321/206/2008, ce are ca destinatar pe V.M., nu a fost creată cu ștampila originală cu aceleași inscripții, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 2, poziția 3 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe plicul poștal de culoare albă, ce are ca destinatar pe V.M.I. și având ca dată a poștei 23 februarie 2009, nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunile de ștampilă cu inscripțiile „România - Curtea de Apel Suceava”, depuse pe sentința penală 4321/206/2008, ce are ca destinatar pe V.M.I., nu au fost create cu ștampilele originale ale Curții de Apel Suceava, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 3, poziția 5 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „Pentru conformitate cu originalul Grefier”, depusă pe sentința penală nr. 4321/206/2008, ce are ca destinatar pe V.M.I., nu a fost creată cu ștampila originală cu aceleași inscripții, ci cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 2, poziția 3 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

6. Prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 71.245 din 26 iunie 2009 al I.P.J. Suceava, Serviciul Criminalistic (vol. EI, fila 347-370), expertul criminalist a demonstrat științific și a concluzionat că:

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „România București Ministerul Administrației și Internelor”, depusă pe plicul poștal ce are ca destinatar pe B.I., cu data poștei 02 martie 2008, a fost executată cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 3 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

- impresiunea de ștampilă cu inscripțiile „România București Ministerul Administrației și Internelor” depusă pe comunicarea ce are ca emitent Ministerul Administrației și Internelor și care prezintă în antet mențiunea Nota din 27 februarie 2009, a fost executată cu o ștampilă contrafăcută, a cărei impresiune a fost aplicată pe rândul 1, poziția 3 (de la stânga la dreapta) pe o coală format A4, ridicată din camera de detenție nr. 77 a Penitenciarului Botoșani și înregistrată sub nr. P/34.099 din 24 aprilie 2009.

Urmare a percheziției efectuate la domiciliul în ziua de 17 aprilie 2009, a fost ridicat, printre alte obiecte, de la persoana învinuită R.S., un suport de memorie de tip „hard-disk”, iar în baza autorizației de percheziție nr. 2771/86/2009 emisă la data de 27 aprilie 2009 de Tribunalul Suceava, secția penală, în Dosarul nr. 2771/86/2009, la sediul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava, s-a desfășurat percheziția informatică, constatându-se că suportul de memorie HD01 are următoarele caracteristici și elemente de identificare: HDOI: Suport de memorie de tip „hard-disk”; Marca W.D.C., E.I. - H.D;

S-a dispus efectuarea unei lucrări de specialitate, fiind stabilite obiective prin rezoluția nr. 22/P/2009 din 27 aprilie 2009.

7. Prin Raportul de constatare tehnico - științifică din 13 iulie 2009, specialistul D.N.A. a demonstrat din punct de vedere științific că pe suportul informatic se află urme ale activității infracționale desfășurate de persoana învinuită R.S.

Fiind expuse pe larg metodele de investigare, analiza comparativă a rezultatelor obținute, se evidențiază într-o expunere sintetizată ca relevant că, după finalizarea operațiunilor de inspectare, căutare după cuvinte cheie și extragere context din copia fizică integrală, s-a constatat că pe suportul de memorie obiectiv HDOI au fost procesate mai multe documente electronice care au fost ulterior șterse și care conțin sau fac referire la înscrisuri cu antetul, numere de înregistrare și în numele unor instituții publice.

În conținutul acestora sau pentru susținerea celor prezentate în document se face referire la mai multe funcții și sunt nominalizate persoane care îndeplinesc aceste funcții din cadrul instituțiilor de la care (se pretinde că) emană documentul.

În cuprinsul raportului sunt prezentate ecrane captate după imaginea fizică a suportului de memorie, care conține elemente relevante în sensul acestui obiectiv. Ecranele captate sunt relevante și demonstrează științific crearea și existența înscrisurilor oficiale falsificate: E 01 COMUNICARE; E02 -”COMUNICARE”; E03 - „COMUNICARE”; E04 COMUNICARE; E05 COMUNICARE; E06 H.; E07_P1 H.; E07_P2 H.; E07_03 H.; E08 H.; E09_P1 H.; E09_P2 H.; E10 H.; E.H. DECUPARE; H. WORD PAD; E13 - DOCUMENT DOC02 P01 -WORDPAD PRINȚ PREVIEW.

S-a constatat, de asemenea, că de pe un sistem de calcul care avea în componență și de pe care s-a încărcat sistemul de operare și aplicația Y. Messenger și care era conectat la rețelele Internet, au fost accesate resursele corespunzătoare acestei aplicații prin autentificarea (prin nume utilizator și cuvânt de acces) cu numele de utilizator curtea de apel Suceava.

În marea majoritate a cazurilor, persoana utilizator care deține elementele de securitate pentru utilizatorul electronic în cadrul aplicației Y.M., este persoana utilizator care deține autoritatea și cunoaște elementele de securitate pentru adresa de poștă electronică pusă la dispoziție de firma Y., respectiv ale adresei Curți de Apel Suceava sau corespunzătoare altui subdomeniu Y.

Conchide organul de urmărire penală, prin relaționare la aspectele relevate de percheziția sistemului informatic, că s-a demonstrat, fără echivoc, prin conținutul raportului, faptul că înscrisurile oficiale false care fac obiectul cauzei au fost cu siguranță procesate pe un sistem de calcul din componența căruia făcea parte suportul de memorie obiectiv HD01, cu caracteristicile mai sus date, ridicat cu prilejul percheziției domiciliare. în plus, constatarea existenței adresei Curți de Apel Suceava pe suportul de memorie utilizat de învinuitul R.S. se constituie în probe de vinovăție pentru faptele comise de acesta.

Făcându-se în final și analiza probatoriului testimonial care fundamentează acuzațiile aduse celor doi inculpați, R.O. și R.S., se consemnează că au fost audiați în calitate de martori:

1. S.D.E., care a făcut depoziție completă cu privire la împrejurările comiterii faptelor; a pus la dispoziția organelor de urmărire penală toate datele deținute, înscrisuri primite, înregistrarea propriilor convorbiri și comunicări pe care le-a purtat cu persoana învinuită R.O., un telefon mobil marca N., serie IMEI x și 5 cartele SIM O.; depoziția martorei a contribuit la aflarea adevărului, stabilirea împrejurărilor de comitere a infracțiunilor și la identificarea autorului.

2. P.I. concubinul numitei S.D.E., confirmă în totalitate cele denunțate de sus numita; a pus la dispoziția organelor de urmărire penală înscrisuri pe care le-a primit în Penitenciarul de Maximă Siguranță Botoșani.

3. S.A.E. care a făcut depoziție completă cu privire la împrejurările comiterii faptelor; a pus la dispoziția organelor de urmărire penală toate datele deținute, înscrisuri, formulare W.U. prin care au fost expediați bani persoanelor indicate de persoana învinuită, înregistrarea propriilor convorbiri și comunicări pe care le-a purtat cu învinuitul R.O.; depoziția martorei a contribuit la aflarea adevărului, stabilirea împrejurărilor de comitere a infracțiunilor și la identificarea autorului.

4. V.C. fratele numiților V.I. și S.A.E., prin depoziția sa confirmă cele denunțate de S.A.E.; a dat curs solicitărilor primite de a accepta trimiterea pe numele său a unor sume de bani persoanelor indicate de persoana învinuită.

5. V.I. martor aflat în Penitenciarul Botoșani, este persoana pentru care S.A.E. a întreprins demersuri de punere în libertate; cu ocazia audierii, acesta a pus la dispoziție un plic cu o scrisoare semnată de un anume Tiron Paul, ce îi era adresată și pe care a primit-o în penitenciar la data de 19 septembrie 2008; în scrisoarea olografă semnată Tiron Paul i se oferea ajutorul pentru a fi pus în libertate și i se indica să apeleze un număr de telefon; în plic a mai găsit o carte de vizită a președintelui Curții de Apel Suceava, C.H. conținând date de contact; numerele de telefon mobil consemnate pe cartea de vizită sunt x, z, y; confirmă cele denunțate de S.A.E.; și acest martor a pus la dispoziția organelor de urmărire penală mai multe înscrisuri primite, printre care și cartea de vizită.

6. B.I. care, fiind audiat în calitate de martor, a făcut depoziție completă cu privire la împrejurările comiterii faptelor; a pus la dispoziția organelor de urmărire penală toate datele deținute, un înscris primit, înregistrarea propriilor comunicări pe care le-a purtat cu persoana învinuită R.O., formulare W.U. de depunere a banilor.

7. B.M.A., este soția numitului B.I., iar prin depoziția dată, confirmă în totalitate cele denunțate de acesta din urmă cu privire la circumstanțele comiterii faptei.

8. C.V., martor care cunoaște că ginerele său a întreprins demersuri de angajare prin procurorul V.M. și confirmă, la rândul său, aspectele denunțate de B.I..

9. V.M. care, în cuprinsul depoziției, relatează în mod detaliat împrejurările comiterii faptelor de către persoana învinuită; a pus la dispoziția organelor de urmărire penală cele două hotărâri judecătorești false, formulare W.U. de depunere a banilor; depoziția martorei a contribuit la aflarea adevărului și stabilirea împrejurărilor de comitere a infracțiunilor.

10. V.M., soțul numitei V.M., confirmă în totalitate cele denunțate de aceasta.

11. C.A., martorul a făcut depoziție completă cu privire la modalitatea și împrejurările comiterii faptelor și a pus la dispoziția organelor de urmărire penală formularele W.U. de expediere a sumelor de bani, împreună cu un înscris de mână pe care și-a consemnat numerele de telefon ale persoanei învinuite.

12. C.V., soția numitului C.A., prin depoziția dată a confirmat în totalitate cele denunțate de soțul său.

13. B.V., care a făcut depoziție completă cu privire la modalitatea și împrejurările comiterii faptelor și a pus la dispoziție propriile comunicări efectuate cu persoana învinuită, formulare W.U. de expediere a sumelor de bani, o comunicare primită de la persoana învinuită.

14. S.A. prin depoziția făcută, confirmă aspectele denunțate de B.V.

15. B.C. soțul numitei B.V., prin depoziția dată în dosar, confirmă în totalitate aspectele denunțate de aceasta.

16. A.R. martora făcând depoziție completă cu privire la modalitatea și împrejurările comiterii faptelor și punând la dispoziție propriile comunicări efectuate cu persoana învinuită, formulare Western Union de expediere a sumelor de bani, o comunicare primită de la persoana învinuită.

17. A.G. confirmă prin depoziția dată aspectele denunțate de soția sa.

18. C.C. martor care a făcut o depoziție completă cu privire la aspectele denunțate și a pus la dispoziție propriile comunicări efectuate cu persoana învinuită, două înscrisuri de mână pe care și-a consemnat numerele de telefon ale persoanei învinuite; declarația sa se coroborează cu depoziția martorei S.D.E. cu privire la remiterea sumei de bani.

19. C.A. confirmă în cuprinsul depoziției aspectele denunțate de tatăl său C.C.

20. S.I. care a făcut depoziție completă cu privire la aspectele denunțate și a pus la dispoziție propriile comunicări efectuate cu persoana învinuită, un înscris primit de la persoana învinuită, formulare W.U. de trimitere a sumei de bani.

21. S.C. confirmă în cuprinsul depoziției aspectele denunțate de tatăl său, S.I.

22. R.C. martorul este fratele persoanelor învinuite R.O. și R.S.

23. T.A.G. care, prin depoziția dată, confirmă aspectele relatate de R.C., soțul său, precum și folosirea numărului de telefon X de către R.O.

24. J.V. martorul este cel care a vândut autoturismul O.T. la data de 15 ianuarie 2009 lui P.A. tatăl P.D.; depoziția acestuia este relevantă, deoarece R.O. a stabilit contactul telefonic, iar sumele de bani provin de la persoanele denunțătoare V.M. - 2.000 euro și S.A.E. - 2.000 RON, primite de martor prin W.U.

25. Ț.C.F. este persoana care a adus pentru R.O. de la care a primit nr. de telefon x și adresa de e-mail, autoturismele O.A. și F.; a pus la dispoziție corespondența de poștă electronică purtată cu R.O.

26. R.C.D. care este sora lui R.O.; exista suspiciunea că este persoana indicată de persoana denunțătoare B.V., care a primit sumele de bani din Gara Burdujeni, însă în urma confruntării efectuate, s-a stabilit că cele două nu s-au întâlnit vreodată.

27. R.I. care este sora lui R.O. și prietena lui F.B., declarația acesteia coroborându-se cu materialul probator administrat.

28. G.V. familia martorului este prietenă de familie cu cea a persoanei învinuite R.O.; cel audiat confirmă un număr de telefon al învinuitului, x, precum și ridicarea unor sume de bani la insistențele acestuia prin serviciul W.U.

29. H.M. persoană ce a lucrat la construirea unor sobe la locuința familiei R. din Rădăuți, în perioada februarie - martie 2009. În cursul lunii aprilie, este contactat telefonic de învinuitul R.O. de la x, care își declină calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava și îi solicită să-i găsească un teren.

30. C.V. ce confirmă contactarea telefonică descrisă de martorul H.M.

31. G.G.M. ce confirmă primirea unei sume de bani de 100 euro prin serviciul W.U. în contul unei datorii față de fratele ei H.V. din Penitenciarul Botoșani, de la membrii familiei R.

32. L.P.C. Martorul este căsătorit cu R.G.A. Confirmă primirea unor sume de bani pe numele său, la indicațiile lui R.O.

33. L.G.A. care este sora învinuitului R.O.; depoziția sa este relevantă în cauză cu privire la sumele de bani ridicate și cumpărarea autoturismului O.A. - nr. x și se coroborează cu cea a martorului L.P.C.; aceasta a pus la dispoziția organelor de urmărire penală, în original, actele autoturismului.

34. P.A. Martorul este tatăl persoanei private de libertate P.D., declarația acestuia fiind apreciată de către organul de urmărire penală ca parțial sinceră. Astfel, s-a arătat că, deși recunoaște împrejurările reale în care a dat curs solicitării fiului său, P.D., de a-i cumpăra un autoturism O.T. înmatriculat BT 87 PAV de la martorul J.V., a omis să declare primirea sumei de 20.000 euro la data de 30 ianuarie 2009 de la R.S., aspect confirmat de declarațiile date de R.C. și R.S.

În opinia acuzării, relevant pentru acest aspect este faptul că a declarat că nu avea posibilități financiare de a cumpăra autoturismul: „Pe la începutul lunii ianuarie 2009, am fost sunat de către D. din penitenciar și mi-a spus că a găsit la Rădăuți, de vânzare, un autoturism marca O.T. și dacă corespunde din punct de vedere tehnic, el ar vrea să o cumpere pentru el, deoarece dispune de banii necesari. Mi-a fost comunicat prețul mașinii ca fiind de 2.700 euro. Eu când am auzit de intenția lui de a-și cumpăra mașina, l-am întrebat de unde dispune de această sumă, deoarece eu nu am posibilitatea materială de a-i cumpăra mașina, în condițiile în care nici nu o poate folosi fiind închis.”

Din relațiile obținute de la SC B. SA Botoșani a rezultat că P.A., la data de 02 februarie 2009, constituie un depozit de 41.000 RON, pe care îl retrage integral la data de 21 aprilie 2009.

La data de 12 februarie 2009, la aceeași bancă, acesta constituie un depozit de 1.000 euro, din care retrage la data de 23 februarie 2009 suma de 497 euro și la data de 02 aprilie 2009 suma de 496 euro.

Data de 30 ianuarie 2009 a fost într-o zi de vineri, iar data de 02 februarie 2009 într-o zi de luni, fiind prima zi lucrătoare ulterioară zilei de 30 ianuarie 2009.

S-a pus accent pe faptul că, data de 21 aprilie 2009, a fost prima zi lucrătoare după sărbătorile pascale, cu mențiunea că, la data de 18 aprilie 2009, în interesul urmăririi penale efectuate în Dosarul nr. 22/P/2009, învinuitul R.O. a fost transferat în arestul I.P.J. Suceava.

Conform procesului verbal din 22 iunie 2009 (vol. VII, filele 296-308), între P.D. și tatăl său, Pavel Aurel, are loc o discuție telefonică (interceptată în baza autorizației de interceptare și înregistrare nr. 109/1 din 03 aprilie 2009 emisă de Tribunalul Suceava) la data de 06 aprilie 2009, ora 10:51:30, când AN (identificat ca fiind P.D.) de la postul telefonic având cod IMEI: x, în care a fost introdusă cartela reîncărcabilă cu numărul de apel x, apelează postul telefonic x, la care răspunde un bărbat (identificat ca fiind tatăl său, P.A.), dialogul celor doi, considerat relevant, fiind redat în cuprinsul rechizitoriu lui.

35. P.M. acesta fiind frate cu P.D., încarcerat în Penitenciarul Botoșani, din anul 2005, aflându-se în executarea unui mandat al pedepsei privative de liberate a închisorii, cu durata de 4 ani, pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt, conducere fără permis și părăsirea locului accidentului; deține numărul de telefon utilizat de P.D., respectiv x; dintre colegii de cameră ai lui Dragoș, l-a cunoscut prin telefon pe R.O., însă personal nu l-a văzut niciodată direct la sectorul de vizită al penitenciarului. Din discuțiile avute cu fratele D. și cu R.O., a înțeles că sunt buni prieteni.

La data de 24 decembrie 2008, a fost sunat de fratele P.D., care i-a cerut să meargă prin oraș, în locurile unde se află de regulă expuse mașini pentru vânzare și, în situația că va depista anunțuri la o mașină al cărei preț nu depășește 2.000 - 2.500 euro, să ia numărul de telefon și să-l comunice lor. P.D. i-a explicat că R.O. are de primit niște bani de la o persoană din Suceava și dacă el este de acord cu prețul convenit cu vânzătorul, îi va trimite banii prin serviciul W.U. pe numele său.

De asemenea, i-a explicat că procedura este simplă, că poate merge la orice bancă care are serviciul W.U., unde să spună că are de primit o sumă de bani de la persoana pe care i-o va indica printr-un SMS și codul de identificare. A considerat că face un gest pentru fratele lui, să-l ajute pe colegul său de cameră, R.O., despre care îi spunea mereu că sunt buni prieteni.

În data de 24 decembrie 2008, a discutat pe același număr de telefon și cu R.O., care îl rugase să dea detalii despre caracteristicile mașinii, urmând să-i spună că banii se pot ridica. A dat curs solicitării și a văzut un O.A. de culoare albastru metalizat spre verde, cu nr. x, cu un anunț de vânzare, conținând număr de telefon și mențiunea că prețul este negociabil. A reținut numărul de telefon și l-a comunicat lui P.D. în discuție a intervenit și Ovidiu, care a insistat să mai caute și alte mașini.

După circa jumătate de oră, a fost sunat de către R.O., care i-a spus să meargă din nou la prima mașină din zona Bazarului, că s-a înțeles cu proprietarul să cumpere acea mașină cu 2.000 euro, dar el să o examineze mai cu atenție, dacă mașina arată bine și dacă merită banii.

Până a se deplasa la mașină, i-a spus să meargă la bancă, la serviciul W.U., de unde trebuie să ridice suma de 3.000 euro, de la o persoană din Suceava, căreia nu-i mai reține numele, dându-i și codul de identificare.

Fiindu-i prezentată chitanța de trimitere bani prin Serviciul W.U. de la B. Suceava, din 24 decembrie 2008, de unde rezultă că V.C. a expediat suma de 3.000 euro, la care se adaugă comision de trimitere 109 euro, pe numele P.M. din Iași, declară că și-a amintit de acest nume și, într-adevăr, această persoană i-a fost indicată de R.O., însă banii i-a ridicat de la B. Botoșani, cu mențiunea că are și domiciliul tot în Botoșani, la adresa părinților. Nu cunoaște de ce s-a indicat că ar fi din mun. Iași.

După ce a ridicat banii, R.O. l-a rugat să se deplaseze în zona Bazarului, unde era parcat Opelul Astra de culoare albastru spre verde, pentru că urma să ajungă proprietarul, căruia să-i dea suma de 2.000 euro și restul de bani să-i păstreze.

În cauză au fost luate măsuri asigurătorii, după cum urmează:

- prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 21 aprilie 2009 a fost indisponibilizată și s-a instituit sechestru asigurător în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, a sumei de 18.000 euro, ridicată la data de 17 aprilie 2009, conform procesului-verbal de percheziție domiciliară, de la locuința numitului R.C.; întreaga sumă de bani a fost depusă la C.E.C. - Sucursala Suceava, într-un cont pe numele numitului R.C., la dispoziția organului judiciar - D.N.A - Serviciul Teritorial Suceava, până la soluționarea cauzei de către instanța de judecată (vol. V, filele 151-158);

- prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 27 mai 2009 (vol. V, filele 159-173) s-a dispus: a) indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune a următoarelor bunuri: un laptop F.S.C., model L.; un sistem GPS marca A.; un sistem de alarmare V.P., instalat pe autoturismul F.P., cu numărul de înmatriculare x; un C.D.P. și două D.P. incorporate în tetiere; o husă pentru automobil „R.F.”; b) indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune a autoturismului cu numărul de înmatriculare x, marca F., varianta x, de culoare gri, capacitate cilindrică 1596 cm3, cu numărul de identificare x, înmatriculat pe numita T.A.G.;

- prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 02 iunie 2009 (vol. V, filele 176-183), s-a dispus indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, a autoturismului cu numărul de înmatriculare x, marca O.T., Tip S93 COUPE, de culoare roșu, capacitate cilindrică 1389 cm3, cu numărul de identificare x, înmatriculat pe numitul P.A., din Mun. Botoșani, Calea Națională;

- prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din data de 15 iunie 2009 (vol. V, filele 184-199), s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra: a) autoturismului cu numărul de înmatriculare SV-09-JMG, marca O.A.-F-CC, nr. identificare x, capacitate cilindrică 1389 cm3, de culoare verde; b) autoturismului cu nr. de înmatriculare x, marca O.A. 1,41, nr. identificare x, capacitate cilindrică 1389 cm3, de culoare albastru metalizat.

Referitor la măsuri în legătură cu înscrisurile falsificate, mențiunile au fost în sensul că, în baza art. 170 C. proc. pen. și art. 348 C. proc. pen., urmează ca instanța competentă să dispună desființarea totală a înscrisurilor falsificate întrucât acestea constituie produsul infracțional în raport cu art. 288, 291 alin. (1) C. pen.

Față de persoana învinuită R.S. s-a început urmărirea penală prin rezoluția nr. 22/P/2009 din 02 iulie 2009, învinuirile și drepturile procedurale fiind-i aduse la cunoștință la data de 03 iulie 2009, în prezența apărătorului său ales.

La termenul de judecată din data de 02 aprilie 2012, în preambulul dezbaterilor, instanța, în temeiul art. 38 C. proc. pen. cu trimitere la art. 33 lit. a) C. proc. pen., a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpatul R.S. și emiterea adresei către Serviciul Registratură din cadrul Tribunalului Suceava, în vederea repartizării noului dosar format aceluiași complet de judecată, în conformitate cu disp. art. 99 alin. (4) din Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, cu modificările și completările ulterioare.

În continuare, instanța, având în atenție voința inculpatului R.O. care a învederat, asistat fiind de apărătorul său ales, că dorește să se urmeze procedura simplificată în concordanță cu disp. art. 3201 C. proc. pen., a adus la cunoștința acestuia infracțiunile pentru care a fost deferit justiției și a procedat la ascultarea lui sub aspectul recunoașterii faptelor imputate, astfel cum au fost descrise în rechizitoriu și însușirii probelor administrate în cursul urmăririi penale, poziția procesuală exprimată fiind consemnată în proces-verbal separat, atașat la dosarul cauzei.

În consecință, instanța, constatând cauza penală privind pe inculpatul R.O. în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri, prin relaționare și la incidența disp. art. 3201 C. proc. pen., concluziile părții interesate, precum și ale reprezentantului parchetului fiind consemnate detaliat în încheierea de ședință din data de 02 aprilie 2012, care face parte integrantă din sentință.

Astfel fiind, analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarele:

Raportând conținutul legal al textelor de lege incriminatorii la situația de fapt pentru care inculpatul R.O. a fost trimis în judecată și pe care el a recunoscut-o întocmai, probată fiind cu certitudine, dincolo de orice îndoială, cu dovezile administrate în timpul urmăririi penale, însușite în mod necondiționat de către acesta și apreciate ca legale și temeinice de către instanță, s-a conchis că faptele imputate, constând în aceea că:

1. În cursul lunii ianuarie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare S.D.E. din mun. Suceava suma totală de 55.000 euro, afirmând că are influență asupra judecătorilor de la Judecătoria Suceava, funcționarilor de la Institutul de Medicină Legală „M.M.” București și procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu având ca rezultat punerea în libertate din Penitenciarul Botoșani a inculpatului Popovici Ion, cercetat în stare de arest preventiv în Dosarul nr. 7421/314/2008 aflat pe rolul Judecătoriei Suceava, întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective, ale infracțiunii unice de trafic de influentă prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

2. În perioada octombrie - decembrie 2008, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare S.A.E. din corn. Moara, jud. Suceava suma totală de 9.000 euro, afirmând că are influență asupra funcționarilor de la Institutul de Medicină Legală „M.M.” București, asupra judecătorilor din subordinea sa și procurorului de ședință de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu având ca rezultat punerea în libertate din Penitenciarul Botoșani a persoanei private de libertate V.I., condamnat definitiv de Tribunalul Suceava la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă de omor, iar în perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la persoana denunțătoare S.A.E. din corn. Moara, jud. Suceava, suma totală de 3.200 RON, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 3426/314/2008 al Judecătoriei Suceava privind pe V.G. (tatăl persoanei denunțătoare), întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective, ale infracțiunii continuate de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (un număr de două acte materiale);

3. În cursul lunii februarie 2009, atribuindu-și calitatea de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare B.I. din corn. Brodina, jud. Suceava, suma de 4000 euro, cu titlu de plată a influenței promise asupra generalului M.V., pentru ca ultimul să dispună angajarea lui B.I. la Centrul Regional de Imigrări Rădăuți din subordinea Ministerului de Interne, întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

4. În perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați din subordine, de la persoana denunțătoare V.M. din corn. Șcheia, jud. Suceava, suma de 12.000 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în Dosarul civil nr. 4321/206/2008 al Judecătoriei Suceava și, în luna februarie 2009, a pretins și primit de la persoana denunțătoare V.M., cu titlu de plată a influenței promise asupra funcționarilor din Prefectura Suceava, suma de 2000 euro, pentru obținerea titlului de proprietate privind suprafața de teren care face obiectul Dosarului civil nr. 4321/206/2008 al Judecătoriei Suceava, întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunii continuate de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (un număr de două acte materiale);

5. În luna decembrie 2008, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare C.A. din corn. Moara, jud. Suceava, cu titlu de plată a influenței promise asupra judecătorilor din subordinea sa, suma de 4000 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, favorabile numitei T.I. (soacra sa), întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

6. În perioada februarie - martie -2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare B.V. din corn. Moara, jud. Suceava, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați (judecători și procuror) de la înalta Curte de Casație și Justiție, suma de 6.000 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 9936/1992, în sensul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile prin care să se decidă că tatălui ei îi aparține pământul în litigiu, deoarece era bun propriu al bunicii; în luna martie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare B.V. din corn. Moara, jud. Suceava, cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați judecători de la înalta Curte de Casație și Justiție, suma de 7.000 euro, din care a primit efectiv 4.700 euro, pentru ca aceștia să îndeplinească acte de serviciu în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 3039/2009, în sensul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile mamei vitrege S.A. și, la începutul lunii aprilie 2009, atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare B.V. din corn. Moara, jud. Suceava, suma de 10.000 RON cu titlu de plată a influenței promise asupra unui notar pentru soluționarea favorabilă a succesiunii după mama sa, întrunesc elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective, ale infracțiunii continuate de trafic de influentă prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (un număr de trei acte materiale);

7. În perioada decembrie 2008 - februarie 2009, atribuindu-și calitatea de. președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare A.R., cu titlu de plată a influenței promise asupra colegilor magistrați (judecători) de la, Înalta Curte de Casație și Justiție, suma de 1.400 euro, echivalentul a 5.850 lei, în vederea soluționării favorabile a Dosarului civil nr. 203/C/2006. al Tribunalului Suceava, pentru ca magistrații să dea o hotărâre judecătorească favorabilă, definitivă și irevocabilă, prin care să decidă atribuirea suprafeței de 4,53.0 m.p., teren grădină soțului - A.R., ca urmare a anulării contractului de vânzare-cumpărare din 18 decembrie 2000, ca fiind fals, întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective, ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

8. Atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare S.I., în perioada ianuarie-martie 2009, suma de 2.000 de euro, cu titlu de plată a influenței promise asupra magistraților judecători de la Tribunalul Suceava și Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea favorabilă a Dosarului nr. 8156/314/2007 al Tribunalului Suceava, având ca obiect „reziliere contract și a Dosarului civil nr. 23/314/2004 al Judecătoriei Suceava, întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunii de trafic de influentă prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

9. Atribuindu-și calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, a pretins și primit de la persoana denunțătoare C.C. suma de 3.000 de euro, din care a primit suma de 2.300 euro, pentru a interveni la judecătorul de la Judecătoria Suceava, pentru ca acesta să admită acțiunea deschisă de tatăl său - C.G., în Dosarul nr. 4G91/314/2008, având ca obiect „rezoluțiune contract de vânzare - cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager” în contradictoriu cu C.V., întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Cat privește relevanța probelor administrate în speța dedusă judecății, s-a subliniat că:

Depozițiile martorilor denunțători sunt reținute și de către instanță ca fiind concludente, în condițiile în care se coroborează cu celelalte mijloace de probă considerate obiective.

Însă, în cazul analizat, coroborarea punctuală a conținutului convorbirilor telefonice interceptate, a acestora cu probele testimoniale administrate, care reconstruiesc ideologic o înșiruire cronologică a contactelor stabilite de către inculpatul R.O. cu celelalte persoane care au fost implicate în diverse modalități în traiectoria infracțională de el trasată, a deplasărilor și întâlnirilor, constatările tehnico-științifice și declarația de recunoaștere necondiționată a celui în cauză, oferă o perspectivă lămuritoare asupra vinovăției acestuia, dezvăluind acțiunile plănuite și executate ce au intrat în sfera ilicitului penal. S-a reținut că utilitatea depozițiilor martorilor denunțători în lămurirea împrejurărilor de fapt și de drept ale cauzei produce consecințe și în planul altor soluții ce vor fi date în cauză, cu referire la stabilirea cuantumurilor sumelor ce vor fi restituite. în acest sens, dincolo de probele testimoniale, s-a constatat că stau dovadă și înscrisurile existente la dosar, în baza acestora putându-se reface circuitul sumelor de bani și identifica persoanele implicate în vehicularea lor.

Analizând materialul probator ce fundamentează acuzațiile aduse, pe care se întemeiază rechizitoriul, instanța de fond a considerat ca fiind probate cu certitudine următoarele împrejurări de fapt: relațiile dintre inculpatul R.O. și martorii denunțători, stabilite prin contacte telefonice; problemele juridice ale martorilor denunțători (ori ale persoanelor apropiate acestora) în privința cărora inculpatul urma să determine persoane publice să adopte soluții ce le sunt favorabile (precum și interesul unuia dintre ei - B.I. - de a se angaja, prin cumpărarea influenței, într-o structură a statului); influența pe care inculpatul a lăsat să se creadă că o are asupra unor magistrați și a altor categorii de funcționari publici competenți să rezolve probleme din aria de interes vizată de denunțători; acțiunea inculpatului de pretindere și primire a sumelor de bani, pentru sine, pe filiera anterior descrisă, de la persoanele denunțătoare, cu titlu de plată a traficului de influentă.

Așadar, sub aspectul laturii obiective, s-a concluzionat după cum urmează:

Inculpatul R.O., aflat în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul de Maximă Siguranță Botoșani, prin stabilirea exclusivă de contacte telefonice cu persoanele denunțătoare, a lăsat să se creadă că este președintele Curții de Apel Suceava sau Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, identități în legătură cu care a afirmat că are influență asupra judecătorilor, procurorilor, experților I.M.L., a unui funcționar din conducerea M.I.R.A. și îi poate determina pe aceștia să îndeplinească acte din sfera atribuțiilor de serviciu de natură să rezolve realizarea intereselor cumpărătorilor de influență.

Pretinderea sumelor de bani și primirea acestora (prin interpuși) se circumscriu acțiunilor alternative prevăzute în textul de încriminare. Scopul pretinderii banilor și acceptul remiterii de către denunțători este, fără îndoială, dovedit, așa cum s-a conturat în materialul probator administrat. De asemenea, convingerea denunțătorilor a fost că inculpatul își poate exercita influența asupra unor persoane competente, în direcția satisfacerii intereselor lor.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, s-a reținut că vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției directe calificată prin scop.

De asemenea, s-a reținut că faptele inculpatului R.O. care,

10. În realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal având data poștei 28 ianuarie 2009, persoanei denunțătoare S.D.E. - Documentul este o comunicare nereală adresată numitului P.I., având ca emitent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu nr. 544/P/2009, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, procuror general V.M. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele unității de parchet. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului P.I. în Penitenciarul Botoșani.

- a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal având data poștei 09 februarie 2009, persoanei denunțătoare S.D.E. - Documentul, datat 09 februarie 2009, este o comunicare nereală adresată numitului P.I., având ca emitent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu nr. 489/P/2009, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, procuror general V.M. și având aplicată ștampila contrafăcută a unității de parchet.

Întrunesc elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) și folosirea instrumentelor oficiale false (2 acte materiale) prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.

11. În realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- folosindu-se fără drept de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a transmis persoanei denunțătoare S.A.E. – Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava cu nr. 321/P/2008, datată 10 noiembrie 2008, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani;

- a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal având data poștei 15 ianuarie 2009, persoanei denunțătoare S.A.E. - Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava cu nr. 321/P/481/2009, datată 16 ianuarie 2009, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, procuror șef E.C. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele unității de parchet. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani;

Folosindu-se fără drept de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a transmis persoanei denunțătoare S.A.E. - Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.I.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava cu nr. 389/P din 01 decembrie 2008, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani;

- folosindu-se fără drept de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a transmis persoanei denunțătoare S.A.E. - Documentul este Sentința penală nr. 287 din 15 decembrie 2008 dată în Dosarul nr. 4986986/2008, adresată numitului V.I.V., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava. O copie a documentului falsificat a fost expediată de persoana învinuită prin poștă și martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani;

- a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, în dublu exemplar, l-a expediat martorului V.I. în Penitenciarul Botoșani - Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.I., având ca emitent Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cu nr. 403/P/2009, datată 02 februarie 2009, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, procuror general V.M. și având aplicată ștampila contrafăcută a unității de parchet;

- folosindu-se fără drept de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, având ca destinatar pe V.G., l-a transmis persoanei denunțătoare S.A.E. - Documentul este o comunicare nereală adresată numitului V.G., având ca emitent Curtea de Apel Suceava cu nr. 3288/2009, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava, întrunesc elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale), uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale), folosirea instrumentelor oficiale false (6 acte materiale) prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. și uzurparea de calități oficiale (4 acte materiale ) prev. de art. 240 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.;

12. În realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal având data poștei 02 martie 2009, persoanei denunțătoare B.I. - Documentul este o comunicare nereală adresată persoanei denunțătoare B.I. având ca emitent Ministerul Administrației și Internelor București,ca număr mențiunea” Nota din 27 februarie 2009”. Comunicarea este semnată în fals la rubrica Secretar de Stat, B.R. și prezintă aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele MAI București;

Întrunesc elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective, ale infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.;

13. În realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență, folosindu-se fără drept de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal având data poștei 24 ianuarie 2009, persoanei denunțătoare V.M. - Documentul este sentința civilă nr. 309 din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel Suceava și privește judecarea apelului privind pe V.M., în Dosarul civil nr. 4321/206/2008. Documentul redactat pe două file A4 prezintă în fals semnăturile conducătorului instituției, președinte C.H. și ale grefierului, având aplicată ștampila rotundă contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava, precum și ștampila dreptunghiulară contrafăcută cu mențiunea „Pentru conformitate cu originalul, Grefier...”.

14. Folosindu-se, fără drept, de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal având data poștei 23 februarie 2009, persoanei denunțătoare V.M. Documentul este sentința civilă nr. 309 din 14 ianuarie 2009 a Curții de Apel Suceava și privește judecarea apelului privind pe V.M., în Dosarul civil nr. 4321/206/2008. Documentul redactat pe două file A4 prezintă în fals semnăturile conducătorului instituției, președinte C.H. și ale grefierului, având aplicată ștampila rotundă contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava, precum și ștampila dreptunghiulară contrafăcută cu mențiunea „Pentru conformitate cu originalul, Grefier..”;

Întrunesc elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), folosirea instrumentelor oficiale false (2 acte materiale) prev. de art. 287 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. și uzurparea de calități oficiale (2 acte materiale) prev. de art. 240 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.;

15. În realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- folosindu-se fără drept de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal având data poștei 12 februarie 2009, pentru A.G., soțul persoanei denunțătoare A.R. - Documentul este o comunicare nereală purtând antetul Curții de Apel Suceava. Comunicarea care prezintă în colțul din stânga sus mențiunea „Nota nr. 3285/2009” poartă în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și are aplicată ștampila contrafăcută cu însemnele Curții de Apel Suceava;

Întrunesc elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât și a celei subiective, ale infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen. și uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.;

16. În realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- folosindu-se fără drept de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, învinuitul R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, apoi, l-a expediat, în plic poștal având data poștei 12 februarie 2009, persoanei denunțătoare S.I. - Documentul cu nr. 3286/2009 este o comunicare nereală adresată numitului S.I., având ca emitent Curtea de Apel Suceava, secția civilă, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută a Curții de Apel Suceava;

Întrunesc elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen. și uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.;

17. În realizarea scopului urmărit prin comiterea infracțiunii de trafic de influență:

- folosindu-se fără drept de calitatea oficială de președinte al Curții de Apel Suceava, a instigat pe fratele său, R.S., să falsifice un înscris oficial pe care, în luna februarie 2009, l-a expediat, în plic poștal, persoanei denunțătoare B.V. - Documentul cu nr. 587/CA//2009 este o comunicare nereală adresată numitului U.V. (tatăl persoanei denunțătoare), având ca emitent Curtea de Apel Suceava, secția civilă, purtând în fals semnătura conducătorului instituției, președinte C.H. și având aplicată ștampila contrafăcută a Curții de Apel Suceava;

Întrunesc elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cat și a celei subiective, ale infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 288 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, uz de fals prev. de art. 291 C. pen. rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art. 287 alin. (2) C. pen. și uzurparea de calități oficiale prev. de art. 240 C. pen., cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.;

Toate infracțiunile sus-enunțate sub aspectul cărora inculpatul R.O. a fost deferit justiției și în raport de care urmează a răspunde penal - instanța a considerat că, în cauză, a fost răsturnată, în mod neîndoielnic, prezumția legală relativă de nevinovăție instituită în favoarea sa prin dispozițiile art. 66 și art. 51 C. proc. pen., art. 23 alin. (11) din Constituția României și art. 6 paragraf 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, au fost comise în concurs real, în condițiile prev. de art. 33 lit. a) C. pen. și în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a) C. pen.

La individualizarea legală și judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului R.O., instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatorii, reduse cu o treime, urmare a aplicării art. 3201 C. proc. pen., gradul de pericol social al faptelor imputate, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

S-a reținut că pentru cunoașterea gravității faptelor săvârșite, trebuie să se cerceteze modul în care s-a realizat concret acțiunea care constituie elementul material al infracțiunilor și împrejurările care îl particularizează, caracterul și importanța obiectului material lezat sau pus în pericol prin săvârșirea faptei, natura și gravitatea urmărilor acesteia, modul cum s-a înfățișat raportul de cauzalitate, forma și gradul vinovăției și, în genere, elementul subiectiv al infracțiunii.

S-a mai reținut că noțiunii de conținut al infracțiunii i se recunosc două înțelesuri: conținut legal sau abstract, prin care se înțelege ansamblul acelor elemente, obiective și subiective, care - individualizând, în cadrul fiecărui tip particular de infracțiune, latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii - sunt cerute de lege pentru ca o anumită acțiune sau inacțiune să constituie un tip particular de infracțiune; conținut concret sau faptic - prin care se înțelege ansamblul aspectelor concrete, care - materializând, în cadrul fiecărei acțiuni-inacțiuni săvârșite, elementele constitutive ale conținutului abstract al infracțiunii-tip respective - individualizează fapta, făcând-o să se deosebească de toate celelalte infracțiuni, concrete de același tip. Deci, elementele „conținutului concret” reprezintă materializări ale elementelor constitutive ale conținutului abstract și sunt totdeauna, cu necesitate, intrinseci, ceea ce le colorează de o manieră specifică, de la caz la caz, deși infracțiunea-tip este identică.

A fost avut în vedere că gradul de pericol social concret al infracțiunii poate fi influențat și de unele trăsături de fapt - stări, situații, împrejurări, întâmplări - care au însoțit totuși săvârșirea infracțiunii și au creat ambianța faptică, de o anumită coloratură și semnificație proprie, în care s-a comis fapta. Deși sunt extrinseci conținutului concret, ele sunt legate într-un fel sau altul de elementele ce alcătuiesc esențialul și, astfel, contribuie la caracterizarea acestora.

Gravitatea concretă a infracțiunii depinde, în mod firesc, mai întâi de obiectul juridic specific infracțiunii, adică de tipul de relații sociale pe care le ocrotește legea penală și de valorile sociale în jurul cărora se dezvoltă aceste relații și cărora li se aduce atingere, ca și de intensitatea acțiunii exercitate asupra acestor valori.

În acest context, instanța a ținut cont că inculpatul R.O. a comis un complex infracțional de o gravitate deosebit de ridicată. Gradul de pericol concret al faptelor a fost reliefat de modul și mijloacele folosite, ce au constat în manopere frauduloase menite să capteze interesul persoanele denunțătoare de a-și rezolva problemele cu care se confruntau pe căi nelegale, profitând de naivitatea acestora, precum și de reaua lor credință (acestea având, la rândul lor, percepția extrem de periculoasă că justiția se înfăptuiește și altfel decât sub auspiciul dreptului), prin pretinderea că ar avea influență asupra unor funcționari, el însuși prezentându-se sub nume și calitate falsă, faptă care s-a și autonomizat (uzurpare de calități oficiale).

Instanța a subliniat împrejurările în care a acționat inculpatul, cu notarea de început că diferența dintre ne-delincvenți și delicvenți trebuie căutată în „pragul de licențiat, în sensul că unii dintre ne-delicvenți au nevoie de evenimente, de presiuni grave pentru a le provoca o reacție de licențiată, alții trec la act dintr-o incitație exterioară foarte ușoară. Spre deosebire de aceștia, delincventul format - în opoziție cu ne-delincventul - nu așteaptă ivirea unei ocazii propice, a unei incitații exterioare, ci provoacă el însuși ocaziile în care apoi operează.

S-a reținut că pe acest din urmă tipar se grefează și acțiunile inculpatului, fiind de observat că el a fost inițiatorul și beneficiarul demersului infracțional, astfel că, în concret, fiind un individ cu o accentuată orientare antisocială a personalității, dovedindu-se abil și inventiv în contextul afluxului de informații ce-i parveneau în mediul carceral, a contactat telefonic persoanele denunțătoare acționând în maniera cunoscută, la situația fiecăreia în parte adaptând un scenariu menit să o facă să creadă că are puterea de influențare a mai multor factori de decizie din diferite compartimente ale autorităților statului, în condiții de clandestinitate și confidențialitate, în comiterea faptelor dând dovadă de capacitate de adaptare și improvizație, având un modus operandi structurat, organizat, repetabil, premeditat.

Instanța a pus accent, în aceeași măsură, și pe faptul că intenția poate să prezinte intensități diferite, în raport cu posibilitățile de gradare a celor două componente. Cât privește componenta cognitivă (intelectivă), posibilitatea sa de gradare depinde de nivelul de claritate și certitudine cu care subiectul își reprezintă elementele de fapt ale infracțiunii. Astfel, o reprezentare îndoielnică va corespunde unei intensități mai reduse, în timp ce o reprezentare certă, cum este cea în speță, determină o intensitate mai mare.

În același mod, a primit relevanță și gradul de cunoaștere a ilicitului penal, instanța reținând că inculpatul R.O., deși cunoștea că faptele proiectate constituie un ilicit penal - în condițiile în care mai suferise anterior condamnări, iar în perioada de referință, se afla în detenție, chiar în executarea unei pedepse ce i-a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, știind așadar că trebuie să se conformeze modelului comportamental descris de legiuitor în normele juridice și putând să anticipeze sancțiunea ce va surveni în cazul nerespectării conduitei prescrise, a decis totuși comiterea lor, o eventuală tragere la răspundere penală trecând în plan secund, acționând în atare situație cu o vinovăție mai gravă.

De asemenea, tot la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate s-a avut în vedere și persoana inculpatului.

Dacă orice pedeapsă se aplică infractorului pentru ca, pe această cale, să se obțină abandonarea oricărei intenții de a comite o infracțiune și, în cele din urmă, reeducarea lui în scopul prevenirii de noi infracțiuni, atunci, în mod necesar, ea trebuie să fie adaptată și persoanei celui căruia îi este destinată. Este un adevăr necontestat că aceeași pedeapsă, identică ca gen și cuantum, nu produce aceleași efecte asupra tuturor infractorilor cărora le este aplicată; de aceea, pedeapsa trebuie să fie adaptată fată de flecare infractor.

S-a reținut că acest criteriu este important pentru opera de individualizare judiciară întrucât pedeapsa trebuie să fie adecvată și proporționată față de fiecare infractor, în raport cu trăsăturile sale specifice, cu periculozitatea sa socială și cu orice alte elemente de natură să caracterizeze personalitatea.

Personalitatea inculpatului este fondul pe care trebuie să se încrucișeze, în cadrul duelului judiciar, funcțiile acuzării și apărării, pentru că, în ultimă instanță, pedeapsa este impusă infractorului, iar efectele sale sunt condiționate de această personalitate.

S-a mai reținut că factorii psihologici nu acționează direct, nemijlocit și univoc asupra individului, ci prin filtrul particularităților sale individuale, particularități ale căror rădăcini se află în mică măsură în elementele înnăscute ale personalității și, în cea mai mare măsură, în antecedentele sale, în istoria personală. Toate acestea îi determină un anumit tip de comportament disfuncțional, un anumit mod de a acționa și reacționa în spațiul psihologic. Infractorul se prezintă ca o personalitate deformată cu o insuficientă maturizare socială, cu deficiențe de integrare socială, care intră în conflict cu cerințele sistemului valorico-normativ și cultural al societății în care trăiește.

Pe această bază, instanța a pus în evidență atât personalitatea infractorului - inculpatul R.O., cât și mecanismele interne (mobiluri, motivații, scopuri) care declanșează în cazul său trecerea la actul infracțional ca atare.

Astfel, instanța a acordat însemnătatea cuvenită aspectului că se află în prezența unui recidivist, iar în cazul său, „succesul” obținut la infracțiunile din antecedent a acționat drept stimul pentru alte situații infracționale asemănătoare, fiindu-i greu să primească dezaprobarea, câtă vreme aprobarea îl stimulează pozitiv. Așadar, un indiciu deosebit de relevant al periculozității persoanei infractorului l-a constituit atitudinea sa din trecut față de exigențele legii penale și, de aceea, individualizând pedeapsa, instanța nu putut face abstracție de existența unui traseu infracțional bogat în antecedent, obiectivat în fișa sa de cazier.

S-a notat cu deosebită relevanță că inculpatul prezintă un pericol criminogen ridicat, a dat dovadă că nu are capacitatea corespunzătoare de a se reintegra social, de adaptare adecvată la standardele normative ale societății și o acceptare a acestora astfel că, deși a mai suferit condamnări privative de libertate, el a reiterat un comportament delincvent, comițând infracțiunile din prezenta cauză în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen. Ca element de particularitate, s-a adus în atenție că, așa cum s-a amintit și în cele ce preced, a săvârșit complexul infracțional din locul de deținere, aflându-se chiar în timpul executării pedepsei de 4 ani închisoare ce i-a fost aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., stabilită prin sentința penală nr. 29 din 10 ianuarie 2006 a Judecătoriei Rădăuți. Mai mult, s-a remarcat lipsa de efect educativ al pedepselor anterior aplicate, privind și prin prisma faptului că, la scurt timp de la liberarea din penitenciar, el a intersectat din nou sfera infracționalității (prezumându-se că a acționat, prin același modus operandi, deja însușit în dauna altor persoane) și, pe cale de consecință, a fost arestat preventiv într-o altă cauză de către Judecătoria Rădăuți și judecat în primă instanță, accesând, de asemenea, procedura derogatorie prev. de art. 3201 C. proc. pen. Această din urmă sentință de condamnare a fost desființată de către instanța de cenzură, cauza fiind în prezent pendinte pe rolul Tribunalului Suceava.

În raport de situația sa juridică din antecedent, s-a concluzionat că pe acest inculpat îl caracterizează lipsa unui sistem D. pe linie socială, că este o persoană cu amprentă infracțională. Atingerea intereselor personale, indiferent de consecințe, duce la mobilizarea excesivă a resurselor sale fizice și psihice.

S-a reținut că exercitarea „pe scară profesională” a unor asemenea acțiuni infracționale, la care s-a dedat inculpatul R.O., presupune, din punct de vedere psihologic, necesitatea unor mijloace intelectuale mai deosebite. A fost avut în vedere că, în afară de unele „ustensile” de importanță în realizarea elementelor materiale ale laturii obiective ale infracțiunilor pentru care a fost deferit justiției, inculpatul a comis acțiunile, în mod preponderent, pe cale verbală. De aici rezultă două particularități esențiale: un debit verbal adaptat rolului și adecvat scopului urmărit, accesibil „victimelor”, discuțiile purtate fiind presărate cu termeni și exprimări care creau aparența unor persoane neavizate că stăpânește domeniul juridic. Principala sa armă de atac a fost minciuna, inculpatul caracterizându-se printr-o elasticitate a gândirii, prin posibilitatea de a descoperi rapid slăbiciunile „victimelor” (în speță, cu referire la persoanele denunțătoare) și mobilitatea de a găsi soluții rapide care au condus la eschivarea și ieșirea din încurcătură, în anumite momente infracționale. Din modalitatea în care a acționat, s-a desprins ideea că are o putere mare de persuasiune, dovada fiind că, deși, astfel cum rezultă din tabloul faptic stabilit, unii dintre denunțători și-au exprimat la un moment dat îngrijorarea că lucrurile nu urmau parcursul proiectat, către obținerea rezultatului de ei urmărit și promis de către inculpatul R.O., tertipurile la care autorul a recurs au fost de natură a le recâștiga încrederea, reușind astfel să prelungească în timp traiectoria infracțională, el atingându-și scopul urmărit, acela de a-i parveni în continuare importante sume financiare, ceea ce dă măsură periculozității inculpatului (sugestive în acest sens fiind transcrierile convorbirilor telefonice purtate cu persoanele denunțătoare, în actul de sesizare fiind transpuse cele relevante și din această perspectivă).

Cât privește acțiunea inculpatului reflexiv acțională, s-a remarcat că a acționat cu toate resursele cu intenția de a îngreuna activitatea de identificare a autorului și de a se sustrage răspunderii penale, lucrând pe mai multe planuri. Distinct de schimbarea frecventă a cartelelor telefonice, folosirea unor persoane interpuse pentru ridicarea sumelor de bani, dispoziția dată coinculpatului R.S. de a distruge mijloacele materiale de probă și de a nu se supune întocmai cerințelor organelor în drept cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, spunându-i să ascundă calculatorul etc., a recurs inclusiv la mijloace de presiune psihologică exercitată asupra denunțătorilor. Astfel, el s-a repliat în final chiar și în direcția inhibării oricăror porniri din partea persoanelor denunțătoare de a apela la autorități la momentul când și-au dat seama că au căzut în capcana unui infractor sau după demararea cercetărilor în baza cărora urmau să fie luate în vizor, fie încercând să le inoculeze ideea că demersurile ce le vor iniția pentru a deconspira activitatea ilicită în care s-au aflat cantonate se vor întoarce împotriva lor, fie ulterior, când a început ancheta, să le sugestioneze că personal, când va fi audiat, nu-i va implica dacă, la rândul lor, vor proceda în aceeași manieră, marșând totodată și pe ideea că, și în caz contrar, apărările pe care și le-a pregătit îl vor pune la adăpost de justețea legii, urmând să beneficieze și de protecția unor persoane influente.

În cazul acestui inculpat, s-a reținut că este „infractorul de profesie” (de cariera)^ este format și socializat în direcția comiterii de infracțiuni, debutând în calitate de copil delincvent. Reprezintă ultimul grad de inadaptare socială prin faptul că unica lui sursă de existență o constituie infracțiunea. Obiectul principal al activităților sale infracționale îl constituie câștigurile financiare, și-a format deprinderi și abilități tehnice de „înaltă specializare” într-un anumit gen de infracțiuni, este capabil să-și planifice activitățile, să-și aleagă victimele și să-și îndeplinească planul de comitere a faptelor în așa fel încât să evite/întârzie depistarea lor. El planifică acțiunile infracționale mult mai amplu decât o face infractorul obișnuit, ocazional și, după cum se poate observa, este pregătit pentru arest și judecată, fiind mereu în expectativa petrecerii unei anumite perioade în penitenciar, considerând aceasta ca făcând parte din viața sa.

Tot la individualizarea pedepselor, instanța de fond a ținut seama și de urmarea produsă.

S-a reținut că întinderea, amploarea rezultatului infracțiunii, sunt elemente relevante pentru stabilirea gradului de pericol social concret. Operațiunea de apreciere a pericolului social concret prin prisma existenței unui rezultat material, ca urmare a comiterii faptei penale, este facilă întrucât judecătorul se va raporta la întinderea prejudiciului. Dificultatea intervine în cazul așa-numitelor infracțiuni de pericol, în care rezultatul nu poate fi evaluat din punct de vedere valoric. în aceste situații, în operațiunea de stabilire a pericolului social concret se vor avea în vedere urmările cu un conținut social, moral sau organizatoric.

De asemenea, s-a reținut că traficarea influenței pe care o persoană o are pe lângă un funcționar (reală) sau pe care lasă să se înțeleagă că o are pe lângă acesta (presupusă), creează reale și grave stări de pericol pentru prestigiul, autoritatea, credibilitatea organelor, a instituțiilor, organismelor statului, serviciilor publice, a altor unități, pentru corectitudinea, cinstea funcționarilor care-și desfășoară activitatea în cadrul acestora, îndeplinind funcțiile încredințate. Ea este de natură să creeze, să inducă ideea, deosebit de nocivă, periculoasă pentru echilibrul relațiilor sociale în ansamblul lor, a posibilității promovării unor interese pe căi oculte, în afara condițiilor legii, prin cumpărarea favorurilor funcționarului însărcinat cu examinarea și soluționarea acestora; că funcționarii sau alți salariați aflați în serviciu ar putea acționa sub înrâurirea intervenției unor persoane real sau presupus influente. Cu toate că, prin elementul material al laturii obiective, infracțiunea de trafic de influență nu este legată nemijlocit de activitatea funcționarului, ea își răsfrânge efectele negative asupra acesteia, discreditează autoritatea, instituția, unitatea din care face parte, serviciul căreia îi aparține, creând o stare de suspiciune, neîncredere cu privire la corectitudinea, cinstea lui. Prin consecințele, urmările sale, traficul de influență are legătură nemijlocită, indiscutabilă cu serviciul funcționarului pe lângă care are sau lasă să se creadă că are influentă.

A fost avut în vedere că această formă a corupției - a traficului de influență, este cu atât mai gravă cu cât își are originea în afara instituției în care lucrează funcționarul. în plus, deși de multe ori funcționarul și instituția în care acesta își desfășoară activitatea nu au cunoștință despre „răul” care li s-a produs prin săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, această faptă este extrem de vătămătoare pentru funcția publică. Prin această infracțiune, se creează o imagine nereală despre funcția și funcționarul public - celui care plătește traficantului creându-i-se greșita impresie că funcționarul este corupt și că îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu depinde sau este influențată de traficantul de influentă. în acest mod se vatămă imaginea independenței exercitării funcției publice și a autorității funcționarului, a obiectivității și „suveranității” acestuia, creându-se impresia că deciziile acestuia pot fi influențate de terți.

Spre deosebire de infracțiunile de luare de mită și primire de foloase necuvenite - și chiar și de infracțiunea de dare de mită - infracțiunea de trafic de influență se derulează, de cele mai multe ori, fără cunoștința funcționarului. în acest fel, funcționarul poate fi expus unui oprobiu social fără vina lui - existând impresia externă că este corupt. Și, ca o cauză a acestui fapt, se creează premisa săvârșirii de către terț a infracțiunii de dare de mită - acesta având convingerea - creată de traficant, că funcționarul este corupt.

Un prim efect negativ al infracțiunii de trafic de influență este crearea unei imagini nereale - aceea a funcționarului corupt, care poate fi influențat, contra unor diverse avantaje materiale, să își îndeplinească atribuțiile de serviciu prin eludarea legii. Aceasta este cu atât mai grav cu cât, în majoritatea cazurilor, funcționarul nu are cunoștință de ceea ce se întâmplă, neputând stopa realizarea imaginii sale negative.

Efectul merge mai departe, transmițându-se de la individ la grup. Astfel, odată creată imaginea nereală a funcționarului corupt, ea se va răsfrânge și asupra colectivului din care face parte acel funcționar - birou, serviciu, formațiune, existând riscul de a fi trasă concluzia că toți funcționarii din acel grup sunt corupți.

În majoritatea cazurilor, funcționarul despre care traficantul de influență afirmă că l-ar putea influența este chiar șeful grupului, caz în care efectele săvârșirii infracțiunii sporesc. într-o asemenea situație, se creează impresia greșită că, pentru rezolvarea unei probleme, trebuie cumpărată influența șefului, ceilalți funcționari fiind excluși din grafic, indiferent de atribuțiile pe care aceștia le au. în acest mod, prestigiul și imaginea acestora vor fi afectate, fiind considerați lipsiți de importanță în ceea ce privește activitatea publică pe care o realizează, pentru cetățeni.

Un alt aspect pe care îl poate îmbrăca efectul negativ al traficului de influență este cel al relațiilor între colegi. Astfel, crearea unei imagini nereale că unul dintre membrii echipei este corupt, determină nesiguranța celorlalți în ceea ce privește munca în echipă. Funcționarul „corupt” va fi marginalizat, nu se va mai bucura de încrederea colegilor, va atrage oprobiul acestora.

Pe de altă parte, există un alt risc. Astfel, faptul că unul dintre colegi este „corupt”, poate să îi determine și pe alți membri ai echipei să accepte să fie corupți, însă de data aceasta, în mod real, având convingerea falsă că, în respectivul colectiv, aceasta este practica. Acest efect se răsfrânge mai ales spre funcționarii nou veniți în grup.

Cel mai important efect negativ al traficului de influență rămâne, însă, formarea unei impresii greșite a funcționarului „corupt” în rândul cetățeanului. Aceasta va determina ca omul de rând să nu mai aibă încredere în funcționar - și nu doar privit individual, ci asupra tuturor dintr-o anumită ramură, producându-se efectul de grup. Aceasta va duce la ineficienta activității funcției publice realizate de funcționar.

Concluzionând, s-a reținut că săvârșirea infracțiunii de trafic de influență este deosebit de periculoasă pentru funcția publică. Traficul de influență este chiar mai periculos decât luarea de mită, deoarece în cazul celei din urmă există posibilitatea stopării fenomenului prin excluderea funcționarului, însă la traficul de influență, problema nefiind cunoscută de factorii de decizie, fenomenul negativ se poate perpetua timp îndelungat, cu prejudicii de imagine și de funcționalitate asupra funcției și funcționarului.

Totodată, s-a reținut că faptele de fals material în înscrisuri oficiale și cea derivată, de uz de fals, au adus atingere unor valori sociale importante ale statului de drept, slăbind încrederea publică pe care trebuie să o inspire un înscris oficial.

Așadar, în spiritul legii, în cadrul operei de proporționalizare a pedepsei, au fost luate în considerare toate criteriile prevăzute de norma legală amintită, evaluate împreună în mod plural, fără preeminența vreunuia dintre ele și, după caz, s-a acordat fiecăruia o pondere deosebită, determinată de propriul lor conținut, pentru a aplica o sancțiune penală aptă de a se solda cu reinserția socială a inculpatului, cu remodelarea comportamentului său într-un sens pozitiv, așadar cea mai corespunzătoare de natură să satisfacă scopul definit de art. 52 C. pen.

Pentru toate considerațiile mai sus enunțate ca și criterii de individualizare a pedepselor în ceea ce-l privește pe inculpatul R.O., prima instanță nu a reținut în favoarea acestuia, ca și circumstanță atenuantă, atitudinea de recunoaștere a faptelor, prin raportare la întregul complex circumstanțial real și personal aceasta pierzându-și valoarea și eficacitatea.

Toate acele circumstanțe ce au fost anterior evidențiate, ce se găsesc situate în afara conținutului esențial al infracțiunilor deduse judecății, alcătuind așa-zisul conținut circumstanțial al acestora, având înrâurire asupra gradului de pericol social al faptelor săvârșite și asupra periculozității infractorului, în cazul de față al inculpatului R.O., au avut un rol deosebit de important în individualizarea și cuantificarea pedepselor ce s-au aplicat, atrăgând înăsprirea tratamentului sancționator prin adăugarea în mod just și a unui spor în cazul infracțiunilor comise în formă continuată. Totodată, pedeapsa finală a fost sporită, dată fiind situația de concurs real în care au fost comise numeroasele infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat.

S-a reținut că, pentru a acționa ca un factor educativ, constrângerea penală trebuie să fie în măsură să forțeze procesele psihice mai profunde ale făptuitorului, să influențeze rațiunea, sentimentul, voința acestuia, spre a-l determina să-și modifice statornic comportamentul. Pedeapsa este în măsură să realizeze această finalitate numai dacă, prin felul și măsura sa, reflectă gravitatea faptei, gradul de vinovăție și periculozitatea făptuitorului, dacă este rațională, convingătoare, justă și echitabilă.

Pedeapsa aplicată trebuie să reflecte echilibrul, atât sub aspectul naturii ei, cât și al cuantumului și modalității de executare și să nu arate în niciun caz un efect intimidant, datorită severității excesive sau un efect indulgent, urmare a unei clemențe abuzive, nemăsurate. Ca măsură de constrângere, aceasta are, pe lângă scopul său represiv, și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și comportamentul făptuitorului.

Prin urmare, instanța de fond a procedat în consecință.

În temeiul art. 37 lit. a) C. pen., instanța a constatat că infracțiunile pentru care se s-a dispus condamnarea de la punctele 1 - 35 au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie, față de condamnarea la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cu titlu de pedeapsă principală rezultantă, astfel cum a fost stabilită prin sentința penală nr. 1966 din 04 septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Botoșani (prin care au fost contopite: pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1406 din 14 decembrie 2005, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, definitivă prin decizia penală nr. 106 din 20 februarie 2006 a Tribunalului Suceava, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 37 lit. b) C. pen., cu pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 29 din 10 ianuarie 2006, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. rap. la art. 37 lit. b) C. pen. și aplicarea unui spor de 6 luni închisoare) și, conform art. 39 alin. (1) și (2) C. pen. (cu trimitere la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen.), a dispus contopirea fiecăreia dintre pedepsele aplicate la punctele 1-35 cu fiecare rest de pedeapsă rămas de executat din pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.

S-au menținut pedepsele complementare aplicate pentru fiecare infracțiune în parte.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., instanța a constatat că infracțiunile de la punctele 1-35 (II) sunt concurente și, în temeiul art. 34 lit. b) C. pen., a dispus contopirea pedepselor principale stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani și 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani și 4 luni închisoare, inculpatul R.O. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, iar potrivit art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă pedeapsa complementară cea mai grea, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani.

În temeiul art. 36 alin. (3) C. pen., instanța a scăzut din pedeapsa principală rezultantă, de 10 ani închisoare, perioada executată de 1 an și 10 luni (din pedeapsa anterioară de 4 ani și 6 luni închisoare ce constituie prim termen al recidivei postcondamnatorii), calculată din decembrie 2008 (data săvârșirii primei infracțiuni) până în octombrie 2010 (data liberării condiționate), inculpatul urmând a executa 8 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 61 alin. (4) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, inculpatul R.O. a fost obligat la restituirea, către persoanele denunțătoare, a sumelor de bani primite în vederea traficării de influență, după cum urmează: 55.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății), către S.D.E.; 9.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) și 3.200 lei, către S.A.E. ; 4.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către B.I.; 14.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către V.M. ; 4.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către C.A.; 10.700 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către B.V.; 1.400 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către A.R.; 2.000 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către S.I.; 2.300 euro (sau echivalentul în lei la data plății) către C.C.

Conform art. 343 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 20 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, instanța a menținut măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale în vederea restituirii sumelor mai sus menționate, constând în:

1. indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 21 aprilie 2009, asupra sumei de 18.000 euro ridicată la data de 17 aprilie 2009, conform procesului verbal de percheziție domiciliară, de la locuința numitului R.C., sumă de bani ce a fost depusă la CEC - Sucursala Suceava, într-un cont pe numele numitului R.C., la dispoziția organului judiciar - D.N.A. - Serviciul Teritorial Suceava;

2. indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 27 mai 2009, asupra următoarelor bunuri: un laptop F.S.C., model L.; un sistem GPS marca A.; un sistem de alarmare V.P., instalat pe autoturismul F.P., cu numărul de înmatriculare x; un C.D.P. și două D.P. incorporate în tetiere, o husă pentru automobil „R.F.”, autoturismul cu numărul de înmatriculare x, marca F., varianta x, de culoare gri, capacitate cilindrică 1596 cm3, cu numărul de identificare x, înmatriculat pe numita T.A.G.;

3. indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 02 iunie 2009, a autoturismului cu numărul de înmatriculare x, marca O.T., T.C., de culoare roșu, capacitate cilindrică 1389 cm3, cu numărul de identificare x, înmatriculat pe numitul P.A., din Mun. Botoșani, Calea Națională;

4. indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asigurător prin Ordonanța nr. 22/P/2009 din 15 iunie 2009 asupra autoturismului cu numărul de înmatriculare x, marca O.A.-F-CC, nr. identificare x, capacitate cilindrică 1389 cm3, de culoare verde și asupra autoturismului cu nr. de înmatriculare x, marca O.A. 1,41, nr. identificare x, capacitate cilindrică 1389 cm3, de culoare albastru metalizat.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. b) și c) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul R.O. a bunurilor folosite la săvârșirea infracțiunilor.

În baza art. 170 și art. 348 C. proc. pen., s-a dispus desființarea totală a înscrisurilor falsificate.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel R.C. și T.A.G. și inculpatul R.O.

Prin decizia penală nr. 114 din 23 noiembrie 2012, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins apelurile declarate de apelanții R.C. și T.A.G. împotriva sentinței penale nr. 86 din data de 02 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. 5066/86/2009, ca tardiv introduse.

A admis apelul declarat de inculpatul R.O. împotriva aceleiași sentințe.

A desființat, în parte, sentința penală mai sus-menționată și, în rejudecare:

A redus sporul aplicat inculpatului de la 2 ani și 4 luni închisoare la 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, pedeapsa de executat pentru inculpat fiind de 9 (nouă) ani închisoare (în loc de 10 ani închisoare).

În temeiul art. 36 alin. (3) C. pen., a scăzut din pedeapsa principală, de 9 ani închisoare, perioada executată de 1 an și 10 luni închisoare, inculpatul urmând a executa 7 ani și 2 luni închisoare (în loc de 8 ani și 2 luni închisoare).

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare deciziei.

A obligat apelanții R.C. și T.A.G. să plătească statului câte 150 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.

Celelalte cheltuieli judiciare din apel au rămas în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu pentru inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.

Examinând apelurile prin prisma motivelor invocate, precum și în conformitate cu disp. art. 371, 378 C. proc. pen., instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

Potrivit art. 363 alin. (4) C. proc. pen., în cazul prevăzut de art. 362 lit. e), termenul curge de la pronunțarea încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare și cel mai târziu în 10 zile de la pronunțarea sentinței prin care s-a soluționat cauza. Judecarea apelului se face numai după soluționarea cauzei, afară de cazul când procesul a fost suspendat.

Art. 362 lit. f) C. proc. pen., extinzând sfera titularilor apelului, permite să folosească această cale de atac orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanței, iar momentul de la care curge termenul de apel este cel mai sus-menționat.

În speță, s-a constatat că apelanții R.C. și T.A.G. au declarat apel la data de 11 iunie 2012 (fila 12 dosar apel), deci cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de lege și care curge, în cazul lor, de la pronunțare.

Aceștia au susținut, prin apărătorul ales, că înscrisurile depuse la dosar fac dovada că au fost în imposibilitate de a promova calea de atac în termen, apreciind că sunt îndeplinite cerințele dispozițiilor legale care fac referire la apelul peste termen.

S-a reținut că, potrivit disp. art. 365 C. proc. pen., apelul peste termen poate fi introdus de oricare parte din proces cu condițiile acolo precizate, or apelanții nu au calitatea de parte în prezentul dosar, în aceste condiții, instituția aplicabilă fiind cea a repunerii în termen, prev. de art. 364 C. proc. pen.

A fost avut în vedere că, pentru a opera repunerea în termen, trebuie să se constate că întârzierea în declararea apelului a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare.

S-a constatat, astfel, că înscrisurile depuse de apelanți la dosar atestă faptul că numitul R.C. a suferit un accident de muncă la data de 17 noiembrie 2010, prezentând incapacitate temporară totală de muncă pentru perioada 23-24 noiembrie 2010, or, situația reținută nu poate fi considerată o cauză temeinică de împiedicare a declarării căii de atac, în condițiile în care sentința atacată s-a pronunțat la data de 02 mai 2012.

Pentru motivele arătate, instanța de apel în temeiul art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a respins apelurile declarate de apelanții R.C. și T.A.G. împotriva sentinței penale nr. 86 din data de 02 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. 5066/86/2009, ca tardiv introduse.

Cu privire la apelul declarat de inculpat, instanța de apel a constatat că acesta întemeiat.

S-a reținut că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză. Inculpatul a comis faptele, pe care, de altfel, le-a recunoscut necondiționat, beneficiind de prevederile art. 3201 C. proc. pen., în împrejurările arătate și pe larg expuse în considerentele hotărârii atacate.

Totodată, s-a constatat că, la individualizarea pedepselor stabilite în sarcina sa, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., apreciind că reeducarea inculpatului s-ar putea realiza prin aplicarea unor sancțiuni cu închisoarea pentru fiecare infracțiune.

S-a reținut că, potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv, și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului. Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii și evitarea săvârșirii altor fapte penale.

S-a constatat că pedepsele pe care le-a aplicat prima instanță inculpatului au fost corect apreciate, ele fiind în măsură să corespundă exigențelor textului de lege susmenționat.

Având în vedere întregul probatoriu administrat în cauză și natura infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, existența concursului de infracțiuni, modul de comitere a faptelor și prejudiciul mare cauzat, s-a constatat că prima instanță a apreciat în mod just că nu se impune a se reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante. Atitudinea procesuală sinceră nu impune reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. întrucât aceasta împrejurare poate doar constitui circumstanță atenuantă, nefiind obligatoriu a fi reținută astfel.

S-a reținut că, spre deosebire de circumstanțele atenuante legale, care se aplică în virtutea legii și se impun instanței în mod obligatoriu, circumstanțele atenuante judiciare, prev. în art. 74 C. pen., sunt împrejurări de fapt care, numai raportate la fapta concretă, la ansamblul împrejurărilor în care aceasta a fost comisă și la persoana inculpatului, pot dobândi, prin apreciere, valențe atenuante. împrejurările susceptibile de a constitui circumstanțe atenuante sunt realități obiective care, atunci când există, nu pot fi ignorate, dar constatându-le, instanța nu este obligată să le recunoască în mod automat caracterul ușurator.

Recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante nu este, însă, posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se întrevede a satisface, în mod concret, imperativul justei ei individualizări.

În speță, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, împrejurare care ar putea avea o aptitudine potențială de a constitui circumstanță atenuantă, însă nu a fost recunoscută ca atare întrucât, raportat la natura infracțiunilor comise, la numărul actelor infracționale, la circumstanțele reale ale comiterii acestora, îi este anulată valoarea atenuantă, nefiind suficient de semnificativă pentru a determina stabilirea pedepsei sub minimul special.

În plus, din fișa de cazier judiciar a rezultat că inculpatul a săvârșit faptele din prezenta cauză în stare de recidivă postcondamnatorie, acesta aflându-se în momentul comiterii lor în executarea unei pedepse privative de libertate.

Față de toate împrejurările cauzei, dar și de persoana inculpatului, a apreciat instanța de apel că nu se justifică o reindividualizare a pedepselor, însă, având în vedere cuantumul pedepselor stabilite în sarcina inculpatului și care au fost orientate spre maxim, s-a apreciat că se impune o diminuare a sporului aplicat de prima instanță, în sensul reducerii acestuia la un 1 an și 4 luni închisoare.

Împotriva deciziei anterior menționate au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava, inculpatul R.O. și persoanele interesate R.C. și T.A.G.

Parchetul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând menținerea cuantumului pedepsei stabilit de instanța de fond, apreciind ca fiind nejustificată reducerea sporului de către instanța de apel.

Recurentul inculpat R.O. a invocat același caz de casare, solicitând reducerea pedepsei prin reținerea circumstanțelor judiciare atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen.

Recurentele persoane interesate au criticat decizia pentru greșita respingere, ca tardiv, a apelului promovat.

Înalta Curte, examinând recursurile prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că inculpatul R.O., în cursul anului 2009, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, și-a atribuit calitatea de președinte al Curții de Apel Suceava, pretinzând și primind de la denunțători mai multe sume de bani, afirmând că are influență asupra judecătorilor de la Judecătoria Suceava, a funcționarilor din cadrul Institutului de Medicină Legală „M.M.” București și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru ca aceștia să-și îndeplinească în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu și, în acest mod, să fie asigurată punerea în libertate a inculpatului P.I.

În aceeași modalitate și pentru obținerea unei soluții favorabile în dosarele aflate pe rolul instanțelor din raza de competență a Curții de Apel Suceava, inculpatul a pretins și primit sume de bani de la ceilalți denunțători.

În condițiile în care inculpatul, la primul termen de judecată la instanța de fond, a recunoscut faptele, cauza a fost judecată în procedura simplificată, inculpatul beneficiind de reducerea pedepselor, astfel cum se prevede în dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.

În raport de gravitatea concretă a faptelor, de modalitatea de săvârșire a acestora, de numărul mare de victime antrenate în activitatea infracțională a inculpatului, înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată de instanța de fond și modificată în control judiciar prin reducerea sporului, este corectă.

De asemenea, nu se justifică nici menținerea integrală a sporului de pedeapsă, astfel cum a fost stabilit de către prima instanță și nici înlăturarea totală a acestuia, dată fiind existența mai multor cauze de agravare a pedepsei, respectiv concursul de infracțiuni și recidiva.

Ca atare, atât apelul Parchetului, cât și cel al inculpatului sunt nefondate.

În ceea ce privește recursul declarat de persoanele interesate R.C. și T.A.G., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, în raport de dispozițiile art. 3852, art. 363 alin. (4) și art. 362 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Astfel, în mod corect instanța de prim control judiciar a respins apelurile declarate de persoanele interesate ca fiind tardive, calea de atac fiind exercitată cu depășirea termenului prevăzut de lege.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate în cauză.

Va constata că inculpatul R.O. este arestat în altă cauză.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 500 lei, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției, conform dispozitivului.

De asemenea, recurenții persoane interesate vor fi obligați la plata sumelor de câte 275 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 lei reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava, de inculpatul R.O. și de persoanele interesate R.C. și T.A.G. împotriva deciziei penale nr. 114 din 23 noiembrie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Constată că inculpatul R.O. este arestat în altă cauză.

Obligă recurentul intimat inculpat R.O. la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenții persoane interesate R.C. și T.A.G. la plata sumelor de câte 275 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 lei reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1 aprilie 2013.