Inadmissibility of constitutional exception against clarification-of-judgment provisions lacking connection to the merits
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to reject the lower court’s suspension of appellate proceedings and the related constitutional exception. The dispute arose from a civil trial where the plaintiff, after losing its main claim and having the defendants' counterclaim admitted, filed a request for clarification of the first-instance sentence and attempted to suspend the appeal under Article 244(1)(1) of the Code of Civil Procedure, subsequently invoking the unconstitutionality of Articles 281l(3) and 2813(1) to argue that the appellate court was obligated to halt proceedings pending that clarification. The court held that the constitutional exception was inadmissible because the contested provisions lacked a connection to the resolution of the main case, reasoning that a clarification proceeding exclusively defines the meaning and scope of the dispositive for enforcement purposes without modifying the merits or the jurisdiction of the appellate court, which is strictly limited to reviewing the initial judgment. Consequently, the Court of Appeal was correctly entitled to reject the request to refer the matter to the Constitutional Court and to proceed with the appeal, leaving the first-instance judgment and the procedural status quo in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 281l C. proc. civ, art. 281l alin. (3) C. proc. civ, art. 304l C. proc. civ, art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of constitutional exception against clarification-of-judgment provisions lacking connection to the merits: Împotriva încheierii Curții de Apel București din 14 iunie 2010, prin care instanța de apel a respins, ca neîntemeiată, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281l alin. (3) C. proc. civ. și ale art. 2813 alin. (l) din precitatul cod, formulată de apelanta-reclamantă și, pe cale de consecință, a respins și cererea de suspendare a judecății apelului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, a declarat recurs reclamanta SC M.D. SRL, invocând dispozițiile art. 304l C. proc. civ. și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată că:
Prin sentința Tribunalului București nr. 6748 din 30 aprilie 2009, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC M.D. SRL, în contradictoriu cu pârâții B.M. și B.D. a fost respinsă, iar cererea reconvențională formulată de pârâți a fost admisă.
Împotriva menționatei sentințe a declarat apel apelanta - reclamantă SC M.D. SRL.
La termenul din data de 14 iunie 2010, apelanta - reclamantă a solicitat suspendarea judecății apelului, în temeiul art. 244 alin. (l) pct. l C. proc. civ., până la soluționarea cererii de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării sentinței primei instanțe, formulată în considerarea art. 281l C. proc. civ., arătând că judecata apelului depinde de soluția dată evocatei cereri, înregistrată în data de 6 mai 2010, la Tribunalul București.
Curtea de Apel București, prin practicaua încheierii din 14 iunie 2010, a respins cererea de suspendare a judecății apelului, în temeiul art. 244 alin. (l) pct. l C. proc. civ., formulată de apelanta-reclamantă, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile legale invocate.
Față de această soluție, apelanta-reclamantă, în aceeași ședință de judecată, a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281l alin. (3) C. proc. civ. și ale art. 2813 alin. (l) din precitatul cod, arătând că legiuitorul nu a lămurit prin dispozițiile legale de mai sus procedura de urmat de către instanțe, întrucât nu rezultă obligativitatea suspendării judecății căii de atac până la soluționarea cererii de lămurire a dispozitivului de către instanța de fond.
Curtea de Apel București, prin practicaua încheierii din 14 iunie 2010, a respins, ca neîntemeiată, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281l alin. (3) C. proc. civ. și ale art. 2813 alin. (l) din precitatul cod, formulată de apelanta - reclamantă și, pe cale de consecință, a respins și cererea de suspendare a judecății apelului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, în baza art. 29 alin. (l) din Legea nr. 47/1992 și având în vedere că textele legale invocate nu sunt incidente soluționării fondului și, de asemenea, în condițiile în care instanța de apel nu a fost sesizată cu soluționarea unei cereri de lămurire a dispozitivului hotărârii.
Împotriva încheierii Curții de Apel București din 14 iunie 2010, prin care instanța de apel a respins, ca neîntemeiată, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281l alin. (3) C. proc. civ. și ale art. 2813 alin. (l) din precitatul cod, formulată de apelanta-reclamantă și, pe cale de consecință, a respins și cererea de suspendare a judecății apelului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, a declarat recurs reclamanta SC M.D. SRL, invocând dispozițiile art. 304l C. proc. civ. și ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.
Recurenta - reclamantă a arătat, în esență, că instanța de apel, în mod greșit, a considerat lipsa de legătură dintre excepția de neconstituționalitate invocată și judecata cauzei, întrucât această instanță era învestită cu realizarea controlului judiciar al modului de soluționare a cauzei în primă instanță, acesta incluzând și soluția ce se va da prin încheiere, în baza art. 281l alin. (3) C. proc. civ. Recursul este nefondat.
Potrivit art. 29 alin. (l) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei dispoziții dintr-o lege în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, iar, potrivit alin. (6) al art. 29 din menționata lege dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (l), instanța respinge, printr-o încheiere, motivată, cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Art. 281l alin. (3) C. proc. civ., prevede că încheierea prin care instanța lămurește înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii se va atașa acesteia.
Art. 2813 alin. (l) C. proc. civ., prevede că încheierea pronunțată în temeiul art. 281l din evocatul cod este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea înțelesului dispozitivului acesteia.
În raport cu precitatele dispoziții legale se constată că, în mod corect, prin încheierea din data de 14 iunie 2010, instanța de apel a respins, ca neîntemeiată, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281l alin. (3) C. proc. civ. și ale art. 2813 alin. (l) din același cod și, pe cale de consecință, a respins și cererea de suspendare a judecății apelului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, având în vedere că textele legale invocate nu sunt incidente soluționării căii de atac.
În adevăr, excepția de neconstituționalitate invocată de către apelanta - reclamantă în calea devolutivă de atac nu are legătură cu soluționarea cauzei, întrucât vizează lămurirea înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței instanței de fond apelate, a cărei soluție este supusă acelorași căi de atac ca și sentința instanței de fond.
Mai mult, este de subliniat că pe calea lămuririi înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței instanței de fond se clarifică, exclusiv, înțelesul și întinderea dispozitivului pentru a asigura posibilitatea punerii în executare a acestuia, nicidecum, neputând, astfel, a fi modificat dispozitivul pronunțat de prima instanță, în speța de față, spre a avea legătură cu judecata pricinii, cum eronat a apreciat recurenta-reclamantă.
Este de observat, de asemenea, că, pe de o parte, instanța care soluționează cererea de lămurire a înțelesului și întinderii dispozitivului nu judecă fondul cauzei, ci, doar clarifică dispozitivul hotărârii și, pe de altă parte, că încheierea prin care s-a soluționat menționata cerere este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea.
În consecință, se constată că, în mod just, instanța de apel a reținut lipsa de legătură dintre excepția de neconstituționalitate invocată și judecata cauzei, întrucât această instanță era, strict, învestită cu realizarea controlului judiciar al modului de soluționare a pricinii în primă instanță, acesta nevizând, deopotrivă, soluția ce se va da de către prima instanță cererii de lămurire a dispozitivului sentinței pronunțate.
Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul formulat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de recurenta SC M.D. SRL, împotriva încheierii Curții de Apel București din 14 iunie 2010, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2010.