Phishing ring convictions upheld; sentences reduced, some suspended, confiscation partially ordered.

Deliberând asupra recursurilor de față;

Prin sentința penală nr. 132/S din data de 09 decembrie 2010, pronunțată în Dosar nr. 178/1372/2008, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov i-a condamnat pe inculpați, după cum urmează:

1. D.D.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. la pedeapsa închisorii de 8 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.

În baza art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de transmitere neautorizată a unor date de identificare în vederea unor transferuri de fonduri și retrageri de numerar.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de falsificare a unui instrument de plată electronică.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de utilizarea neautorizată a unor date de identificare în vederea unor transferuri de fonduri și retrageri de numerar.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa închisorii de 6 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de introducerea fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase pentru a încasa un procent din sumele obținute.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen. la câte o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea a două infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale (faptele săvârșite de inculpat în luna octombrie 2007).

În baza art. 290 alin. (1) C. pen. la pedeapsa închisorii de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 291 C. pen. la pedeapsa închisorii de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În baza art. 290 C. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (faptă săvârșită în luna august 2007).

În baza art. 85 C. pen. a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 175/S din 25 februarie 2008 a Tribunalului Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 980 din 18 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a repus în individualitatea lor pedepsele componente, respectiv:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fabricare și deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la uz de fals;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la uz de fals;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la uz de fals;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la uz de fals;

- 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la prezentarea de documente comerciale false la autoritatea vamală;

- 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la prezentarea de documente comerciale false la autoritatea vamală;

- 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la prezentarea de documente comerciale false la autoritatea vamală.

În baza art. 36 C. pen., art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen. a aplicat inculpatului D.D. pedeapsa cea mai grea de 8 ani, sporită cu 2 ani, urmând a executa 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv de la 17 martie 2006 la 21 septembrie 2006, din 21 noiembrie 2007 și de la 23 noiembrie 2007 la 26 noiembrie 2008.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Brașov față de inculpat până la soluționarea definitivă a cauzei.

2. C.C.M.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. la pedeapsa de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

În baza art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa închisorii de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de transmiterea neautorizată de date de identificare în vederea unor transferuri de fonduri și retrageri de numerar frauduloase.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de utilizarea neautorizată a unor date de identificare în vederea unor transferuri de fonduri și retrageri de numerar.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în mod repetat, fără drept, de date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (email-uri sau mesaje instant expediate nesolicitat în vederea producerii de consecințe juridice)

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestului preventiv din 21 noiembrie 2007 și de la 23 noiembrie 2007 la 26 noiembrie 2008.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara față de inculpat până la soluționarea definitivă a cauzei.

3. M.A.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. la pedeapsa de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în mod repetat, fără drept, de date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (email-uri sau mesaje instant) expediate nesolicitat în vederea producerii de consecințe juridice.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa închisorii de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 an, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestului preventiv din 21 noiembrie 2007 și de la 23 noiembrie 2007 la 26 noiembrie 2008.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Constanța până la soluționarea definitivă a cauzei.

4. P.C.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 la pedeapsa închisorii de 6 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

În baza art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de transmitere, în mod repetat, fără drept, pe Internet, către D.D. sau E.L.J., de date de identificare de natura celor care permit utilizarea unor instrumente de plată electronică (carduri bancare), în absența fizică a acestora.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în mod repetat, fără drept, de date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (email-uri sau mesaje instant expediate nesolicitat în vederea producerii de consecințe juridice).

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 6 ani pentru săvârșirea infracțiunii de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini, cu aplicarea pedepsei celei mai grele de 6 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv din 21 noiembrie 2007 și de la 23 noiembrie 2007 la 26 noiembrie 2008.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Miercurea Ciuc până la soluționarea definitivă a cauzei.

5. I.Ș.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 la pedeapsa închisorii de 5 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

În baza art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere a unui dispozitiv destinat citirii, ștergerii, înscrierii sau copierii cardurilor magnetice, prevăzut cu alimentator și cablu de date pentru conectare la PC, respectiv un mini CD ce conține drivere, aplicații și documentații tehnice pentru acest dispozitiv, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică cu aplicarea celei mai grele de 5 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv din 21 noiembrie 2007 și de la 23 noiembrie 2007 la 26 noiembrie 2008.

În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Constanța.

6. U.S.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 la pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituire unui grup infracțional organizat.

În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii cetățenilor străini, cu aplicarea celei mai grele de 5 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, cu executare în regim de detenție.

În baza art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată perioada reținerii din 21 noiembrie 2007.

7. R.C.T.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire unui grup infracțional organizat.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini, cu aplicarea celei mai grele de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 1101 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate, pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 6 luni.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. a dispus ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere stabilite potrivit dispozitivului hotărârii.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 1101 alin. (3) teza a II-a raportat la art. 864 C. pen. și art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 88 C. pen. a scăzut din pedeapsa aplicată durata reținerii din 21 noiembrie 2007.

8. R.B.I.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 la pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituire unui grup infracțional organizat.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini, cu aplicarea celei mai grele de 5 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, cu executare în regim de detenție.

9. F.D.A.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire unui grup infracțional organizat.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini, cu aplicarea celei mei grele de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 1101 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului F.D.A., pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 6 luni.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. a dispus ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere stabilite potrivit dispozitivului hotărârii.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 1101 alin. (3) teza a II-a raportat la art. 864 C. pen. și art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 11 pct. 2 C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpații V.C.A., P.C.I. și I.T.M. pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 998 C. civ. raportat la art. 14 și urm. C. proc. pen. a respins pretențiile civile formulate de W.U.

În baza art. art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea următoarelor bunuri:

a) de la inculpatul D.D.:

1. un laptop marca A., introdus în geanta neagra cu portocaliu, cablu alimentare, acumulator;

2. HDD marca W.D. 160 GB, ridicat dintr-un laptop marca A.;

3. o unitate centrală PC marca D.;

4. HDD marca M., de capacitate 40 GB, ridicat din unitate centrală PC marca D;

5. un laptop marca A., introdus într-un rucsac de culoare albastră cu negru;

6. HDD marca W.D., capacitate 80 GB, ridicat din laptop-ul marca A.;

7. un HDD marca I., capacitate 20 GB, identificat în HDD extern marca E.;

8. telefoane mobile marca S., marca N, marca S.S.;

9. cartele telefonice SIM;

10. un CD.

b) de la inculpatul P.C.:

1. un laptop marca F., cablu de alimentare, încărcător;

2. HDD marca W.D., capacitate 160 GB.

c) de la inculpatul C.C.M.:

1. unitate centrală PC marca M.;

2. HDD marca W.D.;

3. un telefon marca N.

d) de la inculpatul M.A.:

1. un CD marca T.; un CD marca S., un DVD marca C.;

2. un HDD marca S., capacitate 80 GB;

3. unitate centrală PC marca U.;

4. HDD marca M., capacitate 80 GB, identificat în unitate centrală PC marca U.;

5. un memory stick marca S., de culoare neagră;

6. un laptop marca A.;

7. un HDD marca F., capacitate 4 GB, identificat în laptop-ul marca A.;

8. un telefon mobil marca M.

e) de la Inculpatul U.S.:

1. unitate centrală PC marca T., de culoare neagră;

2. HDD marca W.D., capacitate 80 GB, identificat în unitatea centrală PC marca T.;

3. telefoane mobile, marca N., L., M. și S.

f) de la inculpatul R.C.T.:

1. unitate centrală PC marca C., de culoare neagră, conținând un HDD marca M., capacitate 250 GB;

2. un HDD marca S., capacitate 80 GB;

3. un telefon mobil marca S., un telefon mobil marca N.; un telefon mobil marca N.

g) de la inculpatul I.Ș.:

1. unitate centrală PC de culoare neagră marca M.;

2. un HDD marca S., capacitate 80 GB, identificat în unitatea centrală PC de culoare neagră marca M.;

3. un HDD marca W.D., capacitate 120 GB, identificat în unitatea centrală PC de culoare neagră marca M.;

4. un telefon mobil marca N. și un card de memorie marca S. 512 MB;

5. telefon mobil marca N.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 118 lit. a) și f) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpatul I.Ș. unui dispozitiv electronic de citire și scriere a benzilor magnetice, cabluri aferente alimentare și conexiune la calculator, 19 carduri cu bandă magnetică emise pe diferite nume, prezentând pe avers sau pe verso diferite grupuri de 4 cifre; un mini CD de culoare albastră, manual cu instrucțiuni de utilizare a dispozitivului, introduse într-o plasă neagră.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. a dispus confiscarea următoarelor sume de bani dobândite prin retragerile frauduloase efectuate în S.U.A. din conturile unor cetățeni străini cu ajutorul unor carduri contrafăcute:

- de la inculpatul D.D. - 74.996,8 RON reprezentând diferența dintre suma încasată de 135.896,8 RON și suma de 60.900 RON, pe care a distribuit-o celorlalți membri ai grupului;

- de la inculpatul C.C.M. și I.Ș. - câte 23.750 RON și câte 1.100 dolari S.U.A.;

- de la inculpatul P.C. - 5.500 RON;

- de la inculpatul U.S. - 5.600 RON și 2.000 dolari S.U.A.

A dispus restituirea a următoarelor bunuri:

1. către inculpatul D.D.:

- suma de 411 RON, ridicată din locuința lui D.D., consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov pe numele inculpatului, la dispoziția instanței, cu recipisa din 08 februarie 2008;

- un dispozitiv pentru înregistrat imagini video marca M., 2 mini-camere video, 2 antene transmițător și un receptor audio-video, ridicate din locuința lui D.D., atașate la dosarul cauzei;

- un motociclu marca H., an de fabricație 2007, aparținând lui D.D., indisponibilizat la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Brașov

2. către inculpații P.C. și V.C.A.:

- suma consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov pe numele inculpaților, 1.746 RON, găsită în locuința din București, sector 3, consemnată pe numele inculpaților, la dispoziția instanței, cu recipisa din 08 februarie 2008.

A dispus restituirea către inculpata P.C.I. a telefoanelor: marca S. și N.N., cu carcasă de culoare roșie.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat inculpații condamnați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul D.D. a fost cercetat în Dosarul nr. 2741/62/2006 al Tribunalului Brașov pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre acestea regăsindu-se infracțiunea de fabricare și deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prevăzută și pedepsită de art. 25 din Legea nr. 365/2002. Inculpatul a fost arestat preventiv în acest dosar fiind pus în libertate la data de 27 septembrie 2006 și a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 175/S din 25 februarie 2008 a Tribunalului Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 980 din 18 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, iar ca modalitate de executare s-a stabilit suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani. Ulterior punerii sale în libertate din starea de arest preventiv, inculpatul D.D. a importat din S.U.A., prin D.I. România SRL, o cameră video de dimensiuni reduse, un dispozitiv de copiere a informațiilor de pe banda magnetică a cardurilor și un card emis de H. Bank Nevada (așa cum rezultă din adresa Biroului Vamal Otopeni din 19 noiembrie 2007). Expeditorul pachetului a fost M.P. din Washington DC, iar aparent pachetul conținea lentile optice, dar în realitate conținea bunurile descrise mai sus. Pe pachet au fost menționate ca numere de telefon de contact ale destinatarului numărul care ulterior s-a stabilit că aparține inculpatului D.D. și numărul aparținând inculpatului I.T.M. Întrucât inculpatul D.D. nu putea sau nu dorea să recurgă la serviciile firmei de curierat, a apelat la serviciile inculpatului I.T.M. care a primit pachetul în calitate de destinatar. Prin acțiunile de supraveghere operativă a inculpatului I.T.M., realizate de către Serviciul de Supravegheri Operative și Investigații Brașov și din convorbirile telefonice interceptate a rezultat că destinatarul real al coletului a fost inculpatul D.D., căruia i-a fost predat efectiv în seara de 10 august 2008 (aspect confirmat și de declarația martorei oculare L.A.), iar expeditorul real al coletului a fost E.J.L.

Nu s-a putut stabili în cursul anchetei unde și în ce condiții a fost folosit dispozitivul de copiat date de pe banda magnetică a cardurilor, întrucât inculpatul D.D. a refuzat să colaboreze cu organele judiciare, iar dispozitivul nu a fost găsit cu prilejul percheziției efectuate la locuința sa.

Oricum, ca urmare a acestei stări de fapt, Tribunalul Brașov a emis autorizațiile pentru interceptarea și înregistrarea comunicațiilor de orice tip, realizate de la posturile telefonice mobile utilizate de către inculpatul D.D. Ulterior, Tribunalul Brașov a emis autorizația în baza căreia a fost realizat traficul informațional în perioada 19-25 octombrie 2007 și respectiv 22 octombrie 2007 - 06 noiembrie 2007 de către inculpatul D.D. pe internet de la locația fizică situată în Brașov, cu IP dinamic oferit de provider-ul SC R.R. SA.

Ca urmare a reconstituirii sesiunilor de date, a rezultat un număr de 10 fișiere, ce conțin convorbiri purtate pe Internet, prin intermediul programelor de mesagerie instant referitoare la carduri, purtate de inculpatul D.D. cu E.L.J.

De asemenea, s-a stabilit că au fost transmise de inculpatul D.D. către E.L.J. informații de natura celor care se află pe banda magnetică a cardurilor bancare (numărul cardului, transcrierea pe banda magnetică a cardului, PIN, banca emitentă). Totodată, la reconstituirea sesiunilor de date au mai rezultat:

- un număr de 3 fișiere, ce conțin convorbiri purtate pe Internet, prin intermediul programelor de mesagerie instant, referitoare la efectuarea unor operațiuni de filaj împotriva inculpatului D.D., purtate de inculpatul D.D. și o atlă persoană;

- realizarea unor operațiuni frauduloase cu carduri bancare, purtate între inculpatul D.D. și E.L.J.

Din sinteza transcrierilor convorbirilor telefonice, astfel cum au fost ele redate, dar și din redarea traficului pe internet ca urmare a reconstituirii sesiunilor de date a rezultat că inculpatul D.D. a purtat discuții în perioada de referință, pe linia falsificării unor instrumente de plată electronică în vederea obținerii de fonduri bănești din conturile unor cetățeni americani, prin fraudă, discuții care și-au atins scopul în sensul că au fost obținute importante sume de bani din fraudarea conturilor.

Persoana de legătură a inculpatului D.D. în S.U.A. a fost numitul E.L.J. Primul element care a permis identificarea acestei persoane a fost acela că, la data de 11 august 2007, orele 20:31:02, E.L.J. i-a comunicat inculpatului D.D. că îi trimite 320 dolari S.U.A., dictându-i numărul de control al transferului de bani, cu precizarea că el este expeditorul, iar nu M. (în acest sens este discuția din 10 august 2007, orele 20:33, D.: „nu-s de la M., nu?” E.L.J.: „Nu,... eu”. Din formularul ridicat de la Banca R.D., ce dovedește transferul sumei de 320 dolari S.U.A., identificat cu numărul de transfer precizat mai sus, s-a stabilit că interlocutorul acestuia se numește E.L.J.

Pe parcursul judecării procesului, instanța a făcut minime verificări pentru a stabili dacă această persoană a fost cercetată în S.U.A. pentru infracțiuni legate de falsificarea unor instrumente de plată electronică și fraudarea unor conturi, iar prin adresa din 22 aprilie 2009 a F.B.I., s-a arătat că E.L.J. face obiectul unei investigații penale în S.U.A., iar stadiul investigației era, la data comunicării răspunsului, ceea ce în România se numește „urmărire penală” privind activitatea sa infracțională din cursul anului 2007 în calitate de complice al inculpatului D.D., în cazul penal din România 90/D/P/2007, arătându-se că în cele din urmă acesta va fi acuzat probabil de secțiuni ale art. 18 din Codul S.U.A., respectiv 1028, fraudă și activitate conexă legată de informații și documente de identitate, 1029 - fraudă și activitate conexă legată de echipamente de acces, 1956 - spălare de bani. Iată, așadar, că din acest răspuns rezultă fără dubiu că această persoană nu numai că există, dar are și datele de identificare pe care le-a folosit în cadrul tranzacțiilor efectuate privind trimiterile de bani în România al căror destinatar a fost în principal inculpatul D.D. Această mențiune a fost importantă pentru că, pe parcursul procesului, inculpatul D.D. a susținut că nu știa că numitul E.L.J. este chiar persoana care poartă acest nume, pentru că nu o văzuse niciodată, vorbeau la telefon sau prin e-mail și o cunoscuse pe internet.

Acestei persoane, care nu numai că există (acest aspect este subliniat pentru că inculpatul în declarația sa a arătat că nu îl cunoștea pe E.J.), dar îi corespund și datele de identificare pe care aceasta le folosea, și care este la rândul ei este cercetată pentru fraude informatice, inculpatul D.D. i-a transmis în mod repetat, pe Internet, prin e-mail, folosind adrese de e-mail sau mesaje instant, folosind serviciile de mesagerie, fără drept, date de natura celor aflate pe banda magnetică a unor carduri bancare emise de diferite bănci din S.U.A., Brazilia, China, Chile, Marea Britanie, Coreea de Sud, Belgia, Canada, Estonia, Cipru, Franța, Norvegia ș.a. (serii carduri, CW-uri, respectiv un cod de trei cifre tipărit pe spatele cardului, în spațiul destinat semnăturii deținătorului de card, cu litere înclinate la stânga, înaintea acestui cod regăsindu-se mai multe cifre; acest cod reprezintă un element suplimentar pentru validarea unui card autentic într-o tranzacție; dacă acest cod nu este prezent pe cartea de credit tranzacția nu poate fi efectuată, PIN-uri) care permit utilizarea acestor instrumente de plată electronică în lipsa lor fizică (card not present), enumerate exemplificativ în rechizitoriu.

Aceste date au fost obținute cu ocazia reconstituirii sesiunilor de date și s-a stabilit că numerele din tabel aparțin unor carduri bancare ai căror emitenți au fost identificați cu sprijinul SC R. SA și SC P. SA- în acest sens fiind adresele SC R. SA din 23 ianuarie 2008 și SC P. SA din data de 19 februarie 2008 din care a rezultat că numerele de carduri trimise de inculpatul D.D. lui E.J., prin Internet, sunt reale și aparțin unor unități bancare din S.U.A., America de Sud, Europa, Japonia.

Din procesele-verbale de redare ale convorbirilor telefonice purtate de inculpatul D.D. cu E.L.J. a rezultat fără echivoc proveniența infracțională a sumelor de bani obținute în urma falsificării unor instrumente de plată electronică. S-a discutat despre „ATM-uri în care nu intră tot cardul”, „fonduri dintr-un cont”, „bancomate cu credit lichidat”, despre motivul pentru care nu a reușit retragerea de numerar: „dacă dă eroare înseamnă că ceva nu e scris bine în el” (convorbirea din 16 august 2007), despre „tranzacții refuzate de bancă” (convorbirea din 17 august 2007), despre „algoritm bun” sau „algoritm prost” (convorbirea din 17 august 2007), despre carduri ce au dat „cancelled”, unele „invalid”, altele „greșit PIN”, altele „tranzacție ce nu poate fi procesată”, edificatoare fiind convorbirile purtate între D.D. și E.L.J. (la datele de 14 august 2007, orele 12:36, 20 august 2007, orele 15:59, 17 august 2007, orele 05:20, 15 august 2007, orele 23:08, și 16 august 2007, orele 01:53, 17 august 2007, orele 05:20, 18 august 2007, orele 00:44 și 00:32, 22 august 2007, orele 00:04, orele 11:35, 27 august 2007, orele 00:31, 31 august 2007, orele 16:42). Astfel, a rezultat că cei doi au ținut permanent legătura, D.D. transmițând celuilalt, prin intermediul e-mailului, date referitoare la carduri bancare, l-a consiliat în vederea fraudării conturilor de card, iar E.J. a retras de la ATM-uri din S.U.A. numerar, o parte din acesta revenindu-i inculpatului D.D., banii fiind expediați prin intermediul W.U. sau M.G., fie de E.J., personal, fie de o altă persoană M.P.

În rechizitoriu au fost enumerate datele la care inculpatul D.D. a primit bani de la E.J. sau M.P. prin W.U. sau M.G., cu specificarea că inculpatul D.D. a primit bani nu numai direct, ci și prin intermediul altor persoane, în cursul procesului fiind identificate două astfel de persoane, respectiv I.A.M. (o amică a inculpatului, care a fost ascultată în calitate de martoră) și P.I. (concubina inculpatului). Cele două au recunoscut că au primit sume de bani pentru inculpat, fiind rugate de acesta, care uneori chiar le însoțea la ghișeu în vederea ridicării banilor, atât martora, cât și inculpata neputând să ofere o explicație logică pentru care făceau acest lucru, decât aceea că doreau să-l ajute pe inculpat, dar arătând că nu cunoșteau de unde proveneau sumele de bani.

Un element probatoriu foarte important care a fost coroborat cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și cele de redare a traficului pe internet în ceea ce-l privește pe inculpatul D.D. l-a constituit percheziția informatică asupra mediilor de stocare informatică - laptop-uri, HDD-uri, cartele SIM, DVD-uri și CD-uri găsite în locuința acestuia, prilej cu care au fost găsite fișiere cuprinzând date de identificare a mai multor cărți de credit și titularii acestora, adrese de poștă electronică, de internet, IP (Internet Protocol), conturi de utilizator, denumirea unor bănci și chiar fișiere care conțin metode de fraude cu carduri bancare sau programe folosite pentru verificarea validității numerelor de card bancar și obținerea unor astfel de numere.

Deși apărarea a combătut asiduu acest raport de percheziție informatică arătând că instanța ar fi trebuit să ordone o expertiză informatică asupra mediilor de stocare, în principal pentru a respecta dreptul la apărare al inculpaților, întrucât percheziția informatică a fost realizată de organul judiciar care nu este un expert independent, instanța a constatat că această percheziție informatică asupra mediilor de stocare nu este o expertiză în sensul dispozițiilor C. proc. pen., ci a reprezentat un raport de constatare în sensul dispozițiilor 112 C. proc. pen. La citirea mediilor de stocare după cuvinte cheie au fost identificate în mediile de stocare aparținând inculpatului următoarele elemente:

1. asupra unui laptop marca A., ridicat din locuința inculpatului D.D., au fost identificate:

- un număr de 40 fișiere de tip text, având extensia „txt” cuprinzând date de identificare ale mai multor cărți de credit, adrese de poștă electronică, adrese de Internet,

- adrese de IP și conturi de utilizator, denumiri ale unor bănci;

- un număr de 4 fișiere ce conțin fragmente de text cuprinzând ID-uri;

- un număr de 12 fișiere tip document având extensia „.doc” în care au fost identificate date de identificare ale mai multor cărți de credit, adrese de poștă electronică, adrese de Internet, adrese de IP, conturi de utilizator, denumiri ale unor bănci;

- un număr de 15 fișiere „profile Y.M.”;

- un număr de 8 fișiere tip imagine ce conțin diverse fotografii reprezentând persoane;

- un număr de 6 fișiere tip multimedia (video).

La percheziția informatică asupra unui laptop marca A., ridicat din locuința inculpatului D.D., din care s-a demontat HDD marca W.D., capacitate 80 GB, au fost identificate:

- 2 fișiere tip document, unul „Word” ce prezintă informații privind efectuarea unei plăți pentru înregistrarea unui domeniu pe Internet, și unul „Excel” ce prezintă informații privind depunerea unor sume de bani într-un cont;

- 7 fișiere text ce prezintă ID-urile de „Y.M.” a 7 persoane;

- 2 fișiere ce prezintă fragmente de text identificate în memoria HDD-ului.

Din unitatea centrală PC marca D., ridicată din locuința inculpatului D.D., a fost demontat un suport de stocare a datelor în format digital de tip HDD marca M., de capacitate 40 GB, care a fost supus percheziției informatice urmare căreia au fost identificate 3 fișiere care conțin ID-uri de interes în cauză. Detaliile acestora au fost prezentate în procesul-verbal din 04 decembrie 2007.

La percheziția informatică asupra unui HDD marca I., capacitate 120 GB, identificat în HDD extern marca E., ridicat din locuința inculpatului D.D., au fost identificate:

- un fișier care conține date despre carduri bancare și despre titularii acestora, identic cu cel identificat pe HDD marca W.D., capacitate 160 GB;

- 3 fișiere care conțin informații despre metode de fraude cu carduri bancare;

- 11 fișiere care conțin programe folosite la verificarea validității numerelor de carduri bancare și la obținerea de astfel de numere;

- 3 fragmente de text care atestă stabilirea unui contact cu adrese de e-mail de interes în cauză;

- 22 fișiere care conțin imaginea scanată a impresiunilor unor ștampile și a unor diferite tipuri de scutiri.

La percheziția telefonului marca N., ridicat la percheziția domiciliară la locuința inculpatul D.D., au fost identificate următoarele numere de telefon de interes în cauză:

- „BRO US1 - X” număr aparținând lui E.L.J.;

- „BRO US2 - Y” număr aparținând lui E.L.J.;

- „US NOU - Z”.

Apeluri nepreluate:

- W, număr aparținând lui P.C., la data de 08 noiembrie 2007, orele 15:43.

Apeluri efectuate:

- de pe numărul Q la numărul Y, număr aparținând lui E.L.J., la data de 17 noiembrie 2007, orele 19:41.

Mesaje intrate de la numărul Y, număr aparținând lui E.L.J.:

- „I PUT 500 ON EACH CARD” („Am pus 500 pe fiecare card”), data 18 noiembrie 2007, orele 00:37.

- „I SEND 1000” (Am trimis 1000), data 18 noiembrie 2007, orele 00:35.

Mesaje expediate:

- pentru numărul Y, număr aparținând lui E.L.J., „IS GOOD. ONLY 900. IT IS OK? I DONT HAVE SUFFICIENT CREDIT TO CALL YOU NOW. GOOD LUCK, BRO” (E bine. Numai 900. Este bine? Nu am suficient credit ca să te sun acum. Noroc, Bro. 18 noiembrie 2007, orele 07:33.

- pentru numărul W, număr aparținând lui P.C., „51872901824680 Confirma daca e bun”, data 08 noiembrie 2007, orele 19:39.

- pentru numărul XX: „58689798154811”, data 05 noiembrie 2007, orele 22:59.

- pentru numărul YY „Ia toate numerele din telefon pe cartele ca iti iau telefonul”, data 31 octombrie 2007.

În telefon, în agenda telefonică atribuită cartelei SIM cu numărul de telefon QQ, au fost găsite următoarele numere de interes pentru cauză:

- „BRO US1 - X”, număr aparținând lui E.L.J.;

- „BRO US2 - Y”, număr aparținând lui E.L.J.;

- „M.A. - ZZ”, număr aparținând lui C.C.M.;

- „M.C.A. - WW”, număr aparținând lui D.D.;

- „M.O. - W”, număr aparținând lui P.C.;

- „M.O.U. - XXX” număr aparținând lui C.C.M.

Mesaje primite de la „BRO US2”, număr aparținând lui E.L.J.:

- „Inca nu am primit munca”, data 31 octombrie 2007, orele 19:28.

- „Ai mesaj pe P.M.”, data 31 octombrie 2007.

- „Dormeam atunci când am primit mesajul scuze”, data 31 octombrie 2008.

În agenda telefonică atribuită cartelei SIM cu numărul de telefon WW, ce aparține inculpatului D.D., au fost identificate aceleași numere de telefon de interes pentru cauză:

- „BRO US1 - X”, număr aparținând lui E.L.J.;

- „BRO US2 - Y”, număr aparținând lui E.L.J.;

- „M.A. - ZZ”, număr aparținând lui C.C.M.;

- „M.C.A. - WW”, număr aparținând lui D.D.;

- „M.O. - W”, număr aparținând lui P.C.;

- „M.O.U. - XXX”, număr aparținând lui C.C.M.

În telefonul marca N., ce aparține inculpatului D.D., au fost identificate următoarele mesaje recepționate de la:

- „BRO US2 - Y”, număr aparținând lui E.L.J.: „Am un Pe nou aducă 2nd hand și deja lucrez Bro”, data de 02 noiembrie 2007.

- „BRO US2 - Y”, număr aparținând lui E.L.J.: „OK BRO”, 31 octombrie 2007.

- „BRO US2 - Y”, număr aparținând lui E.L.J.: „OK”, 31 octombrie 2007.

În agenda cartelei SIM ce aparține inculpatului D.D. au fost identificate următoarele:

Mesaje intrate:

1. de la numărul YYY: „Mai facem treaba sau ca azi e cald și ar trebui sa facem ceva aștept răspuns”, la data 24 septembrie 2007, orele 16:02.

2.de la numărul ZZZ: „În 30 min sunt la tine”.

3.de la numărul QQQ: „Sunal odată pe e. c imi da smsuri pana il suni”, în data 11 septembrie 2007, orele 15:23.

Mesaje ieșite:

- către „BRO US2”, număr aparținând lui E.L.J. - Y”: „D.”.

De asemenea, în agenda cartelei SIM ce aparține inculpatului D.D. a fost identificat numărul de telefon Y, aparținând lui E.L.J.

În agenda cartelei SIM, ce aparține inculpatului D.D., au fost identificate următoarele numere de interes:

1. „B - WWW”, număr aparținând lui U.S.;

2. „E - Y”, număr aparținând lui E.L.J.;

3. „M.O. - W”, număr aparținând lui P.C.;

4. „M2 - XXX”, număr aparținând lui C.C.M.;

5. „M1 - ZZ”, număr aparținând lui C.C.M.

La percheziția informatică efectuată asupra DVD-urilor și CD-urilor, ridicate de la domiciliul inculpatului D.D., au fost identificate următoarele:

- pe un CD marca T., inscripționat cu marker „Backup 2”, a fost identificat un fișier de tip text ce conținea o adresă de mail. La percheziția informatică a acestei adrese de e-mail, în urma accesării secțiunii Inbox a e-mail-ului, au fost identificate două e-mail-uri, unul conținând date ale unor carduri bancare, respectiv coduri PIN.

Inculpatul D.D. nu a obținut singur datele relevante ale cardurilor bancare, date care au stat la baza fraudelor informatice în conturile unor cetățeni străini și pe care le-a transmis lui E.J., ci a fost ajutat și de coinculpații C.C.M., M.A., I.Ș., P.C., aspecte ce au rezultat din sinteza convorbirilor telefonice, cât și din declarațiile inculpatului D.D. (convorbirile cu C.C.M. din 18 august 2007, orele 16:01:07, 21 august 2007, ora 21:58, 23 august 2007, orele 14:38, 25 august 2007, ora 17:42).

Din declarațiile inculpatului D.D. a rezultat că acesta a fost de acord să primească de la inculpații C. și P. anumite date la rugămintea acestora din urmă și să le transmită mai departe lui E.J. pentru a-i ajuta pe inculpații P. și C. să încaseze niște bani ca urmare a practicării unor jocuri pe internet. În acest scop inculpatul a primit de la inculpații P. și C. SMS-uri cu referire la datele necesare tranzacției, constând în MTC-ul, numele persoanei destinatare, numele expeditorului și le transmitea mai departe lui E.J., arătând că nu a crezut că face ceva ilegal.

În realitate, datele transmise de inculpații P. și C. către inculpatul D.D. și apoi de acesta lui E.J. erau date relevante despre carduri bancare obținute de primii doi inculpați prin phsihing (expedierea unor mesaje nesolicitate de tip spam către un număr foarte mare de adrese de e-mail, prin care, sub aparența unei comunicări venite din partea unor bănci sau sisteme de plată on-line, au solicitat destinatarilor să acceseze un link către pagini false de web a entităților respective pentru a introduce din nou datele relevante ale cardurilor lor bancare) care erau folosite de persoana de legătură, adică de E.J., fie pentru clonarea cardurilor bancare, fie pentru ordonarea unor tranzacții frauduloase prin intermediul W.U., respectiv prin accesarea site-ului W.U. și introducerea fără drept în numele și pe seama, dar fără știința cetățenilor americani, titulari ai conturilor bancare, a datelor relevante ale cardurilor acestora, în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor, cuprinse între 250 - 265 dolari S.U.A., primind un procent însemnat din sumele obținute, contribuind astfel la cauzarea unui prejudiciu.

În continuare, cu referire la faptele săvârșite de inculpatul D.D., s-a reținut că luna octombrie 2007, inculpatul fiind interesat să obțină un abonament clandestin de telefonie mobilă la operatorul telemobil Z., furnizor de telefonie mobilă și Internet, a decis să obțină acest abonament în numele și pe seama unei societăți comerciale fictive.

În acest sens, a plăsmuit pe calculator, în format electronic și a listat certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului Brașov fictiv privind pe SC S.A. SRL din Brașov, județul Brașov, îmbinând elemente ale certificatelor de înregistrare aparținând societăților comerciale reale SC S.A. SRL Brașov, SC C.T. SRL Iași.

Fișierul conținând documentul falsificat a fost identificat cu prilejul percheziției informatice efectuată asupra HDD marca W.D., capacitate 160 GB, ridicat din laptop-ul marca A., aparținând inculpatului D.D.

Inculpatul D.D. a plăsmuit în aceeași modalitate și a listat încheierea fictivă a Tribunalului Brașov din 09 septembrie 2007, pronunțată aparent în Dosarul nr. 92007/2007 privind autorizarea înmatriculării la Oficiul Registrului Comerțului Brașov a SC S.A. SRL, administrată de N.M.

În realitate, potrivit adresei din 13 decembrie 2007 a Tribunalului Brașov, Dosarul nr. 92007/2007 nu există, iar între judecătorii Tribunalului Brașov cu atribuții la Serviciul Registrului Comerțului nu a figurat judecătorul delegat A.M., cea care apare că ar fi pronunțat încheierea menționată.

De asemenea, N.M. nu a fost niciodată asociat, administrator sau angajat la SC S.A. SRL.

Inculpatul D.D. a completat în fals, la data de 10 octombrie 2007, o împuternicire pe formular tipizat, prin care N.M., în calitate de asociat unic al SC S.A. SRL, l-a împuternicit pe D.D. să încheie în numele și pe seama firmei un contract cu operatorul de telefonie mobilă SC T. SA și să reprezinte societatea în relațiile cu SC T. SA, pe care a aplicat ștampila falsă a SC S.A. SRL, comandată de el la 25 septembrie 2007, prin intermediar, la SC T.T. SRL Brașov.

Inculpatul D.D. a folosit toate înscrisurile necorespunzătoare realității de mai sus în fața SC T. SA, unde, prin cererea din 10 octombrie 2007, a solicitat și obținut încheierea unui abonament de telefonie mobilă pe seama SC S.A. SRL, număr alocat XXXX.

În luna august 2007, pentru a obține un credit de la C. Bank - Sucursala Brașov, în scopul creării aparenței că obține venit din salariu, inculpatul D.D. a falsificat o serie de documente.

În cuprinsul adeverințelor, inculpatul a menționat numere de telefon de contact aparținând în realitate altor persoane decât reprezentanților celor două societăți aparent angajatoare.

În realitate, inculpatul D.D. nu a fost niciodată angajatul celor două societăți comerciale indicate, iar adeverințele menționate nu au fost emise de SC M. SRL Brașov și SC T.I.E. SRL București.

De asemenea, inculpatul a aplicat pe documentele fictive menționate ștampile false cu amprenta SC M. SRL și SC T.I.E. SRL București, pe care le-a comandat personal la SC T.T. SRL Brașov la datele de 20 august 2007 și respectiv 15 august 2007.

Inculpatul a fost consiliat cu privire la înscrisurile pe care trebuie să le depună la C. Bank în vederea obținerii creditului de către martorul A.V.

Inculpatul a folosit toate înscrisurile fictive menționate în fața C. Bank - Sucursala Brașov, unde prin cererea de credit din 23 august 2007, a solicitat și obținut, la data de 24 august 2007, acordarea unui împrumut în sumă de 54.000 RON. Banii au fost virați în contul inculpatului și au fost ridicați în numerar de inculpat la datele de 24 august 2007, 05 septembrie 2007 și 06 septembrie 2007.

Din adresa din 31 ianuarie 2008 a C. Bank - Sucursala Brașov a rezultat că, ulterior acordării creditului, inculpatul D.D. a rambursat ratele lunare timp de 3 luni consecutiv (septembrie, octombrie, noiembrie 2007), conform graficului de rambursare a creditului.

Cu referire la faptele săvârșite de inculpat în lunile august și octombrie 2007, instanța a avut în vedere și declarațiile martorilor V.I., C.P., R.I.M., A.V.

Având în vedere starea de fapt arătată, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului D.D. infracțiunile pentru care l-a condamnat potrivit dispozitivului hotărârii.

În ceea ce-l privește pe inculpatul C.C.M., originar din Constanța și prieten cu inculpatul D.D., în declarația dată în fața instanței nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată formulându-și o apărare care nu are nicio bază reală constând în aceea că a jucat anumite jocuri pe internet cu cetățeni americani și ca urmare a practicării acestora, în care avea calitatea doar de câștigător (în acest sens, nu există elemente în cauză din care să rezulte că inculpatul a pierdut vreodată la pariurile făcute și a trimis la rândul său bani unor cetățeni americani), cetățenii americani îi trimiteau direct sau prin intermediul lui E.J. și al inculpatului D.D., sumele de bani rezultate din pariuri. Explicația inculpatului constând în aceea că în S.U.A. comisioanele la tranzacțiile W.U. erau mai mici, cu referire la motivul pentru care uneori sumele rezultând din pariuri erau încasate prin W.U. de anumite persoane ca R.R. în S.U.A. și apoi îi parveneau prin intermediul inculpatului D. în România este de asemenea lipsită de orice logică, din moment ce inculpatul D.D. încasa sumele tot prin W.U. și mai reținea și o parte din ele (în acest sens banii tranzacționați de inculpatul D.D. nu erau toți trimiși inculpatului C., ci doar o parte din ei).

În realitate, discuțiile telefonice purtate între inculpatul C.C.M. și D.D., dar și între inculpatul C.C.M. și alți coinculpați din dosar ca R.C.T. sau mesajele pe telefonul mobil între inculpatul C.C.M. și coinculpații M.A., F.D.A. au relevat fără dubiu activitatea infracțională a inculpatului și a celorlalți, edificatoare fiind comunicațiile din 15 august 2007, orele 18:00, orele 18:31, 19 august 2007, orele 22:32, 20 august 2007, orele 16:12, 21 august 2007, orele 11:47, 30 august 2007, orele 18:59 și 19:00, 05 septembrie 2007, orele 13:35.

În perioada 21 septembrie 2007 - 19 iunie 2009 între inculpații D.D. și C.C.M. au avut loc schimburi de SMS în sensul că: „26 mii”, „i-a pus pe același nume”, „dacă nu i-ai pus, pune-i pe numele meu „C.C.M.”, „23 de mii. du-te”, „am pus 46 mii.”, „P.C. OP 11 4600 lei”.

Discuțiile purtate de cei doi inculpați au fost în legătură, în conexiune cu cele purtate de inculpatul D.D. cu E.J., referitoare la carduri, la retrageri de numerar de la ATM-uri.

Convorbirile din 18 august 2007, orele 16:01:07, 21 august 2007, orele 16:28, 21 august 2007, ora 21:58, 23 august 2007, orele 14:38, 25 august 2007, ora 17:42, au fost analizate în raport cu cele purtate de inculpatul D.D. cu E.J. la aceleași date.

La percheziția informatică a unui HDD marca W.D., capacitate 300 GB, găsit în unitatea centrală marca M., ridicată din locuința inculpatului C.C.M., au fost identificate:

- un fișier de tip multimedia conținând o imagine video;

- un număr de 47 fișiere de tip imagine conținând diverse fotografii cu persoane;

- un număr de 321 fișiere, reprezentând corespondență electronică, pagini html, unele dintre ele „mycarduri” ce conțin date relevante despre carduri bancare;

- un fișier conținând 97 de numere de telefon;

- 65 fișiere profile de aplicații tip „Messenger”.

Din coroborarea transcrierilor telefonice și a mesajelor tip SMS, precum și a datelor aflate ca urmare a percheziției informatice, a rezultat că inculpatul C.C.M. a făcut parte din grupul coordonat de inculpatul D.D. care a avut preocupări sub aspectul:

1. retragerii frauduloase a unor sume de bani din conturile bancare ale unor cetățeni străini, cu ajutorul unor carduri contrafăcute

2. efectuării de transferuri de bani prin utilizarea frauduloasă a datelor relevante a cardurilor bancare aparținând unor cetățeni străini, în absența fizică a cardurilor prin W.U.

Pentru obținerea datelor relevante ale cardurilor bancare inculpatul C.C.M. a expediat mesaje nesolicitate de tip spam către un număr foarte mare de adrese de e-mail, prin care, sub aparența unei comunicări venite din partea unor bănci sau sisteme de plată on-line, au solicitat destinatarilor să acceseze un link către pagini false de web a entităților respective pentru a introduce din nou datele relevante ale cardurilor lor bancare. Astfel, a fost avut în vedere procesul-verbal în care au fost analizate câteva fișiere depistate pe HDD marca W.D., capacitate 300 GB, aparținând acestui inculpat, aceste fișiere conținând un mesaj electronic primit prin poșta electronică și unde adresa expeditorului a fost concepută astfel încât să creeze aparența că ar aparține administratorilor site-ului P.P., denumirea „webmaster” fiind specifică persoanelor care administrează site-uri, iar adresa de corespondență conține denumirea acestui site, însă conține integrate literele „so”, pentru a-i conferi o individualitate proprie.

Din analiza mesajului electronic și a codului sursă a rezultat că acesta este rezultatul unei activități de psihing fiind obținut ca răspuns aparent din partea site-ului P.P. care solicita datele de identificare ale clientului, precum și datele cardului bancar.

După ce a obținut în modalitatea descrisă date de identificare de natura celor care au permis utilizarea unor instrumente de plată electronică în absența acestora, inculpatul C.C.M. le-a transmis în mod repetat, în perioada mai - noiembrie 2007, fără drept, pe Internet, prin e-mail sau mesaje instant, utilizând diferite conturi de e-mail sau nume de utilizator, la Brașov către D.D.

La rândul său, inculpatul D.D. a transmis mai departe datele, în aceeași modalitate, folosind adrese de e-mail sau mesaje instant, fără drept, către E.J., aflat în S.U.A.

O parte din aceste transferuri de date fără drept pe Internet au fost surprinse cu prilejul interceptării comunicațiilor realizate pe Internet de inculpatul D.D., în perioada 18 octombrie - 16 noiembrie 2007, de la adresa fizică situată în Brașov, unde a avut încheiat contract de furnizare servicii Internet cu provider-ul SC R.R. SA, în baza autorizației de interceptare emisă de Tribunalul Brașov.

În S.U.A., E.J. a confecționat carduri contrafăcute pe a căror bandă magnetică a inscripționat datele privind conturile bancare transmise pe Internet în modalitatea arătată.

La rândul său E.L.J. i-a comunicat inculpatului D.D., sistematic, rezultatul acțiunilor sale de retragere de numerar de la bancomate, reușite sau nereușite, totalul sumelor retrase, defalcat pe fiecare card în parte și situația trimiterilor de bani subsecvente din S.U.A. către România efectuate de el direct sau prin intermediul lui M.P., canalul de trimitere a banilor, respectiv W.U. sau M.G., cu indicarea numărului de control al transferului de bani aferent.

Inculpatul D.D. a stabilit zilnic procentul cuvenit lui E.L.J. din sumele retrase de la ATM-uri de acesta. E.L.J. i-a trimis periodic pe Internet rezultatele acțiunilor, în care a prezentat în detaliu situația retragerilor efectuate pentru fiecare dintre cardurile ale căror date relevante le-a primit din România de la D.D.

Situația trimiterilor de bani din S.U.A. către România aferente retragerilor frauduloase cu carduri contrafăcute din conturile bancare ale unor cetățeni străini se regăsește în rechizitoriu, fiind confirmată de formularele de ridicare de numerar de către inculpatul D.D., învinuita P.C.I. și martora I.A.M. de la operatori W.U. din municipiul Brașov.

Situația trimiterilor de bani din Brașov către Constanța și București, aferente retragerilor frauduloase efectuate în S.U.A. cu carduri contrafăcute din conturile bancare ale unor cetățeni străini, se regăsește în rechizitoriu, fiind confirmată de formularele de ridicare de numerar de către inculpații C.C.M., I.Ș., P.C., U.S., V.C.A. și martora O.G.

Inculpatul C.C.M. a folosit datele relevante ale conturilor nu numai pentru transmiterea acestora pe ruta D.D. - E.J., ci și pentru a ordona transferuri prin W.U. neautorizate - aceasta fiind a doua modalitate de fraudă utilizată de inculpat, astfel cum s-a arătat mai sus.

Expeditori ai acestor trimiteri au figurat titularii conturilor bancare ale căror date au fost obținute prin phishing, iar ca destinatari au fost indicați fie membrii grupului aflați în S.U.A. (E.L.J., M.P., R.R., K.M.), fie alți membri ai grupului din Constanța, inclusiv minori, respectiv inculpatul R.C.T. și învinuiții F.D.A. și R.B.I.

Informațiile relevante privind transferurile de bani menționate (numele și adresa expeditorului, numărul de control al transferului de bani - MTCN, suma transferată și numele destinatarului) au fost transmise prin SMS de către cei care au ordonat transferurile, imediat după momentul efectuării acestora, pe următoarele rute:

1. de la inculpatul C.C.M. - inculpatul D.D. - E.L.J.;

2. de la inculpatul M.A. - inculpatul C.C.M. - inculpatul D.D. - E.L.J.;

3. de la inculpatul M.A. către inculpatul R.C.T.; inculpatul F.D.A.; inculpatul R.B.I.

4. de la inculpatul C.C.M., cu știința inculpatului M.A., către inculpatul R.C.T.; inculpatul F.D.A.

5. de la inculpatul P.C. - inculpatul D.D. - E.L.J.;

6. de la inculpatul U.S. - inculpatul D.D. - E.L.J.

Cele patru persoane din S.U.A., care au primit informațiile corespunzătoare pe circuitul amintit, în modalitatea descrisă, au ridicat banii și apoi au retrimis sumele încasate prin W.U. în Brașov inculpatului D.D. și în Constanța inculpatului R.B.I., banii fiind redistribuiți apoi între membrii grupului.

Inculpații R.C.T., F.D.A. și R.B.I., care la rândul lor au primit informațiile corespunzătoare prin SMS, de la inculpatul C. sau uneori de la inculpatul M. au ridicat banii de la operatori W.U. din Constanța.

Concret, inculpatul C.C.M., după ce intra in posesia datelor relevante ale conturilor bancare prin phsihing, accesa site-ul W.U. și folosind diferite adrese de IP, pentru a ascunde locul de unde se efectua tranzacția, ordona transferul unei sume de bani din contul celui ale cărui date le obținuse în prealabil prin W.U. pe numele unora dintre coinculpați (F.D.A.) cărora le trimitea prin SMS, datele tranzacției, inclusiv MTCN-ul, respectiv codul de siguranță.

În cursul urmăririi penale s-au efectuat verificări privind modalitatea de acces și realizare a transferului de bani de pe site-ul W.U. și a rezultat că transferul de bani era posibil în cazul în care expeditorul locuia în Australia, Austria, Canada, Franța Germania, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA și Suedia și era posesorul unui card de credit sau debit. Fiind selectată pagina W.U. Money Transfer Service pentru S.U.A. la rubrica „Money in minutes” se precizează că pot fi trimiși bani în întreaga lume și banii sunt disponibili în câteva minute la orice operator W.U., expeditorul având nevoie doar de contul bănci emitente al cardului de credit sau de debit.

În concret, tranzacțiile frauduloase prin W.U. s-au petrecut astfel - având în vedere interceptările cu referire la comunicarea dintre inculpați:

1. În data de 18 septembrie 2007, inculpatul C.C.M. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american J.H. și datele relevante ale cardului acestuia și a dispus transferul din contul acestuia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatului minor F.D.A.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul C.C.M., de conivență cu inculpatul M.A., i-a trimis inculpatului minor F.D.A. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 18 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul minor F.D.A. și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpaților M.A. și C.C.M.

2. În data de 19 septembrie 2007, inculpatul C.C.M. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american J.C. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatului minor F.D.A.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul C.C.M., de conivență cu inculpatul M.A., i-a trimis inculpatului minor F.D.A. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 19 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul minor F.D.A. și-a reținut un comision de 100 RON, iar restul de bani l-a predat inculpaților M.A. și C.C.M.

3. În data de 19 septembrie 2007, inculpatul C.C.M. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american C.L. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 200 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatului minor F.D.A.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul C.C.M., de conivență cu inculpatul M.A., i-a trimis inculpatului minor F.D.A. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 19 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul minor F.D.A. și-a reținut un comision de 50 RON, iar restul de bani l-a predat inculpaților M.A. și C.C.M.

4. În data de 19 septembrie 2007, inculpatul C.C.M. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american J.W. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatului minor F.D.A.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul C.C.M., de conivență cu inculpatul M.A., i-a trimis inculpatului minor F.D.A. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 19 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul minor F.D.A. și-a reținut un comision de 100 RON, iar restul de bani l-a predat inculpaților M.A. și C.C.M.

5. În data de 19 septembrie 2007, inculpatul C.C.M. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american K.B. și datele relevante ale cardului și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatul minor F.D.A.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul C.C.M., de conivență cu inculpatul M.A., i-a trimis inculpatul minor F.D.A. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 19 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul minor F.D.A. și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpaților M.A. și C.C.M.

6. În data de 19 septembrie 2007, inculpatul C.C.M. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american R.H. și datele relevante ale cardului acestuia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 200 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatului minor R.C.T.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul C.C.M., de conivență cu inculpatul M.A., i-a trimis inculpatului minor R.C.T. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 19 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul minor R.C.T. și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpaților M.A. și C.C.M.

În baza celor reținute, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul C.C.M. conform dispozitivului hotărârii pentru infracțiunile arătate. La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere prevederile art. 72 C. pen. Instanța a observat că inculpatul este la primul contact cu legea penală, însă a avut în vedere la stabilirea cuantumului pedepselor, atitudinea acestuia pe durata întregului proces penal, aceea de a încerca să denatureze starea de fapt. Desigur, nu s-a putut face abstracție de faptul că inculpatul poate să-și facă apărarea pe care o găsește de cuviință, acesta neavând obligația de a coopera cu organele judiciare și de a spune adevărul, însă apărarea inculpatului constând în aceea că banii încasați prin serviciile W.U. sau M.G. reprezentau rezultatul unor pariuri ca urmare a practicării unor jocuri pe internet, în care inculpatul avea doar calitatea de câștigător și primea sume consistente de bani de la jucători pe care nu îi cunoștea și nu îi văzuse niciodată care îi trimiteau inculpatului datele necesare încasării tranzacției a demonstrat faptul că inculpatul nu a avut nicio atitudine de regret și nu a conștientizat gravitatea faptelor săvârșite, aspect care a format convingerea instanței că nu se poate lua în calcul aplicarea unor circumstanțe atenuante facultative privind conduita anterioară a inculpatului și lipsa antecedentelor penale, astfel că executarea pedepsei s-a dispus în regim de detenție.

În ceea ce-l privește pe inculpatul M.A., este originar tot din Constanța ca și inculpatul C.C.M., cu care este amic. Din coroborarea informațiilor obținute urmare a interceptării convorbirilor telefonice purtate de acesta, a rezultat că inculpatul M.A. împreună cu inculpatul C.C.M., au fost coordonatorii grupului infracțional ce a acționat pe raza zonei Constanța, inculpatul M.A. a strâns informații obținute prin spam de acesta sau de către ceilalți membrii ai grupului aflați în subordonarea lor; intrând în această manieră în posesia datelor financiare relevante ale unor persoane, au introdus pe site-ul W.U. astfel de informații referitoare la datele personale și datele despre conturile lor (număr de card) și au dispus în numele acestora, fără drept, eliberarea unor sume de bani, pe numele altor membrii ai grupului, folosiți de cei doi inculpați. Aceștia (R.B., R.C.T., F.D.A.) au ridicat de la W.U. diverse sume de bani pentru cei doi inculpați, cu păstrarea unui comision (în acest sens spamurile pot fi vizualizate prin accesarea fișierelor depistate pe mediile de stocare ridicate de la inculpat fixate pe suporții optici atașați la dosarul cauzei).

Relevante au fost tranzacțiile ordonate prin W.U.

1. La data de 20 septembrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american S.C. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatul R.B.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul M.A., i-a trimis inculpatului R.B. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 20 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul R.B. și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpatului M.A.

2. În data de 20 septembrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american C.M. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatului minor R.C.T.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul M.A., i-a trimis inculpatului minor R.C.T. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 20 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul minor R.C.T. și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpatului M.A.

3. În data de 20 septembrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american J.K. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatului R.B.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul M.A. i-a trimis inculpatului R.B. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 20 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul R.B. și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpatului M.A.

4. În data de 20 septembrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american H.L. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatului minor R.C.T.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul M.A., i-a trimis inculpatului minor R.C.T. prin SMS datele relevante ale tranzacției, pe baza cărora acesta a ridicat suma de bani la data de 20 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța.

Inculpatul minor R.C.T. și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpatului M.A.

5. În data de 05 octombrie 2007, inculpații C.C.M. și M.A. au accesat site-ul W.U., au introdus datele de identificare ale cetățeanului american C.W. și datele relevante ale cardului acesteia și au dispus transferul din contul acesteia a sumei de 265 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui M.P.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul C.C.M. i-a trimis inculpatului D.D. la Brașov prin SMS datele relevante ale tranzacției, iar acesta le-a trimis mai departe, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date M.P. a ridicat suma de bani la data de 05 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

6. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american M.H. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 265 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui M.P.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul M.A. i-a trimis inculpatului C.C.M. la Constanța prin SMS datele relevante ale tranzacției, care le-a trimis mai departe, în aceeași modalitate, inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă le-a transmis în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date M.P. a ridicat suma de bani la data de 06 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

7. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U, a introdus datele de identificare ale cetățeanului american B.S. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 265 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui M.P.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul M.A. i-a trimis inculpatului C.C.M. la Constanța prin SMS datele relevante ale tranzacției, care le-a trimis mai departe, în aceeași modalitate, inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă le-a transmis în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date M.P. a ridicat suma de bani la data de 06 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

8. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american J.W. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 265 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui M.P.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul M.A. i-a trimis inculpatului C.C.M. la Constanța prin SMS datele relevante ale tranzacției, care le-a trimis mai departe, în aceeași modalitate, inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă le-a transmis în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date M.P. a ridicat suma de bani la data de 06 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

9. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american J.F. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 265 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui M.P.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul M.A. i-a trimis inculpatului C.C.M. la Constanța prin SMS datele relevante ale tranzacției, care le-a trimis mai departe, în aceeași modalitate, inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă le-a transmis în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date M.P. a ridicat suma de bani la data de 06 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

Din totalul sumei de 1.060 dolari S.U.A. ridicați de M.P., urmare operațiunilor descrise la pct. 13 - 16, E.L.J., de conivență cu inculpații D.D., C.C.M. și M.A., a expediat prin intermediul lui R.R., la data de 06 octombrie 2007, prin W.U., suma de 650 dolari S.U.A. în Constanța pe numele învinuitului R.B.I., care i-a ridicat de la operatorul W.U. din Constanța.

10. În data de 13 septembrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american C.B. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 238 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatul minor F.D.A.

Inculpatul minor F.D.A. a ridicat suma de bani la data de 13 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța, și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpatului M.A.

11. În data de 13 septembrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american Y.F. și datele relevante ale cardului acestuia și a dispus transferul din contul acestuia a sumei de 238 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatul minor F.D.A.

Inculpatul minor F.D.A. a ridicat suma de bani la data de 13 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța, și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpatului M.A.

12. În data de 13 septembrie 2007, inculpatul M.A. a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american J.R. și datele relevante ale cardului acestuia și a dispus transferul din contul acestuia a sumei de 238 dolari S.U.A., prin W.U., în România, pe numele inculpatul minor F.D.A.

Inculpatul minor F.D.A. a ridicat suma de bani la data de 13 septembrie 2007 de la operatorul W.U. din Constanța, și-a reținut un comision, iar restul de bani l-a predat inculpatului M.A.

O legătură similară a fost pusă în evidență între inculpatul M. și T.G., E.V.C., Z.B., C.I.M., A.A.C., P.M.F., A.D.B., M.M. și alte persoane rămase neidentificate.

Inculpatul M.A. a purtat cu aceste persoane discuții despre carduri bancare, despre MTCN-uri, despre activități specifice de phishing, relevante fiind următoarele transcrieri: procese-verbale de redare ale convorbirilor din 05 septembrie 2007, orele 01:53, 05 septembrie 2007, orele 19:18; 05 septembrie 2007, orele 19:31, orele 19:18, 06 septembrie 2007, ora 09:19, 09 septembrie 2007, ora 19:40, 13 septembrie 2007, ora 14:14, 13 septembrie 2007, ora 15:27, 13 septembrie 2007, ora 15:25, 11 septembrie 2007, ora 16:19, 12 septembrie 2007, ora 20:51, 12 septembrie 2007, ora 20:13, 07 septembrie 2007, 08 septembrie 2007, ora 22:33, 09 septembrie 2007, ora 21:02, 05 octombrie 2007, orele 16:39.

La datele de 17 septembrie 2007, 19 septembrie 2007 și 20 septembrie 2007, în baza unei înțelegeri cu inculpatul C.C.M., inculpatul M.A., după ce a obținut datele unor transferuri de bani prin W.U., a comunicat aceste date prin SMS inculpaților F.D.A., R.B. și R.C.T., care s-au prezentat la operatori W.U. din Constanța și au ridicat respectivele sume de bani cu păstrarea unui comision.

La data de 17 septembrie 2007 M.A. a trimis un SMS ce cuprinde datele unei tranzacții de transfer de bani prin W.U. pe numele J.C., precum și discuțiile ce au urmat (proces-verbal de redare a convorbirii din 17 septembrie 2007, orele 17:19, 18 septembrie 2007, orele 10:45).

La data de 19 septembrie 2007, ora 13:25, inculpatul M.A. a discutat la telefon cu numitul T.G., respectiv cu R.C.T., care urmau să se prezinte la ghișee W.U. pentru a ridica bani, pe baza datelor ce urma să le fie trimise de M.A. prin SMS.

La data de 19 septembrie 2007, ora 13:49, inculpatul M.A. l-a contactat pe inculpatul R.C.T. căruia i-a comunicat că „a încercat să facă două MT, dar n-a mers, și mai încearcă”. R.C.T. i-a comunicat că „noi ne-am luat carnetele și suntem pregătiți să le dictezi la telefon” (proces-verbal de redare a convorbirii din data de 19 septembrie 2007, orele 13:49).

La data de 19 septembrie 2007, ora 13:44, inculpatul C.C.M. a trimis la numărul de telefon ZZZZ următorul mesaj: „7088076155 K.B. St.Luis Missouri, zip. 63130 250 dolari S.U.A.”

La data de 19 septembrie 2007, ora 14:00, titularul postului de telefonie mobilă cu numărul ZZZZ, F.D.A. a fost apelat de inculpatul M.A., căruia i-a comunicat că „eram in bancă și au început să strige că n-am 18 ani și nu-mi dau”.

La data de 19 septembrie 2007, ora 14:40, inculpatul M. și inculpatul C.C.M. discută despre faptul că „săgeata” nu a putut să ridice banii pentru că era minor, însă mai încearcă.

La orele 14:40, M.A. a fost informat de către F.D.A. că acesta a reușit să ridice banii (proces-verbal de redare a convorbirii din 19 septembrie 2007, orele 15:02).

La ora 15:04, inculpatul C.C.M. a contactat telefonic pe inculpatul M.A., exprimându-și mulțumirea pentru reușita lui F.

La data de 14 septembrie 2007, orele 14:50, inculpatul M.A. a fost apelat de un bărbat de la postul de telefonie mobilă cu numărul YYYY. Acesta din urmă i-a comunicat faptul că va trimite mesaje pe rând lui R.B.I. și lui R.C.T., aceștia urmând să ridice banii de la W.U.

La data de 20 septembrie 2007, orele 15:03, inculpatul M.A. a trimis inculpatului R.B. mesajul cu următorul conținut: „MT 3147696013 S.C. State South Carolina, Orangebourg, zip. 29117 250 dolari S.U.A.”.

La orele 15:03, inculpatul M.A. a discutat cu inculpatul R.B.: „l-ai primit? Hai fugi și arde-l”.

La data de 20 septembrie 2007, orele 15:23, inculpatul M.A. a trimis inculpatului R.C.T. următorul mesaj „9359113419 C.M. State Washington 250 dolari S.U.A.”

La data de 20 septembrie 2007, orele 15:42, inculpatul M.A. a trimis inculpatului R.B. următorul mesaj: „1933091624 J.K. 220-3040 AXE 1FL, Bayside, state New York, zip. 11361 250 dolari S.U.A.”

La data de 20 septembrie 2007, orele 16:08, inculpatul M.A. îl apelează pe R.C.T., pe care îl întreabă dacă „mai face încă unul?”. Urmare a acestei discuții, la data de 20 septembrie 2007, orele 16:16, R.C.T. a primit următorul SMS: „8092321157 H.L. 4904 Pike Drive, Metairi, state Louisiana, zip.70003, 250 dolari S.U.A.”.

La data de 28 septembrie 2007, începând cu orele 09:38, M.A. a fost sunat de o persoană rămasă neidentificată, care i-a comunicat că sunt cinci persoane la Frankfurt și că sunt pregătiți, așteaptă în față la un W.U., pentru a ridica numerar. Este vorba de tranzacții ordonate pe Internet de către M.A.. Cei care urmau să ridice banii au fost: C.I.M., A.D.B., M.D.M., L.A.S. Aceleași persoane s-au deplasat în același scop și în Olanda (procese-verbale de redare ale convorbirilor din 30 septembrie 2007 orele 15:40, 29 septembrie 2007, orele 14:51 și următoarele). Ascultat în calitate de martor, B.A.D. a confirmat că fiind plecat în Germania cu cei arătați mai sus, C.I.M. a primit un mesaj pe telefonul mobil de la inculpatul M. prin care acesta îi ruga pe oricare dintre ei să încaseze, pentru el (adică pentru inculpat) niște bani prin W.U. (în Germania), pentru că el (inculpatul) își pierduse buletinul. Martorul a precizat că inculpatul a spus că banii proveneau de la o mătușă. Această declarație a martorului a condus la concluzia că inculpatul a recurs și la alte persoane care nu făceau parte din grupul infracțional pentru a încasa pentru bani prin W.U. rezultați din tranzacții frauduloase.

La data de 06 octombrie 2007, începând cu orele 16:55:04, inculpatul M.A. a expediat prin SMS mesaje ce conțin datele unor tranzacții ordonate pe Internet (cuprinzând date de identitate ale unei persoane, adresa și MTCN-ul tranzacției prin W.U.) către inculpatul C.C.M., care la rândul lui le-a direcționat prin SMS către inculpatul D.D. și de aici către E.J. în S.U.A. Acesta, prin intermediul lui M.P., a ridicat de la W.U. sumele de bani menționate în acele mesaje.

Suma de bani de 650 dolari S.U.A. rezultată din cele patru tranzacții reușite, după păstrarea unui procent de către gruparea din SUA, a fost expediată în aceeași seară în România de către R.R. prin W.U., iar persoana care a ridicat banii a fost R.B.I. Numele „R.R.” și MTCN-ul transferului acestei sume a fost transmis pe aceeași filieră, prin SMS de către E.L.J. - D. - C.) către inculpatul M.A., iar inculpatul M.A. a trimis în S.U.A. prin același circuit numele persoanei care va ridica banii din Constanța (relevante în acest sens fiind procesele-verbale de redare ale convorbirilor din data de 06 octombrie 2007, orele 22:59, 22:26, 23:01).

La ora de 21:11, inculpatul M. i-a propus inculpatului R.B. să ridice într-o oră suma de bani de la W.U., în schimbul unui comision, (proces-verbal de redare a convorbirii din data de 06 octombrie 2007). La orele 23:27, inculpatul C.C.M. i-a trimis inculpatului M.A. mesajul „ai luat?”. La orele 23:28, acesta din urmă l-a apelat pe C.C.M. (proces-verbal de redare a convorbirii din data de 06 octombrie 2007, ora 23:28). Urmare a acestei discuții, la orele 23:29, inculpatul C.C.M. a trimis către inculpatul D.D. următorul mesaj: „zip și adresă, te rog”. La ora 23:46, inculpatul D.D. îi trimite inculpatului C.C.M. următorul mesaj: „T Street 117”, iar acesta din urmă, pentru că între timp a fost anunțat de către M.A. că au fost ridicați banii, îi retrimite un mesaj lui D.D. cu textul: „S-a ridicat, scuze”.

S-au remarcat înțelegerea dintre aceștia și coordonarea acțiunilor, fiecare fiind o verigă a lanțului infracțional.

În aceeași manieră, inculpatul M.A. s-a implicat în acțiunile infracționale de fraudă informatică săvârșite începând cu data de 12 octombrie 2007. În acest sens, inculpatul M.A. a acționat în colaborare cu C.C.M., edificatoare fiind convorbirile telefonice din 12 octombrie 2007, orele 17:19; 19:19:41.

De asemenea, în această manieră, la data de 12 octombrie 2007, orele 17:26, 17:45, au fost trimise SMS-uri ce conțineau datele unor tranzacții ordonate prin W.U. de către inculpatul M.A. către inculpatul C.C.M., care le-a trimis numitului E.J. (potrivit convorbirilor din data de 12 octombrie 2007, 17:52 și 17:46).

Legătura infracțională a acestor doi inculpați a continuat, la data de 05 noiembrie 2007 inculpatul M.A. a primit 800 de dolari S.U.A. de la numitul E.L.J. Datele transferului de bani prin W.U. i-au fost comunicate prin SMS de către inculpatul C.C.M. La ora de 21:11, inculpatul M. i-a propus inculpatului R.B. să ridice într-o oră sumă de bani de la W.U., în schimbul unui comision, (proces-verbal de redare a convorbirii din data de 06 octombrie 2007).

Aceste mesaje și convorbiri telefonice au fost coroborate cu datele obținute în urma percheziției informatice realizate asupra mediilor de stocare aparținând inculpatului.

Astfel, la percheziția informatică a telefonului mobil marca M., ce aparține inculpatului M.A., ridicat din locuința acestuia, au fost identificate următoarele:

În agenda cartelei SIM au fost identificate numerele:

„B. - YYYY”, număr aparținând lui R.B.I.;

„S. - WWWW”, număr aparținând lui C.C.M.;

În submeniul Apeluri nepreluate:

- 2 apeluri de la „YYYY”, număr aparținând lui R.B.I., la ora 00:28 și 00:29;

În submeniul Apeluri primite:

- un apel primit la data de 20 noiembrie 2007, ora 02:11, de la „S.”, număr aparținând lui C.C.M.

La percheziția informatică a HDD-ului marca S., capacitate 80 GB, ce aparține inculpatului M.A. și care a fost ridicat din locuința acestuia la percheziția domiciliară au fost identificate următoarele:

- 68 de fișiere ce prezintă fragmente de text identificate în memoria HDD-ului și recuperate care reprezintă numere de carduri;

- 110 fișiere ce prezintă ID-urile de aplicații tip „Messenger” a 107 persoane și o discuție purtată între useri cu conținut relevant în cauză;

- un fragment de fișier ce nu prezintă informații, care a fost recuperat din spațiul nealocat și prezintă o aplicație;

- 20 de fișiere ce au extensia „htm” și prezintă pagini de Internet ale site-urilor P.P. și Y.

La percheziția informatică asupra celor 131 de CD-uri și 29 DVD-uri ridicate de la domiciliul inculpatului M.A. au fost identificate următoarele:

- pe CD-ul marca T., inscripționat A., au fost identificate mai multe fișiere care prezintă interes în cauză:

- 11 fișiere tip imagine, care conțin imagini cu bănci și bancomate;

- 21 fișiere tip arhivă;

- 123 fișiere tip text, care conțin adrese de e-mail, date despre bănci, nume de utilizatori, parole și adrese de IP, discuții și date despre cărți de credit.

- pe un CD marca S. inscripționat „U.A.”, au fost identificate:

- 2 fișiere tip text, care conțin mai multe adrese de IP, adrese de e-mail, comenzi specifice sistemului de operare Linux, un fișier de tip program care permite conectarea la alte calculatoare tip server;

- pe un DVD marca C. inscripționat „Poze”, au fost identificate:

- 2 fișiere tip arhivă, care conțin fișiere în care se regăsesc date despre cărți de credit, denumiri de bănci, nume de utilizatori, parole și pagini de Internet.

La percheziția informatică a unității centrale PC marca U., ce aparține inculpatului M.A., din care a fost extras HDD-ul marca M., capacitate 80 GB, au fost identificate:

- un număr de 229 fișiere de tip text, având extensia „txt”, cuprinzând date de identificare ale mai multor cărți de credit, adrese de poștă electronică, adrese de Internet, adrese de IP, conturi de utilizator, denumiri ale unor bănci;

- 102 fișiere de tip imagine conținând diverse fotografii reprezentând persoane;

- 27 fișiere tip log;

- 86 fișiere tip htm.

La percheziția informatică a unui memory stick marca S. de culoare neagră, ce aparține inculpatului M.A., ridicat cu prilejul percheziției domiciliare din data de 21 noiembrie 2007, au fost identificate următoarele:

- 85 de fișiere care conțin date despre carduri bancare și titularii acestora;

- 39 de fișiere care conțin fotografii cu carduri bancare, sigle ale unor site-uri bancare, ale unui monitor în timpul în care pe acesta se rula un program pentru scanarea de IP-uri în vederea obținerii accesului, precum și fotograiii ale unor persoane de sex masculin și feminin printre care și inculpatul M.A.;

- 76 fișiere care conțin adrese de e-mail;

- 150 fișiere care conțin pagini ce imită site-urile bancare;

- 45 de fișiere care conțin adrese IP și date utile colectării acestora împreună cu diferite mențiuni în funcție de funcționalitatea acestora;

- 6 fișiere care conțin diverse convorbiri în legătură cu date despre carduri bancare, precum și date despre carduri bancare;

- un fișier care conține date despre carduri bancare, precum și date despre 2 persoane: R.R. și K.M.;

- 40 de arhive care conțin fișiere cu adrese de e-mail, pagini care imită site-uri bancare.

La percheziționarea unui laptop marca A., ce aparține inculpatului M.A., din care s-a extras mediul de stocare HDD marca F., capacitate 4 GB, au fost identificate următoarele:

- 45 de fișiere ce conțin date despre profile de aplicații tip „Messenger”;

- 2 fragmente de text care conțin date despre cărți de credit.

Cu ocazia comparațiilor rezultate din percheziții informatice s-a stabilit că datele personale ale cetățeanului american W.D. și numărul cardului său bancar au fost identificate pe stickul de memorie ridicat de la inculpatul M.A. Potrivit evidențelor W.U., această persoană a fost victima unor transferuri frauduloase de bani din 28 septembrie 2007, din 29 august 2007, din 06 septembrie 2007, stopate de W.U., care îl aveau ca destinatar pe inculpatul R.B.

Prin urmare, s-a dovedit vinovăția inculpatului, care a fost condamnat potrivit dispozitivului hotărârii.

La individualizarea judiciară și stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte reținută în sarcina inculpatului, instanța a ținut seama de prevederile art. 72 C. pen. Instanța a observat că inculpatul este la primul contact cu legea penală, însă la stabilirea cuantumului pedepselor s-a avut în vedere atitudinea acestuia pe durata întregului proces penal, aceea de a încerca să denatureze starea de fapt. Ca și în cazul inculpatului C.C.M. nu s-a putut face abstracție de faptul că inculpatul M.A. poate să-și facă apărarea pe care o găsește de cuviință, acesta neavând obligația de a coopera cu organele judiciare și de a spune adevărul, însă cele susținute de acesta constând în aceea că banii încasați prin serviciile W.U. sau M.G. reprezentau rezultatul unor pariuri ca urmare a practicării unor jocuri pe internet, în care inculpatul avea doar calitatea de câștigător și primea sume consistente de bani de la jucători pe care nu îi cunoștea și nu îi văzuse niciodată care îi trimiteau inculpatului datele necesare încasării tranzacției a demonstrat că nu are nicio atitudine de regret și nu a conștientizat gravitatea faptelor săvârșite.

În ceea ce-l privește pe inculpatul P.C., este originar din municipiul Miercurea Ciuc, iar potrivit propriei declarații care s-a coroborat cu declarația inculpatului V.C.A., într-o împrejurare l-a cunoscut pe acesta din urmă într-un club în Mamaia, județul Constanța, și aflând că are o locuință închiriată în București s-a arătat interesat să locuiască și el în București, cei doi înțelegându-se să locuiască împreună și să împartă chiria. În acest apartament inculpatul, beneficiind de conexiune la Internet, a avut preocupări pe linia obținerii în mod ilicit a datelor relevante ale cardurilor bancare și conturilor bancare aparținând unor cetățeni străini, a transmiterii acestora pe internet către inculpatul D.D. sau E.L.J. în vederea fraudării conturilor titularilor sau a efectuat neautorizat transferuri de bani prin W.U. către alți destinatari, membrii ai grupului infracțional organizat folosind datele relevante ale cardurilor bancare obținute prin phsihing.

Inculpatul P.C. folosea porecla „M.O.”, aspect ce a rezultat și din propria declarație.

La data de 04 octombrie 2007, inculpatul P.C. a fost pus în legătură de către inculpatul D.D. cu E.J., iar prin intermediul inculpatului D.D., au schimbat informații pe linia retragerii frauduloase de numerar de la ATM-uri din Washington, relevante fiind convorbirile purtate în 04 octombrie 2007, orele 20:51, orele 21:29, orele 22:00, orele 22:39, orele 22:40.

Din procesele-verbale de redare ale convorbirilor purtate de P.C. a rezultat că acesta a fost implicat în săvârșirea unor infracțiuni de fraudă informatică, acesta comunicând prin SMS inculpatului D.D. datele relevante ale unor tranzacții dispuse de el pe site-ul W.U., în legătură directă cu gruparea din S.U.A. Inculpatul a folosit datele relevante ale cardurilor bancare obținute în mod fraudulos și pentru a ordona tranzacții prin W.U., din fața calculatorului, folosind Internetul (aceasta fiind a doua modalitate de fraudă la care a recurs inculpatul P.C.). Pentru a ordona plățile respective, inculpatul folosea alte adrese de IP decât cea care îi era alocată, accesa site-ul W.U., introducea datele de identificare ale unor cetățeni obținute prin fraudă și datele relevante ale cardului acestuia și dispunea transferul unei sume de bani din contul acestuia către cunoștințele din America ale inculpatului D.D. cărora le trimitea prin SMS, prin intermediul inculpatului D.D. datele tranzacției, inclusiv acel MTCN, respectiv codul de siguranță al tranzacției.

Cea mai mare parte a acestor tranzacții a reușit și se poate vedea acest lucru chiar din adresa W.U. unde se pot regăsi 2 MTCN-uri care au fost transmise de acest inculpat, iar banii au fost încasați, dar se poate regăsi și un cod de siguranță, transmis de inculpatul P., pentru care W.U. a stopat tranzacția. De subliniat este că inculpatul nu a reclamat niciodată tranzacțiile neonorate și acest lucru se explică într-un singur mod, respectiv prin aceea că erau frauduloase.

Relevante, din punct de vedere al circuitului acestor informații în cadrul grupului, sunt procesele-verbale de redare ale SMS-urilor trimise la datele de 06 octombrie 2007, 08 octombrie 2007, 10 octombrie 2007, 12 octombrie 2007, dar și convorbirile din 05 octombrie 2007, orele 18:23, 05 octombrie 2007, orele 18:36, 05 octombrie 2007, orele 19, 05 octombrie 2007, orele 19:08, 05 octombrie 2007, orele 19:47, 05 octombrie 2007, orele 19:53.

La data de 06 octombrie 2007, orele 00:39, inculpatul P.C., aflat în Brașov, i-a comunicat inculpatului D.D.: „atunci când m-ai sunat îl așteptau pe al treilea, că noi suntem patru care punem”.

La data de 06 octombrie 2007, începând cu orele 18:38, cu știința inculpatului P.C., aflat în Brașov, inculpatul U.S., a trimis succesiv SMS-uri, către inculpatul D.D., și acesta, la rândul lui, le-a redirecționat către un alt număr de telefon (care, de asemenea, îi aparține), de unde au fost trimise numitului E.J.

Au fost și tranzacții stopate de W.U.

La data de 08 octombrie 2007, orele 17:23, inculpatul P.C. i-a trimis inculpatului D.D. următorul mesaj: „peste 30 de min. start la W.U.”. Același mesaj a fost trimis de către inculpatul D.D. și inculpatului C.C.M. (procese-verbale de redare a mesajelor din data de 08 octombrie 2007, orele 17:23).

La data de 08 octombrie 2007, orele 18:06, inculpatul P.C. și inculpatul D.D. au stabilit un plan în legătură cu modul în care vor identifica persoana care va ridica banii convorbirea telefonică din 08 octombrie 2007, orele 18:06.

Numele au fost: R.P. și M.P., potrivit discuțiilor telefonice și mesajelor trimise de cei doi din data de 08 octombrie 2007, orele 18:30, 18:37, 18:37:58.

Astfel, la data de 08 octombrie 2007, inculpatul P.C. a trimis SMS-uri inculpatului D.D., care le-a redirecționat către alt număr de telefon și de aici în S.U.A., la numărul de telefon utilizat de E.L.J.

Toate aceste tranzacții au fost confirmate de către W.U., conform adresei F.B.I., Biroul Atașatului Ambasadei la București România.

Sumele de bani rezultate din tranzacții au fost trimise de numitul E.J. inculpatului D.D.

Concret, lucrurile s-au desfășurat astfel:

1. În data de 08 octombrie 2007, inculpatul P.C., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american D.J. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui M.P.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul P.C. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă, le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date M.P. a ridicat suma de bani la data de 08 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

2. În data de 08 octombrie 2007, inculpatul P.C., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american M.L. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui M.P.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul P.C. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă, le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date M.P. a ridicat suma de bani la data de 08 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

3. În data de 08 octombrie 2007, inculpatul P.C., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american M.P. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui R.R.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul P.C. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă, le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date R.R. a ridicat suma de bani la data de 08 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

4. În data de 08 octombrie 2007, inculpatul P.C., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american C.R. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui M.P.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul P.C. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă, le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date M.P. a ridicat suma de bani la data de 08 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

5. În data de 08 octombrie 2007, inculpatul P.C., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american J.G. și datele relevante ale cardului acesteia și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui R.R.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul P.C. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă, le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date R.R. a ridicat suma de bani la data de 08 octombrie 2007 de la operatorul W.U.

La data de 10 octombrie 2007, are loc din nou o înțelegere între inculpatul P.C., inculpatul D.D., E.J. cu privire la ordonarea de transferuri de bani prin W.U. (procese-verbale de redare ale convorbirilor din 10 octombrie 2007, orele 15:59, 16:59).

La percheziția informatică efectuată asupra HDD-ului marca W.D., capacitate 160 GB, extras din laptop-ul marca F., ridicat din locuința inculpatului P.C., au fost identificate următoarele:

- 409 fișiere de tip pagini de Internet și elemente conținute de acestea, ce reprezintă pagini de Internet care imită site-urile unor bănci din străinătate;

- 2 fișiere aferente profilului de aplicație tip „Messenger”;

- 1 fișier de tip arhivă care conține o pagină Internet aparținând companiei P.P.;

- 15 fișiere text care conțin adrese de e-mail, un text de la compania P.P., adrese de IP, nume de utilizatori, parole;

- 113 fișiere tip imagine care conțin poze cu diverse persoane și bunuri, logo-uri ale diverselor companii și poze cu reversul unui card;

- 62 de fragmente de fișiere care conțin ID-uri de aplicații tip „Messenger”, respectiv: cele aparținând inculpatului P.C.; inculpatului D.D.;

- diferite MTCN-uri, date despre cărți de credit și fragmente de discuții;

- adresa de e-mail care apare în paginile de Internet ce imită site-urile unor bănci din străinătate, respectiv P.P. și E.T., iar numele apare în structura de directoare.

Inculpatul nu a recunoscut faptele pentru care este cercetat și a arătat că a încasat bani prin W.U. ca urmare a practicării unor jocuri de noroc pe internet, în urma cărora câștiga diverse sume de bani și care nu puteau fi încasate direct de la cel care pierdea pariul sau jocul pentru că nu erau acceptate plăți în afara teritoriului SUA și atunci pentru a-și încasa banii câștigați a apelat la inculpatul D.D., care avea niște cunoștințe în SUA, și care puteau încasa banii. Astfel fiind, cei care pierdeau jocul îi trimiteau inculpatului datele personale, MTCN-ul și suma, iar inculpatul P.C. le trimitea inculpatului D.D. care la rândul său trimitea aceste date cunoștințelor din SUA care încasau banii și-i trimiteau banii inculpatului D.D. care la rândul său îi trimitea inculpatului P.C.

Se poate constata că apărarea inculpatului nu este veridică și nu are nici un fundament întrucât astfel cum inculpatul D.D. încasa banii prin W.U. de la cunoștințele sale din S.U.A., tot așa ar fi putut încasa banii și inculpatul P.C. de la cei care pierdeau jocul sau pariul respectiv. În realitate încasarea banilor prin W.U. se făcea ca urmare a fraudării conturilor unor cetățeni americani ale căror date relevante erau obținute de inculpat prin phishing sau alte metode frauduloase și transmise pe ruta inculpatul D.D. - E.J. prin Internet în S.U.A., unde acesta din urmă a confecționat carduri contrafăcute pe a căror bandă magnetică a inscripționat datele primite de la inculpați.

Aceste aspecte rezultă din parcurgerea transcrierilor telefonice care se coroborează cu datele informatice regăsite în mediile de stocare ale inculpatului P.C., astfel cum au fost redate mai sus. Obținerea datelor relevante ale cardurilor bancare s-a realizat de către inculpat, în principal prin spam-uri (email-uri sau mesaje instant) expediate nesolicitat, provenind aparent de la entități bancare sau sisteme de plăți on-line reale, prin care a solicitat sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web în scopul obținerii de la aceștia a datelor informatice relevante cu privire la acele conturi (phishing), de natură a permite efectuarea de tranzacții în absența fizică a cardurilor și acest aspect rezultă din faptul că la percheziția informatică efectuată asupra HDD-ului marca W.D., capacitate 160 GB, extras din laptop-ul marca F., au fost depistate 409 fișiere de tip pagini de Internet și elemente conținute de acestea, ce reprezintă pagini de Internet care au imitat site-urile unor bănci din străinătate, 15 fișiere text care conțin adrese de e-mail, un text de la compania P.P., adrese de IP, nume de utilizatori, parole, diferite MTCN-uri, date despre cărți de credit care nu aparțineau inculpatului.

Potrivit stării de fapt reținute și încadrărilor juridice a faptelor, inculpatul a fost condamnat, așa cum rezultă din dispozitiv.

La individualizarea judiciară și stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte reținută în sarcina inculpatului, instanța a ține seama de prevederile art. 72 C. pen. Inculpatul nu are antecedente penale. Atitudinea inculpatului pe durata procesului penal a fost de negare a faptelor, acesta recurgând în principal la aceeași apărare ca a coinculpaților C. și M., constând în practicarea unor jocuri pe internet în care avea calitatea de câștigător, arătând că cei care pierdeau nu-i puteau trimite direct banii pentru că nu erau acceptate plăți în afara teritoriului SUA (inculpatul nu a avut vreo explicație legată ce faptul de ce jucătorii care pierdeau erau numai din S.U.A.), ci îi trimiteau prin intermediul inculpatului D., care avea niște cunoștințe în S.U.A. (în acest sens inculpatul nu a putut explica de ce inculpatul putea primi bani direct din S.U.A., de la cunoștințele sale, iar el nu putea primii banii tot din S.U.A. de la cei care pierdeau jocul atâta vreme cât serviciile W.U. și M.G. sunt la dispoziția tuturor cetățenilor). În ceea ce privește apărarea inculpatului privind crearea unor pagini web, a unui script, respectiv a unui motor de căutare pentru știri pe care le-a vândut în urma unor anunțuri pe Internet contra unor sume de 200, 300, 3.000 dolari S.U.A., instanța a reținut că urmare a percheziției informatice efectuate asupra calculatorului inculpatului și asupra celorlalte medii de stocare aparținând inculpatului nu au fost identificate astfel de elemente, iar cele susținute de inculpat au rămas simple afirmații întrucât nici acesta nu a propus probe din care să rezulte că a creat acele pagini web, pe care le-a valorificat și a încasat sume de bani. Toate aceste aspecte au conturat ideea că inculpatul nu are nici cel mai mic regret pentru săvârșirea faptelor pentru care este cercetat, neconștientizând gravitatea și amploarea acestora, motiv pentru care s-a apreciat că executarea pedepsei rezultante trebuie dispusă în regim de detenție.

S-a dispus condamnarea inculpatului, pedeapsa cea mai grea fiind de 6 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

Inculpatul I.Ș. este originar din Constanța. Potrivit declarației sale, îi cunoaște doar pe coinculpații P.C. și C.C.M., iar în legătură cu sumele de bani pe care le-a încasat potrivit anexelor din rechizitoriu de la inculpatul D.D. a afirmat că reprezentau un împrumut acordat de acest inculpat în mai multe tranșe, împrumut care fusese intermediat de coinculpatul C.C.M. în favoarea sa de la coinculpatul D.D., pe care nu îl cunoștea. De remarcat că inculpatul I.Ș. a primit banii prin W.U. atât de la coinculpatul D.D., dar și de la martora I.A.M. care a arătat în declarația sa că a trimis diferite sume de bani la rugămintea inculpatului D.D. mai multor persoane, însă inculpatul I.Ș. își amintește că a primit bani prin W.U. în care calitatea de expeditor o avea doar inculpatul D.D. Situația trimiterilor de bani prin W.U. astfel cum a fost redată în anexele la rechizitoriu au relevat faptul că inculpatul I.Ș. a fost destinatarul mai multor trimiteri de bani prin acest serviciu în care calitatea de expeditor a avut-o pe lângă inculpatul D.D. și I.A.M., chiar și persoana de legătură din SUA a inculpatului D.D., respectiv E.J., și alte persoane, cetățeni americani sau cetățeni români. Martorul D.N.D. a arătat că a fost contactat de o persoană pe care nu știe cum o cheamă și de care îi este teamă și a fost de acord să primească pe messenger datele de identificare ale unor cetățeni din S.U.A., constând în nume, prenume, adresă, cuantumul unei sume de bani și MTCN-ul tranzacției și datele de identificare ale unei persoane din Constanța pe nume I.Ș., căruia trebuia să-i trimită o parte din banii pe care îi primea prin W.U. Martorul a arătat că ridica banii de la oficiile W.U. își păstra un comision și restul sumei se împărțea la doi, o parte i-o trimitea lui I.Ș., iar cealaltă parte o preda prietenilor persoanei care îl contactase inițial, iar modul cum trebuia să împartă banii rezulta dintr-un mesaj pe care îl primea pe mess sau pe telefonul mobil. Martorul a mai precizat că o persoană pe „Messenger” care îi dădea indicațiile, iar ID celui cu care coresponda era Spania, dar nu are cunoștință cine era persoana respectivă și nu cunoaște dacă era I.Ș.

Desigur aceste transferuri, prin ele însele, nu sunt ilegale, însă coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv rezultatul percheziției domiciliare la locuința inculpatului, al perchezițiilor informatice asupra mediilor de stocare aparținând inculpatului au demonstrat apartenența la grupul infracțional organizat constituit de ceilalți coinculpați.

Astfel, cu prilejul percheziției efectuate la domiciliul inculpatului I.Ș. din Constanța, din data de 21 noiembrie 2007, în locuință a fost descoperit ascuns, în spațiul dintre un televizor și perete, într-o pungă de nailon, un dispozitiv electronic de citire și scriere a benzilor magnetice a cardurilor; cu cablu de date pentru conectare la PC și alimentator; un mini CD de culoare albastră, 19 carduri cu bandă magnetică emise pe diferite nume, prezentând pe avers sau pe verso etichete pe care sunt înscrise coduri PIN, asupra cărora s-a acționat mecanic, în vederea distrugerii caracterelor emboasate.

Din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul S.R.I. a rezultat că dispozitivul este un instrument destinat citirii, ștergerii, înscrierii sau copierii cardurilor magnetice. Mini CD-ul conține drivere, aplicații și documentații tehnice pentru dispozitivul de citire/scriere a cardurilor magnetice.

Urmare a examinării celor 19 carduri menționate și a cercetărilor efectuate a reieșit că 15 carduri sunt carduri magnetice blank, realizate conform standardului ISO 7811, folosit și la confecționarea cardurilor bancare. Pe aceste carduri au fost aplicate etichete autocolante tipărite, astfel încât să imite carduri emise de banca R. Bank. Informațiile de pe banda magnetică au fost scrise utilizând un dispozitiv de citire/scriere a cardurilor magnetice. Pe banda magnetică a acestor carduri au fost inscripționate date corespunzătoare cardurilor emise de bănci din străinătate:

Din cercetările efectuate a rezultat că aceste carduri au fost utilizate, în vederea retragerii frauduloase de numerar pe teritoriul României (adresa Băncii R.D. din 27 decembrie 2007 și adresa SC R. SA din 15 februarie 2008).

Două dintre numerele care corespundeau cardurilor bancare, găsite în posesia inculpatului I.Ș., au fost identificate și printre cele care au fost trimise de D.D. pe Internet lui E.L.J. în S.U.A.

Au mai fost depistate cu ocazia percheziției alte 4 carduri sunt de tip bancar, originale, două emise de I. Bank pe numele lui B.R.A. și C.S., ambii din Constanța, și două emise de Banca R.D. cu numele titularilor șterse, la fel ca și prima grupă de 4 cifre a numărului cardului, având numerele reconstituite, titulari S.L. și E.M.C., ambele din județul Constanța.

În urma citirii s-a constatat că datele inscripționate pe banda magnetică a cardurilor originale nu au corespuns cu datele din evidența băncile emitente, adică pe banda magnetică a cardurilor originale au fost inscripționate clandestin și fraudulos alte date care corespund însă unor carduri reale emise de bănci din Grecia, Japonia, S.U.A., Norvegia, Germania.

De altfel, urmare a audierii titularilor pe numele cărora au fost emise aceste carduri de către Banca R.D. și I. Bank a rezultat, fie că titularii menționați nu au avut niciodată în posesie carduri bancare, (respectiv S.L. și E.M.C.), fie că respectivele carduri au fost restituite băncii urmare a închiderii contului de către titular sau au fost pierdute (martorul B.R.A.).

Inculpatul I.Ș. a arătat că aceste carduri bancare și dispozitivul de citit carduri a ajuns în posesia sa cu totul întâmplător, respectiv a arătat faptul că un client, pe care îl cunoaște din vedere, căruia îi reparase mașina a uitat la el niște pungi, o roată de rezervă și un cric, lucruri pe care inculpatul a afirmat că le-a dus într-un hol al casei unde locuia și le-a așezat între o comodă și un perete.

Această apărare a inculpatului a fost înlăturată însă de faptul că pe HDD marca W.D., capacitate 300 GB, ridicat de la C.C.M., sau în memoria cardului de memorie marca S., capacitate 512 MB, ridicat chiar de la el, apare în mai multe fotografii, fie singur, fie împreună cu C.C.M. sau cu acesta și U.S., aceeași persoană de sex masculin ca și cea care a efectuat încercările de retragere frauduloase de la ATM-urile Băncii R.D. în data de 01 noiembrie 2007, în jurul orei 09:00, cu cardurile descrise mai sus, a cărei înfățișare a fost surprinsă de camerele de supraveghere ale băncii, amplasate pe ATM-urile respective. Așadar, cardurile și dispozitivul de citit carduri nu ajunseseră întâmplător la inculpatul I.Ș., acesta îl cunoștea foarte bine pe cel care încercase să le folosească, iar faptul că fotografia persoanei respective apare și în fișierele tip imagine aparținând C.C.M. demonstrează legătura dintre membrii grupului infracțional (pentru coroborarea fotografiilor de pe mediile de stocare ale celor doi inculpați cu imaginile video capturate la ATM-urile unde s-a încercat folosirea frauduloasă a cardurilor trebuie avută în vedere adresa Băncii R.D. din data de 20 august 2008 prin care au fost înaintate imaginile video capturate de camerele de supraveghere amplasate pe ATM-urile Băncii R.D. din Constanța unde s-au încercat retragerile frauduloase la data de 01 noiembrie 2007).

La percheziția informatică a HDD-ului marca W.D., de capacitate 120 GB, au fost identificate un număr de 93 de fișiere cu extensia „txt”, care conțin date și informații privind cărți de credit, conturi și parole relevante în cauză.

La percheziția informatică asupra telefonului marca N., precum și a cartelei SIM, aparținând inculpatului I.Ș., au fost identificate următoarele elemente de interes:

În agenda telefonului marca N. au fost identificate următoarele numere de telefon de interes pentru cauză:

- ZZ, număr aparținând lui C.C.M.

- mesaje primite: de la ZZ, număr aparținând lui E.L.J.: „P.C.I. OP11.4600 lei”. Mesajul a fost primit la data de 08 octombrie 2007, orele 19:07.

În agenda telefonului marca N. și a cartelei SIM aparținând lui I.Ș. au fost identificate următoarele date de interes:

În memoria telefonului următoarele contacte:

- număr aparținând lui I.Ș.;

- XXX, număr aparținând lui C.C.M.;

Apeluri nepreluate:

- „M.C.”, în data de 28 august 2007, orele 09:30.

Apeluri recepționate:

- „M.C.”, în data de 01 septembrie 2007, orele 14:43.

- „U.H.B.”, în data de 17 septembrie 2007, orele 18:16.

Numere formate:

- „M.C.”, în data de 01 septembrie 2007, orele 14:41;

- „U.H.B.”, în data de 21 august 2007, orele 18:44.

La percheziția informatică a unui HDD marca S., capacitate 80 GB, extras din unitatea centrală PC de culoare neagră marca M., ce aparține inculpatului I.Ș., au fost identificate următoarele:

- 3 fișiere text care conțin mai multe adrese de e-mail;

- un fișier care conține mai multe adrese de IP;

- un fișier text care conține un nume de utilizator a unei adrese de e-mail;

- 2 fișiere care conțin seria IMEI a unui telefon marca N., care a fost conectat la unitatea centrală;

- 1.444 de fișiere care conțin convorbiri purtate prin intermediul programului tip „Messenger”;

- 2 fișiere care conțin agenda de contacte a unui telefon marca N.;

- 6 fișiere care conțin fotografii ale unui autoturism marca B. de culoare argintie;

- 6 fotografii care conțin imagini cu diverse persoane de sex masculin și feminin.

La percheziția informatică a 18 CD-uri și DVD-uri aparținând inculpatului I.Ș. au fost identificate:

- pe un mini CD de culoare albastră, capacitate 200 MB, având aplicată o etichetă cu 2 fișiere care conțin programele necesare funcționării dispozitivului de citit/scris banda magnetică a cardurilor;

- 1 fișier ce conține manualul de utilizare al aceluiași dispozitiv.

- în cardul de memorie marca S., capacitate 512 MB, au fost identificate 7 fișiere, șterse și recuperate, care conțin fotografiile a diverse persoane (printre care C.C.M., P.C.).

Din coroborarea datelor care au fost găsite cu ocazia percheziției informatice a rezultat, fără dubiu, că inculpatul a făcut parte din grupul infracțional organizat și că a deținut acel instrument destinat citirii, ștergerii, înscrierii sau copierii de carduri magnetice având în vedere că pe mediile de stocare deținute de inculpat au fost găsite instrucțiuni necesare funcționării dispozitivului de citit/scris banda magnetică a cardurilor și manualul de utilizare al aceluiași dispozitiv.

Ca atare, s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunile reținute, potrivit dispozitivului hotărârii.

La individualizarea judiciară și stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte reținută în sarcina inculpatului, instanța a ținut seama de prevederile art. 72 C. pen. Mai mult, poziția inculpatului I.Ș. cu referire la dispozitivul destinat ștergerii și citirii cardurilor bancare și a cardurilor bancare care au fost „uitate” de un client la domiciliul său a fost în totală discordanță cu probele din dosar care au arătat că o parte din cardurile respective au fost folosite de o persoană ale cărei fotografii au fost depistate pe mediile de stocare aparținând inculpatului și inculpatului C.

Inculpatul V.C.A., originar din Constanța, fiind în ultimul an la facultate în acest oraș a închiriat în cursul anului 2007, un apartament în București, sector 3, pentru a-și găsi un loc de muncă în București, însă a renunțat la acest deziderat, potrivit propriei declarații și întrucât l-a acaparat viața de la București a luat hotărârea de a se distra în acest oraș cu banii oferiți de părinți.

În acest apartament închiriat de inculpat a locuit și inculpatul P.C., pe care inculpatul V.C.A. îl cunoscuse într-un club, în Mamaia. Cei doi inculpați s-au împrietenit, iar inculpatul V.C.A. i-a povestit inculpatului P. de acest apartament, iar inculpatului P. i-a plăcut ideea de a locui în București și cu acordul inculpatului V.C.A. s-a mutat în apartament, iar cei doi au împărțit chiria de 700 euro. În acest apartament împreună cu coinculpații V. și P. a mai locuit după cum se va arăta în cele ce urmează coinculpatul U.S., și sporadic a mai locuit numitul B., un prieten din Constanța.

Potrivit adresei a Companiei Naționale Poșta Română din 24 ianuarie 200, inculpatul V.C.A. a fost destinatarul următoarelor sume de bani trimise prin mandat poștal on-line:

- la data de 22 octombrie 2007 V.C.A. a încasat suma de 600 RON expediată de I.M.;

- la data de 26 octombrie 2007 V.C.A. a încasat suma de 150 RON expediată de U.M.;

- la data de 19 octombrie 2007 V.C.A. a încasat suma de 1.350 RON expediată de I.O.C.;

- la data de 18 septembrie 2007 V.C.A. a încasat suma de 2.200 RON expediată de I.M.;

- la data de 11 septembrie 2007 V.C.A. a încasat suma de 1.380 RON expediată de F.A.;

- la data de 05 septembrie 2007 V.C.A. a încasat suma de 2.450 RON expediată de I.M.;

- la data de 29 august 2007 V.C.A. a încasat suma de 2.100 RON expediată de I.M.;

- la data de 18 august 2007 V.C.A. a încasat suma de 700 RON expediată de E.C.

Motivul trimiterilor acestor sume de bani pe numele inculpatului este contradictorie pentru că declarațiile martorilor I.M. și I.O.C. și ale martorului F.A. sunt contradictorii, întrucât primii doi martori afirmă că martorul I.M. dorea să cumpere o mașină de la inculpatul U. și îi trimitea acestuia banii personal sau prin intermediul surorii sale, I.C. Ambii martori admit că banii erau trimiși uneori pe numele lui V.C.A.

Potrivit datelor cuprinse în dosarul de urmărire penală, inculpatul a mai încasat pe numele său la data de 11 octombrie 2007 suma de 45 milioane ROL prin W.U. de la inculpatul D.D.. În declarația sa inculpatul neagă că ar fi primit acești bani.

S-a constatat că trimiterile de bani din partea martorilor I.C., I.M., F.A. al cărui destinatar a fost inculpatul nu au legătură cu activitatea infracțională a inculpaților judecați în acest dosar.

Din coroborarea datelor arătate nu a rezultat că inculpatul ar fi făcut parte din grupul infracțional constituit de ceilalți coinculpați. Sigurele elemente relevate, respectiv că a primit suma menționată de la inculpatul D.D. prin W.U. și că în apartamentul închiriat de acesta alți coinculpați au desfășurat activitatea infracțională se consideră că nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, atâta vreme cât aceste date nu pot fi coroborate cu alte mijloace de probă.

În aceste împrejurări, instanța a constatat că în cauză nu s-a demonstrat existența laturii subiective a infracțiunii pentru care inculpatul V.C.A. a fost trimis în judecată, motiv pentru care a dispus achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Inculpatul U.S., originar din Constanța, a locuit potrivit propriei declarații circa 2 săptămâni în apartamentul închiriat de inculpatul V.C.A. în București, sector 3, împreună cu coinculpații P.C. și V.C.A., perioadă în care inculpatul afirmă că își căuta un loc de muncă. Inculpatul nu recunoaște faptele pentru care este trimis în judecată, respectiv constituirea și sprijinirea grupului infracțional din care făceau parte ceilalți coinculpați și nici păgubirea unor cetățeni americani prin fraudarea conturilor acestora efectuând tranzacții neautorizate prin intermediul W.U. folosind datele relevante ale cardurilor bancare obținute prin phishing. Percheziția informatică realizată asupra telefonului mobil marca S. a relevat că inculpatul îi cunoștea foarte bine pe coinculpații D.D., P.C., C.C.M. și chiar și pe E.L.J. Relevant este faptul că numerele de telefon sunt memorate pe cartela telefonului cu numele pe care coinculpații le foloseau pe Internet și care erau în fapt poreclele acestora.

Cu ocazia ascultării sale în faza de urmărire penală, inculpatul U.S. a admis că a folosit în cursul anului 2007 mai multe numere de telefon și fiind întrebat dacă își recunoaște vocea din convorbirea telefonică din data de 06 octombrie 2007, admite că este vocea sa, deși nu mai știe dacă acesta este numărul pe care l-a folosit.

Urmărind în continuare transcrierea convorbirilor telefonice s-a constatat că inculpatul a făcut parte din grupul infracțional care a ființat în București și împreună cu coinculpații cu care locuia în apartamentul închiriat a desfășurat activități infracționale constând în aceea că a efectuat transferuri de bani frauduloase prin W.U. către alți destinatari din conturile unor cetățeni din S.U.A., ale căror date fuseseră obținute prin phsihing în vederea obținerii unor foloase materiale. Concret datele erau trimise coinculpatului D.D., iar la rândul său inculpatul D.D. a transmis mai departe aceste date.

Din procesul-verbal încheiat la data de 06 martie 2008, a rezultat următoarea stare de fapt:

- din verificarea listing-ului a rezultat că în perioada 04 octombrie 2007 - 10 octombrie 2007 s-au trimis SMS către postul telefonic utilizat de E.L.J.

În concret, inculpatul U.S., ca și coinculpații C., M. și P., accesa site-ul W.U. și, folosind o adresă de IP simulată și datele conturilor unor cetățeni americani obținute prin fraudă, ordona în mod fraudulos tranzacții din conturile acestor cetățeni după cum urmează:

1. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul U.S., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american K.P. și datele relevante ale cardului acesteia, obținute prin phishing de inculpatul P.C. și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui R.R.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul U.S. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă, le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date R.R. a ridicat suma de bani la data de 06 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

2. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul U.S., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american N.N. și datele relevante ale cardului acesteia, obținute prin phishing de inculpatul P.C. și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui R.R.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul U.S. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date R.R. a ridicat suma de bani la data de 06 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

3. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul U.S., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american B.R. și datele relevante ale cardului acesteia, obținute prin phishing de inculpatul P.C. și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui R.R.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul U.S. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă, le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date R.R. a ridicat suma de bani la data de 06 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

4. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul U.S., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american D.C. și datele relevante ale cardului acesteia, obținute prin phishing de inculpatul P.C. și a dispus transferul din contul acesteia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui R.R.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul U.S. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă, le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date R.R. a ridicat suma de bani la data de 06 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

5. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul U.S., aflat în București în locuința închiriată de inculpatul V.C.A., a accesat site-ul W.U., a introdus datele de identificare ale cetățeanului american L.B. și datele relevante ale cardului acestuia, obținute prin phishing de inculpatul P.C. și a dispus transferul din contul acestuia a sumei de 250 dolari S.U.A., prin W.U., în S.U.A. pe numele lui R.R.

Imediat după ordonarea transferului de bani, inculpatul U.S. i-a trimis prin SMS datele relevante ale tranzacției inculpatului D.D. în Brașov, iar acesta din urmă, le-a transmis, în aceeași modalitate, în S.U.A. lui E.L.J. Pe baza acestor date R.R. a ridicat suma de bani la data de 06 octombrie 2007 de la operatorul W.U. din Washington.

Fiind dovedite faptele pentru care a fost cercetat s-a dispus condamnarea sa. La individualizarea judiciară și stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte reținută în sarcina inculpatului, instanța a ținut seama de prevederile art. 72 C. pen. Atitudinea inculpatului pe durata procesului penal a fost de negare a faptelor și de denaturare a adevărului. Inculpatul și-a construit o apărare, care în opinia sa nu poate fi verificată și a tins către distorsionarea stării de fapt. Cu titlu de exemplu inculpatul a explicat că numărul de telefon al numitului E.J. se găsea în telefonul său întrucât cumpărase telefonul de la o persoană pe care nu o cunoștea și la momentul achiziției numărul era în agendă, apoi a admis că a încasat bani prin W.U. de la inculpatul D., dar a spus că aceștia erau destinați inculpatului P., care își pierduse buletinul și a dorit în acest fel să-l ajute, deși nu a rezultat că inculpatul și-a pierdut buletinul pentru că la rândul său acesta a încasat bani de la coinculpați cu ajutorul acestuia.

Inculpatul R.C.T. locuiește în Constanța, iar din probele dosarului, inclusiv declarația sa din faza de urmărire penală din data de 21 noiembrie 2007 întrucât s-a prevalat de dispozițiile art. 70 C. proc. pen., nedând declarație în cauză, în fața instanței a rezultat că era amic cu coinculpatul M.A., cu care era și vecin de cartier, iar la solicitarea acestuia din urmă a mers la oficiile W.U. pentru a ridica diverse sume de bani în urma cărora beneficia de un comision din fiecare tranzacție.

Legătura inculpatului R.C.T. cu membrii grupului infracțional, respectiv cu inculpații C.C.M. și M.A. a rezultat din coroborarea declarației inculpatului dată în faza de urmărire penală în care a admis că a încasat sume de bani urmare a unor tranzacții realizate prin W.U. în schimbul unui comision cu cele ce a rezultat din transcrierea convorbirilor telefonice purtate de acest inculpat cu inculpatul C.C.M. și inculpatul M.A. Astfel cum s-a menționat mai sus, încasarea unor sume de bani prin W.U. nu a reprezentat un fapt ilicit în sine, însă din convorbirile telefonice purtate, a rezultat fără dubiu că inculpatul R.C.T. a avut cunoștință că banii încasați proveneau din fraude asupra unor conturi, iar pentru a concluziona astfel trebuie avute în vedere următoarele discuții:

La data de 28 august 2007, ora 19:22, inculpatul C.C.M. a fost contactat de la numărul de telefon utilizat de inculpatul R.C.T. Aceștia au discutat despre tranzacția privind pe J.L., respectiv despre faptul că această tranzacție a fost stopată de W.U.

În aceeași zi, la orele 19:55, inculpatul M.A. a discutat cu inculpatul C.C.M. despre faptul că se vor grupa și vor continua activitatea în ziua următoare, propunere cu care inculpatul C.C.M. nu e de acord: „mai facem și-n seara asta, intru pe net, că nu-i o problemă”. Precizarea inculpatului M.A. a fost că datele din ultima tranzacție au fost bune, însă nu s-a reușit transferul de bani pentru că titularul contului n-avea bani în cont „ultima mi-o dădea, dar n-avea bani” (proces-verbal din 12 noiembrie 2007 de redare a convorbirii din 28 august 2007, orele 19:55. Din adresa W.U. a rezultat, în ziua de 28 august 2007, în același interval orar, au fost dispuse în numele și pe seama mai multor persoane, transferuri de bani din conturile lor, pe numele R.B. din Constanța, transferuri nereușite. S-a remarcat regula acestor încercări de fraudă prin introducerea pe site-ul W.U., consecutiv, la intervale scurte de timp, a unor sume de bani descrescătoare, ce se doreau a fi debitate din conturile acelor persoane).

La ora 16:46, inculpatul R.C. l-a anunțat pe inculpatul M.A. că a luat banii, în dolari (proces-verbal de redare a convorbirii din date de 19 septembrie 2007, orele 16:49).

La data de 19 septembrie 2007, ora 13:49, inculpatul M.A. l-a contactat pe inculpatul R.C.T. căruia i-a comunicat că „a încercat să facă două MT, dar n-a mers, și mai încearcă”. R.C.T. i-a comunicat că „noi ne-am luat carnețele și suntem pregătiți să le dictezi la telefon” (proces-verbal de redarea a convorbirii din data de 19 septembrie 2007, orele 13:49).

Din probele administrate a rezultat vinovăția inculpatului și s-a dispus condamnarea.

În continuare, instanța a observat că inculpatul era minor la data săvârșirii faptelor și raportat la dispozițiile art. 100 C. pen. și la implicarea inculpatului minor în activitatea infracțională.

Astfel, deși ar exista tentația de a minimaliza rolul inculpatului în cadrul activității infracționale desfășurate întrucât acesta a avut în principal rolul de „săgeată” adică de destinatar al sumelor tranzacționate în mod fraudulos de ceilalți coinculpați prin intermediul W.U. s-a avut în vedere că, în speță, contribuția inculpatului a fost deosebit de importantă întrucât din parcurgerea interceptărilor a rezultat că inculpații care accesau site-ul W.U. și efectuau aceste tranzacții mizau pe prezența imediată a inculpaților R.C.T. și F.D.A., dar și a inculpatului R.B. la oficiile W.U. pentru încasarea banilor în numerar, aceștia din urmă susținând în acest mod grupul infracțional. Contribuția inculpatului era remunerată cu un comision, aspect care a rezultat din interceptările redate mai sus, în care inculpatul M. îi spune inculpatului R. să-și oprească o parte din bani.

Având în vedere starea de minoritate a inculpatului, faptul că acesta nu are antecedente penale, că nu a încercat pe parcursul procesului penal denaturarea realității, uzând de dreptul său procesul de a nu da declarații în cauză, instanța a considerat că scopul pedepsei în cazul acestui inculpat, acela de prevenție și de reeducare poate fi atins fără privarea de libertate a acestuia, astfel s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate în baza art. 1101 C. proc. pen., cu stabilirea unor obligații în sarcina inculpatului în baza art. 863 C. proc. pen., având în vedere că acesta a devenit major în cursul judecății.

Instanța a reținut că în faza de urmărire penală, în fața consilierului de probațiune din cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța, inculpatul minor a recunoscut implicarea sa în activitățile infracționale și și-a manifestat temerea față de sancțiunea pe care urmează să o primească, fiind marcat de experiența percheziției și a reținerii pe o perioadă de 24 de ore, justificându-și comportamentul prin aceea că auzise despre fapte similare ai căror autori nu au fost sancționați penal, acest fapt determinându-l de a accepta oferta inculpatului M. și de a acționa. Inculpatul a arătat că a aderat la ideea infracțională lansată de inculpatul M. fără a anticipa consecințele sau ilegalitatea acestor acțiuni și a primit diferite sume de bani pe numele său, oprindu-și un comision, restul de bani dându-i inculpatului M.

Concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța au fost în sensul că inculpatul R.C.T. a prezentat perspective reale de reintegrare socială în condițiile în care va beneficia de o monitorizare permanentă și va limita contactul cu persoane cu abateri comportamentale și va fi preocupat de continuarea studiilor, astfel nu s-a dispus privarea de libertate.

Inculpatul F.D.A. este din Constanța și este prieten cu coinculpații C.C.M., M.A., R.C.T. și R.B. Inculpatul era minor la data săvârșirii faptei și a fost folosit de coinculpații C.C.M., M.A. pentru ridicarea banilor de la W.U., rezultați din fraudarea conturilor unor cetățeni străini, rolul său fiind ca și al coinculpatului R.C.T. de „săgeată”, adică de persoană care încasează banii transferați în mod fraudulos de coinculpați accesând site-ul W.U. și folosind fără drept datele de identificare și numărul conturilor unor cetățeni străini obținute prin fraudă. Inculpatul recunoaște faptul că încasa pentru coinculpații C. și M. sume de bani trimise prin W.U., dar a arătat că el cunoștea că acestea sunt rezultatul unor pariuri, aspect ce a fost contrazis de sinteza convorbirilor telefonice din care a rezultat că inculpatul avea cunoștință de faptul că banii proveneau din surse ilicite, deci nu din pariuri, ci din fraudă.

La 18 septembrie 2007, ora 15:09, inculpatul F.D.A. a primit de la inculpatul C.C.M. următorul SMS: „J.H. Bend, State Oregon, zip 97701 2141780662, 250 dolari S.U.A.”.

La orele 15:19, în aceeași zi, M.A. l-a apelat pe inculpatul F.D.A., pentru a-i cere explicații în legătură cu mesajul trimis de C.C.M.; F.D.A. i-a comunicat că, deși a fost la mai multe bănci, nu a reușit să ridice banii. M.A. a insistat să mai încerce (proces-verbal de redare a convorbirilor din 18 septembrie 2007, orele 15:18).

La 18 septembrie 2007, orele 15:42, inculpatul F.D.A. a fost sunat, din nou, de inculpatul M.A., care l-a întrebat dacă a luat banii, răspunsul fiind pozitiv (proces-verbal de redare a convorbirii din 18 septembrie 2007, orele 15:42).

La data de 19 septembrie 2007, orele 09:39, inculpatul C.C.M. a trimis la numărul de telefon ZZZZ următorul mesaj: „MT 5370929051 J.C. City Bloomington, Indiana, zip.47401 250 dolari S.U.A.”.

La data de 19 septembrie 2007, ora 10:13, inculpatul C.C.M. l-a contactat pe inculpatul M.A., care i-a comunicat: „vezi că ti l-a luat acela. în 20 de min. să-i dai altul”.

La data de 19 septembrie 2007, orele 11:21, inculpatul C.C.M. a trimis la numărul de telefon ZZZZ următorul mesaj: „9461560599 C.L. North East Penssylvania, zip 16428250 dolari S.U.A.”.

La data de 19 septembrie 2007, ora 12:05, inculpatul C.C.M. trimite la același număr de telefon următorul mesaj: „0080649954 J.W. Riverside, California, zip 92504 250 dolari S.U.A.”.

La data de 19 septembrie 2007, ora 12:16, inculpatul C.C.M. a fost contactat de inculpatul M.A., acesta din urmă s-a adresat: „ți le-a luat pe toate, ca să știi. o să vină pe la mine să mi-i dea”.

În declarația sa inculpatul F.D.A. a arătat că încasa banii prin W.U. fără a primi vreun comision, însă din cele reținute mai sus a rezultat fără dubiu că inculpatul ridica sumele de bani în schimbul unui comision. Pe baza celor reținute, s-a dispus condamnarea inculpatului.

Instanța a reținut că inculpatul era minor la data săvârșirii faptelor și raportat la dispozițiile art. 100 C. pen. și la implicarea inculpatului minor în activitatea infracțională descrisă mai sus, s-a considerat că pentru fiecare din faptele reținute în sarcina sa s-a impus aplicarea unei pedepse cu închisoarea. La alegerea sancțiunii instanța a ținut seama de pericolul social al faptelor săvârșite, de starea fizică de starea mentală, intelectuală și morală a inculpatului minor, de condițiile în care a crescut, de pregătirea lui școlară, de poziția sa raportat la faptele săvârșite.

Astfel, deși ar exista tentația de a minimaliza rolul acestui inculpat în cadrul activității infracționale desfășurate, întrucât acesta a avut în principal rolul de „săgeată” adică de destinatar al sumelor tranzacționate în mod fraudulos de ceilalți coinculpați prin intermediul W.U. s-a avut în vedere, ca și în cazul coinculpatului minor R.C.T. că în speță contribuția inculpatului a fost deosebit de importantă întrucât din parcurgerea interceptărilor rezultă că inculpații care accesau site-ul W.U. și efectuau aceste tranzacții mizau pe prezența imediată a inculpaților minori, R.C.T. și F.D.A., dar și a inculpatului R.B. la oficiile W.U. pentru încasarea banilor în numerar, aceștia din urmă susținând în acest mod grupul infracțional. Contribuția inculpatului era remunerată cu un comision.

Având în vedere starea de minoritate a inculpatului, faptul că acesta nu are antecedente penale, că nu a încercat pe parcursul procesului penal denaturarea realității, instanța a considerat că scopul pedepsei în cazul acestui inculpat, acela de prevenție și de reeducare poate fi atins fără privarea de libertate a ace.stuia S-a avut în vedere în acest sens și referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța, din care a rezultat că mediul de viață familial al minorului prezintă modele pozitive, părinții depunând eforturi pentru a-i transmite normele și valorile social-morale, acesta nefiind cunoscut ca adeptul promovării unei conduite antisociale, neavând conflicte cu organele de poliție sau alte autorități.

Inculpatul R.B. locuiește în orașul Constanța și este prieten cu inculpații M.A. și C.C.M. În declarația sa, inculpatul a admis că a încasat sume de bani prin serviciul W.U., iar acestea reprezentau câștigurile rezultate din practicarea unui joc pe internet în care coechipieri erau și inculpații M.A. și C.C.M. Examinând adresa W.U. s-a reținut că acest inculpat a fost destinatarul unor sume de bani în cadrul a nu mai puțin de 172 de tranzacții frauduloase neonorate de W.U., tranzacții în care în calitate de expeditori figurau diverși cetățeni americani. Aceste tranzacții erau ordonate on-line de inculpații M. și C. accesând site-ul W.U., folosind datele relevante ale conturilor unor cetățeni străini obținute prin fraudă care dispuneau plăți din contul acestor cetățeni străini pe numele inculpatului R.B., căruia îi trimiteau apoi, prin SMS, datele relevante ale tranzacției, iar inculpatul mergea la ghișeele W.U. și încasa banii în numerar.

Inculpatul R.B. a purtat discuții cu coinculpații M.A. și C.C.M. privind transferurile de bani prin W.U. Relevante sunt discuțiile purtate la data de 11 noiembrie 2007, în care inculpatul R. i-a comunicat că are nevoie de bani, iar inculpatul M. i-a comunicat că are datele, dar nu există M.G. non stop, cei doi convenind ca banii să fie încasați a doua zi. O altă discuție relevantă a fost între aceeași inculpați în data de 05 noiembrie 2007, din care a rezultat că inculpatul M. completase greșit formularul on-line la rubrica destinatar specificând B.R. în loc de R.B., iar funcționara de la ghișeu nu voia să onoreze tranzacția, sens în care coinculpatul M. l-a sfătuit pe inculpatul R. să-i dea și ei 2-300.000. Din verificarea datelor aflate pe mediile de stocare, ale celorlalți coinculpați a rezultat legătura infracțională între aceștia și inculpatul R.B. care era folosit în acest grup pentru a încasa sumele de bani obținute în mod fraudulos. Cu titlu de exemplu se poate constatat că datele personale cetățeanului străin J.D., numărul cardului său bancar, MTCN-ul transferului de bani stopat prin W.U. și suma de 600 dolari S.U.A. au fost identificate pe HDD marca M., capacitate 250 GB, ridicat de la R.C.T.; în evidențele W.U. destinatar al acestui transfer, încercat la 19 februarie 2007, este inculpatul R.B.; în continuare datele personale cetățeanului străin A.R. și numărul cardului său bancar au fost identificate pe HDD marca M. capacitate 250 GB, ridicat de la R.C.T.; în evidențele W.U. A.R. a fost victima încercării unui „transfer fraudulos de bani din 04 iunie 2007, stopat de W.U., având ca destinatar pe inculpatul R.B.; apoi, datele personale ale cetățeanului străin J.M. și numărul cardului său bancar au fost identificate pe HDD marca W.D., capacitate 300 GB, aparținând lui C.C.M.; în evidențele W.U. J.M. a fost victima încercării unor transferuri frauduloase de bani cu MTCN-urile din 28 august 2007, stopate de W.U., având ca destinatar pe inculpatul R.B.; datele personale ale cetățeanului străin W.D. și numărul cardului său bancar au fost identificate pe stick-ul de memorie ridicat de la inculpatul M.A.; în evidențele W.U. W.D. a fost victima încercării unor transferuri frauduloase de bani cu MTCN-urile din 28 septembrie 2007, din 29 august 2007, din 06 septembrie 2007, stopate de W.U., având ca destinatar pe inculpatul R.B.

Deși partea civilă a stopat mai multe tranzacții apreciate ca fiind frauduloase, ale cărui destinatar era inculpatul R.B., acesta nu a reclamat niciodată faptul că nu a putut încasa banii, deși a susținut pe parcursul procesului penal că sumele de bani erau licite și proveneau din practicarea jocurilor de noroc pe Internet, jocuri în care avea calitatea doar de câștigător întrucât nu a pierdut niciodată jocul și nu a plătit niciodată vreo sumă de bani ca urmare a practicării acestor jocuri.

Pentru toate acestea s-a dispus condamnarea inculpatului potrivit dispozitivului hotărârii.

La individualizarea judiciară și stabilirea pedepsei pentru fiecare infracțiune în parte reținută în sarcina inculpatului, instanța a ținut seama de prevederile art. 72 C. pen.

Cu referire la probele administrate în cauză, astfel cum s-a arătat mai sus în mod expres în cazul inculpatului D.D., un element probatoriu foarte important în cazul tuturor inculpaților pentru care instanța a stabilit pedepse cu închisoarea, respectiv inculpații P.C., M.A., I.Ș., C.C.M., R.B., F.D.A., l-a constituit în cauză percheziția informatică asupra mediilor de stocare informatică - laptopuri, HDD-uri, cartele sim, DVD-uri și CD-uri găsite în locuințele inculpaților. În urma acestor percheziții informatice asupra mediilor de stocare au fost identificate fișiere cuprinzând date de identificare a mai multor cărți de credit, și titularii acestora, adrese de poștă electronică, adrese de internet, adrese IP, conturi de utilizator, denumirea unor bănci și chiar fișiere care conțin metode de fraude cu carduri bancare sau programe folosite pentru verificarea validității numerelor de card bancar și obținerea unor astfel de numere (a se vedea în acest sens rezultatul percheziției informatice cu referire la fiecare inculpat în parte).

Acest element probatoriu a fost coroborat cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și cele de redare a traficului pe internet în ceea ce-l privește pe inculpatul D.D.

Obiecțiunile inculpaților constând în aceea că mediile de stocare au fost verificate numai după anumite cuvinte cheie nu este fondată, întrucât în cauză interesau numai anumite date și elemente care s-ar fi putut găsi și care au fost de altfel găsite pe mediile de stocare și care aveau la bază unul din elementele cheie. Faptul că în aceste medii de stocare s-au găsit și alte date care nu au legătură cu cauza nu a avut niciun fel de relevanță.

De altfel, aceste elemente și date identificate pe mediile de stocare nu au reprezentat singurul mijloc de probă în cauză și nu sunt nici cele mai importante. Aceste date au reprezentat însă cu siguranță un element premisă care a putut fi coroborat cu transcrierile telefonice, ale traficului pe internet și nu în ultimul rând cu tranzacțiile de bani desfășurate prin intermediul W.U. sau M.G. de inculpatul D.D. personal sau prin intermediul altor persoane.

Din adresa SC R. SA din 23 ianuarie 2008 și SC P SRL din data de 19 februarie 2008 a rezultat că numerele de carduri trimise de inculpatul D.D. lui E.L.J., prin Internet, sunt reale și aparțin unor unități bancare din S.U.A., America de Sud, Europa, Japonia ș.a.

Un alt element foarte contestat de inculpați a constat în faptul că tranzacțiile efectuate prin W.U. redate cu titlu exemplificativ în rechizitoriu, au indicat că transferurile de bani efectuate de inculpații M., C., U., P.C. au fost realizate de pe adrese de IP (pe Internet fiecare calculator are o adresă IP unică, care îl identifică între toate calculatoarele pe internet) care nu le aparțineau și care corespundeau unor poziții geografice din Rusia, S.U.A. etc. Explicația a constat în aceea că cei ce emit spam-uri, (respectiv acele mesaje care provin aparent de la entități bancare sau sisteme de plăți on-line către un număr foarte mare de adrese de e-mail prin care solicită sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link, indicat către o pagină falsă de web, în scopul obținerii de la titulari a unor date relevante ale unor carduri bancare sau conturi în vederea efectuării unor tranzacții frauduloase) sau în speță cei ce ordonau tranzacțiile frauduloase foloseau adrese de IP false sau simulate așa numitul „spoofing” (cu titlu de exemplu conversația dintre inculpatul D.D. și P.C. aflată la dosar urmărire penală, apoi datele găsite în mediile de stocare ale inculpatului M.A., respectiv nu mai puțin de 45 de fișiere care conțin adrese IP și date utile colectării acestora împreună cu diferite mențiuni în funcție de funcționalitatea acestora; de asemenea, rezultatul perchezițiilor informatice realizate asupra mediilor de stocare ale tuturor inculpaților a fost relevant în acest sens pentru că fiecare inculpat avea pe mediile de stocare numeroase adrese de IP care nu le erau alocate.

Inculpatul I.T., originar din Brașov, a afirmat că l-a cunoscut pe inculpatul D.D. într-o împrejurare legată de o aniversare și a păstrat legătura cu acesta întrucât inculpatul D. se ocupa cu repararea telefoanelor mobile și recurgea uneori la serviciile lui pentru acest lucru. Inculpatul I.T. a arătat că într-o împrejurare, inculpatul D. i-a cerut să ridice pentru el un pachet de la firma de curierat D. Inculpatul I.T. a arătat că a preluat pachetul, ceea ce a și făcut, iar pe pachet erau înscrise datele sale de identificare, apoi din proprie inițiativă a deschis pachetul și a constatat că în interior se găsea o minicameră, un cablu USB, un CD de instalare, un card și încă un dispozitiv aflat într-o cutiuță mică despre care inculpatul l.T. a afirmat că a crezut că este un încărcător.

Aceste obiecte a afirmat că le-a pus într-un rucsac, apoi s-a întâlnit cu inculpatul D. căruia i le-a predat. Procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice care a avut loc între inculpații D.D. și I.T. a confirmat cele reținute mai sus, respectiv preluarea pachetului de la firma de curierat de către inculpatul l.T. și faptul că a predat conținutul acestuia inculpatului D.D. Instanța a considerat că aceste elemente nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost cercetat inculpatul I.T.M., respectiv constituirea sau sprijinirea unui grup organizat format din inculpatul D.D.

și ceilalți coinculpați. Deși este cert faptul că inculpatul I.T. a ridicat acel pachet (în acest sens trebuie avut în vedere și procesul-verbal de ridicare de documente ce provin de la Biroul Vamal Otopeni, din care a rezultat că inculpatul I.T.M. a fost destinatarul unui colet expediat prin D. România SRL de către de către M.P., Washington DC, atașate fiind copia după cartea de identitate a lui I.T.M. și copie după factura D., al cărui conținut a fost declarat conținând lentile optice, dar care în fapt conținea o cameră video de dimensiuni reduse, un dispozitiv de copiere a cardurilor bancareși un card, adresa din 19 noiembrie 2007 a Biroului Vamal Otopeni Călători de înaintare a chitanței din 09 august 2007, jurnalului D. din 06 august 2007, a documentului de transport și a D.

Invoice), nu a rezultat că inculpatul I.T.M. cunoștea ce se găsește în acel pachet și care era destinația acelor obiecte. Chiar, din conținutul convorbirii dintre cei doi inculpați a rezultat că inculpatul I. credea că în pachet urmează să găsească trei camere, iar inculpatul D. i-a spus că de fapt trebuia să găsească trei lucruri, nu trei camere. În acest sens, instanța a considerat că nu sunt probe certe că inculpatul I.T.M. a sprijinit grupul infracțional prin preluarea pachetului respectiv, apreciindu-se că infracțiunii îi lipsește latura subiectivă.

Pentru aceste considerente, instanța în baza art. 11 pct. 2 C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului I.T.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Din datele dosarului a rezultat că inculpata minoră P.C.I. avea o relație de concubinaj cu inculpatul D.D. și locuia în fapt cu acesta în apartamentul închiriat de inculpat din luna august 2007. Din datele cauzei a rezultat că aceasta a fost, pe de o parte destinatarul unor sume de bani expediate de E.J. și M.P. și totodată expeditorul unor sume de bani către C.C.M. și U.S. Astfel, cum s-a remarcat mai sus, încasarea și expedierea unor sume de bani prin serviciile W.U. nu a reprezentat un fapt ilicit în sine, iar din probele administrate nu a rezultat că a existat intenția inculpatei de a sprijini grupul infracțional în vreun mod. Nu au fost identificate date din care să rezulte că inculpata avea cunoștință de unde proveneau acești bani pe care îi încasa în calitate de destinatar. În declarația sa, inculpata a arătat că a încasat acești bani și unele sume le-a transmis mai departe la rugămintea inculpatului D.D. și cunoștea că banii proveneau din plăți ca urmare a creării unor pagini web de către inculpatul D. Inculpata a arătat că aceste explicații i le dăduse chiar inculpatul D. și avea încredere în acesta. Când mergea să facă aceste transferuri, inculpatul era ocupat cu alte activități și inculpata a precizat că nu primea sume de bani cu titlu de comision pentru tranzacțiile efectuate. Desigur, având în vedere că inculpata din luna august 2007 locuia împreună cu inculpatul D.D., a putut prezuma că aceasta avea cunoștință despre preocupările infracționale ale inculpatului, având posibilitatea de a asista la discuțiile telefonice care au fost interceptate sau luând cunoștință în mod direct de transmisiunile de date pe care inculpatul D. le făcea pe internet în vederea fraudării conturilor bancare, și pe cale de consecință cunoștea de unde provin sumele de bani încasate de aceasta prin W.U., însă aceasta a fost o simplă supoziție care nu este probă în procesul penal și care nu a putut fi coroborată cu alte mijloace de probă.

Pentru aceste considerente, instanța a considerat că lipsește latura subiectivă a infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în ceea ce o privește pe inculpata P.C.I. și a dispus achitarea acesteia în baza art. 11 pct. 2 C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut că W.U. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 14.267 dolari S.U.A., cu motivația că a suportat pierderile suferite de cetățenii păgubiți urmare a debitării conturilor acestora de către inculpați.

Partea civilă W.U. este un serviciu prin intermediul căruia inculpații ordonau tranzacțiile frauduloase în modalitatea descrisă mai sus, în lipsa fizică a cardurilor, însă paguba s-a produs asupra contului care era debitat în urma tranzacției. Partea civilă a susținut că în mod normal banca emițătoare a cardurilor de credit sau o mare companie de card credit acceptă pierderile cauzate de tranzacții frauduloase care au apărut pe cărțile de credit, însă pentru că în speță tranzacțiile frauduloase au fost efectuate în lipsa fizică a cardurilor pe site-ul W.U. și datorită faptului că au fost foarte multe tranzacții, băncile și companiile emițătoare de carduri au început să limiteze acceptarea pierderilor. În continuare, instanța a reținut că partea civilă W.U. nu a făcut dovada că a suportat pierderile cauzate de aceste tranzacții frauduloase și ca urmare s-a subrogat în drepturile emițătorilor de carduri debitate în mod fraudulos sau al băncilor unde figurau conturile cetățenilor păgubiți, pe cale de consecință având în vedere dispozițiile art. 14 și urm. C. proc. pen. și art 998 C. civ. instanța a respins pretențiile formulate de W.U. ca nedovedite.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 118 lit. b) C. pen., instanța a confiscat de la inculpați bunurile aparținând acestora, apreciind că acestea au fost folosite la săvârșirea infracțiunilor.

Întrucât pretențiile părții civile au fost respinse ca nedovedite, instanța a constatat că, în speță, nu se impunea menținerea sechestrului asigurător asupra bunurilor sechestrate prin ordonanțele Parchetului din data de 07 februarie 2008, urmând să dispună restituirea bunurile sechestrate inculpaților.

Împotriva hotărârii sus-menționate au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpații D.D., I.Ș., U.S., R.B.I., F.D.A., M.A., P.C., C.C.M., R.C.T., hotărâre criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare procurorul a arătat că hotărârea pronunțată este netemeinică relativ la achitarea inculpaților P.C.I., V.C.A. și I.T.M., la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților D.D., C.C.M., M.A., P.C., I.Ș., U.S., R.C.T., R.B.I., F.D.A., restituirea către inculpații D.D., P.C. și V.C.A. a sumelor de bani și a bunurilor ridicate în urma percheziției domiciliare în locul confiscării acestora în vederea reparării pagubei, respingerea acțiunii civile formulată de partea civilă.

Activitatea infracțională a inculpatului V.C.A. a fost desfășurată în mod conștient făcând parte din nucleul de la București al grupului infracțional alături de inculpații P.C. și U.S. Pentru a intra în posesia banilor ce li se cuveneau, aceștia au primit fie personal, fie prin intermediul altor persoane, diverse sume. Deși în declarația dată în fața instanței, inculpatul V.C.A. a susținut că din grupul infracțional îi cunoștea numai pe cei doi, din actele de urmărire penală a rezultat că, la data de 11 octombrie 2007, a încasat de la inculpatul D.D. suma de 4.500 RON (pentru a o împărți cu P.C.), iar în perioada 18 august - 26 octombrie 2007 a primit prin poștă de la U.S. 150 RON, iar de la martorii I.M. - 7.150 RON, I.O.C. - 1.350 RON, F.A. -1.380 RON și E.C. - 700 RON. De altfel, chiar martorul I.M. recunoaște că la cererea inculpatului U.S. i-a trimis bani lui V.C.

Prin adresa emisă la data de 24 ianuarie 2008, Compania Națională a Poștei Române a precizat că inculpatul V.C.A. a încasat în mod repetat banii trimiși de martorii arătați și de cei doi inculpați D. și U.

Banii proveniți erau din retragerile frauduloase ale inculpaților și urmau a fi împărțiți de V.C. cu P.C., cu care și conviețuia în același apartament, unde se și desfășura activitatea infracțională informatică.

Inculpatul I.T.M. a fost achitat apreciindu-se de către instanța de fond că nu a fost dovedită latura subiectivă a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

I.T.M., prin activitatea sa, a sprijinit grupul infracțional sub diferite modalități, respectiv a acceptat ca inculpatul D.D. să-i folosească identitatea pentru a-l ajuta să intre în posesia coletului venit din S.U.A. de la o persoană necunoscută și aceasta nu în mod gratuit, ci pentru o sumă de bani. De asemenea, a avut reprezentarea caracterului penal al conținutului coletului sau dacă nu l-a avut, trebuia să-I prevadă, de vreme ce D.D. nu a dorit să figureze ca destinatar. Cunoștea că D.D. are probleme cu justiția și a mijlocit pentru acesta încasarea prin W.U. a unor sume de bani obținute fraudulos de către membrii grupului prin intermediul surorii sale. A fost nesincer când a afirmat că doar în momentul ridicării coletului D.D. i-ar fi spus că are probleme penale, precum și atunci când a afirmat că nu a știut ce sunt dispozitivele de citit pe banda magnetică a cardurilor.

Inculpata P.C. se face vinovată de comiterea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 deoarece a trăit în concubinaj cu D.D. încă din august 2007 și și-a dat consimțământul pentru ca acesta să-i folosească identitatea în vederea obținerii sumelor ilegale, a fost de acord să trimită bani coinculpaților și a asistat la convorbirile telefonice ale acestuia cu ceilalți membri ai grupului.

Cu referire la netemeinicia cuantumului pedepsei aplicate, în raport de circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunilor, respectiv atac informatic asupra cardurilor bancare și patrimoniului unor cetățeni străini, atragerea mai multor persoane în circuitul infracțional, printre care minori și persoane foarte tinere, numărul mare al infracțiunilor comise, unele în formă repetată, dar și circumstanțele personale ale inculpaților condamnați sunt tot atâtea elemente în funcție de care se impune majorarea pedepselor aplicate.

În mod greșit s-a restituit către inculpatul D.D. a sumei de 411 RON ridicată de la locuința sa întrucât aceasta a fost indisponibilizată prin consemnare la C. Bank în vederea recuperării pagubei produsă de inculpat.

Instanța de judecată a respins acțiunea civilă a părții civile și a dispus confiscarea de la inculpatul D. a sumei de 74.996,8 RON. Prin urmare, suma consemnată la C. Bank se impunea a fi confiscată de instanța de fond.

Cu privire la dispozitivul pentru înregistrarea imaginilor video, a unui motociclu și a unui motor aparținând inculpatului D.D., în mod greșit s-a dispus restituirea lor, deoarece se impunea confiscarea în vederea valorificării și acoperirii pagubei produse.

Suma de 1.746 RON găsită la locuința inculpaților P.C. și V.C.A., consemnată la C. Bank, greșit a fost restituită de vreme ce s-a dispus confiscarea de la primul a 5.500 RON.

În ceea ce privește latura civilă, s-a făcut dovada sumelor încasate de către inculpați, fie direct, fie prin interpuși, astfel că în mod greșit au fost respinse pretențiile civile ale părții civile.

Inculpatul D.D. a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. întrucât faptele reținute în sarcina sa nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor respective.

Inculpatul D.D. a solicitat achitarea pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Din întregul material probator, nu există probe care să indice că între inculpați ar fi existat o structură organizată, că fiecare ar fi avut sarcini precise și că ar fi existat o ordine prestabilită, după cum în urma percheziției domiciliare ar fi fost găsite dispozitive pentru falsificarea instrumentelor de plată.

Totodată, nu s-a dovedit că inculpatul ar fi trimis către E.J. date de care să se folosească în mod fraudulos, ori că s-ar fi făcut fără acordul persoanelor străine.

Mai mult, aceste persoane nici nu au formulat nici plângere și nici nu au fost audiate. S-a reținut că inculpatul a primit și a trimis prin SMS tranzacții frauduloase.

Dacă această infracțiune ar fi descompusă s-ar ajunge la concluzia că, din partea inculpatului, nu a existat nicio acțiune de inducere, modificare sau ștergere de date informatice.

Faptul că acesta ar fi trimis niște mesaje nu cade sub incidența legii penale.

Cum părțile vătămate nu s-au constituit părți civile, nu există o pagubă, prin urmare se impune achitarea și pentru infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În subsidiar, solicită reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea cuantumului pedepsei, cu suspendarea condiționată a executării.

În dezvoltarea motivelor de apel, inculpatul C.C.M., cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 nu s-au făcut dovezi esențiale în ceea ce privește conținutul constitutiv.

Prin rechizitoriu se subliniază că nu a transmis niciun moment date pentru inculpatul D.D. în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. Dacă s-ar admite această ipoteză, ceea ce a transmis erau date referitoare la anumite tranzacții deja efectuate. Nu s-a făcut dovada prin niciun mijloc de probă, transmiterea neautorizată de date sau cine ar fi trebuit să autorizeze această transmitere. Obiectul probațiunii s-a mărginit la a sublinia doar convorbirile sale telefonice. Nu există niciun dialog cu ceilalți inculpați din care să rezulte că au purtat niște discuții. Cu referire la infracțiunea în forma complicității, prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 este absolut necesară existența faptei la a cărei săvârșire se pretinde că ar fi ajutat complicele, însă în speță, nu există o astfel de faptă pentru că în S.U.A. E.J. nu a fost tras la răspundere, nu a fost cercetat, iar răspunsul de la dosar cu privire la aceste împrejurări este unul evaziv, neoficial și fără a arăta dacă faptele pentru care este cercetat au legătură cu persoane din România.

A coopera cu vinovăție, așa cum reține instanța de fond, este mai mult decât generic și nu justifică ajutorul concret dat de C. cetățeanului american.

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 proba esențială este percheziția informatică cu ocazia ridicării echipamentelor informatice de la domiciliul său. Din raport rezultă că nu s-a expediat niciun mesaj spam, nu a fost identificat trimiterea vreunui asemenea mesaj, s-a identificat doar un sigur fișier despre care se susține că ar conține numele, adresa, numărul de telefon ale cetățeanului străin J.M., datele relevante ale cardului său bancar, codul PIN și IP-ul acestuia.

Dar acest fișier apare ca un mesaj primit și necitit. Chiar dacă s-ar admite că așa ar fi, spam-ul nu este infracțiune, constituie cel mult contravenție. Se încriminează această faptă că a introdus în mod repetat, fără drept, date informatice. S-a susținut că inculpații încercând să creeze aparența sau să inducă în eroare pe titularii conturilor ar fi clonat pagini ale unor entități bancare și sub identitatea acestora ar fi expediat mesaje, solicitând înapoi informații sub diferite pretexte. În acest context s-a arătat că acest inculpat ar fi solicitat accesarea unui link către o pagină falsă de weeb și se susține că ar fi fost, însă de fapt ea este reală. Raportul de percheziție infromatică arată că pe hard-ul aparținând inculpatului s-a găsit un fișier, un mesaj electronic primit prin poșta electronică și că aceasta ar fi o altă adresă pe care ar fi falsificat-o și ar fi creat imaginea unei entități oficiale sub identitatea căreia ar fi cerut destinatarilor să comunice datele lor, dar și aceasta este o adresă cu identitate proprie care nu are legătură cu nicio alta. Prejudiciul cauzat invocat de către partea civilă nu a fost dovedit și cum pretențiile civile au fost respinse nu poate fi reținută vinovăția inculpatului.

S-a reținut că prin utilizarea calculatorului la care avea acces și prin folosirea a două adrese IP inculpatul ar fi procedat în această manieră. Pe parcursul cercetărilor s-au identificat calculatoarele către s-ar fi atribuit aceste adrese și s-a constatat că acestea erau localizate în Federația Rusă, în locații diferite, dar inculpatul nu a părăsit țara în această perioadă, adresa IP este unică la un calculator și nu s-a dovedit că o persoană din România ar fi accesat o adresă IP din Federația Rusă.

Cu referire la convorbirile telefonice până la momentul 15 decembrie 2007 sunt ilegale pentru că urmărirea penală nu a fost începută măcar in rem înainte de această dată. În acest sens, a invocat Decizia nr. 962 din 25 iunie 2009 a Curții Constituționale. Din cele 11 convorbiri telefonice expertizate cu privire la 6 s-a arătat că nu se poate stabili dacă vocea aparține inculpatului C. pentru alte trei cu grade diferite de probabilitate și cu o probabilitate foarte ridicate pentru una singură că vocea îi aparține. Cum pentru 70% din convorbiri s-a stabilit că vocea nu aparține inculpatului sau nu se poate stabili, dubiul îi profită.

Relativ la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 care a fost reținută pe baza convorbirilor telefonice nu s-a putut demonstra legătura cu ceilalți inculpați, nu-i cunoștea și nu a existat intenția de a se alătura altor persoane și a constitui un grup infracțional organizat. Dacă concluziile de achitare nu pot fi primite, inculpatul a solicitat reducerea cuantumului pedepselor în raport de circumstanțele sale personale, la primul conflict cu legea penală, aflat la câțiva ani de la terminarea unei facultăți, cu preocupări licite și direct interesat în respectarea programului impus de organele judiciare.

Inculpatul M.A. apreciază că nu există probe din care să rezulte săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, respectiv nu a înțeles modalitatea de constituire a grupului și nici structura sa organizatorică.

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 la percheziția informatică nu s-a putut dovedi că de pe terminalul calculatorului s-ar fi expediat spam-uri, astfel că fapta nu există.

În finalul acuzațiilor ce i se aduc, s-a făcut vorbire și despre un prejudiciu de 4.439 dolari S.U.A., însă nici chiar procurorul nu este sigur dacă s-a creat sau nu acest prejudiciu.

Singurele înscrisuri care dovedesc transferul de bani sunt actele oferite de W.U. ce funcționează în diferite locații din țară, însă la dosar nu rezultă probe care să dovedească vinovăția inculpatului pentru această infracțiune.

Împrejurarea că la percheziția informatică există foarte multe informații, 400 de contacte, dar acestea nu sunt aspecte relevante întrucât se regăsesc în majoritatea calculatoarelor, prin urmare, nu există probe care să conducă la dovedirea vinovăției.

În subsidiar, inculpatul fiind o persoană integrată în societate, cu școli terminate și angajat în societate, apreciază că pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel că se impune reducerea acesteia.

Inculpatul P.C. a solicitat achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 deoarece nu există o dovadă clară din care să rezulte că ar fi convenit în mod sigur cu ceilalți inculpați la constituirea unui grup și l-a adus în stare de funcționalitate sau că prin aportul său s-a reușit săvârșirea infracțiunilor în modalitatea reținută în rechizitoriu.

Convorbirile interceptate înainte de începerea urmăririi penale nu sunt legale astfel nu pot constitui probe.

Pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 solicită achitarea întrucât la dosar nu există opinia unui expert autorizat din care să rezulte că o înșiruire de cifre și litere ar putea constitui infracțiune.

Cu referire la infracțiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 nu au fost prelevate și nu există la dosarul cauzei date și informații din care să rezulte că a introdus, în mod repetat, fără drept, date informatice pe internet sub forma unor spam-uri, expediate nesolicitate, provenind aparent de la entități bancare pentru obținerea de date informatice relevante privind cardurile de natură a permite efectuarea de tranzacții. Referindu-se la probele administrate, transferurile de bani la nivelul internetului nu constituie săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate față de circumstanțele personale.

Inculpatul I.Ș. a solicitat achitarea întrucât nu s-a demonstrat aderarea sa la grupul infracțional organizat ori că obiectele aflate în propria sa deține ar fi fost folosite în vreun fel la falsificare. Dacă se va aprecia condamnarea sa, solicită aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen.

Inculpații U.S. și R.C.T. apreciază că instanța de fond a fost nelegal sesizată, au fost nesocotite dispozițiile art. 263 și urm. C. pen. Urmărirea penală a început la 15 octombrie 2007 în legătură cu faptul că în luna august ar fi constituit un grup infracțional organizat D.D. Ulterior, s-a considerat că acest grup a funcționat din luna mai din același an. În atare împrejurări, organul de urmărire penală trebuia să dispună extinderea urmăririi penale, or la dosar nu există un astfel de act procedural.

În rezoluția de începere a urmăririi penale se face vorbire despre cursul anului 2007 și atât. Prin urmare, instanța este nelegal sesizată și se impune restituirea cauzei la Parchet.

Prezentarea materialului de urmărire penală s-a făcut în mod formal, și în acest sens trebuie observate procesele-verbale întocmite în mod succesiv și pe care s-a menționat ora.

Inculpatului R.C.T. i s-a prezentat materialul de urmărire penală în data de 10 martie 2008, orele 17:08, iar pentru U.S. la ora 17:25. Prin urmare, aceasta s-a realizat în mod formal, inculpatul nu poate renunța la acest drept și ar fi trebuit să ia cunoștință de actele și lucrările dosarului în acest fel fiindu-i încălcat dreptul la apărare.

Totodată, a solicitat a se observa că instanța de fond a efectuat o cercetare judecătorească formală, probele în apărare i-au fost respinse, împrejurări în care dosarul trebuie trimis spre rejudecare. Aceasta cu atât mai mult cu cât pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 lipsește motivarea condamnării. Dacă aceste motive de apel nu vor fi admise, solicită a se observa că autorizația în baza căreia s-a dispus interceptarea, a fost dispusă de către Tribunalul Brașov și în ciuda faptului că procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov cunoștea că D.D. era suspectat de inițierea unei astfel de activități nu a declinat cauza la D.I.I.C.O.T., prin urmare au fost încălcare dispozițiile legale privitoare după competența după materie. Astfel, neexistând aceste probe, se impune achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Cu referire la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 264 C. pen. pentru că inculpatul a ridicat în mod efectiv niște sume de bani și nu este vorba despre o sprijinire a grupului infracțional.

Inculpatul precizează că nu știa structura grupului, din acest punct de vedere există dubiu și prin urmare se impune achitarea, în cazul în care cererea de schimbare a încadrării juridice va fi respinsă.

Inculpatul U.S. se află la primul conflict cu legea penală, are mijloace de existență, ca atare cu privire la prima infracțiune, se impune aplicarea unei pedepse cu suspendarea.

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 solicită achitarea întrucât nu a păgubit alte persoane prin modificarea, ștergerea de date în scopul obținerii de beneficii pentru sine sau pentru altul.

Dacă un expert cu mijloacele tehnice nu a putut să analizeze și să stabilească cui aparține vocea din convorbirea expertizată, nu se poate stabili că acele convorbiri îi aparțin.

S-au făcut verificări pe calculatorul coinculpatului V.C.A. și nu au fost găsite mijloace, soft-uri care să mascheze acele adrese IP, iar în raportul de percheziție informatică nu s-a găsit nicio mențiune în legătură cu datele de identificare ale unei persoane din S.U.A. cu privire la transferuri, ci este un calculator cu programe obișnuite. Prin urmare, cum inculpatul nu a ordonat acele transferuri nu poate fi condamnat pentru această infracțiune.

Inculpatul R.C.T. a invocat aceleași motive de nelegalitate, iar pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 susține aceleași motive ca și celălalt inculpat.

Inculpatul R.B.I. a solicitat achitarea.

În speță nu există niciun grup infracțional. Nu există relații de subordonare ale inculpatului față de ceilalți și nu există nicio probă care să dovedească că ar fi remis acele sume de bani, deci nu există grup infracțional.

Cu referire la infracțiunea de complicitate la art. 49 din Legea nr. 161/2003 din moment ce C. și M. au arătat pe larg argumentele pentru care nu se poate reține infracțiunea în forma coautoratului, cu atât mai puțin poate fi o complicitate.

Inculpatul este implicat în 7 transferuri de bani, pentru fiecare transfer este expeditor un cetățean străin și cum nu s-a probat legătura dintre ceilalți or dacă sumele de bani transmise de către cetățenii străini au primit aprobare din partea acestora, soluția care se impune este de achitare.

În subsidiar, inculpatul, în raport de circumstanțele sale personale, la prima confruntare cu legea penală, cu o bună pregătire profesională și intențiile sale pentru angajare solicită reducerea cuantumului pedepsei și alegerea unei alte modalități de executare.

Inculpatul F.D.A. a solicitat achitarea, în afară de inculpatul C. nu cunoaște niciun alt inculpat, astfel că nu poate să facă parte din grupul infracțional.

A efectuat acele ridicări de numerar în perioada a 6 zile întrucât M.A. și-a pierdut buletinul și i-ar fi spus că banii ar fi de la jocurile de pe calculator. Modul în care a acționat a fost fără intenție, nicio probă nu dovedește latura subiectivă a infracțiunii.

În această fază de judecată, a apelului, au fost administrate probe, doar în apărarea inculpaților, respectiv declarații de martori, înscrisuri, iar la solicitarea inculpaților C.C.M., D.D. și M.A., în cauză a fost efectuată o expertiză criminalistică a înregistrărilor telefonice.

La termenul de judecată din data de 21 iunie 2011 a fost audiat martorul S.L. propus în apărare, de către inculpatul D.D. Potrivit declarației acestui martor inculpatul D.D. este un cunoscător al aparaturilor electronice, are grijă de părinții săi cu care locuiește și are un comportament corespunzător în societate.

La același termen a fost audiat martorul D.V., propus în apărare de către inculpatul D., acest martor arătând că inculpatul se ocupă de îngrijirea părinților săi, muncește foarte mult, cunoaște că a mai fost condamnat anterior într-un alt dosar penal.

La același termen de judecată au fost propuse și admise în circumstanțiere pentru inculpatul R.C.T., înscrisuri, din care rezultă faptul că acesta este student și desfășoară activități în cadrul unei societăți comerciale.

La aceeași dată, au fost depuse în circumstanțiere de către inculpatul R.B.I. înscrisuri din care rezultă că a absolvit liceul, că are competență profesională de tehnician, deține permis de conducere. La dosar apel acest inculpat a mai depus în circumstanțiere un set de înscrisuri din care rezultă că deține carnet de marinar, are pregătire de bază pentru siguranță maritimă și că este angajat în muncă.

La dosar apel inculpatul M.A. a depus o adeverință din care rezultă că urmează cursurile învățământului seral.

Inculpatul M.A. a depus la dosarul cauzei certificate de competență profesională și lingvistică care atestă faptul că acesta a urmat cursul de pregătire, chiar pe parcursul derulării procesului penal.

Inculpatul M. a mai depus un contract individual de muncă și o adeverință din care rezultă că este angajat.

Inculpatul I.Ș. a depus un contract individual de muncă, care atestă că acesta este mecanic auto.

Inculpatul U.S. a depus înscrisuri în circumstanțiere, din care rezultă că este susținut financiar de către părinții săi, că este angajat al unei societăți, dar și faptul că la locul de muncă a avut un comportament corespunzător. Mai rezultă din actele depuse de către acest inculpat că pe parcursul anului 2011 a urmat anumite cursuri de pregătire și dobândire a unei calificări profesionale. Din înscrisurile depuse mai rezultă că părinții săi dețin bunuri imobile, dar și faptul că inculpatul este caracterizat de vecinii săi ca fiind o persoană socială, responsabilă și corectă. Inculpatul U.S. a urmat cursurile Universității din Constanța dobândind calificarea de inginer agricol.

Inculpatul I.T.M. a depus înscrisuri în circumstanțiere din care rezultă că este angajat al unei societăți comerciale.

Inculpatul P.C. a depus înscrisuri ce emană de la unități bancare.

La solicitarea instanței, s-au depus, de către procuror, un raport care îl privea pe inculpatul U.S. și la care vom face referire la analiza pe fond a apelului declarat de către acest inculpat.

La dosar apel s-a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză criminalistică din data de 15 mai 2012, întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Brașov. Această expertiză a avut două obiective: 1. dacă vocile atribuite inculpaților D.D., U.S. și C.C.M., din înregistrările supuse expertizării, aparțin acestora; 2. dacă înregistrările telefonice și ambientale prezintă ștersături, intercalări sau adăugiri.

În scopul efectuării acestei expertize, au fost puse la dispoziția experților suporții optici care erau atașați dosarului cauzei și pe care erau înregistrate convorbirile telefonice purtate de către inculpați.

În scopul efectuării expertizei au fost prelevate probe de voce de la inculpații care au solicitat efectuarea acestei expertize.

Inculpații au fost cei care au identificat și solicitat expertului, care anume convorbiri telefonice să fie supuse expertizării. Utilizând metodele recunoscute de standardele internaționale, în materia efectuării unor astfel de expertize, experții au concluzionat următoarele:

- este o probabilitate foarte ridicată ca vocea atribuită inculpatului C.C.M. din convorbirea telefonică să aparțină acestuia;

- este o probabilitate ridicată ca vocea atribuită aceluiași inculpat din înregistrarea telefonică transcrisă să aparțină acestuia;

- este probabil ca vocea atribuită inculpatului C. din înregistrarea transcrisăsă aparțină acestuia;

- expertul a arătat că pentru înregistrările transcrise nu se poate stabili dacă vocea aparține inculpatului C. Expertul a mai arătat faptul că pentru înregistrarea transcrisă nu s-a putut identifica cui aparține vocea;

- pentru vocea atribuită inculpatului U.S. din înregistrarea telefonică transcrisă nu s-a putut efectua identificarea vocii inculpatului;

- este o probabilitate ridicată ca vocea atribuită inculpatului D.D. din înregistrarea telefonică transcrisă să aparțină acestuia. Expertul nu a putut stabili pentru raotivele arătate în considerentele expertizei dacă vocea atribuită inculpatului D. din înregistrarea transcrisă aparține acestuia.

Pentru alte două înregistrări expertul nu a putut să procedeze la identificarea celui care a purtat aceste convorbiri telefonice.

La solicitarea inculpaților C.C. și U.S., au fost încuviințate lămuriri suplimentare de la expertul care a efectuat expertiza mai sus arătată, lămuririle fiind depuse la dosar. În cuprinsul acestora, expertul a arătat motivele pentru care în expertiză, nu s-a putut efectua identificarea vocii atribuită inculpatului U.S. În acest sens, expertul a arătat că motivul pentru care nu s-a putut proceda la identificare a fost determinat de calitatea prea scăzută a semnalului din cadrul înregistrărilor telefonice.

Expertul, în cuprinsul acestor lămuriri, a învederat și metodele utilizate la efectuarea acestei expertize.

În cuprinsul acestor lămuriri expertul a arătat motivul pentru care a concluzionat, în cuprinsul expertizei că pentru anumite înregistrări nu se poate stabili dacă vocea atribuită inculpatului C. aparține acestuia. S-a arătat că pentru a se pronunța asupra unui astfel de obiectiv expertul are anumiți parametri pe care îi verifică și care au fost explicați în partea expozitivă a expertizei. În raportul de expertiză expertul a descris pe larg care sunt criteriile în funcție de care formulează concluzii în cadrul unor astfel de expertize: eșantioanele de voce, raportul între semnal și zgomotul în care s-a produs înregistrarea, durata minimă a semnalului vocal, probele de comparație să fie prelevate cu aceleași echipamente tehnice pe cât posibil, probele de voce să fie prelevate cât mai aproape de date când s-au făcut înregistrările telefonice.

Verificând hotărârea apelată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și în baza probelor administrate, nemijlocit, în fața instanței de apel, analizate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 378 C. proc. pen., Curtea de Apel Brașov a reținut următoarele:

Apelul declarat de către Parchet

1. Primul motiv de apel al Parchetului vizează greșita achitare a inculpaților P.C.I., V.C.A. și I.T.M.

Acești trei inculpați au fost trimiși în judecată și achitați, de către prima instanță, pentru că ar fi săvârșit infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la inculpata P.C., soluția de achitare a acesteia a fost pronunțată de către prima instanță, cu motivarea că aceasta nu a cunoscut proveniența ilicită a sumelor de bani trimise de către cetățenii americani pe numele său sau a sumelor pe care aceasta le trimitea la solicitarea inculpatului D., pe numele inculpaților din Constanța sau București.

Curtea constată că soluția de achitare a acestei inculpate pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este legală și temeinică, urmând a fi menținută.

Cu privire la inculpatul I.T.M., Curtea constată că a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. Ca element material al acestei infracțiuni s-a reținut faptul că inculpatul a sprijinit grupul infracțional. În susținerea motivelor de apel, Parchetul a criticat soluția de achitare a acestui inculpat susținând că la dosarul cauzei există numeroase mijloace de probă care dovedesc că acesta a sprijinit grupul infracțional: a acceptat ca inculpatul D. să-i folosească identitatea pentru a-l ajuta pe acesta din urmă să intre în posesia coletului venit din S.U.A., a avut reprezentarea caracterului ilegal al conținutului coletului sau trebuia să prevadă acest caracter pentru că D.D. nu a dorit să figureze ca destinatar și cunoștea că inculpatul D. are probleme cu justiția, a mijlocit inculpatului D.D. încasarea prin W.U. a unor sume de bani.

Analizând întregul material probator, Curtea constată că soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică. Motivele de apel ale Parchetului, în sensul pronunțării unei soluții de condamnare a acestui inculpat, se bazează pe bănuieli ale intenției inculpatului I. de a sprijini grupul infracțional.

Curtea constată că soluția de achitare pronunțată de către prima instanță față de inculpatul I.T.M. este legală și temeinică, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii atât sub aspect obiectiv, cât și subiectiv. Prima instanță a pronunțat soluția de achitare în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., cu motivarea că infracțiunii îi lipsește latura subiectivă. La acestea instanța de apel adaugă și faptul că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege cu privire la existența acțiunii de sprijinire a grupului infracțional organizat.

În ceea ce privește solicitarea de condamnare a inculpatului V.C.A., Curtea constată că este nefondată soluția pronunțată de prima instanță și temeiul legal de achitare, fiind legale și temeinice.

Pentru aceste motive, se constată că soluția de achitare și temeiul de drept al acesteia pronunțată de prima instanță sunt legale și temeinice, lipsind forma de vinovăție prevăzută de lege pentru săvârșirea de către acest inculpat a infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Aderarea la un grup infracțional organizat, ca element material al infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, presupune cunoașterea de către autor a existenței unui astfel de grup infracțional organizat. În speță, tocmai acest aspect nu s-a dovedit în sensul că inculpatul a cunoscut despre existența vreunui grup infracțional, dar și faptul că prin primirea unor sume de bani de la inculpatul D., ar fi aderat la un astfel de grup.

Al doilea motiv de apel al Parchetului vizează netemeinicia pedepselor aplicate inculpaților D.D., C.C.M., M.A., P.C., I.Ș., U.S., R.C.T., R.B.I., F.D.A.

Solicitarea de majorare a pedepselor aplicate tuturor inculpaților condamnați în primă instanță are în vedere următoarele aspecte: - modul de operare al inculpaților, care deși se aflau în localități diferite (Brașov, București și Constanța), au colaborat perfect și au obținut câștiguri substanțiale. S-a mai invocat de asemenea, faptul că inculpații organizatori ai grupului, au atras în activitatea infracțională foarte mulți tineri, cu scopul de a nu fi descoperită activitatea lor infracțională. S-a mai invocat și faptul că pedepsele aplicate inculpaților sunt orientate spre minimul special prevăzut de lege.

Curtea constată că pedepsele aplicate inculpaților D.D., C.C.M., M.A., P.C., I.Ș., U.S., R.C.T., R.B.I., F.D.A., de către prima instanță au fost just individualizate.

Instanța a analizat la stabilirea pedepselor, pentru fiecare inculpat, în parte, criteriile de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen., a analizat atât aspectele cere se desprind din starea de fapt și care evidențiază, o periculozitate extrem de ridicată pe care o prezintă inculpații din această cauză, dar și circumstanțele personale și contribuția fiecăruia dintre inculpați și rolul jucat în cadrul grupului infracțional organizat.

Inculpatul D.D. a fost condamnat la pedepse peste minimul special prevăzut de lege, pentru infracțiunile săvârșite, iar perseverența infracțională a acestuia și faptul că a mai săvârșit anterior multe infracțiuni a fost deja, sancționată de către prima instanță, prin aplicarea unui spor de pedeapsă de 2 ani închisoare. Acest spor de pedeapsă a fost just individualizat și se impunea a fi aplicat, având în vedere numeroasele pedepse care intră în operațiunea juridică a contopirii.

Curtea a constatat că nu poate fi admisă solicitarea de majorare a pedepselor aplicate inculpatului D.D., având în vedere comportamentul acestuia de a se prezenta în fața organelor judiciare după ce a fost arestat preventiv în această cauză, dar și comportamentul acestuia în societate.

Curtea a mai constatat că argumentul principal pentru care nu se impune nici majorarea pedepselor, dar nici a cuantumului sporului de pedeapsă aplicate acestui inculpat, îl reprezintă atitudinea manifestată de către acest inculpat față de organele judiciare și față de semeni, față de muncă.

Sunt legale și temeinice și pedepsele aplicate inculpatului C.C.M., neimpunându-se majorarea cuantumului acestora.

În cazul tuturor infracțiunilor, pentru care a fost condamnat, pedepsele aplicate au un cuantum peste minimul special prevăzut de lege. Prima instanță a avut în vedere faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, dar și gravitatea tuturor infracțiunilor săvârșite de către acest inculpat, perioada de timp pe care s-a întins activitatea infracțională.

Și în cazul acestui inculpat, Curtea a constatat că un alt argument pentru care nu se impune majorarea pedepselor este dat de comportamentul acestuia, după pronunțarea soluției, în primă instanță, respectiv atitudinea de a se prezenta în fața organelor judiciare și faptul că a dovedit că a adoptat o altă atitudine față de ordinea de drept, față de semeni.

Nici în cazul inculpatului M.A. nu se impune majorarea cuantumului pedepselor, deoarece prima instanță le-a stabilit un cuantum peste minimul special prevăzut de lege și a ținut seama în procesul de individualizare de gravitatea infracțiunilor, de contribuția acestui inculpat la săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului.

Curtea a constatat că, pe parcursul judecării cauzei în fața instanței de apel, acest inculpat a dovedit cu probele depuse în circumstanțiere, faptul că a început să manifeste o nouă atitudine față de muncă de regulile de conviețuire socială. Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul instanței de apel, acest inculpat a urmat numeroase cursuri de calificare profesională, a urmat cursurile învățământului seral, are un loc de muncă.

Toate aceste din urmă aspecte conduc instanța de apel la concluzia că în cauză nu se impune majorarea cuantumului pedepselor.

Pedepsele aplicate inculpatului P.C. au fost just individualizate deoarece, în cazul tuturor infracțiunilor, pentru care a fost condamnat, pedepsele aplicate au un cuantum peste minimul special prevăzut de lege. Prima instanță a avut în vedere faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, dar și gravitatea tuturor infracțiunilor săvârșite de către acest inculpat, perioada de timp pe care s-a întins activitatea infracțională, rolul desfășurat de către acest inculpat, în ramura grupului infracțional de la București.

De asemenea, cele trei pedepse aplicate inculpatului I.Ș. au fost just individualizate, ele au un cuantum mai mic decât cele aplicate inculpaților mai sus-arătați, dar acest cuantum este determinat de contribuția acestuia la activitatea infracțională, de rolul său în cadrul grupului infracțional.

Mai mult, comportamentul manifestat de către acesta, după pronunțarea soluției de condamnare de către prima instanță, în sensul prezentării sale în fața organelor judiciare, de a-și găsi un loc de muncă, de a desfășura activități licite remunerate, potrivit înscrisurilor administrate în circumstanțiere, în fața instanței de apel. Toate aceste din urmă aspecte nu justifică majorarea cuantumului pedepselor aplicate acestui inculpat.

Pedepsele au fost just individualizate și în cazul inculpatului U.S., ele au un cuantum mai redus, sunt egale cu minimul special prevăzut de lege, dar acest aspect se datorează realizării unui just echilibru, între aspectele care se desprind din starea de fapt și care a fost prezentată mai sus și circumstanțele personale ale inculpatului, acest din urmă aspect, determinând aplicarea unor pedepse, egale cu minimul special prevăzut de lege. S-a avut în vedere și întinderea activității infracționale desfășurată de către acest inculpat, faptul că a săvârșit doar două infracțiuni, spre deosebire de inculpații la care am făcut referire mai-sus.

La toate aceste motive se adaugă un argument esențial, care determină menținerea cuantumului pedepselor. în acest sens, instanța are în vedere, dovezile în circumstantiere, făcute de către acest inculpat, în fața instanței de apel, din care rezultă că beneficiază de sprijinul financiar al părinților, are un loc de muncă, a urmat studii universitare și este cunoscut de către apropiați ca o persoană responsabilă și corectă. Se constată că după pronunțarea soluției de condamnare, inculpatul U.S. a început să adopte o nouă atitudine, față de semeni, familie, muncă și ordinea de drept.

În ceea ce îl privește pe inculpatul R.C.T., Curtea a constatat că pedepsele aplicate acestuia au fost just individualizate cu luare în considerare a faptului că acest inculpat era minor la data săvârșirii infracțiunilor, fiind ușor de influențat și ușor de atras în activitatea infracțională, desfășurată de către ceilalți inculpați. S-a avut în vedere și întinderea activității infracționale desfășurată de către acest inculpat, faptul că a săvârșit doar două infracțiuni, spre deosebire de inculpații la care am făcut referire mai-sus.

S-a constatat că și modalitatea de individualizare a executării pedepsei a fost just aleasă, raportat la vârsta acestuia la acel moment, dar și la înscrisurile depuse în circumstantiere, în fața instanței de apel, din care rezultă faptul că în prezent este student și angajat al unei societăți comerciale.

Prin urmare, nici în cazul acestui inculpat nu se impune majorarea cuantumului pedepselor.

Pedepsele aplicate inculpatului R.B.I. au fost corect individualizate atât din punctul de vedere al cuantumului, dar și al modalității de executare. Ele sunt orientate și egale cu minimul special prevăzut de lege, deoarece și în cazul acestuia prima instanță a realizat un just echilibru între aspectele care se desprind din starea de fapt și care a fost prezentată mai sus și circumstanțele personale ale inculpatului, acest din urmă aspect, determinând aplicarea unor pedepse, egale cu minimul special prevăzut de lege. S-a avut în vedere și întinderea activității infracționale desfășurată de către acest inculpat, faptul că a săvârșit doar două infracțiuni, spre deosebire de inculpații la care am făcut referire mai-sus.

În fața instanței de apel, în circumstantiere, acest inculpat a depus înscrisuri din care rezultă că a absolvit liceul, că are competență profesională de tehnician, deține permis de conducere. Acest inculpat a mai depus în circumstanțiere un set de înscrisuri din care rezultă că deține carnet de marinar, are pregătire de bază pentru siguranță maritimă și că este angajat în muncă.

Pe cale de consecință, nu se impune majorarea cuantumului pedepselor.

În ceea ce îl privește pe inculpatul F.D.A., Curtea constată că pedepsele aplicate acestuia au fost just individualizate cu luare în considerare a faptului că acest inculpat era minor la data săvârșirii infracțiunilor, fiind ușor de influențat și de atras în activitatea infracțională. S-a avut în vedere și întinderea activității infracționale desfășurată de către acest inculpat, respectiv faptul că a săvârșit doar două infracțiuni.

Trebuie subliniat că prima instanță a ținut seama de rolul pe care l-a avut fiecare dintre inculpați, în cadrul grupului infracțional, aplicând pentru cei care au constituit grupul pedepse mai mari, a ținut seama de contribuția infracțională a inculpaților, de atitudinea inculpaților de a nu recunoaște săvârșirea faptelor, dar și de circumstanțele personale ale fiecăruia dintre inculpați, contrar celor susținute de către Parchet, în motivele scrise de apel.

Mai mult, pentru a susține acest motiv de apel, Parchetul nu a făcut referiri concrete la ce anume din starea de fapt sau din circumstanțele personale ale inculpaților justifică majorarea pedepselor.

Pentru toate motivele expuse anterior, s-a constatat că nu se impune aplicarea niciunui spor de pedeapsă față de inculpați, așa cum s-a solicitat cu ocazia dezbaterilor pe fond a apelurilor din prezenta cauză. Pedepsele rezultante, aplicate inculpaților mai sus-arătați, dar și regimul de executare, vor contribui la reeducare și reintegrarea socială a inculpaților, în sensul cerințelor art. 52 C. pen.

Concluzionând, Curtea a constatat că motivul principal pentru care nu au fost majorate pedepsele în apel, l-a reprezentat atitudinea pe care acești inculpați au înțeles să o manifeste, după pronunțarea sentinței, în cauză, în sensul de a se prezenta în fața instanței, dar mai ales datorită probelor care au fost administrate în circumstanțiere și care evidențiază aspecte pozitive în comportamentul social al inculpaților.

Un alt motiv de apel al Parchetului vizează greșita soluționare a acțiunii civile față de partea civilă W.U. Parchetul a arătat în acest sens că, această parte civilă ar fi trebuit să fie despăgubită cu suma de 14.267,28 dolari S.U.A. având în vedere că acest prejudiciu a fost dovedit cu înscrisurile din dosar urmărire penală.

Curtea a constatat că pretențiile civile formulate de către această parte civilă nu au fost dovedite așa cum corect a stabilit și prima instanță.

Partea civilă W.U. s-a constituit parte civilă potrivit înscrisurilor de la dosar urmărire penală, dar și în fața primei instanțe cu suma de 14.267 dolari S.U.A., sumă ce reprezintă potrivit constituirii de parte civilă pagubele suferite de cetățenii ale căror conturi au fost debitate de către inculpați.

În mod judicios a stabilit prima instanță faptul că prin intermediul serviciilor acestei părți civile inculpații au ordonat tranzacții frauduloase, însă paguba se producea asupra contului care era debitat ca urmare a tranzacțiilor efectuate de către acești inculpați. Partea civilă W.U. a formulat o constituire de parte civilă cu caracter general fără să arate în concret în ce constă această pagubă. La dosar urmărire penală au fost atașate înscrisuri care atestă tranzacții și transferuri de bani de pe numele unor cetățeni americani către inculpații din prezenta cauză sau către alte persoane.

Chiar partea civilă, în înscrisul prin care a formulat pretenții, a arătat că tranzacțiile efectuate de către inculpați au fost create folosindu-se sistemul online de transfer monetar W.U., dar și carduri de credit furate de către subiecți necunoscuți. S-a arătat că cea care suportă această pagubă este banca emițătoare a cardurilor de credit sau o mare companie de card credit. Prin urmare, Curtea constată că, sumele de bani ce au fost extrase fără drept de pe cardurile unor cetățeni americani urmează să fie suportate de către banca unde persoanele păgubite își aveau deschise conturi, prin sistemul W.U. realizându-se doar operațiuni de transfer monetar.

Prima instanță a motivat temeinic faptul că partea civilă W.U. nu a dovedit în ce constau pierderile suferite ca urmare a acestor tranzacții frauduloase, și nici nu a dovedit că ar fi despăgubit pe cineva ca urmare a unor astfel de tranzacții.

Este cunoscut faptul că, în acțiunea civilă alăturată acțiunii penale, în procesul penal se aplică aceleași reguli în ceea ce privește sarcina dovedirii prejudiciului. Prin urmare, sarcina probei în sensul dovedirii prejudiciului de 14.267 dolari S.U.A. revenea părții civile W.U. În constituirea de parte civilă se arată doar modalitatea în care subiecții necunoscuți au obținut informații despre carduri de credit. Aceste persoane, folosindu-se de datele de pe cardurile de credit, au putut să utilizeze operațiunile de transfer prin W.U. S-a invocat de către Parchet, în motivele de apel, faptul că această parte civilă a dovedit prejudiciul cauzat. Analizând înscrisurile, Curtea constată că la dosarul de urmărire penală este o corespondență purtată de către Parchet cu Ambasada S.U.A., dar informațiile din acestea vizează latura penală a cauzei, apoi se regăsește plângerea formulată de către această parte civilă și constituirea de parte civilă, iar la dosar se regăsesc înscrisuri care atestă, așa cum am mai arătat și anterior transferuri de bani efectuate de pe numele unor cetățeni americani pe numele inculpaților din această cauză sau pe numele altor persoane, apropiate ale inculpaților. Aceste înscrisuri, dovedesc sumele de bani ce au fost transferate prin serviciul W.U., iar nu prejudiciul cauzat acestei părți civile. Alte mijloace de probă care să dovedească prejudiciul nu au fost invocate și nici administrate în cauză, nici în faza de urmărire penală, nici în fața instanței de judecată, iar sarcina probei revenea așa cum am arătat, tocmai acestei părți civile, W.U. De altfel, această parte civilă nici nu a declarat apel în cauză. În rechizitoriu s-a arătat că W.U. a suportat pierderile suferite de către cetățenii americani, păgubiți prin infracțiunile săvârșite de către inculpați și s-a subrogat în drepturile emitenților cardurilor bancare, debitate fraudulos, însă nu s-a făcut nicio dovadă că această parte civilă ar fi despăgubit cetățenii americani păgubiți și nici nu s-a dovedit nicio subrogare în drepturi. Prin urmare, Curtea a constatat că acest motiv de apel al Parchetului este nefondat.

Un alt motiv de apel al Parchetului vizează greșita restituire către inculpați D.D., P.C. și V.C.A. a sumelor de bani și a bunurilor ridicate în urma percheziției domiciliare la aceștia, în locul confiscării acestora în vederea reparării pagubei.

Prima instanță a dispus restituirea către acești inculpați a unor sume de bani, către inculpatul D.D., suma de 411 RON, un dispozitiv pentru înregistrat imagini video; 2 mini-camere video, 2 antene transmițător și un receptor audio-video, un moto-ciclu marca H., an de fabricație 2007, către inculpații P.C. și V.C.A. suma de 1.746 RON.

Totodată, prima instanță a confiscat de la inculpații D.D. și P.C. sume de bani, dispunând totodată restituirea altor sume așa cum am arătat anterior.

Curtea a constatat că în mod nelegal s-a dispus restituirea sumelor de bani către cei trei inculpați, având în vedere că aceste sume de bani vor putea fi utilizate pentru punerea în executare a dispozițiilor din hotărârea apelată, care vizează confiscarea sumei de 74.996,8 RON de la inculpatul D.D. și suma de 1.746 RON găsită la locuința inculpaților P.C. și V.C.A. Și această din urmă sumă urmează a fi menținută la dispoziția organelor judiciare, în vederea punerii în executate a dispozițiilor din sentință, privitoare la confiscarea de la inculpatul P.C. a sumei de 5.500 RON.

Prin urmare, apelul declarat de către Parchet a fost admis doar în ceea ce privește greșita restituire a sumelor de bani. A fost menținută suma de 411 RON, ridicată din locuința inculpatului D.D., consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov cu recipisa din 08 februarie 2008 și suma de 1.746 RON, ridicată din locuința inculpaților P.C. și V.C.A., consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov pe numele inculpaților, cu recipisa din 08 februarie 2008, la dispoziția organelor judiciare.

În cadrul acestui din urmă motiv de apel Parchetul a criticat și restituirea unor bunuri către inculpatul D.D., însă Curtea a constatat că acest motiv este nefondat deoarece, pe de o parte, nu s-a stabilit că aceste bunuri ar avea legătură cu activitatea infracțională desfășurată de către inculpatul D.D. (în acest sens este moto-ciclul), iar pe de altă parte, nu s-a procedat în cauză de către organul de urmărire penală la o valorificare a acestor bunuri ridicate de la inculpat, pentru ca instanța de judecată să poată constata că valoarea acestora este mai mică decât suma ce a fost confiscată de la acest inculpat. Astfel, motivul ce se referă la greșita restituire a bunurilor enumerate mai sus către inculpatul D.D., este nefondat, instanța de apel menținând această dispoziție a primei instanțe.

Toți inculpații condamnați în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 au criticat și au invocat faptul că nu sunt întrunitele elementele constitutive ale acestei infracțiuni nici sub aspectul laturii obiective și nici sub aspectul laturii subiective.

Inculpații apelanți au arătat faptul că, din ansamblul probelor administrate în cauză, nu ar rezulta faptul că în speță este vorba de o structură organizată care acționează coordonat, după reguli bine stabilite, iar inculpații să aibă un rol prestabilit în cadrul acestei structuri.

Inculpații au arătat că mijloacele de probă nu dovedesc existența acestei infracțiuni deoarece nu se cunosc, toți, unii cu alții. Au mai arătat că nu se poate susține că inculpații din prezenta cauză ar fi acționat în mod coordonat.

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv conținutul convorbirilor telefonice, al transmiterilor de tip SMS, al conținutului rapoartelor de percheziție informatică, dar și cele al declarațiilor inculpaților, Curtea a constatat că, în mod legal și temeinic în cauză prima instanță a reținut că, inculpații sunt vinovați de săvârșirea acestei infracțiuni. Din mijloacele de probă rezultă că acest grup infracțional organizat și-a desfășurat activitatea în perioada anului 2007, acest grup fiind constituit în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave prin intermediul sistemelor informatice.

În principal, acest grup infracțional a vizat utilizarea neautorizată de date de identificare ale unor carduri bancare, în scopul retragerii de numerar, sau introducerea fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor bancare pe site-ul W.U. unde au și efectuat tranzacții frauduloase. Săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 nu presupune ca toți membrii să se cunoască între ei, ci ceea ce contează sub aspectul laturii subiective este ca fiecare dintre inculpați să știe faptul că acționează în cadrul unui astfel de grup infracțional organizat.

Din starea de fapt prezentată de către prima instanță și însușită de către instanța de apel rezultă cu claritate că fiecare dintre inculpați avea un anumit rol în cadrul acestui grup, ce și-a desfășurat activitatea în trei zone: Brașov (D.D.), București (P.C.) și Constanța (C.C.M., M.A., I.Ș., U.S., R.C.T., R.B. și F.D.A.).

Liderii acestui grup au fost D.D., P.C., C.C.M. și M.A.

Grupul infracțional organizat a fost constituit așa cum rezultă din mijloacele de probă de către D.D., C.C.M., M.A., P.C. Inculpații R.C.T., R.B.I., F.A. au sprijinit grupul infracțional organizat, iar inculpatul U.S. a aderat la acest grup infracțional.

Este nefondată susținerea inculpaților în sensul că nu era un grup cu o structură organizată și cu o activitate coordonată. Dacă analizăm conținutul convorbirilor telefonice constatăm frecvența cu care inculpații se sunau și își dădeau indicații cu privire la modul de a acționa pe plan infracțional.

Toate discuțiile telefonice purtate între inculpați au același obiect, respectiv săvârșirea de astfel de infracțiuni, de falsificare de carduri, de realizare de operațiuni frauduloase, de trimitere a datelor de identificare ale unei tranzacții.

Dovada săvârșirii acestei infracțiuni, de către toți inculpații apelanți mai rezultă și din înscrisurile comunicate de către W.U., din care rezultă că aceștia erau beneficiarii sumelor de bani, trimise din S.U.A. de E.J., din declarații de martori sau cele ale inculpatei P.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat nefondat motivul de apel al inculpaților, care au solicitat achitarea, în baza unor temeiuri de drept diferite, art. 10 lit. a) sau art. 10 lit. d) C. proc. pen., așa cum am arătat la expunerea motivelor de apel.

Inculpații au invocat în fața instanței de apel, nelegalitatea probei constând în înregistrările convorbirilor telefonice invocând faptul că ele au fost efectuate înainte de începerea urmării penale.

Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 911 alin. (1) și (2) C. proc. pen., text de lege care reglementează condițiile în care se efectuează interceptarea și înregistrarea convorbirilor, nu este obligatorie începerea urmării penale, deoarece legiuitorul nu a prevăzut expres această condiție. Dacă ar fi vrut ca interceptarea și înregistrarea convorbirilor să se efectueze după începerea urmării penale, ar fi prevăzut-o în mod expres, ca o condiție necesară, așa cum a prevăzut legiuitorul în cazul percheziției.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 962/2009, dispozițiile art. 911 alin. (1) C. proc. pen., nu au fost declarate neconstituționale, prin urmare ele își găsesc aplicabilitatea .

Mai mult, Deciziile Curții Constituționale invocate de către inculpații din această cauză pentru a susține nelegalitatea probei cu interceptările și înregistrările convorbirilor, sunt cu mult ulterioare datei la care au fost efectuate aceste înregistrări în cauză, iar potrivit dispozițiilor din Constituția României, Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor.

Convorbirile telefonice efectuate în această cauză, sunt legale, au fost obținute cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, neexistând niciun motiv pentru care ar trebui înlăturate din ansamblul materialului probator. Aspectul invocat de către apărătorul inculpatului C., în sensul că interceptările au fost efectuate de către S.R.I., iar nu de către D.I.I.C.O.T., nu pot conduce la constatarea ca nelegale a mijloacelor de probă având în vedere următoarele:

Potrivit art. 912 alin. (1) C. proc. pen., interceptările se efectuează de către procuror și organul de urmărire penală, însă aceste două categorii au posibilitatea de a chema alte organe care să dea concurs tehnic la realizarea interceptărilor. Or, în speță, S.R.I. nu a făcut altceva decât să ofere sprijin tehnic, iar nu să se substituie procurorului sau organului de cercetare penală.

Mai mult, în speță, procurorul a certificat înregistrările efectuate în cauză, respectând, așadar, toate dispozițiile legale, în materie.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat legale aceste mijloace de probă, fiind avute în vedere, la analiza pe fond a apelurilor declarate.

Analizând actele și lucrările dosarului primei instanțe se constată că prima instanță a procedat la administrarea probelor necesare și utile soluționării cauzei, în acest sens procedând la audierea inculpaților, declarațiile acestora, fiind atașate la dosarul primei instanțe, la ascultarea unui număr de 14 martori.

Prima instanță a procedat și la administrarea probei cu înscrisuri, atașate la dosarul cauzei, atât pe latură civilă, dar și pe latură penală.

Cu privire la expertiza informatică, probă ce a fost solicitată de inculpați și în fața primei instanțe, Curtea a arătat că s-a pronunțat și a motivat prin încheiere, arătând că o astfel de probă este inutilă soluționării cauzei.

Atâta vreme cât aceste mijloace de probă au fost administrate în condiții de legalitate, ele vor fi avute în vedere în procesul de administrare a probelor, deoarece este cunoscut faptul că probele nu au o valoare dinainte stabilită, ci ele sunt apreciate de către instanța de judecată și reținute în procesul de stabilire al vinovăției, doar dacă sunt legale și se coroborează cu alte mijloace de probă.

Mai mult, mijloace de probă, precum perchezițiile informatice, efectuate la inculpați sau rapoartele de percheziție informatică se efectuează imediat după descoperirea faptelor, fiind specifice fazei de urmărire penală.

Este nefondat motivul de apel al inculpatului D., prin care acesta a susținut că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, nici sub aspectul laturii obiective, nici sub al laturii subiective.

Este nefondat și motivul de apel al acestui inculpat, prin care a arătat că, în cauză, nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, nici sub aspectul laturii obiective, nici sub aspectul laturii subiective.

Curtea a constatat că și în cazul acestei infracțiuni sunt îndeplinite toate cerințele legii pentru a fi dispusă față de inculpatul D. o soluție de condamnare pentru această infracțiune.

Vinovăția inculpatului D. în săvârșirea acestei infracțiuni, rezultă și din conținutul convorbirilor telefonice, purtate cu cetățeanul american E.J., aceste convorbiri fiind redate pe larg în conținutul sentinței apelate de către prima instanță.

Materialul probator este completat în cazul acestei infracțiuni, cu procesul-verbal de consemnare a percheziției informatice efectuate de către organele de urmărire penală asupra mediilor de stocare de date ridicate de la locuința inculpatului D.D. Potrivit acestei percheziții au fost identificate fișiere cuprinzând date de identificare a mai multor cărți de credit, și titularii acestora, adrese de poștă electronică, adrese de internet, adrese IP, conturi de utilizator, denumirea unor bănci și chiar fișiere care conțin metode de fraude cu carduri bancare sau programe folosite pentru verificarea validității numerelor de card bancar și obținerea unor astfel de numere.

Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că în mod temeinic prima instanță a constatat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru a dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002.

Este nefondat și motivul de apel în care inculpatul a arătat că nu sunt întrunite condițiile laturii obiective și subiective cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002. Potrivit art. 27 din Legea nr. 365/2002 este pedepsită cu închisoare activitatea infracțională de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos. În alin. (2) al aceluiași text de lege se sancționează efectuarea uneia dintre operațiunile enumerate la art. 1 pct. 11 prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare.

Este nefondat motivul de apel al inculpatului prin care a solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu motivarea că, în cauză nu sunt îndeplinite cerințele laturii obiective și subiective ale acestei infracțiuni.

Potrivit art. 49 din Legea nr. 161/2003 fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, prin restricționarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani.

Săvârșirea acestei infracțiuni de către inculpatul D. rezultă din coroborarea judicioasă a mijloacelor de probă, pe care, de altfel, le-a avut în vedere și prima instanță.

Este îndeplinită în cauză și cerința existenței unui prejudiciu, pentru că persoanele prejudiciate au fost cetățenii americani din ale căror conturi au fost retrase ilegal sume de bani de către E.J., sume de care a beneficiat și inculpatul D., așa cum am arătat anterior. Obținerea unui beneficiu material de către inculpatul D.D., așa cum solicită art. 49 din Legea nr. 161/2003, rezultă din înscrisurile din dosar urmărire penală, dar și din declarația inculpatei P. sau a martorei I., acestea fiind folosite de către inculpat, uneori ca destinatare ale sumelor de bani.

Este nefondată susținerea inculpatului D. din motivele scrise de apel, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 49 deoarece cetățenii americani ale căror conturi au fost prejudiciate, nu s-au plâns de acest aspect și nu au formulat pretenții civile.

Această infracțiune nu necesită o plângere prealabilă, ci cercetările penale se declanșează din oficiu, așa cum s-a și procedat în cauză, iar faptul că respectivele persoane păgubite nu au formulat pretenții nu poate avea efecte juridice asupra îndeplinirii cerințelor prevăzute de lege, cu privire la existența infracțiunii, prevăzute de art. 49 din Legea nr. 161/2003. Faptul că persoanele străine prejudiciate nu au formulat pretenții civile, se poate reflecta doar sub aspectul laturii civile a cauzei.

În susținerea vinovăției acestui inculpat, pentru toate infracțiunile de natură informatică, pentru care a fost condamnat este întregul raport de percheziție informatică.

Săvârșirea tuturor acestor infracțiuni rezultă fără nicio îndoială din coroborarea următoarelor mijloace de probă: adeverințele fictive de salariu emise de SC M. SRL și SC T.I.E., din care rezultă că inculpatul D. ar fi angajat al acestor societăți, adresa Z. din data de 20 noiembrie 2007 prin care s-au comunicat actele care au stat la baza încheierii contractului de abonament cu inculpatul, respectiv copia cărții de identitate a inculpatului și o cerere de abonament formulată de SC S.A. SRL prin reprezentat D.D., încheierea pronunțată de judecător A.M. de la Tribunalul Brașov privind înmatricularea firmei SC S.A. SRL, procesul-verbal încheiat de lucrătorii de poliție din care rezultă că urmare a verificărilor efectuate la Oficiul Registrului Comerțului s-a stabilit că SC S.A. SRL este înregistrată însă are ca asociați pe C.P. și C.M. iar nu pe inculpatul D.

Vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals mai rezultă din următoarele înscrisuri: adresa emisă de Tribunalul Brașov potrivit căreia A.M. nu figurează ca judecător în cadrul Tribunalului Brașov, adresa Oficiului Registrului Comerțului din rezultă că inculpatul D. nu a fost angajat al SC S.A. SRL și faptul că impresiunea ștampilei folosită de către inculpatul D. nu corespunde cu ștampila reală a SC S.A. SRL.

În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepselor pentru toate infracțiunile, însă această solicitare este total nefondată având în vedere numărul mare de infracțiuni comise de către inculpat (10 infracțiuni) în această cauză dedusă judecății, dar și faptul că în procedeul juridic de contopire au intrat și alte 9 pedepse pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 175/2008 a Tribunalului Brașov.

Inculpatul a derulat activitatea infracțională din această cauză, în timp ce era judecat, pentru același gen de infracțiuni, în cauza penală, în care s-a pronunțat sentința penală nr. 175/2008. Imediat după ce a fost pus în libertate în dosarul în care s-a pronunțat sentința nr. 175/2008, inculpatul a început săvârșirea infracțiunilor în această cauză, aspect care denotă o periculozitate socială sporită a inculpatului care trebuie sancționată corespunzător.

Pentru aceste motive, apelul declarat de către inculpatul D.D. a fost respins ca nefondat.

Cu privire la motivele de apel formulate de către inculpatul C.C.M., pe fondul cauzei, Curtea a constatat că primul motiv se referă la netemeinicia soluției de condamnare pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, însă acest motiv comun de apel al tuturor inculpaților condamnați, a fost analizat anterior, arătându-se că și în privința acestui inculpat sunt îndeplinite toate cerințele art. 7 pentru a fi condamnat.

Al doilea motiv de apel, pe fondul cauzei, formulat de către inculpat, se referă la netemeinicia soluției de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002. În susținerea acestuia, s-a arătat că nu sunt întrunite nici elementele obiective, nici cele subiective.

Curtea a constatat că, din analiza coroborată a următoarelor mijloace de probă, rezultă îndeplinirea tuturor condițiilor art. 27 alin. (3), respectiv că inculpatul C. a transmis date inculpatului D., date în vederea efectuării de operațiuni financiare frauduloase și implicit, transmiterea acestor date era neautorizată, pentru că a avut acordul titularilor de carduri pentru o astfel de transmitere. Este evident că nici un titular de card nu își dă acordul ca datele sale să fie folosite discreționar de către alte persoane.

La acestea se adaugă înscrisurile comunicate primei instanțe și din care rezultă faptul că cetățeanul american era cercetat pentru același gen de infracțiuni, ca și inculpații din prezenta cauză.

Materialul probator este completat de rezultatele perchezițiilor informatice, consemnate, de către organele de urmărire penală în dosar. Potrivit procesului-verbal, cu ocazia acestei percheziții s-au descoperit: un fișier de tip multimedia conținând o imagine video; un număr de 47 fișiere de tip imagine conținând diverse fotografii cu persoane, un număr de 321 fișiere, reprezentând corespondență electronică, pagini html, unele dintre ele „mycarduri” ce conțin date relevante despre carduri bancare; un fișier conținând 97 de numere de telefon; 65 fișiere profile de aplicații tip „Messenger”.

La acestea se adaugă conținutul convorbirilor telefonice, acestea fiind numeroase.

Este neîntemeiată susținerea acestui inculpat, în sensul că nu se poate reține săvârșirea acestei infracțiuni, deoarece persoanele păgubite din S.U.A. nu au fost audiate, și nu s-a putut stabili astfel dacă și-au manifestat sau nu consimțământul la trimiterea acestor date. În acest sens, Curtea a constatat că imposibilitatea audierii acestor persoane, care au fost identificate, ca urmare a datelor de card, ce au fost utilizate de către inculpați. Unitățile bancare au arătat că datele enumerate în tabelul din considerentele sentinței apelate, aparțin într-adevăr unor persoane. Este evident că nu poate exista consimțământul titularilor de card pentru utilizarea unor astfel de date personale.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat că sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, pentru a condamna inculpatul C.C.M. pentru săvârșirea aceste infracțiuni.

Al doilea motiv de apel al acestui inculpat, vizează netemeinicia soluției de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de către art. 26 C. pen. raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Înscrisurile comunicate de către Ambasada S.U.A., cele comunicate de către W.U., care atestă pentru ce era cercetat E.J., că acesta a trimis sumele de bani, direct sau indirect, inculpaților din prezenta cauză, infirmă apărarea inculpatului C., în sensul că nu s-a probat activitatea ilegală consumată a lui E.J.

Ajutorul pe care inculpatul C. l-a dat cetățeanului american E.J. constă în aceea că i-a transmis acestuia, prin intermediul inculpatului D., date de identificare a unor carduri.

Având în vedere toate mijloacele de probă, Curtea a constatat că sunt îndeplinite toate cerințele art. 26 C. pen. raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, pentru a se putea angaja răspunderea penală a acestuia.

Al treilea motiv de apel al inculpatului C., pe fondul cauzei, vizează greșita condamnare a sa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, nici sub aspectul laturii subiective, nici obiective.

În fapt, activitatea infracțională desfășurată de către acest inculpat constă în următoarele: în perioada mai - noiembrie 2007, în vederea amăgirii unor cetățeni străini, titulari ai unor conturi bancare, a introdus în mod repetat, fără drept, date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (e-mail-uri sau mesaje instant) expediate nesolicitat, provenind aparent de la entități bancare sau sisteme de plăți on-line reale, prin care a solicitat sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web în scopul obținerii de la aceștia a datelor informatice relevante cu privire la acele conturi (phishing), de natură a permite efectuarea de tranzacții în absența fizică a cardurilor.

Săvârșirea acestei infracțiuni este dovedită.

Modalitatea în care a acționat inculpatul și dovedirea săvârșirii de către acesta a infracțiunii prevăzute de art. 48 mai rezultă din înscrisurile de la dosar urmărire penală.

Obținând aceste informații, care permit utilizarea unor instrumente de plată electronică în absența acestora, inculpatul C.C.M. le-a transmis în mod repetat, în perioada mai - noiembrie 2007, fără drept, pe Internet, prin e-mail sau mesaje instant.

Materialul probator este completat de convorbirile telefonice și mesajele de tip SMS, prin care inculpatul C.C.M., după ce intra în posesia datelor relevante ale conturilor bancare prin phsihing, accesa site-ul W.U. și folosind diferite adrese de IP, pentru a ascunde locul de unde se efectua tranzacția, ordona transferul unei sume de bani din contul celui ale cărui date le obținuse în prealabil prin W.U. pe numele unora dintre coinculpați (F.D.A.) cărora le trimitea prin SMS, datele tranzacției, inclusiv MTCN-ul (acesta fiind un cod de siguranță).

Concluzionând Curtea a arătat că infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 a fost pe deplin dovedită prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă pe care le-am expus la acest punct, dar și cele expuse anterior, la analiza celorlalte motive de apel, fiind nefondate apărările formulate de către acest inculpat, în legătură cu această infracțiune.

Al patrulea motiv de apel al inculpatului C., pe fondul cauzei, vizează solicitarea de achitare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003. în susținerea acestui motiv de apel inculpatul a arătat faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni nici sub aspectul laturii subiective nici sub aspectul laturii obiective.

În fapt, inculpatul este vinovat că în perioada septembrie - noiembrie 2007 a păgubit în mod repetat sau încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (J.H., J.C., C.L., J.W., K.B., R.H., E.W., F.D.W., K.O., B.M., J.M., J.L., C.W., W.J., J.M.), titulari ai unor conturi bancare, accesând site-ul W.U. și efectuând transferuri de bani prin W.U. către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora, cauzând un prejudiciu sau a primit de la M.A. ori de la alte persoane și a transmis mai departe lui D.D. datele de referință ale unor astfel de tranzacții frauduloase dispuse de aceștia pe Internet în numele și pe seama, dar fără știința altor cetățeni americani, titulari de conturi bancare (M.H., B.S., J.W., J.F., P.M., C.B., B.P., K.M., C.W.), în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor.

Curtea a constatat că mijloacele de probă ce au fost administrate pe parcursul procesului penal cu privire la acest inculpat, respectiv convorbiri telefonice, percheziții informatice, rapoarte, declarații de inculpați, dovedesc fără niciun dubiu faptul că acest inculpat a săvârșit această infracțiune.

Din conținutul convorbirilor telefonice și a mesajelor de tip SMS prezentate la începutul analizei apelului acestui inculpat, dar și al apelului inculpatului D. rezultă fără niciun dubiu că o parte din sumele de bani ridicate de către inculpații F., R., M. erau predate inculpatului C.

Aceste mijloace de probă dovedesc întrunirea condiției prevăzute de lege în sensul că inculpatul C. a săvârșit această infracțiune pentru a obține un beneficiu material, atât pentru sine, cât și pentru ceilalți inculpați.

Este nefondată susținerea inculpatului C. în apărare în sensul că adresa de IP atribuită inculpatului C. este în realitate localizată în Federația Rusă, deoarece pe calea fraudelor informatice se poate accesa dintr-o anumită locație o adresă IP indiferent de locația acesteia.

Este nefondată susținerea inculpatului cu privire la această infracțiune în sensul că nu s-a făcut dovada că sumele de bani trimise din S.U.A. ar avea o natură frauduloasă. Toate mijloacele de probă ce le-am prezentat anterior au arătat că retragerile de sume de bani, atât cele făcute de către cetățeanul american E.J., cât și cele realizate în mod direct de către inculpatul C. prin accesarea site-ului W.U., au avut un caracter fraudulos.

Prima instanță a descris în mod amănunțit coroborând interceptările telefonice, modul cum s-au derulat tranzacțiile frauduloase prin W.U., de către inculpatul C. Este vorba de 6 astfel de tranzacții frauduloase descrise pe larg în sentința apelată și care nu vor mai fi reluate în considerentele ce urmează.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat că sunt îndeplinite toate cerințele legale și este dovedită săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Motivul de apel formulat în subsidiar de către inculpatul C.C.M., referitor la individualizarea pedepselor, solicitând reducerea acestora este nefondat, deoarece prima instanță a avut în vedere pentru acest inculpat toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. Aspectele invocate de către inculpat pentru a susține reducerea pedepselor (vârsta tânără a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, integrat în societate, student la Universitatea din Constanța) au fost deja avute în vedere de către prima instanță în procesul de individualizare.

În afara înscrisurilor depuse de inculpatul C., în circumstanțiere în fața primei instanțe, inculpatul C., nu a mai depus în fața instanței de apel alte înscrisuri care să dovedească comportamentul acestuia, după soluționarea cauzei în primă instanță.

Prima instanță a avut în vedere și aspectele de natură să agraveze răspunderea penală a acestui inculpat, respectiv gravitatea faptelor săvârșite, întinderea activității infracționale, faptul că a atras în această activitate inculpați minori, dar și atitudinea procesuală a acestuia de a nega săvârșirea faptelor. Inculpatul C. s-a folosit de alte persoane pentru primirea sumelor de bani, pentru că așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar urmărire penală, inculpatul nu a figurat, în calitate de beneficiar al respectivelor sume de bani. Nu poate să fie ignorată modalitatea frauduloasă prin care acest inculpat a înțeles să obțină sume de bani. La aceste motive se adaugă cele expuse cu ocazia analizei motivului de netemeinicie formulat de Parchet.

Inculpatul F.D.A. a solicitat achitarea pentru infracțiunile reținute în sarcina sa și pentru care a fost condamnat de către instanța de fond.

Și pentru acest inculpat, prima instanță a stabilit în mod corect, starea de fapt și încadrarea juridică a celor două infracțiuni săvârșite.

Inculpatul a fost condamnat de către instanța de fond, în mod legal și temeinic și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Inculpatul, în susținerea motivelor de apel, a arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, deoarece lipsește intenția ca formă a vinovăției prevăzută de lege pentru această infracțiune, arătând că ridicarea sumelor de bani, pe care a efectuat-o, în perioada de 6 zile, respectiv 13 septembrie 2007 - 19 septembrie 2007, la solicitarea inculpatului M.A., care își pierduse buletinul și cu care era prieten. Potrivit declarațiilor date de acest inculpat, a cunoscut că banii sunt de pe jocurile de la calculator. Ca atare, a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. întrucât faptei ce i se impută inculpatului F. îi lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura subiectivă.

Curtea a constatat că, în fapt, activitatea infracțională, prevăzută de art. 49 în forma complicității, a constat în următoarele - în luna septembrie 2007, inculpatul F.D.A. a acceptat să primească, în mod repetat, pe numele său, prin W.U., diferite sume de bani, în total 2.165 dolari S.U.A., obținute fraudulos prin dispunerea ilicită de transferuri de bani pe site-ul W.U., de către C.C.M. și M.A., în numele și pe seama, cetățenilor americani C.B., Y.F., J.R., J.C., J.H., J.C., C.L., J.W., K.B., sume pe care le-a retras la datele de 13 septembrie, 17 septembrie, 18 septembrie și 19 septembrie 2007 de la operatori W.U. din Constanța și apoi le-a predat mai departe inculpaților M. și C.

În urma analizei întregului material probator administrat în cauză, Curtea a constatat că este dovedit, fără niciun dubiu, faptul că acest inculpat a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În acest sens sunt avute în vedere următoarele - declarațiile date de către inculpatul F.D.A., prin care a recunoscut ridicarea sumelor de bani trimise pe numele său, dar pe care le-a predat ulterior inculpatului M., înscrisurile și corespondența depusă la dosarul cauzei de către W.U., din care rezultă că inculpatul F. a fost destinatarul unor sume de bani trimise din S.U.A., dar și conținutul convorbirilor telefonice purtate de către acest inculpat cu inculpații M.A. și C.

Convorbirile telefonice purtate de către cei trei inculpați infirmă apărarea formulată de către acest inculpat, prin motivele de apel, în sensul că nu a cunoscut proveniența ilicită a sumelor de bani pe care le-a ridicat și le-a predat celorlalți doi inculpați.

În fața instanței de apel, inculpatul F. nu a solicitat admiterea de probe pentru a-și dovedi motivele de apel, în sensul lipsei intenției.

Față de toate aceste considerente, Curtea a constatat că soluția de condamnare a inculpatului F.D.A. este legală și temeinică, fiind menținută.

Pedepsele aplicate acestui inculpat au fost just individualizate, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., iar prima instanță a analizat atât aspectele care se desprind din starea de fapt și care evidențiază o periculozitate ridicată a infracțiunii săvârșite, dar și circumstanțele personale ale acestui inculpat, acestea din urmă determinând aplicarea unor pedepse într-un cuantum redus. S-a avut în vedere faptul că, la data săvârșirii infracțiunilor, inculpatul F. era minor, și-a terminat studiile, este integrat în societate având un loc de muncă stabil.

La aceste argumente, în sensul unei juste individualizări a pedepselor, se adaugă și cele expuse, anterior, la analiza motivului de apel al Parchetului, care viza netemeinicia pedepselor.

Pentru toate aceste motive, apelul declarat de către inculpatul F.D.A. a fost respins ca nefondat.

R.C.T. a criticat hotărârea primei instanțe, așa cum am arătat mai sus pentru nelegalitate și pentru netemeinicie, solicitând, în principal, restituirea cauzei la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale și în subsidiar, achitarea pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat de către prima instanță, arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale celor două infracțiuni, nici sub aspectul laturii obiective, nici subiective.

Este nefondat motivul de apel al acestui inculpat, prin care se solicită restituirea cauzei la Parchet deoarece momentul prezentării materialului de urmărire s-a făcut în mod formal. în acest sens, a invocat faptul că pentru inculpatul R.C.T. s-a prezentat materialul de urmărire penală la data de 10 martie 2008, la ora 17.18 potrivit procesului-verbal, iar pentru inculpatul U.S. s-a menționat ora 17.25 deci la 7 minute diferență.

În primul rând, Curtea a constatat că, la dosarul de urmărire penală, nu există nicio cerere formulată de către acest inculpat, din care să rezulte că a solicitat procurorilor acordarea unui timp mai îndelungat pentru a studia dosarul de urmărire penală. Semnarea procesului-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, reprezintă acordul de voință al persoanei cercetate cu privire la finalizarea acestei faze procesuale.

Studierea materialului de urmărire penală, este un drept al persoanei inculpate, iar nu o obligație, astfel că rămâne la latitudinea acesteia să studieze sau nu dosarul de urmărire penală, în funcție de modul cum înțelege să își formuleze apărarea într-o cauză penală.

Invocarea faptului că între procesul de prezentare a materialului de urmărire penală al inculpaților U. și R. este o diferență de 7 minute nu conduce automat la concluzia că inculpatului R. i s-a pus la dispoziție dosarul de urmărire penală doar 7 minute, având în vedere că sunt numeroase volume ale dosarului de urmărire, care puteau fi studiate de către inculpați, separat. Prin urmare, sunt nefondate aceste susțineri ale inculpatului.

Față de toate aceste considerente, Curtea a constatat că este nefondat motivul de apel al inculpatului R., prin care se solicită restituirea cauzei la Parchet.

În ceea ce privește cea de a doua infracțiune pentru care a fost condamnat, a solicitat achitarea, întrucât din datele dosarului, nu reiese că inculpatul R.C.T. ar fi ordonat transferurile, ci doar rezultă că a ridicat unele sume de bani, fără a cunoaște proveniența acestora.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, Curtea a constatat că activitatea infracțională a acestui inculpat, cu privire la această din urmă infracțiune a constat, în fapt în următoarele - în luna septembrie 2007, a acceptat să primească, în mod repetat, pe numele său, prin W.U., suma totală de 700 dolari S.U.A., obținută fraudulos prin dispunerea ilicită de transferuri de bani pe site-ul W.U. de către C.C.M. și M.A., în numele și pe seama, dar fără știința cetățenilor americani R.H., C.M. și H.L., pe care le-a retras la datele de 19 și 20 septembrie 2007 de la operatori W.U. din Constanța și apoi le-a remis mai departe lui M.A. și C.C.M.

Mijloacele de probă care, coroborate între ele, dovedesc săvârșirea acestei infracțiuni. Convorbirile telefonice purtate dovedesc faptul că inculpatul R.C.T. a avut cunoștință că banii încasați proveneau din fraude asupra unor conturi.

Aceste convorbiri telefonice se coroborează cu adresele comunicate la dosarul cauzei de către W.U., potrivit cărora, la ora la care se efectuau aceste convorbiri, în ziua de 28 august 2007, în același interval orar, au fost dispuse în numele și pe seama mai multor persoane, transferuri de bani din conturile lor, pe numele R.B. din Constanța, transferuri nereușite.

Alte convorbiri telefonice purtate de inculpatul R. cu inculpatul M., dovedesc implicarea și cunoașterea de către inculpat a provenienței sumelor.

Toate aceste mijloace de probă infirmă apărarea inculpatului R.C.T., prin care a arătat că lipsește intenția ca element constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161.

Este evident că inculpatul R. l-a ajutat pe inculpatul C., ajutorul constând în aceea că a ridicat sume de bani de la W.U., sume care proveneau din tranzacțiile ce le efectua în mod fraudulos inculpatul C. Înainte de a ridica sumele de bani ce erau trimise pe numele său, inculpatul R. primea fie de la inculpatul C., fie de la inculpatul M. datele respectivei tranzacții.

Inculpatul R.C.T. nu a prezentat nicio motivare temeinică a faptului că el se prezenta să ridice acele sume de bani din tranzacții la solicitarea inculpaților C. și M. și de ce respectivele sume de bani, dacă aveau un caracter licit, nu au fost ridicate de către inculpații C. și M. Nu s-a prezentat nicio justificare plauzibilă și temeinică a faptului pentru care inculpații M. și C. preferau să plătească un comision inculpatului R., în loc să își ridice ei integral acele sume.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, prima instanță a avut în vedere toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., faptul că acest inculpat era minor, că a fost atras în această activitate infracțională de către alți inculpați, a ținut seama de pregătirea școlară a acestui de mediul în care a crescut. Au fost avute în vedere și aspectele care se desprind din starea de fapt și care evidențiază o periculozitate socială ridicată a inculpatului, care trebuie sancționată corespunzător, dar și contribuția acestui inculpat la săvârșirea celor două infracțiuni și rolul său în cadrul grupului infracțional, acela de sprijinire.

Instanța de apel a avut în vedere și înscrisurile depuse în circumstanțiere de către acest inculpat din care rezultă că este angajat și este și student, aceste înscrisuri determinând respingerea motivului de apel al Parchetului privind netemeinicia pedepselor.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat că apelul declarat de către inculpatul R.C.T. este nefondat.

Primul motiv de apel al inculpatului U.S., vizează solicitarea de restituire a cauzei la Parchet, deoarece prima instanță nu ar fi fost legal sesizată, invocând în acest sens mai multe motive.

Apărarea formulată de către acest inculpat, în susținerea acestui motiv de apel, referitoare la timpul pe care l-a avut la dispoziție, pentru studierea dosarului de urmărire penală, este nefondată.

Este, de asemenea, nefondată, susținerea inculpatului că i-a fost cauzată o vătămare acestuia, prin modul de prezentare a materialului de urmărire penală, deoarece dacă i-ar fi fost pus la dispoziție acel dosar, inculpatul ar fi avut timpul necesar să constate că acel raport de percheziție informatică nu este atașat la dosar, raportul de percheziție informatică este o probă esențială în apărare și nu i-a fost pus la dispoziție odată cu prezentarea materialului de urmărire penală, iar inculpatul nu s-a putut folosi de el în apărare, la instanța de fond. Dacă până la primul termen de judecată ar fi depus diligențe pentru a studia actele de urmărire penală, ar fi avut posibilitatea de a formula o astfel de solicitare primei instanțe, în termenul prevăzut de art. 197 alin. (4) C. proc. pen.

Neregularitățile legate de modul de prezentare a materialului de urmărire, se sancționează cu nulitatea relativă, iar o astfel de nulitate ar fi trebuit invocată până la primul termen de judecată în prima instanță, cu procedura legal îndeplinită, condiție care nu este îndeplinită în speță.

Sunt nefondate susținerile acestui inculpat, referitoare la modul în care a început urmărirea penală, punerea în mișcare a acțiunii penale, și a actelor procedurale care constată aceste proceduri juridice, specifice fazei de urmărire penală.

Curtea constată că prima instanță a fost legal sesizată, cu privire la toți inculpații, că parcurgerea fazei de urmărire penală a fost efectuată cu respectarea tuturor dispozițiilor procedurale.

În ceea ce îl privește pe inculpatul U.S., Curtea a constatat că față de acesta s-a început urmărirea penală la data de 19 noiembrie 2007, pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, prin rezoluție. Analizând acest înscris se constată că această rezoluție îndeplinește toate cerințele legale în sensul prezentării stării de fapt și a încadrării juridice. Mai mult, imediat, la data de 21 noiembrie 2007, inculpatului i-a fost adus la cunoștință de către procuror învinuire prev. de art. 7. Prin ordonanță s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de acest inculpat pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. Ulterior, prin ordonanță s-a dispus atât extinderea urmăririi penale, cât și a acțiunii penale pusă în mișcare anterior față de acest inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003. Se constată așadar că procurorul a respectat dispozițiile legale, cele ale art. 238 și art. 235 C. proc. pen., privitoare la legalitatea modului de desfășurare a urmăririi penale. Ulterior la data de 10 martie 2008 i-a fost adusă la cunoștință inculpatului învinuirea în prezența apărătorului ales. Pentru cele două infracțiuni, amintite anterior, pentru care s-a început urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală a fost trimis în judecată inculpatul. Prin urmare, suntem în prezența unei sesizări legale a instanței de judecată, fiind nefondată solicitarea de restituirea cauzei la parchet.

Se constată că este nefondat și motivul de apel invocat de către acest inculpat, în sensul că pe parcursul urmăririi penale i-ar fi fost încălcat dreptul la apărare. Se constată că inculpatului i-au fost aduse la cunoștință învinuirile imediat de către procuror, că la momentul la care i-au fost aduse la cunoștință învinuirile a fost asistat de către apărător din oficiu sau ales, iar declarațiile, pe care le-a dat în faza de urmărire penală, au fost date toate în prezența unui apărător. Din actele procedurale efectuate de către procuror se constată că învinuirile i-au fost aduse la cunoștință în mod amănunțit, dar și faptul că i s-a dat posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare prin depunerea unor înscrisuri în circumstanțiere. Potrivit procesului-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, inculpatul a arătat că a citit personal dosarul cauzei și că i s-au adus la cunoștință faptele pentru care urmează să fie trimis în judecată.

Pentru aceste considerente, este nefondat motivul de apel ce vizează restituirea cauzei la Parchet.

Curtea a constatat că hotărârea pronunțată de către prima instanță a fost motivată corespunzător, din expunerea stării de fapt cu privire la acest inculpat rezultând în ce a constat activitatea infracțională a inculpatului U. în cadrul grupului infracțional. La încadrarea în drept a infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, prima instanță a arătat în ce constă elementul material al acestei infracțiuni, respectiv acela de sprijin, pe care inculpatul U. l-a dat grupului infracțional.

A mai invocat acest inculpat, că inițial, urmărirea penală a fost efectuată de către un organ necompetent, respectiv de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, mijloacele de probă efectuate de către acest organ de urmărire penală fiind lovite de nulitate absolută. Se constată că această susținere este nefondată, deoarece, la momentul sesizării organelor de urmărire penală, pentru o parte din activitatea infracțională, competența aparținea Parchetului de pe lângă Tribunal. Acesta, în mod legal și temeinic a dispus prin ordonanța din data de 09 octombrie 2007 și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea D.I.I.C.O.T. Procurorul care a dispus declinarea a expus în cuprinsul ordonanței date toate motivele de fapt și drept, pentru care a dat o astfel de soluție (ordonanța de declinare are peste 6 pagini). Pentru a respecta dreptul la apărare în cuprinsul acelei ordonanțe procurorul a arătat și numerele de telefon ce au fost interceptate. Nu există nici un motiv de nelegalitate care să conducă la constatarea nulității absolute a mijloacelor de probă administrate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov.

Trebuie menționat că în fața instanței de apel s-a administrat, la solicitarea acestui inculpat, proba cu expertiza criminalistică a vocii. Potrivit concluziilor acestei expertize, pentru vocea atribuită inculpatului U.S. din înregistrarea transcrisă nu s-a putut proceda la identificarea vocii din motivele expuse în considerentele expertizei.

Văzând aceste concluzii, instanța de apel nu a luat în considerare acest mijloc de probă, însă înlăturarea acestuia nu are puterea de a conduce la schimbarea soluțiilor pronunțate pe fondul cauzei de către prima instanță.

Totodată, în fața instanței de apel, s-a depus la solicitarea acestui inculpat, raportul de percheziție informatică, în forma scrisă, și pe care instanța de apel îl are în vedere la analiza pe fond a cauzei.

Motivele de apel pe fondul cauzei au vizat greșita condamnare a inculpatului U. pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Se constată că este nefondată cererea formulată de către acest inculpat, prin apărătorul său ales de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 C. pen. în susținerea acestei cereri, s-a arătat că activitatea inculpatului U. de a ridica anumite sume de bani de la oficiile poștale se apropie mai mult de condițiile infracțiunii de favorizare a infractorului, decât de cele ale art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Potrivit art. 264 C. pen., favorizarea infractorului reprezintă ajutorul dat unui infractor, fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata, executarea pedepsei, ori pentru a asigura folosul sau produsul infracțiunii.

În primul rând, trebuie subliniat faptul că, acceptând că a ajutat un infractor, inculpatul nu face altceva decât să recunoască faptul că avea cunoștință de faptul că suma de bani ridicată provine dintr-o infracțiune.

Inculpatul U. nu a precizat care a fost scopul pentru care a ajutat pe ceilalți inculpați, însă din starea de fapt ar fi cel care se referă la asigurarea folosului sau produsului infracțiunii.

Prima instanță atunci când a descris în fapt activitatea desfășurată de către acest inculpat și care se circumscrie infracțiunii de grup infracțional organizat a și enumerat numeroasele activități infracționale ale acestuia, iar nu una singură, constând în ridicarea sumei de bani așa cum încearcă inculpatul să susțină cererea de încadrare juridică.

Analiza convorbirilor telefonice, SMS, datelor obținute în urma perchezițiilor informatice, relevă fără nici un dubiu existența grupului infracțional și rolul acestui inculpat în cadrul acestui grup.

În cererea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de favorizare a infractorului inculpatul, nu s-a referit decât la presupusul ajutor acordat inculpaților, membrii ai grupului, din Constanța, fără să includă și legăturile sale infracționale și ajutorul dat inculpatului D., căruia îi trimitea date de identificare a unor tranzacții.

Analizând în ansamblul ajutorul dat de către acest inculpat, inculpaților care au constituit acest grup, rezultă faptul că inculpatul nu a urmărit niciunul din scopurile enumerate în art. 264 C. pen. și pe care le-am arătat anterior, iar relațiile care au fost vătămate prin săvârșirea acestor infracțiuni, nu au urmărit înfăptuirea justiției.

Scopul activității infracționale desfășurate de către acest inculpat a fost acela de a sprijini grupul infracțional organizat, în scopul săvârșirii de infracțiuni informatice.

Pentru aceste motive, instanța de apel constată că o astfel de cerere de schimbare a încadrării juridice este nefondată.

Cel de-al doilea motiv de apel este nefondat deoarece prima instanță în mod legal și temeinic a pronunțat o soluție de condamnarea a inculpatului U.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003. În fapt, activitatea infracțională desfășurată de către acest inculpat, relativ la această din urmă infracțiune, constă în următoarele:

În data de 06 octombrie 2007 a păgubit în mod repetat sau a încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (K.P., N.N., B.R., R.M., D.C., L.B.), titulari ai unor conturi bancare, accesând site-ul W.U. și efectuând transferuri de bani prin W.U. către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora și i-a transmis mai departe lui D.D. datele relevante ale transferurilor menționate, în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor, cauzând un prejudiciu de cel puțin 1.250 dolari S.U.A.

Este nefondat motivul de apel al acestui inculpat în sensul că nu s-a dovedit că acest inculpat ar fi transmis date pentru a efectua operațiuni financiare frauduloase.

Dovada săvârșirii acestei infracțiuni de către inculpatul U.S. rezultă din coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă, în sensul că acest inculpat a efectuat transferuri de bani frauduloase prin W.U. din conturile unor cetățeni americani către alți destinatari. Datele acestor cetățeni americani au fost obținute prin metoda phsihing.

În acest sens sunt convorbirile telefonice care atestă faptul că inculpatul U.S. era în strânse legături cu inculpații D.D., P.C., C.C.M. și chiar și cu cetățeanul american E.J.

Materialul probator este completat cu rezultatele percheziției informatice asupra telefonului mobil al inculpatului U., potrivit cu care inculpatul U. a memorat în cartela telefonului numere pe care ceilalți coinculpați le foloseau pe internet care erau poreclele acestora. Inculpatul U. în declarația dată în faza de urmărire penală a recunoscut că în anul 2007 a folosit mai multe cartele telefonice. În cuprinsul aceleiași declarații inculpatul a recunoscut că a primit în două rânduri în vara anului 2007 bani de la inculpatul D.D., însă reprezentau contravaloarea unui telefon mobil și a unui laptop pe care i le lăsase el sau inculpatul P. lui D.

Este nefondată susținerea inculpatului în sensul că nu s-a dovedit că inculpatul ar fi efectuat de la acele adrese operațiuni frauduloase pe site-ul W.U., deoarece coroborând judicios următoarele mijloace de probă: procesele-verbale cu dată și oră în care sunt atestate SMS-urile trimise de către U. lui D., cu datele și orele la care s-au efectuat operațiuni în conturile cetățenilor americani: K.P., N.N., B.R., D.C., L.B., se constată că inculpatul U. îi trimitea prin SMS datele tranzacției inculpatului D., iar acesta din urmă le trimitea lui E.J. în S.U.A. Acest aspect mai rezultă și din convorbirile telefonice SMS-urile și e-mail-urile trimise de către inculpatul D. lui E.J. în S.U.A. Corespondența de ore la care se făceau transmiterea mesajelor de la inculpatul U. către inculpatul D., și de la acesta din urmă către E.J., dovedesc fără dubiu săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 în formă continuată. Inculpatul U.S. nu a prezentat nicio justificare întemeiată în legătură cu faptul că datele tranzacției au fost trimise de pe telefonul său pe telefonul lui D. în apropierea momentului la care se efectuau tranzacțiile.

Este nefondată susținerea inculpatului, în sensul că nu avea cum să acceseze o adresă IP din S.U.A., deoarece este cunoscut că prin mijloace de fraudă informatică o adresă IP poate fi accesată indiferent unde s-ar afla.

Toate aceste considerente au condus instanța de apel la concluzia că este nefondat acest motiv de apel referitor la infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepselor aplicate de către prima instanță invocând în acest sens lipsa antecedentelor penale, faptul că are studii superioare, beneficiază de sprijinul familiei, este bine integrat în societate, iar de la data săvârșirii faptei au trecut 4 ani.

Se constată că pedepsele aplicate inculpatului U.S. au fost just individualizate de către prima instanță care a luat în considerare toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și majoritatea aspectelor învederate de către inculpat, în acest sens, în motivele de apel. Prima instanță a analizat și a reținut că atitudinea de negare a infracțiunilor săvârșite, natura și gravitatea acestor infracțiuni, conduc la concluzia că inculpatul prezintă o periculozitate socială ridicată, care trebuie să fie sancționată corespunzător.

Într-adevăr inculpatul a depus în fața instanței de apel numeroase înscrisuri în circumstanțiere, care au fost expuse pe larg la începutul prezentei decizii, potrivit cărora are un comportament corespunzător în societate, beneficiază de sprijinul familiei, a urmat anumite cursuri de pregătire și dobândire a unei calificări profesionale. Din înscrisurile depuse mai rezultă că părinții săi dețin bunuri imobile, dar și faptul că inculpatul este caracterizat de vecinii săi ca fiind o persoană socială, responsabilă și corectă. Inculpatul U.S. a urmat cursurile Universității din Constanța dobândind calificarea de inginer agricol.

Aceste probe depuse în circumstanțiere de către inculpat au fost avute în vedere de către instanța de apel, la analiza motivului de apel al Parchetului care privește netemeinicia pedepselor. Toate aceste aspecte pozitive, dovedite de către inculpatul U., în fața instanței de apel au condus la respingerea motivului de apel, prin care se solicita majorarea pedepselor. Mai mult, pedepsele aplicate acestui inculpat sunt egale cu minimul special prevăzut de lege, astfel că nu se impune reducerea acestora.

Pentru toate aceste considerente, apelul declarat de către inculpatul U.S. a fost respins ca nefondat.

Inculpatul I.Ș. a fost condamnat pentru două infracțiuni: art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 356/2003.

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a solicitat achitarea în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. deoarece nu s-a demonstrat aderarea la grupul infracțional.

Acest prim motiv de apel a fost analizat la începutul prezentei decizii, constatându-se și în privința acestui inculpat, ca și în privința celorlalți faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, prima instanță, dispunând în mod temeinic și legal condamnarea acestui inculpat.

Cu privire la cea de-a doua faptă, reținută în sarcina inculpatului, de deținere a unui dispozitiv destinat falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2003 a solicitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. achitarea.

Săvârșirea acestei infracțiuni rezultă, fără nici un dubiu, așa cum corect a stabilit și prima instanță din coroborarea judicioasă a mijloace de probă.

Cu ocazia percheziției domiciliare, efectuate la domiciliul inculpatului I., în locuință a fost descoperit ascuns, în spațiul dintre un televizor și perete, într-o pungă de nailon, un dispozitiv electronic de citire și scriere a benzilor magnetice a cardurilor; cu cablu de date pentru conectare la PC și alimentator; un mini CD de culoare albastră, 19 carduri cu bandă magnetică emise pe diferite nume, prezentând pe avers sau pe verso etichete pe care sunt înscrise coduri PIN, asupra cărora s-a acționat mecanic, în vederea distrugerii caracterelor.

Procesul-verbal de consemnare a percheziției domiciliare se coroborează cu raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul S.R.I., potrivit căruia dispozitivul este un instrument destinat citirii, ștergerii, înscrierii sau copierii cardurilor magnetice. Mini CD-ul conține drivere, aplicații și documentații tehnice pentru dispozitivul de citire/scriere a cardurilor magnetice.

Au fost examinate și cele 19 carduri menționate, rezultând că 15 sunt carduri magnetice blank, realizate conform standardului ISO 7811, folosit și la confecționarea cardurilor bancare. Pe aceste carduri au fost aplicate etichete autocolante tipărite, astfel încât să imite carduri emise de banca R. Bank. Informațiile de pe banda magnetică au fost scrise utilizând un dispozitiv de citire/scriere a cardurilor magnetice. Pe banda magnetică a acestor carduri au fost inscripționate date corespunzătoare următoarelor carduri emise de bănci din străinătate, denumirile acestora fiind enumerate de către prima instanță, în considerente.

De asemenea, materialul probator este completat și de conținutul adreselor provenind de la Banca R.D. și SC R. SA, potrivit cărora majoritatea dintre aceste carduri descoperite la inculpatul I. au fost utilizate pentru a efectua retrageri frauduloase în România.

Datele a două dintre cardurile bancare descoperite la domiciliu inculpatului I., evidențiază strânsa legătură a acestuia cu grupul infracțional organizat, deoarece aceste date au fost identificate și printre cele trimise de inculpatul D. către E.J.

În declarația dată de acest inculpat în fața primei instanțe, în legătură cu bunurile descoperite inculpatul a arătat că un client căruia îi reparase mașina le-a lăsat la el. Însă inculpatul I. nu a adus o justificare credibilă a motivului pentru care le-a ascuns în acel loc unde au fost descoperite de către organele de urmărire penală, dacă el credea că acea pungă nu are obiecte a căror deținere să fie interzisă.

Apărarea inculpatului este însă contrazisă de mijloace de probă care atestă faptul că acele carduri, dispozitivul de citit carduri, ce au fost descoperite cu ocazia percheziției domiciliare, nu ajunseseră întâmplător în posesia acestuia, ci inculpatul I. avea strânse legături cu membrii grupului infracțional, respectiv cu inculpatul C., dar și cu acea persoană care a folosit cardurile și apoi i le-a predat inculpatului I.

Vinovăția inculpatului, în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2003, este dovedită și de rezultatele percheziției informatice efectuate asupra mai multor medii de stocare de date ridicate de la inculpatul I.Ș. Aceste date obținute sunt prezentate pe larg în procesul-verbal de efectuare a acestei percheziții și constau în următoarele: 93 de fișiere care conțin date și informații despre cărți de credit, conturi, parole, numere de telefon ale inculpatului C., mesaje primite de la E.J. (care comunică suma de bani pe care acesta din urmă o trimitea în România), un fișier care conține mai multe adrese de IP, două fișiere conținând programe necesare funcționării dispozitivului de citit banda magnetică a cardurilor, precum și multe asemenea date.

Toate aceste mijloace de probă coroborate, între ele, dovedesc, fără niciun dubiu, faptul că inculpatul I.Ș. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2003, pentru care în mod legal și temeinic a fost condamnat de către prima instanță.

Este nefondată apărarea formulată de către inculpatul I.Ș., în sensul că bunurile descoperite la domiciliul său, cu ocazia percheziției domiciliare nu ar face parte din categoria celor enumerate de lege pentru a ne afla în prezența infracțiunii prevăzute de art. 25 alin. (1): bunuri care au fost folosite la săvârșirea infracțiunii, bunuri dobândite prin săvârșirea infracțiunii sau produse pentru a săvârși infracțiunea.

Potrivit art. 25 alin. (1) constituie infracțiune fabricarea ori deținerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică.

Inculpatul I. a fost condamnat de către prima instanță, reținându-se ca element material al infracțiunii acțiunea de deținere a unor astfel de obiecte.

Or, așa acum am arătat, în urma percheziției domiciliare efectuate la I.Ș., au fost descoperite astfel de echipamente, care sunt apte să servească la falsificarea instrumentelor de plată electronică, acest din urmă aspect fiind stabilit științific în baza raportului de constatare tehnico-științific, la care am făcut referire anterior.

Este nefondată și această din urmă apărare formulată de către inculpat, pe fondul cauzei, cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2002.

Un alt motiv de apel, al acestui inculpat, vizează individualizarea judiciară a pedepselor, solicitând reducerea acestora, invocând comportamentul inculpatului înainte și după săvârșirea infracțiunilor.

Curtea a constatat că prima instanță a realizat o justă individualizare a pedepselor aplicate acestui inculpat, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., ținând seama atât de gravitatea faptelor săvârșite, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care este fără antecedente penale.

Inculpatul I.Ș. a depus în circumstanțiere un contract individual de muncă, care atestă că acesta este mecanic auto, însă aceste dovezi ale comportamentului inculpatului, după săvârșirea infracțiunilor, a fost deja avut în vedere, la momentul analizei apelului Parchetului, prin care se solicita majorarea pedepselor.

Rolul important pe care l-a avut acest inculpat în cadrul grupului infracțional, sprijinul constant și legătura cu inculpatul C.C.M., numeroasele carduri falsificate ce au fost descoperite la acesta, dar și dispozitivele de falsificare ale instrumentelor de plată, nu fac altceva decât să evidențieze periculozitatea socială foarte ridicată pe care o prezintă acest inculpat. La toate acestea se adaugă și atitudinea procesuală manifestată, de negare a săvârșirii faptelor, în pofida probelor evidente.

Prin urmare, nu se impune reducerea cuantumului pedepselor, acestea fiind egale cu minimul special prevăzut de lege (pentru art. 7) sau peste acest minim [pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 alin. (1)].

Având în vedere considerentele expuse anterior, în sensul că se impune menținerea cuantumului pedepselor, fiind vorba de o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare, nu poate fi pusă în discuție o altă modalitate de executare decât cea a detenției.

Văzând toate aceste motive, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpatul I.Ș.

Primul motiv de apel al inculpatului P., prin care solicita achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost analizat la începutul prezentelor considerente când instanța de apel a arătat că și în cazul acestui inculpat sunt îndeplinite cerințele legale și toate condițiile cerute de art. 7 pentru a se pronunța o soluție de condamnare.

Al doilea motiv de apel al acestui inculpat vizează solicitarea de achitare a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Săvârșirea acestei infracțiuni de către inculpatul P. rezultă din coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă.

În primul rând trebuie menționate convorbirile telefonice purtate de către inculpatul P. cu inculpatul D., din care rezultă faptul că cei doi au desfășurat împreună activitățile infracționale pentru care au fost condamnați. Convorbirile telefonice purtate de către cei doi relevă faptul că au realizat un schimb de informații în legătură cu retrageri frauduloase de numerar. Mai mult, inculpatul D. a fost cel care l-a pus în legătură pe inculpatul P. cu E.J., iar aceștia din urmă au purtat discuții în legătură cu retrageri frauduloase de numerar de la ATM-uri din Wasghinton.

Din conținutul acestor convorbiri telefonice, din orele apropiate la care s-au purtat, rezultă faptul că inculpatul P. a fost cel care trimitea datele de identificare de natura celor care permit utilizarea cardurilor către D. și E.J.

Vinovăția inculpatului P. în săvârșirea infracțiunii analizate, respectiv faptul că a transmis în mod neautorizat către inculpatul D. sau E.J. date de identificare a unor instrumente de plată mai rezultă și din conținutul SMS-urilor transmise către inculpatul D., acesta din urmă trimițându-le numitului E.J. Conținutul acestor SMS-uri au fost analizate de către prima instanță.

Materialul probator pentru această infracțiune este completat și cu declarația lui D.D., care a recunoscut că a primit date de la inculpatul P. pe care le-a trimis mai departe în S.U.A., arătând că el cunoștea că datele pe care le trimitea, primite de la inculpatul P., se referă la anumite jocuri de noroc pe care inculpatul P. le-ar fi jucat pe Internet.

Vinovăția inculpatului P. este dovedită și de rezultatele percheziției informatice efectuate asupra mai multor medii de stocare, consemnate la dosar urmărire penală. Printre datele identificate cu ocazia acestei percheziții au fost identificate diferite MTCN-uri, datele despre cărți de credit, dar și paginile de Internet ce imită site-urile unor bănci din străinătate. La finalul efectuării percheziției informatice și nici cu ocazia declarației date de către acest inculpat inculpatul P. nu a furnizat organelor de cercetare și instanței justificări credibile pentru deținerea unor astfel de date. Mai mult, nu a formulat niciun fel de obiecție față de concluziile percheziției informatice. Inculpatul P. a justificat MTCN-urile găsite în calculatorul său ca aparținând cetățenilor americani cu care jucase jocuri de noroc pe internet, iar acești cetățeni americani îi trimiteau banii prin niște prieteni din America ai inculpatului D.

Pentru toate aceste motive, se constată că soluția de condamnare a inculpatului P. este legală și temeinică.

Al treilea motiv de apel al acestui inculpat, vizează solicitarea de achitare pentru infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., pe considerentul că datele perchezițiilor informatice asupra mediilor de stocare ridicate de la inculpat nu dovedesc în niciun fel această infracțiune.

Este nefondată apărarea formulată de către inculpat în sensul că nu el a trimis acele mesaje de tip spam cu pagini aparente ale băncilor pentru că ar fi trebuit să apară ca fiind trimise de la IP-ul său, având în vedere că în calculatorul inculpatului s-au descoperit numeroase adrese de IP-uri (pe care inculpatul nu le-a justificat în niciun fel), iar, pe de altă parte, având în vedere faptul că, în urma unor operațiuni informatice frauduloase o adresă de IP poate să fie accesată de oriunde. Inculpatul nu a adus justificări de ce ținea în fișierele din mediile de stocare ridicate de la el, pagini de Internet care imitau site-urile unor bănci străine.

Toate datele percheziției informatice (adrese numeroase de IP, numele utilizatorilor și parolele acestor adrese, pagini de internet care imită site-urile unor bănci, datele despre cărți de credit, diferite MTCN-uri) coroborate cu discuțiile telefonice purtat constant cu inculpatul D. dovedesc fără niciun dubiu activitatea infracțională a inculpatului P.C. pe care am descris-o mai sus și care corespunde tuturor cerințelor art. 48 din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, este nefondată solicitarea acestui inculpat de a achitare în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Al patrulea motiv de apel al acestui inculpat se referă la achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 deoarece mijloacele de probă nu au dovedit în nici un fel săvârșirea acestei infracțiuni, singurul mijloc de probă care ar fi putut să confirme sau să infirme acuzarea ar fi fost o expertiză informatică.

Cu privire la această din urmă probă, instanța de apel s-a pronunțat și a motivat în cursul judecării apelului inutilitatea unei astfel de probe.

În legătură cu această infracțiune, prima instanță a reținut corect starea de fapt, constând în aceea că în perioada octombrie - noiembrie 2007 a păgubit în mod repetat sau încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (R.M., L.B., P.F., E.D., M.R., D.J., R.P., M.L., M.P., Y.C., C.R., J.G., W.S., L.H., A.R.), titulari ai unor conturi bancare, accesând site-ul W.U. și efectuând transferuri de bani prin W.U. către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora și i-a transmis mai departe lui D.D. datele relevante ale transferurilor menționate, în vederea încasării unor sume de bani, aproximativ 1.750 dolari S.U.A.

Și pentru dovedirea acestei fapte, Curtea face din nou referire la rezultatele percheziției informatice la conținutul mesajelor de tip SMS pe care inculpatul P.C. le trimitea lui D., iar acesta în continuare lui E.J.

Din corespondența aflată la dosar urmărire penală, rezultă faptul că inculpatului P. i-au fost trimise în mod direct sume de bani din S.U.A. Mai mult, acest inculpat a primit sume de bani din S.U.A. ca urmare a acestor tranzacții frauduloase și în mod indirect prin intermediul inculpatului D. Acesta din urmă a și recunoscut că i-au fost trimise respectivele sume de bani, însă fără a arăta că ar fi avut un caracter ilegal. Însă toate mijloacele de probă dovedesc că banii pe care i-a primit inculpatul P.C. direct sau indirect, au rezultat din operațiunile frauduloase efectuate de către acesta prin accesarea site-ului W.U.

Inculpatul P., în declarația dată în primă instanță nu a adus nicio explicație cu privire la conținutul SMS-urilor trimise lui D. cu acele date de identificare a tranzacției cu suma ce urma să fie ridicată și cu persoana care ridica acele sume.

Pentru toate aceste considerente instanța constată pe deplin dovedită și săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 sub toate aspectele, inclusiv în ceea ce privește obținerea unui folos material de către inculpatul P.

Un motiv subsidiar de apel formulat de către inculpatul P. privește reducerea pedepselor aplicate de către prima instanță, arătând că nu are antecedente penale și este o persoană integrată în societate.

Curtea constată că și acest motiv de apel este nefondat deoarece prima instanță a realizat o justă individualizare a pedepselor cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. Au fost deja avute în vedere lipsa antecedentelor penale, dar deopotrivă, instanța a luat în considerare gravitatea extrem de ridicată a infracțiunilor săvârșite, amploarea activității grupului infracțional, durata de timp pe care s-a desfășurat această activitate, consecințele extrem de periculoase ale unor astfel de infracțiuni. Totodată atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal de negare a infracțiunilor săvârșite a fost avută în vedere de către instanță în coroborare cu celelalte mijloace de probă. Trebuie avut în vedere rolul important pe care l-a jucat inculpatul P. în cadrul grupului infracțional. Pedepsele aplicate acestui inculpat sunt orientate spre minimul special prevăzut de lege, neimpunându-se reducerea acestora raportat la considerentele pe care le-am arătat anterior. Acest inculpat a depus anumite extrase bancare, însă acestea nu au contribuit nici la schimbarea stării de fapt și nu produc consecințe nici cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor. La toate acestea se mai adaugă și criteriile pe care le-am expus la analiza apelului Parchetului când s-a solicitat majorarea pedepselor aplicate acestui inculpat. Aceste motive, coroborate, conduc la respingerea apelului declarat de inculpatul P., ca nefondat.

Primul motiv de apel al inculpatului M.A. vizează solicitarea de achitare a acestuia în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, însă așa cum am arătat anterior, acest motiv este nefondat.

Al doilea motiv de apel al acestui inculpat vizează solicitarea de achitare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, în temeiul 10 lit. a) C. proc. pen. A susținut inculpatul că percheziția informatică efectuată în cauză nu a dovedit săvârșirea acestei infracțiuni, respectiv că ar fi expediat mesaje spam, în scopul de a obține date despre conturi pentru efectuarea de tranzacții, în absența cardurilor.

Curtea a constatat că această apărare este nefondată, inculpatul fiind vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Dovada acestei activități infracționale rezultă din coroborarea judicioasă a mijloace de probă.

Cu ocazia verificării datelor obținute din percheziții informatice s-a stabilit că datele personale ale cetățeanului american W.D. și numărul cardului său bancar au fost identificate pe stickul de memorie ridicat de la inculpatul M.A.

Toate aceste date existente în posesia inculpatului M. sunt specifice pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 48, reprezentând un prim pas al activității infracționale.

Mai mult, alte date obținute în urma percheziției informatice, precum pagini care imită site-uri bancare, program pentru scanarea de IP-uri în vederea obținerii accesului, justifică pe deplin și dovedesc săvârșirea infracțiunii analizate de către inculpatul M. Sunt nefondate apărările formulate de către acest inculpat, în sensul că percheziția informatică nu a furnizat date care să dovedească săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48, deoarece am arătat anterior că inculpatul deținea extrem de multe informații în acest sens.

Inculpatul M. nu a furnizat o justificare temeinică, în legătură cu datele personale ale cetățeanului american W.D. și numărul cardului bancar ce au fost descoperite pe stick-ul său de memorie, și nici despre informațiile comunicate de către W.U., în sensul că acest cetățean american a fost victima unor transferuri frauduloase, în data de 29 august 2007.

Este nefondată susținerea inculpatului, în sensul că mesajele spam nu au fost trimise de el, întrucât apar ca trimise de la o altă adresă IP. Din datele obținute în urma perchezițiilor informatice rezultă că în calculatorul acestui au fost descoperite numeroase adrese IP, dar și programe de fraudare și spargere a adreselor IP.

Toate aceste aspecte coroborate dovedesc, fără îndoială, faptul că inculpatul a săvârșit în formă continuată infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003.

Al doilea motiv de apel vizează solicitarea de achitare a acestui inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Curtea a constatat că din materialul probator administrat în cauză rezultă fără îndoială faptul că acest inculpat a săvârșit această infracțiune, fiind îndeplinite toate condițiile legale, pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului, așa cum legal și temeinic a stabilit prima instanță.

Convorbirile telefonice și mesajele SMS, din care rezultă persoanele care urmau să ridice banii, se coroborează cu declarațiile inculpaților R., R. și F., care au arătat că au ridicat de la ghișeele W.U., pentru inculpații C. și M., însă inculpații care au ridicat banii au declarat că nu cunoșteau proveniența banilor.

Pentru tranzacțiile frauduloase, efectuate în dauna cetățenilor americani M.H., B.S., J.W., H.R., J.F., P.M., inculpatul M. a trimis datele prin SMS, în data de 06 octombrie 2007, către inculpatul C., care le-a trimis inculpatului D., iar acesta mai departe, către E.J.

Aceste sume au fost ridicate în S.U.A. de către numitul R.R. și trimise în aceeași seară în România, destinatarul fiind inculpatul R., aspect dovedit cu înscrisurile comunicate de către W.U., dar și cu faptul că numele R.R. și MTCN-ul au fost trimise pe filiera E.J. - inculpatul D. - inculpatul C.

Inculpatul M. a ridicat sume de bani obținute prin aceeași manieră și prin intermediul serviciului M.G., banii fiind ridicați de inculpatul R., așa cum rezultă din înscrisurile comunicate de către M.G., declarația inculpatului R., care a recunoscut că banii ridicați îi aparțineau inculpatului M., dar și convorbirea telefonică din 11 noiembrie 2007, dintre inculpații R. și M.

Sunt nefondate susținerile acestui inculpat, în sensul că nu s-a dovedit crearea unui prejudiciu în dauna W.U., ceea ce conduce la neîndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 49. Așa cum am mai arătat, la analiza motivului de apel al Parchetului, formulat pe latură civilă, nedovedirea unui prejudiciu în condițiile dispozițiilor C. civ., nu poate avea influență asupra angajării răspunderii penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 49. Mai mult, prin această infracțiune, persoanele care au fost prejudiciate în mod direct, au fost cetățenii americani pe care i-am enumerat mai sus. S-a dovedit în mod cert retragerea sumelor de bani din conturile acestora, iar faptul că nu s-au constituit părți civile nu are relevanță penală, atâta vreme cât din mijloacele de probă aceste retrageri au fost dovedite fără niciun dubiu.

În declarațiile date, chiar și cea din fața instanței de judecată, inculpatul nu a recunoscut comiterea niciuneia dintre infracțiuni. În legătură cu infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, inculpatul a arătat că îi cunoaște doar pe inculpații C., R., R. și F., iar pe ceilalți membrii ai grupului nu îi cunoaște.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constată pe deplin dovedită și această din urmă infracțiune, pentru care prima instanță a dispus în mod legal și temeinic condamnarea inculpatului.

În subsidiar, acest inculpat a solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate de către prima instanță, invocând în acest sens, faptul că este integrat în societate, are un loc de muncă, a urmat cursuri de pregătire profesională.

Curtea a constatat că și acest ultim motiv de apel este nefondat, deoarece prima instanță a procedat la o individualizare corectă a pedepselor aplicate acestui inculpat, luând în considerare toate aspectele care se desprind din starea de fapt și care demonstrează o periculozitate socială ridicată a inculpatului, dar și circumstanțele personale ale acestui inculpat, în sensul că este fără antecedente penale.

Pedepsele aplicate inculpatului M. au fost orientate spre minimul special prevăzut de lege, astfel că nu se impune reducerea acestora. Inculpatul a comis infracțiuni deosebit de grave, pe o durată mare de timp, a avut un rol important în cadrul grupului infracțional, a atras, așa cum am arătat minori în activitatea infracțională și nu a recunoscut săvârșirea faptelor, negând constant.

Toate aceste aspecte impun un regim sancționator care să confere instanței de judecată garanții ale atingerii scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Într-adevăr, în fața instanței de apel, inculpatul M.A. a depus la dosarul cauzei, certificate de competență profesională și lingvistică, care atestă faptul că acesta a urmat cursuri de pregătire, chiar pe parcursul derulării procesului penal, însă, toate aceste înscrisuri au fost deja avute în vedere la analiza apelului Parchetului, fiind motivul determinant al respingerii solicitării de majorare a pedepselor.

Pentru toate aceste considerente, apelul declarat de către inculpatul M.A. a fost respins ca nefondat.

Primul motiv de apel, prin care s-a solicitat de către acest inculpat, R.B.I., achitarea în temeiul prevăzut de art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost analizat mai sus, stabilindu-se și pentru acest inculpat, că în mod legal și temeinic prima instanță a pronunțat față de acest inculpat o soluție de condamnare.

Al doilea motiv de apel al acestui inculpat vizează solicitarea de achitare a acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., având în vedere că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii obiective și subiective.

Dovada săvârșirii acestei infracțiuni este realizată prin coroborarea mijloacelor de probă.

În primul rând declarația dată de către acest inculpat, în fața primei instanțe, în cuprinsul căreia a recunoscut că a încasat sume de bani prin serviciul W.U., iar acestea reprezentau câștigurile rezultate din practicarea unui joc pe Internet în care coechipieri erau și inculpații M.A. și C.C.M.

Înscrisurile comunicate de către W.U. din care rezultă că inculpatul R.B. a ridicat de numeroase ori sume de bani, trimise din S.U.A., prin intermediul acestui serviciu, sume de bani trimise de către cetățeni americani.

Aceste sume de bani ridicate de către inculpatul R., proveneau, contrar apărărilor formulate de către acesta, din tranzacții ce erau ordonate on-line de inculpații M. și C. accesând site-ul W.U., folosind datele relevante ale conturilor unor cetățeni străini (așa cum am arătat la analiza apelurilor inculpaților C. și M.) obținute prin fraudă.

Inculpații C. și M. dispuneau plăți din contul acestor cetățeni străini pe numele inculpatului R.B., căruia îi trimiteau apoi, prin SMS, datele relevante ale tranzacției, iar inculpatul mergea la ghișeele W.U. pentru a ridica banii.

Materialul probator este completat de către convorbirile telefonice dintre inculpatul R. și inculpații C. și M. privind aceste transferuri de bani.

Relevante sunt, în acest sens, convorbiri sau mesaje SMS, pe care inculpatul R. le-a primit de la cei doi coinculpați M. și C.

De asemenea, inculpatul R. nu a adus justificări temeinice pentru care el a ridicat sume de bani, care ulterior erau dați inculpaților M. și C. și de ce aceste sume nu erau ridicate, chiar de către acești din urmă inculpați, beneficiari ai banilor.

Rezultatele perchezițiilor informatice efectuate la ceilalți inculpați și la care am făcut referire anterior, evidențiază strânsele legături ale acestui inculpat cu ceilalți membrii ai grupului infracțional din Constanța.

Față de toate aceste considerente, se constată nefondat motivul de apel al acestui inculpat, prin care se solicită achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, fiind îndeplinite toate cerințele legii.

În subsidiar, acest inculpat a solicitat reducerea pedepselor aplicate, invocând în acest sens, lipsa antecedentelor penale, dar și înscrisurile depuse în circumstanțiere.

Curtea a mai constatat că și acest motiv de apel este nefondat, deoarece prima instanță a realizat o justă individualizare a pedepselor cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. Au fost, deja, avute în vedere, lipsa antecedentelor penale, dar deopotrivă, instanța a luat în considerare gravitatea extrem de ridicată a infracțiunilor săvârșite, amploarea activității grupului infracțional, durata de timp pe care s-a desfășurat această activitate, consecințele extrem de periculoase ale unor astfel de infracțiuni.

Înscrisurile depuse în fața instanței de apel, în circumstanțiere, din care rezultă că a absolvit liceul, că are competență profesională de tehnician, deține permis de conducere, deține carnet de marinar, are pregătire de bază pentru siguranță maritimă și că este angajat în muncă, au fost avute în vedere de către instanța de apel ca fiind aspecte pozitive ale comportamentului acestui inculpat, la momentul analizei apelului Parchetului, când s-a apreciat că nu se impune majorarea pedepsei acestui inculpat, așa cum s-a solicitat.

Pedepsele aplicate acestui inculpat sunt egale cu minimul special prevăzut de lege, respectiv orientate către acest minim, astfel că nu se impune reducerea acestora, raportat cu precădere la gravitatea infracțiunilor săvârșite.

Pentru toate aceste considerente, apelul declarat de către inculpatul R.B. a fost respins ca nefondat.

În consecință, pe calea deciziei penale nr. 133/Ap din 19 decembrie 2012, Curtea de Apel Brașov a dispus:

„Admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov împotriva sentinței penale nr. 132 din data de 09 decembrie 2010 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o desființează sub aspectul greșitei restituiri a sumei de 411 RON, către inculpatul D.D. și a sumei de 1.746 RON către inculpații P.C. și V.C.A.”

Rejudecând în aceste limite,

Menține suma de 411 RON, ridicată din locuința inculpatului D.D., consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov cu recipisa din 08 februarie 2008, la dispoziția organelor judiciare.

Menține suma de 1.746 RON, ridicată din locuința inculpaților P.C. și V.C.A., situată în București, sector 3, consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov pe numele inculpaților, cu recipisa din 08 februarie 2008, la dispoziția organelor judiciare.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpații D.D., C.C.M., M.A., P.C., U.S., R.C.T., R.B.I., F.D.A., I.Ș. împotriva aceleiași sentințe.

Menține măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu luată față de inculpații D.D. (localitatea Brașov) și P.C. (localitatea Miercurea Ciuc), până la soluționarea definitivă a cauzei.

Menține măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, luată față de inculpații M.A., C.C.M., I.Ș., până la soluționarea definitivă a cauzei.”

Împotriva hotărârii sus-menționate au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și inculpații D.D., I.Ș., U.S., R.B.I., F.D.A., M.A., P.C., C.C.M., hotărâre criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare procurorul a arătat că hotărârea pronunțată este netemeinică relativ la achitarea inculpaților P.C.I., V.C.A. și I.T.M., la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților D.D., C.C.M., M.A., P.C., I.Ș., U.S., R.C.T., R.B.I., F.D.A.

De asemenea, s-a invocat greșita aplicare a legii în materia confiscării în vederea reparării pagubei.

Activitatea infracțională a inculpatului V.C.A. a fost desfășurată în mod conștient făcând parte din nucleul de la București al grupului infracțional alături de inculpații P.C. și U.S. Pentru a intra în posesia banilor ce li se cuveneau, aceștia au primit fie personal, fie prin intermediul altor persoane, diverse sume. Deși în declarația dată în fața instanței, inculpatul V.C.A. a susținut că din grupul infracțional îi cunoștea numai pe cei doi, din actele de urmărire penală a rezultat că la data de 11 octombrie 2007 a încasat de la inculpatul D.D. suma de 4.500 RON (pentru a o împărți cu P.C.), iar în perioada 18 august - 26 octombrie 2007 a primit prin poștă de la U.S. 150 RON, iar de la martorii I.M. - 7.150 RON, I.O.C. - 1.350 RON, F.A. - 1.380 RON și E.C. - 700 RON. De altfel, chiar martorul I.M. recunoaște că la cererea inculpatului U.S. i-a trimis bani lui V.C.

Banii proveniți erau din retragerile frauduloase ale inculpaților și urmau a fi împărțiți de V.C. cu P.C., cu care și conviețuia în același apartament, unde se și desfășura activitatea infracțională informatică.

I.T.M., prin activitatea sa, a sprijinit grupul infracțional sub diferite modalități, respectiv a acceptat ca inculpatul D.D. să-i folosească identitatea pentru a-l ajuta să intre în posesia coletului venit din S.U.A. de la o persoană necunoscută și aceasta nu în mod gratuit, ci pentru o sumă de bani. De asemenea, a avut reprezentarea caracterului penal al conținutului coletului sau dacă nu l-a avut, trebuia să-l prevadă, de vreme ce D.D. nu a dorit să figureze ca destinatar. Cunoștea că D.D. are probleme cu justiția și a mijlocit pentru acesta încasarea prin W.U. a unor sume de bani obținute fraudulos de către membrii grupului prin intermediul surorii sale.

Inculpata P.C. se face vinovată de comiterea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 deoarece a trăit în concubinaj cu D.D. încă din august 2007 și și-a dat consimțământul pentru ca acesta să-i folosească identitatea în vederea obținerii sumelor ilegale, a fost de acord să trimită bani coinculpaților și a asistat la convorbirile telefonice ale acestuia cu ceilalți membri ai grupului.

Cu referire la netemeinicia cuantumului pedepselor aplicate, în raport de circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunilor, respectiv atac informatic asupra cardurilor bancare și patrimoniului unor cetățeni străini, atragerea mai multor persoane în circuitul infracțional, printre care minori și persoane foarte tinere, numărul mare al infracțiunilor comise, unele în formă repetată, dar și circumstanțele personale ale inculpaților condamnați sunt tot atâtea elemente în funcție de care se impune majorarea pedepselor aplicate.

În mod greșit s-a dispus menținerea către inculpatul D.D. a sumei de 411 RON ridicată de la locuința sa întrucât aceasta a fost indisponibilizată prin consemnare la C. Bank în vederea recuperării pagubei produsă de inculpat, fără a se dispune expresis verbis confiscarea sumelor. Același neajuns se manifestă și privitor la sumele de 1.746 RON către inculpații P. și V.C. Așadar, privitor la suma de 1.746 RON găsită la locuința inculpaților P.C. și V.C.A., consemnată la C. Bank, trebuia a se dispune confiscarea.

Cu privire la dispozitivul pentru înregistrarea imaginilor video, a unui motociclu și a unui motor aparținând inculpatului D.D., în mod greșit s-a dispus restituirea lor, deoarece se impunea confiscarea în vederea valorificării și acoperirii pagubei produse.

Inculpatul D.D. a formulat recurs la data de 19 februarie 2013, conform propriei menționări, precum și în funcție de data oficială de înregistrare.

Raportat la notele ședinței de judecată din 19 decembrie 2012, data pronunțării hotărârii a cărei casare se cere, acesta a fost prezent la dezbateri, fapt pentru care, potrivit art. 3853 rap. la art. 363 alin. (3) C. proc. pen., termenul de declarare a căii de atac curge de la pronunțare.

Se observă așadar că promovarea căii de atac s-a concretizat la două luni după acel moment, depășindu-se termenul legal instituit, împrejurare ce atrage respingerea recursului acestui inculpat ca tardiv formulat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul C.C.M., cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, arată că nu s-au făcut dovezi esențiale în ceea ce privește conținutul constitutiv.

Prin rechizitoriu se subliniază că nu a transmis niciun moment date pentru inculpatul D.D. în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. Dacă s-ar admite această ipoteză, ceea ce a transmis erau date referitoare la anumite tranzacții deja efectuate. Nu s-a făcut dovada prin niciun mijloc de probă, transmiterea neautorizată de date sau cine ar fi trebuit să autorizeze această transmitere. Obiectul probațiunii s-a mărginit la a sublinia doar convorbirile sale telefonice. Nu există niciun dialog cu ceilalți inculpați din care să rezulte că au purtat niște discuții.

Cu referire la infracțiunea în forma complicității, prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 este absolut necesară existența faptei la a cărei săvârșire se.pretinde că ar fi ajutat complicele, însă în speță, nu există o astfel de faptă pentru că în S.U.A. E.J. nu a fost tras la răspundere, nu a fost cercetat, iar răspunsul de la dosar cu privire la aceste împrejurări este unul evaziv, neoficial și fără a arăta dacă faptele pentru care este cercetat au legătură cu persoane din România.

Relativ la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 care a fost reținută pe baza convorbirilor telefonice nu s-a putut demonstra legătura cu ceilalți inculpați, nu-i cunoștea și nu a existat intenția de a se alătura altor persoane și a constitui un grup infracțional organizat.

Inculpatul M.A. apreciază că nu există probe din care să rezulte săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, respectiv nu a înțeles modalitatea de constituire a grupului și nici structura sa organizatorică.

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 la percheziția informatică nu s-a putut dovedi că de pe terminalul calculatorului s-ar fi expediat spam-uri, astfel că fapta nu există.

Singurele înscrisuri care dovedesc transferul de bani sunt actele oferite de W.U. ce funcționează în diferite locații din țară, însă la dosar nu rezultă probe care să dovedească vinovăția inculpatului pentru această infracțiune.

Împrejurarea că la percheziția informatică există foarte multe informații, 400 de contacte, dar acestea nu sunt aspecte relevante întrucât se regăsesc în majoritatea calculatoarelor, prin urmare nu există probe care să conducă la dovedirea vinovăției.

Al doilea motiv de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., în sensul că instanța de fond a admis inițial audierea unui expert în domeniul informatic și plecând de la această dispoziție să se dispună efectuarea unei expertize informatice, pentru ca însă ulterior să se respingă nejustificat această cerere.

Al treilea motiv de recurs se întemeiază pe cazul de casare de la pct. 172 C. proc. pen., s-a pierdut din vedere de către organele judiciare că inculpatul era minor, instanțele ierarhic inferioare, de fond și de apel, nu au făcut trimitere la art. 99 și urm. C. pen.

În subsidiar, inculpatul fiind o persoană integrată în societate, cu școli terminate și angajat în societate, apreciază că pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel că se impune reducerea acesteia.

Inculpatul P.C. a solicitat să se constate că instanța de fond nu a fost legal sesizată.

În cauză au fost cercetați și cetățeni americani pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale fără a se preciza însă temeiul de drept incident, aspect ce are înrâurire asupra situației juridice a recurentului.

De asemenea, rechizitoriul nu a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior.

Pe considerentele cazului de casare de la pct. 9 s-a insistat și de către acest recurent pe nelegalitatea respingerii probei privind expertiza informatică, dar și privind audierea a trei cetățeni americani.

Referitor la cazul de casare de la pct. 3 s-a apreciat că a fost încălcat principiul repartizării aleatorii a cauzelor, în funcție de cererile de abținere formulate în cauză.

Solicită achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 deoarece nu există o dovadă clară din care să rezulte că ar fi convenit în mod sigur cu ceilalți inculpați la constituirea unui grup și l-a adus în stare de funcționalitate sau că prin aportul său s-a reușit săvârșirea infracțiunilor în modalitatea reținută în rechizitoriu.

Pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 solicită achitarea întrucât la dosar nu există opinia unui expert autorizat din care să rezulte că o înșiruire de cifre și litere ar putea constitui infracțiune.

Cu referire la infracțiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 nu au fost prelevate și nu există la dosarul cauzei date și informații din care să rezulte că a introdus, în mod repetat, fără drept, date informatice pe internet sub forma unor spam-uri, expediate nesolicitate, provenind aparent de la entități bancare pentru obținerea de date informatice relevante privind cardurile de natură a permite efectuarea de tranzacții. Referindu-se la probele administrate, transferurile de bani la nivelul internetului nu constituie săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate față de circumstanțele personale.

Inculpatul I.Ș. a solicitat achitarea întrucât nu s-a demonstrat aderarea sa la grupul infracțional organizat ori că obiectele aflate în propria sa deține ar fi fost folosite în vreun fel la falsificare.

Dacă se va aprecia condamnarea sa, solicită aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen.

Inculpatul U.S. solicită achitarea pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 deoarece nu există o dovadă clară din care să rezulte că ar fi convenit în mod sigur cu ceilalți inculpați la constituirea unui grup și l-a adus în stare de funcționalitate sau că prin aportul său s-a reușit săvârșirea infracțiunilor în modalitatea reținută în rechizitoriu.

Dacă se va aprecia condamnarea sa, solicită aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen.

Inculpatul R.B.I. precizează că nu știa structura grupului, din acest punct de vedere există dubiu și prin urmare se impune achitarea. În speță nu există niciun grup infracțional. Nu există relații de subordonare ale inculpatului față de ceilalți și nu există nicio probă care să dovedească că ar fi remis acele sume de bani, deci nu există grup infracțional.

Inculpatul este implicat în 7 transferuri de bani, pentru fiecare transfer este expeditor un cetățean străin și cum nu s-a probat legătura dintre ceilalți or dacă sumele de bani transmise de către cetățenii străini au primit aprobare din partea acestora, soluția care se impune este de achitare.

În subsidiar, inculpatul, în raport de circumstanțele sale personale, la prima confruntare cu legea penală, cu o bună pregătire profesională și intențiile sale pentru angajare solicită reducerea cuantumului pedepsei și alegerea unei alte modalități de executare.

Inculpatul F.D.A. a solicitat achitarea, în afară de inculpatul C. nu cunoaște niciun alt inculpat, astfel că nu poate să facă parte din grupul infracțional.

A efectuat acele ridicări de numerar în perioada a 6 zile întrucât M.A. și-a pierdut buletinul și i-ar fi spus că banii ar fi de la jocurile de pe calculator. Modul în care a acționat a fost fără intenție, nicio probă nu dovedește latura subiectivă a infracțiunii.

Eventual a se reține incidența art. 10 lit. b)1 C. proc. pen.

A apreciat că lipsește cu desăvârșire o motivare pertinentă din partea instanțelor de judecată.

Verificând hotărârile recurate, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și în baza probelor administrate, nemijlocit, și în fața instanței de apel, în conformitate cu prevederile art. 3856 C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Abordarea cazurilor de casare se va face prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie, decizia pronunțată fiind anterioară intrării în vigoare a Legii 2/2013, fapt ce atrage un caracter devolutiv al recurs relativ extins, cu luarea în considerare inclusiv a cazurilor de casare tratabile din oficiu.

Recursul Parchetului vizează greșita achitare a inculpaților P.C.I., V.C.A. și I.T.M.

Raportat la aceste aspecte, calea de atac reia discuțiile de fond examinate cu ocazia primului control judiciar realizat în cauză.

Acești trei inculpați au fost trimiși în judecată și achitați, de către prima instanță, pentru că ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută.de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Soluția a fost menținută în calea de atac a apelului.

Cu privire la inculpata P.C., soluția de achitare a acesteia a fost pronunțată de către prima instanță, cu motivarea că nu a cunoscut proveniența ilicită a sumelor de bani trimise de către cetățenii americani pe numele său, sau a sumelor pe care, aceasta le trimitea la solicitarea inculpatului D., pe numele inculpaților din Constanța sau București.

Inclusiv Înalta Curte constată că soluția de achitare a acestei inculpate pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este legală și temeinică, urmând a fi menținută.

Potrivit actului de sesizare al instanței, inculpata P.C. a fost trimisă în judecată pentru infracțiunea mai sus-arătată, reținându-se în sarcina acesteia ca element material al infracțiunii că, în perioada iunie - octombrie 2007 a sprijinit grupul infracțional constituit de către inculpatul D.D. și alții. Sprijinul a constat în ridicarea sumelor de bani trimise pe numele său, dar și în predarea altor sume de bani la solicitarea inculpatului D., către alte persoane.

Pentru a putea susține că inculpata P.C. ar fi sprijinit acest grup infracțional trebuie făcută dovada că inculpata P. cunoștea că există acest grup infracțional și că prin acțiunile sale (de ridicare, respectiv trimitere a unor sume de bani) a ajutat grupul infracțional.

Aspectele indicate în sens contrar de Parchet sunt doar bănuieli, presupuneri - datorită faptului că această inculpată, la momentul săvârșirii infracțiunilor trăia în relații de concubinaj cu inculpatul D. -, și că această relație cu inculpatul D. ar conduce la cunoașterea de către aceasta a existenței grupului.

Ceea ce a rezultat însă din probele administrate sunt aspectele reținute de către prima instanță, în sensul că P.C.I. avea o relație de concubinaj cu inculpatul D.D. și locuia în fapt cu acesta în apartamentul închiriat de inculpat din luna august 2007. De asemenea, aceasta a fost, pe de o parte destinatarul unor sume de bani, expediate de E.J. și M.P. și totodată expeditorul unor sume de bani către C.C.M. și U.S. Mijloacele de probă administrate, în condiții de legalitate, nu au dovedit că inculpata avea cunoștință de unde proveneau acești bani, pe care îi încasa în calitate de destinatar.

În declarația sa inculpata a recunoscut că a încasat acești bani și unele sume le-a transmis mai departe la solicitarea inculpatului D.D. și cunoștea că banii proveneau din plăți ca urmare a creării unor pagini web, de către inculpatul D.

Inculpata a ridicat sumele trimise de cetățenii americani în cursul lunii iunie 2007. Potrivit declarației date de inculpata P., atât în faza de urmărire penală, dar și în faza de judecată, aceasta locuiește împreună cu inculpatul D. din luna august 2007, aspect care susține soluția de achitare pronunțată de către prima instanță. Ridicarea sumelor de bani de la cetățenii americani s-a făcut înainte de mutarea inculpatei în locuința inculpatului D.D., acest aspect susținând apărarea formulată de inculpată, în sensul că nu a cunoscut activitățile ilicite desfășurate de D.D.

Nu s-a făcut dovada că inculpata P. cunoștea fără dubiu, activitățile ilicite desfășurate de D., și cu atât mai mult că acesta ar fi constituit un grup infracțional organizat. La acesta se adaugă și declarația dată în fața instanței de judecată de inculpatul D. potrivit căreia inculpata P. nu a cunoscut proveniența sumelor de bani și aceasta nu a făcut decât să ridice anumite sume de bani, și apoi să expedieze altele către inculpații C. și U.S.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte constată că soluția pronunțată de către prima instanță, menținută în apel, cu privire la inculpata P.C.I. este legală și temeinică și urmează să fie menținută.

Cu privire la inculpatul I.T.M., se constată că a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. Ca element material al acestei infracțiuni s-a reținut faptul că inculpatul a sprijinit grupul infracțional.

În susținerea motivelor de recurs, Parchetul a criticat soluția de achitare a acestui inculpat susținând că, la dosarul cauzei există numeroase mijloace de probă care dovedesc că acesta a sprijinit grupul infracțional: a acceptat ca inculpatul D. să-i folosească identitatea pentru a-l ajuta pe acesta din urmă să intre în posesia coletului venit din S.U.A., a avut reprezentarea caracterului ilegal al conținutului coletului sau trebuia să prevadă acest caracter pentru că D.D. nu a dorit să figureze ca destinatar și cunoștea că inculpatul D. are probleme cu justiția, a mijlocit inculpatului D.D. încasarea prin W.U. a unor sume de bani.

Analizând întregul material probator, Înalta Curte constată însă că soluția pronunțată este legală și temeinică.

Motivele de recurs ale Parchetului, în sensul pronunțării unei soluții de condamnare a acestui inculpat, se bazează de asemenea pe bănuieli ale intenției inculpatului I. de a sprijini grupul infracțional. Faptul că cei doi inculpați erau prieteni, că inculpatul I. cunoștea problemele cu justiția ale inculpatului D., că inculpatul I. a ridicat un colet expediat pe numele său, nu pot reprezenta mijloace de probă solide în susținerea unei soluții de condamnare.

Nici în cazul inculpatului I. nu s-a dovedit faptul că acesta cunoștea existența grupului infracțional organizat, pe care l-ar fi sprijinit.

Nu se poate pronunța o soluție de condamnare a inculpatului I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, atâta vreme cât nu s-a dovedit cunoașterea existenței grupului, și cu atât mai mult a faptului că a sprijinit acest grup infracțional.

În declarațiile date pe parcursul procesului penal inculpatul I. a recunoscut faptul că în luna august 2007 a ridicat un pachet trimis din S.U.A. prin firma D., pe numele său, adevăratul beneficiar fiind însă inculpatul D. A mai arătat faptul că a deschis cutia primită pentru că nu avea loc în rucsac și a constatat că în ea erau 5 lucruri, o minicameră, un cablu USB, un cod de instalare, un card și un alt dispozitiv. Acest aspect, al ridicării coletului de către inculpatul I. este susținut și de către procesele-verbale de supraveghere efectuate în faza de urmărire penală, inculpatul I. a predat acest colet inculpatului D. Trebuie menționat faptul că convorbirile telefonice și celelalte mijloace de probă nu atestă legături foarte strânse între inculpații I. și D. pentru a se putea susține că inculpatul I. cunoștea fără niciun dubiu activitățile ilicite ale inculpatului D.

Potrivit procesului-verbal de redare a convorbirii telefonice purtată între inculpații D. și I. nu rezultă că inculpatul I. a cunoscut conținutul pachetului înainte de a-l ridica.

În afară de această activitate de ridicare a coletului de către inculpatul I. în data de 07 august 2007, în actul de sesizare a instanței și din mijloacele de probă, nu rezultă că acest inculpat să mai fi desfășurat vreo altă activitate.

Activitatea de sprijinire ca element material al infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, presupune desfășurarea unei activități mult mai ample, cu caracter continuat din partea unei persoane care este acuzată de sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Se constată astfel că soluția de achitare pronunțată față de inculpatul I.T.M. este legală și temeinică, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

În ceea ce privește solicitarea de condamnare a inculpatului V.C.A., Înalta Curte constată că este nefondată, soluția pronunțată de prima instanță, menținută în apel, și temeiul legal de achitare, fiind legale și temeinice.

Acest inculpat a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind acuzat că în anul 2007 a aderat la ramura din București a grupului infracțional organizat constituit de D.D., P.C. și alții. Este acuzat de faptul că a închiriat un apartament pe numele său în București, unde în prezența sa s-a desfășurat activitatea infracțională de obținere a datelor relevante, referitoare la conturile bancare ale unor cetățeni străini, dar și faptul că a acceptat să primească pe numele său suma de 4.500 RON la data de 10 octombrie 2007 de la inculpatul D.

Din mijloacele de probă administrate rezultă că acest inculpat a locuit în București împreună cu inculpatul P. într-un apartament, tot din mijloacele de probă rezultând și faptul că a primit anumite sume de bani.

Din mijloacele de probă administrate în cauză nu s-a putut stabili faptul că sumele de bani ridicate de către inculpatul V.C., așa cum rezultă din adresa Companiei Naționale Poșta Română, ar avea legătură cu activitatea infracțională a grupului infracțional la care se susține că acest inculpat ar fi aderat.

Așa cum a reținut prima instanță, declarațiile martorilor I.M., I.O. și F.A. sunt contradictorii în ceea ce privește motivul pentru care aceștia au trimis respectivele sume de bani inculpatului V.C. Totodată, din mijloacele de probă administrate nu s-a putut stabili faptul că martorii enumerați anterior și care i-au trimis bani inculpatului V. ar avea legătură cu grupul infracțional organizat, la care se susține că ar fi aderat și inculpatul V.

Coinculpații nu au declarat faptul că inculpatul V. a aderat la grupul infracțional. în fața primei instanțe la data de 16 septembrie 2008 inculpatul P., în declarația dată a negat că ar fi făcut parte dintr-un grup infracțional organizat sau că ar fi constituit un astfel de grup. Ceea ce a recunoscut acest inculpat sunt aspecte reținute și de către prima instanță, respectiv că a locuit împreună cu inculpatul V. într-un apartament din București.

Declarația inculpatului P. nu relevă aspecte care ar putea să contribuie la stabilirea vinovăției inculpatului V.C.

Nici inculpatul U.S. în declarația din data de 27 octombrie 2008, dată în fața primei instanțe nu susține că inculpatul V. ar fi aderat la vreun grup infracțional organizat, atâta vreme cât acesta a negat chiar existența unui astfel de grup. A arătat că este rudă cu inculpatul V.C., că îl cunoaște pe acesta, însă a negat orice fel de activitate infracțională atât pentru el, cât și pentru inculpatul V.C.

Pentru toate aceste motive se constată că soluția de achitare și temeiul de drept al acesteia pronunțată sunt legale și temeinice, lipsind forma de vinovăție prevăzută de lege pentru săvârșirea de către acest inculpat a infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Aderarea la un grup infracțional organizat, ca element material al infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, presupune cunoașterea de către autor a existenței unui astfel de grup infracțional organizat. În speță, tocmai acest aspect nu s-a dovedit în sensul că inculpatul a cunoscut despre existența vreunui grup infracțional, dar și faptul că prin primirea unor sume de bani de la inculpatul D., ar fi aderat la un astfel de grup.

Al doilea motiv de recurs al Parchetului vizează netemeinicia pedepselor aplicate inculpaților D.D., C.C.M., M.A., P.C., I.Ș., U.S., R.C.T., R.B.I., F.D.A.

Așa cum s-a arătat și în apel, solicitarea de majorare a pedepselor aplicate tuturor inculpaților condamnați în primă instanță are în vedere următoarele aspecte: - modul de operare al inculpaților, care deși se aflau în localități diferite (Brașov, București și Constanța), au colaborat perfect și au obținut câștiguri substanțiale. S-a mai invocat, de asemenea, faptul că inculpații organizatori ai grupului, au atras în activitatea infracțională foarte mulți tineri, cu scopul de a nu fi descoperită activitatea lor infracțională.

S-a mai invocat și faptul că pedepsele aplicate inculpaților sunt orientate spre minimul special prevăzut de lege.

Înalta Curte constată că această critică din partea Parchetului, de majorare a pedepselor aplicate tuturor inculpaților condamnați, nu poate fi primită.

În expunerea ce urmează, se va argumenta, tocmai că instanța de recurs va interveni în procesul de analiză și stabilire a pedepselor, pentru cei mai mulți dintre inculpați, criteriile de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen. conducând la sancțiuni mai blânde pentru aceștia, susținere în contradicție evidentă cu cele invocate și solicitate de Parchet.

Așadar, odată intrați în acest spațiu judiciar de dezbatere, considerăm că se impun a fi făcute și trimiterile necesare pe acest palier juridic. Deși apărările inculpaților recurenți grefate pe pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen. sunt doar cu caracter subsidiar altor învederări juridice, considerăm că pot fi tratate la acest moment, cu atât mai mult cu cât, în esență, acestea sunt singurele critici acceptate la nivelul ultimei căi de atac ordinare, ce atrag soluții de admitere a celor mai multe cereri de recurs ale inculpaților, celelalte apărări ale recurenților urmând a nu fi primite.

Raportat la inculpatul D.D., al cărui recurs a fost constatat ca fiind tardiv inițiat, vor fi de examinat doar criticile Parchetului pe acest palier juridic, vizând majorarea pedepselor.

Este de reținut însă că inculpatul a fost condamnat la pedepse peste minimul special prevăzut de lege, pentru infracțiunile săvârșite, iar perseverența infracțională a acestuia și faptul că a mai săvârșit anterior multe infracțiuni a fost deja sancționată de către prima instanță, prin aplicarea unui spor de pedeapsă de doi ani închisoare. Acest spor de pedeapsă a fost just individualizat și se impunea a fi aplicat, având în vedere numeroasele pedepse care intră în operațiunea juridică a contopirii.

Așadar se constată că nu poate fi admisă solicitarea de majorare a pedepselor aplicate inculpatului D.D. Argumentul principal pentru care nu se impune majorarea pedepselor, dar nici a cuantumului sporului de pedeapsă aplicate acestui inculpat, îl reprezintă atitudinea manifestată de către acest inculpat față de organele judiciare și față de semeni, față de muncă.

În fața instanței de apel, martorii audiați nemijlocit, respectiv S.L. și D.V., au declarat că inculpatul are grijă de părinții săi, are un comportament corespunzător în societate, iar condamnările primite în celălalt dosar penal, se datorează faptului că la acea vreme nu era o persoană matură.

Prin urmare, se constată că inculpatul D. a realizat un prim pas spre reeducare și reintegrare socială, având în vedere probele în circumstanțiere administrate în fața instanței de apel.

În același plan de dezbateri fiind, sunt însă netemeinice pedepsele aplicate inculpatului C.C.M.

În cazul tuturor infracțiunilor pentru care a fost condamnat, pedepsele aplicate au un cuantum peste minimul special prevăzut de lege, orientat chiar la mijlocul limitelor legale.

Prima instanță nu a avut în vedere, cu suficiență, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, perioada de timp semnificativă scursă de la momentul derulării activității infracționale, interval în care inculpatul nu a mai intrat în contact cu legea penală.

În plus, și în cazul acestui inculpat, Curtea de Apel a constatat că un alt argument pentru care nu se impune majorarea pedepselor este dat de comportamentul acestuia, după pronunțarea soluției, în primă instanță, respectiv atitudinea de a se prezenta în fața organelor judiciare și faptul că a dovedit că a adoptat o altă atitudine față de ordinea de drept, față de semeni.

Fără a vorbi de necesitatea reținerii de circumstanțe atenuante, o reducere a pedepselor aplicate în cazul fiecărei infracțiuni considerăm că răspunde mai bine și mai obiectiv raportului fapte comise, urmări - sancțiune de ispășit, o rezultantă de 4 ani închisoare, ca pedeapsă principală, alături de complementară deja individualizată, apărând ca fiind proporțională.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în individualizarea unei pedepse principale a închisorii de 4 ani pentru aceasta, aflată sub pragul minim legal, fără incidența de circumstanțe atenuante, Înalta Curte se pliază pe practica consacrată a instanței supreme în materie, respectiv că - prin dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 s-a instituit o limitare a pedepsei aplicate în concret pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1), prin raportare la tratamentul sancționator prevăzut de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului, tratament sancționator care privește atât limita minimă, cât și limita maximă. În consecință, în cazul în care limita minimă specială a pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului este inferioară limitei minime de 5 ani prev. de art. 7 alin. (1), instanța poate aplica o pedeapsă mai mică de 5 ani, raportându-se la minimul pedepsei pentru infracțiunea cea mai gravă ce intră în scopul grupului.

Și în cazul inculpatului M.A. se impune reducerea cuantumului pedepselor, deoarece prima instanță le-a stabilit un cuantum peste minimul special prevăzut de lege, menținut în apel, fără a ține seama, cu suficiență, în procesul de individualizare, de contribuția acestui inculpat la săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului.

S-a constată că pe parcursul judecării cauzei în fața instanței de apel, acest inculpat a dovedit cu probele depuse în circumstanțiere, faptul că a început să manifeste o nouă atitudine față de muncă de regulile de conviețuire socială. Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul instanței de apel, acest inculpat a urmat numeroase cursuri de calificare profesională, a urmat cursurile învățământului seral, are un loc de muncă. Toate aceste din urmă aspecte, conduc instanța de recurs la concluzia că în cauză se impune reducerea cuantumului pedepselor, rezultanta de 3 ani închisoare, pedeapsă principală, apărând a fi suficientă.

Nici pedepsele aplicate inculpatului P.C. nu au fost just individualizate deoarece, în cazul tuturor infracțiunilor, pentru care a fost condamnat, pedepsele aplicate au un cuantum cu mult peste minimul special prevăzut de lege. Prima instanță a avut în vedere faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, dar nu și perioada de timp scursă de la momentul derulării activității infracționale, rolul mai puțin pregnant desfășurat de către acest inculpat în ramura grupului infracțional de la București.

În funcție de același raport expus și urmărit, al faptelor și sancțiunilor de ispășit, sancțiunea rezultantă de 3 ani, pedeapsă principală, apare mult mai echilibrată.

De asemenea, cele două (și nu trei câte consemnează neadecvat instanțele ierarhic inferioare în motivare) pedepse aplicate inculpatului I.Ș. nu au fost just individualizate, deși ele au într-adevăr un cuantum mai mic decât cele aplicate inculpaților mai sus-arătați, dar acest cuantum este determinat de contribuția acestuia la activitatea infracțională, de rolul său în cadrul grupului infracțional.

Comportamentul manifestat de către acesta după pronunțarea soluției de condamnare de către prima instanță, în sensul prezentării sale în fața organelor judiciare, de a-și găsi un loc de muncă, de a desfășura activități licite remunerate, potrivit înscrisurilor administrate în circumstanțiere, în fața instanței de apel, toate aceste din urmă aspecte justifică reducerea cuantumului pedepselor aplicate acestui inculpat, rezultanta de 3 ani închisoare apărând îndestulătoare.

Pedepsele au fost parțial just individualizate în cazul inculpatului U.S., ele au un cuantum mai redus, dar acest aspect se consemnează că se datorează realizării unui just echilibru între aspectele care se desprind din cele imputate și circumstanțele personale ale inculpatului, acest din urmă aspect, determinând aplicarea unor pedepse, ce însă doar în viziunea instanțelor ierarhic inferioare, sunt egale cu minimul special prevăzut de lege.

Cu toate acestea, dacă în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare este într-adevăr minimul special legal, ce se impune a fi menținut, în contextul în care s-a vorbit de faptul că nu se necesită în cauză a se recurge la instituția circumstanțelor atenuante, în ceea ce privește infracțiunea de grup infracțional organizat, instanțele inferioare nu se conformează celor statuate la nivelul instanței supreme în materie, stabilind un raport impropriu pe relația mijloc - scop infracțional, în care cel dintâi element este sancționat ilogic mult mai aspru decât ultimul.

Reiterăm că practica consacrată a instanței supreme în materie este următoarea: prin dispozițiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 s-a instituit o limitare a pedepsei aplicate în concret pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1), prin raportare la tratamentul sancționator prevăzut de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului, tratament sancționator care privește atât limita minimă, cât și limita maximă. În consecință, în cazul în care limita minimă specială a pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului este inferioară limitei minime de 5 ani prev. de art. 7 alin. (1), instanța poate aplica o pedeapsă mai mică de 5 ani, raportându-se la minimul pedepsei pentru infracțiunea cea mai gravă ce intră în scopul grupului.

Pentru deplină legalitate și echilibru, în cauză pedeapsa aplicată concret inculpaților pentru grup infracțional a fost plafonată la cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea cea mai gravă ce intră în scopul grupului (sau singura infracțiune ce intră în acest scop).

Pentru identitate de rațiune, nici pedepsele aplicate inculpatului R.B.I. nu au fost corect individualizate atât din punctul de vedere al cuantumului, dar și al modalității de executare.

S-a menționat în expunere că „ele sunt orientate și egale cu minimul special prevăzut de lege, deoarece și în cazul acestuia prima instanță a realizat un just echilibru între aspectele care se desprind din starea de fapt și circumstanțele personale ale inculpatului, acest din urmă aspect, determinând aplicarea unor pedepse egale cu minimul special prevăzut de lege. S-a avut în vedere și întinderea activității infracționale desfășurată de către acest inculpat, faptul că a săvârșit doar două infracțiuni, spre deosebire de inculpații la care am făcut referire mai sus”.

În fața instanței de apel, în circumstanțiere, acest inculpat a depus înscrisuri, din care rezultă că a absolvit liceul, că are competență profesională de tehnician, deține permis de conducere. Acest inculpat a mai depus în circumstanțiere un set de înscrisuri din care rezultă că deține carnet de marinar, are pregătire de bază pentru siguranță maritimă și că este angajat în muncă.

Pe cale de consecință, se impune reducerea cuantumului pedepsei pentru infracțiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 la 3 ani închisoare, acesta fiind cu adevărat minimul special legal, tocmai susținerile instanțelor ierarhic inferioare anterioare fiind argumentele ce reclamă recurgerea la acest minim, alegațiile juridice pe tema art. 7 din Legea nr. 39/2003 păstrându-și valabilitatea.

Așadar rezultanta de 3 ani închisoare, pedeapsă principală, va fi sancțiunea finală.

Raportat la acești din urmă trei inculpați, I.Ș., U.S. și R.B., observând că se întrunesc condițiile dispunerii art. 861 C. pen., se va recurge la această formulă de executare a sancțiunii, toate argumente anterioare vizând reducerea sancțiunilor fiind relevante și pentru acest proces de decelare vizând formula de executare a pedepsei, înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosar, întărite prin noi documente înaintate și în recurs, fiind edificatoare. Probele care au fost administrate în circumstanțiere evidențiază aspecte pozitive în comportamentul social al acestor inculpați recurenți.

În ceea ce îl privește însă pe inculpatul F.D.A., instanța de recurs constată că pedepsele aplicate acestuia au fost just individualizate, cu luare în considerare a faptului că acest inculpat era minor la data săvârșirii infracțiunilor, fiind ușor de influențat și de atras în activitatea infracțională. S-a avut în vedere și întinderea activității infracționale desfășurată de către acest inculpat, respectiv faptul că a săvârșit doar două infracțiuni.

Constatăm inclusiv că modalitatea de individualizare a executării pedepsei a fost just aleasă, raportat la vârsta acestuia la acel moment, dar și la atitudinea manifestată de către acesta de a se prezenta în fața organelor judiciare. Evident că nici în cazul acestui inculpat nu se impune majorarea cuantumului pedepselor, ca un răspuns expres la recursul promovat de Parchet.

În afara argumentațiilor expuse ce reclamă admiterea recursurilor pe considerentele art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. privitor la inculpații C.C.M., M.A., P.C., I.Ș., U.S. și R.B., raportat la cadrul de reducere a sancțiunilor aplicate acestora, individualizarea executării pedepselor, așadar cazul de casare de la pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen., sunt de făcut trimiteri pe considerente ce țin de temeinicia criticilor și în ceea ce privește recursul Parchetului.

Un motiv final de recurs al Parchetului vizează greșita aplicare a legii în materia confiscării, ce va fi apreciat ca fiind întemeiat.

Astfel, un motiv de apel al Parchetului a vizat greșita restituire către inculpați D.D., P.C. și V.C.A. a sumelor de bani și a bunurilor ridicate în urma percheziției domiciliare la aceștia, în locul confiscării acestora în vederea reparării pagubei.

Prima instanță a dispus restituirea către acești inculpați a unor sume de bani, către inculpatul D.D. suma de 411 RON, un dispozitiv pentru înregistrat imagini video; 2 mini-camere video, 2 antene transmițător și un receptor audio-video, un motociclu marca H., an de fabricație 2007, către inculpații P.C. și V.C.A. suma de 1.746 RON.

Curtea de Apel a constatat că în mod nelegal s-a dispus restituirea sumelor de bani către cei trei inculpați, având în vedere că aceste sume de bani vor putea fi utilizate pentru punerea în executare a dispozițiilor din hotărârea apelată, care vizează confiscarea sumei de 74.996,8 RON de la inculpatul D.D. și suma de 1.746 RON găsită la locuința inculpaților P.C. și V.C.A. Și această din urmă sumă urmează a fi menținută la dispoziția organelor judiciare, în vederea punerii în executate a dispozițiilor din sentință, privitoare la confiscarea de la inculpatul P.C. a sumei de 5.500 RON.

Prin urmare, apelul declarat de către Parchet a fost admis doar în ceea ce privește greșita restituire a sumelor de bani.

Concret, prin dispozițiile deciziei recurate a fost menținută suma de 411 RON, ridicată din locuința inculpatului D.D., consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov cu recipisa din 08 februarie 2008 și suma de 1.746 RON, ridicată din locuința inculpaților P.C. și V.C.A., consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov pe numele inculpaților, cu recipisa din 08 februarie 2008, la dispoziția organelor judiciare.

În mod cert, admițând acest capăt al apelului trebuia să se dispună efectiv și expressis verbis confiscarea sumelor, deoarece executarea sumelor presupune dispoziția fermă a instanței în acest sens, substituirea acestor neajunsuri urmând a se realiza în prezentul recurs.

În alt plan, în cadrul acestui din urmă motiv de recurs al Parchetul, s-a reluat critica vizând restituirea greșită a unor bunuri către inculpatul D.D., însă, inclusiv instanța supremă constată că acest motiv este nefondat deoarece, pe de o parte, nu s-a stabilit că bunurile respective ar avea legătură cu activitatea infracțională desfășurată de către inculpatul D.D. (în acest sens este motociclul), iar pe de altă parte, nu s-a procedat în cauză de către organul de urmărire penală la o valorificare a acestor bunuri ridicate de la inculpat, pentru ca instanța de judecată să poată constata că valoarea acestora este mai mică decât suma ce a fost confiscată de la acest inculpat. Astfel, motivul ce se referă la greșita restituire a unor bunuri către inculpatul D.D., este nefondat.

În continuare, așadar, urmează a fi abordate criticile de ordin procedural, dar și substanțial, îmbrăcate sub forma unor cazuri de casare, formulate de către fiecare dintre inculpații recurenți.

Motivul de recurs comun al inculpaților în legătură cu infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Toți inculpații condamnați în primă instanță, soluție menținută și în apel, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, au criticat și au invocat faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni nici sub aspectul laturii obiective și nici sub aspectul laturii subiective.

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv conținutul convorbirilor telefonice, al transmiterilor de tip SMS, al conținutului rapoartelor de percheziție informatică, dar și cele al declarațiilor inculpaților, se constată însă că în mod legal și temeinic în cauză prima instanță a reținut că inculpații sunt vinovați de săvârșirea acestei infracțiuni. Din mijloacele de probă rezultă că acest grup infracțional organizat și-a desfășurat activitatea în perioada anului 2007, acest grup fiind constituit în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave prin intermediul sistemelor informatice.

În principal, acest grup infracțional a vizat utilizarea neautorizată de date de identificare ale unor carduri bancare, în scopul retragerii de numerar, sau introducerea fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor bancare pe site-ul W.U. unde au și efectuat tranzacții frauduloase. Săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 nu presupune ca toți membrii să se cunoască între ei, ci ceea ce contează sub aspectul laturii subiective este ca fiecare dintre inculpați să știe faptul că acționează în cadrul unui astfel de grup infracțional organizat.

Fiecare dintre inculpați avea un anumit rol în cadrul acestui grup, ce și-a desfășurat activitatea în trei zone: Brașov (D.D.), București (P.C.) și Constanța (C.C.M., M.A., I.Ș., U.S., R.C.T., R.B. și F.D.A.).

Liderii acestui grup au fost D.D., P.C., C.C.M. și M.A., fapt pentru care s-a și explicitat anterior, raportat la procesul de individualizare a sancțiunilor, că doar formula executării efective a închisorii aplicate este aptă să conducă la reeducarea lor.

Grupul infracțional organizat a fost constituit așa cum rezultă din mijloacele de probă de către D.D., C.C.M., M.A., P.C. Inculpații R.C.T., R.B.I., F.A. au sprijinit grupul infracțional organizat, iar inculpatul U.S. a aderat la acest grup infracțional.

Este nefondată susținerea inculpaților în sensul că nu era un grup cu o structură organizată și cu o activitate coordonată. Dacă analizăm conținutul convorbirilor telefonice constatăm frecvența cu care inculpații se sunau și își dădeau indicații cu privire la modul de a acționa pe plan infracțional. Astfel, când inculpatul D.D. primea sume de bani din S.U.A. îi contacta pe inculpații din Constanța, cu precădere pe inculpatul C., căruia îi trimitea o parte din sumele de bani primite. În cadrul convorbirilor telefonice inculpații comunică cu privire la modul de utilizare al datelor, de folosirea cardurilor falsificate. De asemenea, inculpatul C. comunica inculpaților M.A., R.C. și a celorlalți din Constanța, datele tranzacțiilor efectuate de acesta pe W.U. pentru ca aceștia să ridice sumele de bani de la ghișee, și totodată se purtau convorbiri despre locul unde să se întâlnească pentru ca inculpatul C. să își recupereze și el o sumă de bani din aceste tranzacții frauduloase.

Așa cum a stabilit și prima instanță, aspect reluat și în apel, inculpatul D. după constituirea grupului a fost cel care a menținut o strânsă legătură cu E.J. - cetățean american - care a desfășurat pe teritoriul S.U.A., activități de retrageri frauduloase de bani și de falsificare de carduri. Inculpatul D. a transmis cetățeanului american datele de identificare ale unor carduri pe care le primea de la inculpații C. și P., fiind așadar un intermediat între acești din urmă inculpați și cetățeanul american. Ceilalți inculpați din cadrul grupului au avut un rol de a sprijini acest grup prin faptul că au figurat în calitate de destinatari, fie a sumelor de bani trimise de E.J., fie a sumelor retrase fraudulos de C. prin intermediul W.U. Fotografiile ce sunt atașate în volumele de urmărire penală arată strânsele legături, chiar și de prietenie în ramura grupului din Constanța și cea din București reprezentată de inculpatul P.

Strânsa legătură dintre inculpați, coordonarea activității infracționale, rezultă din convorbirile telefonice, din rezultatele perchezițiilor informatice, din conținutul SMS-urilor.

Toate discuțiile telefonice purtate între inculpați au același obiect, respectiv săvârșirea de astfel de infracțiuni, de falsificare de carduri, de realizare de operațiuni frauduloase, de trimitere a datelor de identificare ale unei tranzacții.

În primul rând trebuie subliniate rezultatele activității de cercetare cu privire la cetățeanul american, al cărui număr de telefon a fost găsit, fie în telefon, fie în calculator, la toți inculpații inițiatori ai grupului infracțional. La acestea se adaugă adresa din 22 aprilie 2009 emisă de F.B.I., prin care s-a comunicat faptul că acest inculpat este cercetat pentru același .gen de infracțiuni ca și inculpații din această cauză, contrar celor susținute de către aceștia.

Potrivit percheziției informatice, inculpatul D. i-a trimis acestei persoane, în mod repetat pe internet, date de natura celor aflate pe banda magnetică a unor carduri. Astfel de date sunt enumerate în sentința apelată. Discuțiile telefonice din datele de 14, 15, 16 17, 18, august 2007, dintre inculpatul D. și E.J. au evidențiat faptul că inculpatul D.D. a ținut permanent legătura telefonic cu persoana de legătură din S.U.A., E.J., căruia i-a transmis prin intermediul e-mail-ului date referitoare la carduri bancare, l-a consiliat în vederea fraudării conturilor de card, iar E.J. a retras de la ATM-uri din S.U.A. numerar, pe care în parte i-a trimis inculpatului D.D.

Potrivit percheziției informatice, în mai multe dintre cartelele SIM ridicate de la inculpatul D., s-au găsit numerele de telefon ale inculpaților P., C. și cele ale lui E.J. De menționat este faptul că inculpații dețineau mai multe cartele SIM, însă în toate aveau numerele celorlalți coinculpați.

Faptul că inculpatul nu a obținut singur datele bancare pe care le-a trimis lui E.J., ci a fost ajutat de inculpații C., M., P., I., rezultă din convorbirile telefonice din 18, 21, 23, 25, purtate de inculpatul D. cu C. De asemenea, convorbirile din datele de 15, 19, 20 august dintre cei doi dovedesc această infracțiune. Mai mult, toate aceste convorbiri sunt purtate pe marginea efectuării de operațiuni și retrageri frauduloase de bani. Mai mult, din modul de derulare al convorbirilor, mai rezultă faptul că inculpatul C. menținea legătura atât cu inculpatul D., dar și cu ceilalți inculpați, membri ai grupului din Constanța. În acest sens sunt convorbirile purtate de acesta în data de 12, 21 septembrie 2007, purtate cu inculpatul I., sau cele purtate cu inculpatul R. din 28 august 2007 toate pe tema retragerilor de bani. Aceste din urmă convorbiri ale lui C. se intercalează cu altele purtate cu inculpatul M. la aceeași dată ceea ce dovedește modul coordonat și organizat de a acționa al inculpaților.

În data de 18 septembrie 2009 inculpatul C. trimite date ale tranzacțiilor ce urmau să fie efectuate, către inculpatul F., imediat F. la orele 15:19 este apelat de către M. pentru a-i cere explicații despre mesajul trimis de către C. Este mai mult decât evidentă comiterea de către toți inculpații a infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Inculpatul M., imediat după ce accesa în mod fraudulos site-ul W.U. trimitea datele tranzacției către inculpații R., R. și C.

Dovada săvârșirii acestei infracțiuni de către toți inculpații mai rezultă și din înscrisurile comunicate de către W.U., din care rezultă că aceștia erau beneficiarii sumelor de bani, trimise din S.U.A., de E.J., din declarații de martori sau cele ale inculpatei P.

La rândul său inculpatul M. poartă o corespondență intensă cu inculpații R. și R., amintim aici, pe cea din 20 septembrie 2007. În data de 06 octombrie 2007, inculpatul M. a expediat către inculpatul D. date ale unor tranzacții pe care acesta din urmă le-a expediat mai departe către E.J.

Convorbirile purtate de către inculpatul P. cu inculpatul D., sau SMS-urile trimise de către acesta sunt o altă dovadă a săvârșirii infracțiuni prev. de art. 7. De remarcat este faptul că în data de 10 octombrie 2007, inculpatul D. discută cu P. pe tema retragerilor frauduloase de sume de bani, iar D., ține, în același timp legătura cu E.J., în S.U.A. Inculpatul U. a trimis la data de 06 octombrie 2007, către inculpatul D., date ale unei tranzacții, iar acesta mai departe către E.J., rezultă din conținutul convorbirilor al mesajelor SMS, corespondența W.U. Mai mult, inculpatul U. a procedat și la ridicarea unor sume de bani.

Perchezițiile informatice și cele domiciliare, conținutul convorbirilor dovedesc și rolul inculpatului I. în cadrul grupului infracțional. Și la acest inculpat au fost identificate numărul de telefon al cetățeanului american, dar și mesaje primite de la acesta în legătură cu datele unor trimiteri de bani, în acest sens, amintim pe cel primit la data de 08 octombrie 2007, orele 19:07.

Exemplele de mesaje SMS, de convorbiri purtate, de date descoperite în mediile de stocare sunt mult mai numeroase decât cele la care am făcut referire mai sus și dovedesc faptul că toți inculpații au săvârșit infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în modalitatea reținută de către prima instanță, ca element material.

Pentru toate aceste considerente, se constată nefondat motivul de recurs al inculpaților, care au solicitat achitarea.

Sub aspect probator, Curtea de Apel a constatat legalitatea mijloacelor de probă întrebuințate în cauză, urmând a fi astfel avute în vedere la analiza pe substanță a recursurilor declarate.

Prealabil este de menționat caracterul nefondat al motivului de recurs al unor inculpați, prin care au arătat că instanțele nu au realizat o cercetare judecătorească temeinică, deoarece nu a procedat la administrarea probelor solicitate, făcându-se referire inclusiv la efectuarea unei expertize informatice.

Analizând actele și lucrările dosarului, se constată însă că prima instanță a procedat la administrarea probelor necesare și utile soluționării cauzei, în acest sens procedând la audierea inculpaților, declarațiile acestora, fiind atașate la dosarul primei instanțe, la ascultarea unui număr de 14 martori.

Prima instanță a procedat și la administrarea probei cu înscrisuri, atașate la dosarul cauzei, atât pe latură civilă, dar și pe latură penală.

În faza de judecată a apelului au fost administrate probe, doar în apărarea inculpaților, respectiv declarații de martori, înscrisuri, iar la solicitarea inculpaților C.C.M., D.D. și M.A., în cauză a fost efectuată o expertiză criminalistică a înregistrărilor telefonice.

La termenul de judecată din data de 21 iunie 2011 a fost audiat martorul S.L. propus în apărare, de către inculpatul D.D.

La același termen a fost audiat martorul D.V., propus în apărare de către inculpatul D., acest martor arătând că inculpatul se ocupă de îngrijirea părinților săi, muncește foarte mult, cunoaște că a mai fost condamnat anterior într-un alt dosar penal.

La același termen de judecată au fost propuse și admise în circumstanțiere pentru inculpatul R.C.T., înscrisuri din care rezultă faptul că acesta este student și desfășoară activități în cadrul unei societăți comerciale.

La aceeași dată au fost depuse în circumstanțiere de către inculpatul R.B.I. înscrisuri din care rezultă că a absolvit liceul, că are competență profesională de tehnician, deține permis de conducere. Acest inculpat a mai depus în circumstanțiere un set de înscrisuri din care rezultă că deține carnet de marinar, are pregătire de bază pentru siguranță maritimă și că este angajat în muncă.

Inculpatul M.A. a depus o adeverință din care rezultă că urmează cursurile învățământului seral.

Inculpatul M.A. a depus la dosarul cauzei certificate de competență profesională și lingvistică care atestă faptul că acesta a urmat cursul de pregătire, chiar pe parcursul derulării procesului penal.

Inculpatul M. a mai depus un contract individual de muncă și o adeverință din care rezultă că este angajat.

Inculpatul I.Ș. a depus un contract individual de muncă, care atestă că acesta este mecanic auto.

Inculpatul U.S. a depus înscrisuri în circumstanțiere, din care rezultă că este susținut financiar de către părinții săi, că este angajat al unei societăți, dar și faptul că la locul de muncă a avut un comportament corespunzător. Mai rezultă din actele depuse de către acest inculpat că pe parcursul anului 2011 a urmat anumite cursuri de pregătire și dobândire a unei calificări profesionale. Din înscrisurile depuse mai rezultă că părinții săi dețin bunuri imobile, dar și faptul că inculpatul este caracterizat de vecinii săi ca fiind o persoană socială, responsabilă și corectă. Inculpatul U.S. a urmat cursurile Universității din Constanța dobândind calificarea de inginer agricol.

Inculpatul I.T.M. a depus înscrisuri în circumstanțiere din care rezultă că este angajat al unei societăți comerciale.

Inculpatul P.C. a depus înscrisuri ce emană de la unități bancare.

De altfel, aceste înscrisuri tocmai că au fost avute în vedere, în recurs, în procesul de individualizare a sancțiunilor aplicate inculpaților, precum și a formulei de executare a acestora.

La solicitarea instanței de apel s-au depus, de către procuror, un raport de percheziție informatică care îl privea pe inculpatul U.S.

S-a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză criminalistică din data de 15 mai 2012, întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Brașov. Această expertiză a avut două obiective: 1. dacă vocile atribuite inculpaților D.D., U.S. și C.C.M., din înregistrările supuse expertizării, aparțin acestora; 2. dacă înregistrările telefonice și ambientale prezintă ștersături, intercalări sau adăugiri.

În scopul efectuării acestei expertize au fost puse la dispoziția experților suporții optici care erau atașați dosarului cauzei și pe care erau înregistrate convorbirile telefonice purtate de către inculpați.

În scopul efectuării expertizei au fost prelevate probe de voce de la inculpații care au solicitat efectuarea acestei expertize.

Inculpații au fost cei care au identificat și solicitat expertului, care anume convorbiri telefonice să fie supuse expertizării. Utilizând metodele recunoscute de standardele internaționale, în materia efectuării unor astfel de expertize, experții au concluzionat următoarele:

- este o probabilitate foarte ridicată ca vocea atribuită inculpatului C.C.M. din convorbirea telefonică să aparțină acestuia;

- este o probabilitate ridicată ca vocea atribuită aceluiași inculpat din înregistrarea telefonică transcrisă la dosar urmărire penală, să aparțină acestuia;

- este probabil ca vocea atribuită inculpatului C. din înregistrarea transcrisă la dosar urmărire penală, să aparțină acestuia;

- expertul a arătat că pentru înregistrările transcrise la dosar urmărire penală nu se poate stabili dacă vocea aparține inculpatului C. Expertul a mai arătat faptul că pentru înregistrarea transcrisă nu s-a putut identifica cui aparține vocea.

- pentru vocea atribuită inculpatului U.S. din înregistrarea telefonică transcrisă nu s-a putut efectua identificarea vocii inculpatului;

- este o probabilitate ridicată ca vocea atribuită inculpatului D.D. din înregistrarea telefonică transcrisă să aparțină acestuia. Expertul nu a putut stabili pentru motivele arătate în considerentele expertizei dacă vocea atribuită inculpatului D. din înregistrarea transcrisă aparține acestuia.

Pentru alte două înregistrări expertul nu a putut să procedeze la identificarea celui care a purtat aceste convorbiri telefonice.

La solicitarea inculpaților C.C.M. și U.S., au fost încuviințate lămuriri suplimentare de la expertul care a efectuat expertiza mai sus arătată, lămuririle fiind depuse. În cuprinsul acestora, expertul a arătat motivele pentru care în expertiză nu s-a putut efectua identificarea vocii atribuită inculpatului U.S. În acest sens, expertul a arătat că motivul pentru care nu s-a putut proceda la identificare a fost determinat de calitatea prea scăzută a semnalului din cadrul înregistrărilor telefonice.

Expertul în cuprinsul acestor lămuriri a învederat și metodele utilizate la efectuarea acestei expertize.

În cuprinsul acestor lămuriri expertul a arătat motivul pentru care a concluzionat, în cuprinsul expertizei că pentru anumite înregistrări nu se poate stabili dacă vocea atribuită inculpatului C. aparține acestuia. S-a arătat că pentru a se pronunța asupra unui astfel de obiectiv expertul are anumiți parametri pe care îi verifică și care au fost explicați în partea expozitivă a expertizei. În raportul de expertiză expertul a descris pe larg care sunt criteriile în funcție de care formulează concluzii în cadrul unor astfel de expertize: eșantioanele de voce, raportul între semnal și zgomotul în care s-a produs înregistrarea, durata minimă a semnalului vocal, probele de comparație să fie prelevate cu aceleași echipamente tehnice pe cât posibil, probele de voce să fie prelevate cât mai aproape de date când s-au făcut înregistrările telefonice.

Cu privire la expertiza informatică, intens criticată și în recurs, probă ce a fost solicitată de inculpați și în fața primei instanțe, Curtea de Apel este cea care s-a pronunțat și a motivat adecvat prin încheiere, arătând că o astfel de probă este inutilă soluționării cauzei.

În privința inculpatului D.D., ca și a celorlalți inculpați, în privința infracțiunilor informatice, pe lângă alte probe, prima instanță a făcut trimiteri la conținutul raportului de percheziție informatică ce se regăsește în dosar urmărire penală.

Așadar toate mijloace de probă au fost administrate în condiții de legalitate, ele vor fi avute în vedere în procesul de administrare a probelor, deoarece este cunoscut faptul că probele nu au o valoare dinainte stabilită, ci ele sunt apreciate de către instanța de judecată și reținute în procesul de stabilire al vinovăției, doar dacă sunt legale și se coroborează cu alte mijloace de probă.

Instanțele ierarhic inferioare au analizat, coroborat, toate mijloacele de probă, fiind nefondate susținerile inculpaților în sensul că nu s-a efectuat o cercetare judecătorească completă, că se impune o rejudecare a pricinii în care să se efectueze o expertiză sau să se audieze niște martori, a căror depoziții oricum nu pot configura o altă stare de fapt decât cea deplin conturată în speță.

In concreto

Recursul declarat de către inculpatul D.D. a fost constatat ca fiind tardiv inițiat.

Analiza recursului declarat de către inculpatul C.C.M.

În fapt, activitatea infracțională desfășurată de către inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 3652002, așa cum corect a stabilit și prima instanță și constă în următoarele: în perioada mai - noiembrie 2007, a transmis, în mod repetat, fără drept, pe Internet, prin e-mail sau mesaje instant, către D.D., date de identificare de natura celor care permit utilizarea unor instrumente de plată electronică (carduri bancare enumerate exemplificativ în rechizitoriu), pe care acesta din urmă le-a transmis în aceeași modalitate în S.U.A. lui E.L.J., în vederea efectuării de operațiuni financiare frauduloase.

În principal, inculpatul a invocat faptul că nu a transmis astfel de date către inculpatul D., iar dacă se acceptă teza că le-a trimis nu s-a dovedit faptul că aceste date erau apte pentru efectuarea unor operațiuni financiare.

Din analiza coroborată a mijloacelor de probă, rezultă îndeplinirea tuturor condițiilor art. 27 alin. (3), respectiv că inculpatul C. a transmis date inculpatului D., date în vederea efectuării de operațiuni financiare frauduloase și implicit, transmiterea acestor date era neautorizată, pentru că a avut acordul titularilor de carduri pentru o astfel de transmitere. Este evident că nici un titular de card nu își dă acordul ca datele sale să fie folosite discreționar de către alte persoane.

Mijloacele de probă trebuie privite în ansamblul lor, pentru că acest context dovedesc, coroborate, întrunirea tuturor condițiilor legale pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (3) pe care inculpatul a săvârșit-o.

În primul rând, trebuie să pornim de la declarația inculpatului D., dată, în fața primei instanțe, în care acesta a recunoscut că a primit date de la inculpatul C., pe care le-a transmis mai departe, în S.U.A., însă nu a apreciat că face ceva ilegal, ci el știa că inculpații C. și P. urmau să obțină anumite sume de bani, din practicarea jocurilor de noroc. Inculpatul D. nu a adus niciun argument convingător de ce aceste date nu au fost trimise direct de către inculpatul C., lui E.J.

La acestea se adaugă înscrisurile comunicate primei instanțe și din care rezultă faptul că cetățeanul american era cercetat pentru același gen de infracțiuni, ca și inculpații din prezenta cauză.

Materialul probator este completat de rezultatele perchezițiilor informatice, consemnate de către organele de urmărire penală. Potrivit procesului-verbal, cu ocazia acestei percheziții s-au descoperit: un fișier de tip multimedia conținând o imagine video; un număr de 47 fișiere de tip imagine conținând diverse fotografii cu persoane, un număr de 321 fișiere, reprezentând corespondență electronică, pagini html, unele dintre ele „mycarduri” ce conțin date relevante despre carduri bancare; un fișier conținând 97 de numere de telefon; 65 fișiere profile de aplicații tip „Messenger”.

La acestea se adaugă conținutul convorbirilor telefonice, acestea fiind numeroase, urmând a prezenta câteva dintre ele:

- D. trimite către C.C.M. următorul mesaj: „am pe M.G. 2.000 deja. mâine îi vei avea” (proces-verbal din 12 noiembrie 2007 de redare a mesajului din 19 august 2007, orele 22:32).

- D. trimite mesaj către C.C.M. la data de 20 august 2007, orele 16:12: „mâine voi lua W.U.” (proces-verbal din data de 12 noiembrie 2007).

- D.D. trimite inculpatului C.C.M. următorul mesaj: „au plecat banii, 48 mii” (proces-verbal de redare a convorbirii din data de 21 august 2007, orele 11:47).

- D.D.: „6, că nu mi-au mai rămas. Se poate merge după ei. Pe numele meu D.D.”.

- C.C.M.: „OK, nu-i bai.” (proces-verbal din data de 12 noiembrie 2007 de redare a convorbirii din data de 30 august 2007, 18:59.

La data de 05 septembrie 2007, orele 13:32, inculpatul D.D. i-a comunicat inculpatului C.C.M. că îi trimite 35 de milioane (procesul-verbal din 12 noiembrie 2007). Consecutiv acestei convorbiri, C.C.M. a apelat postul de telefonie mobilă ce aparține inculpatului I.Ș., căruia i-a comunicat că are de ridicat 35 de milioane ROL la același nume „când vrei tu că i-a pus 35 mii. același număr” (procesul-verbal din 12 noiembrie 2007 de redare a convorbirii din 05 septembrie 2007, orele 13:35). La data de 12 septembrie 2007, ora 14:48, I.Ș. l-a sunat pe C.C.M. pe care îl întreabă de unde a primit banii: C.C.M.: „din California. Da ți-am scris”, l.Ș.: „de la american sau de la japonez”. C.C.M.: „De la americanu ala. I-am zis ca să pună pe același nume”. La data de 08 octombrie 2007, orele 19:03, inculpatul C.C.M. este apelat de inculpatul D.D. și are loc următoarea conversație: D.: „am pus 46 mii.”. La ora 19:06:09, D.D. i-a trimis inculpatului C.C.M. următorul mesaj: „P.C. OP 11.460 lei”.

Din conținutul convorbirilor rezultă faptul că inculpatul C. îl cunoaște pe numitul E.J., cunoaște cu ce se ocupă acesta din urmă, și totodată fac vorbire despre calitatea datelor transmise, inculpatul C. precizând, așa cum vom arăta că aceste date au fost bune.

D.D.: „..am vorbit cu acesta la telefon, și se poartă cam ciudat... de o săptămână tot fonduri.. deci chiar nu cred. eu dau explicații... și stau și nu dorm. ș-astept și pun tot ce scrie acolo clar ceri 500, ceri 100, ceri 300...și-mi vine cu 20..!”

C.C.M.: „măi, ele au fost bune..simți că te minte?.. da asta nu înseamnă să ne oprim, că eu nu vreau să opresc nimic.”

D.: „nu poți să le dai la cineva să le probeze astăzi?”

C.C.M.: „alea le-am dat deja să le probeze!”

Totodată, din cuprinsul acestor convorbiri mai rezultă că inculpatul D. transmitea mai departe datele primite, de la inculpatul C.

D.D.: „pachetele vin la mine numai să le aranjez, că nu poate să facă copy-paste”

C.C.M.: „eu atâta vreme cât primesc ce am de primit, nu mă deranjează. încearcă să găsești o soluție să-ți trimită cât că asta e! altceva mă deranjează, să stai 10 zile și tot nimic, de la mine a plecat bine.. și s-a dus la acela și a băgat mâna...” (proces-verbal din 12 noiembrie 2007 de redare a convorbirii din 25 august 2007, ora 17:42).

Faptul că inculpatul C. era cel care a transmis datele și că se interesa dacă aceste date sunt bune mai rezultă și din următoarea convorbire:

La data de 28 august 2007, ora 19:22, inculpatul C.C.M. a fost contactat de R.C.T.

R.C.T.: „ăsta m-a sunat dinăuntru (se referă la un ghișeu W.U. și la R.B., aflat la interior) și a zis că nu-i bun MTCN-ul”.

C.C.M.: „acum zice please verify information and resubmit J.L.,.. acum nu mai e bun.”

R.C.T.: „a sărit?”

C.C.M..: „Da”

R.C.T.: „trebuia să fie ars mai devreme. La următorul intri pe Net?”

C.C.M.: „Da” (proces-verbal de redare a convorbirii din 28 august 2007, orele 19:22).

R.C.T.: „eu sunt aicea lângă el, tu chinuiește-te să faci și tu cât mai repede, și să mă suni să-mi dai alea, să le ard direct.”

C.C.M.: „hai să-ncercăm” (proces-verbal din data de 12 noiembrie 2007 de redare a convorbirii din 28 august 2007, orele 19:25:53).

La toate aceste se adaugă și celelalte convorbiri reținute de către prima instanță, cu excepția celor pentru care, în cuprinsul expertizei criminalistice a vocii, nu s-a putut stabili faptul că vocea ar aparține acestui inculpat. De asemenea, sunt avute în vedere și convorbirile enumerate la analiza apelului inculpatului D., purtate de către acesta din urmă, cu inculpatul C.

Aceste convorbiri se coroborează cu alte mijloace de probă, urmează să fie avute în vedere de către instanță, în ansamblul materialului probator care stă la baza condamnării acestui inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002.

Celelalte convorbiri, pentru care nu s-a putut stabili că vocea ar aparține inculpatului C. nu vor fi avute în vedere, însă acest aspect nu poate influența soluția de condamnare pronunțată de către prima instanță, pentru că nu sunt relevante în cauză.

Este neîntemeiată susținerea acestui inculpat, în sensul că nu se poate reține săvârșirea acestei infracțiuni, deoarece persoanele păgubite din S.U.A., nu au fost audiate, și nu s-a putut stabili astfel dacă și-au manifestat sau nu consimțământul la trimiterea acestor date. În acest sens, în apel s-a constatat imposibilitatea audierii acestor persoane, care au fost identificate, ca urmare a datelor de card ce au fost utilizate de către inculpați. Unitățile bancare au arătat că datele enumerate în tabelul din considerentele sentinței apelate aparțin într-adevăr unor persoane. Este evident că nu poate exista consimțământul titularilor de card pentru utilizarea unor astfel de date personale.

Pentru toate aceste considerente, sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, pentru a condamna inculpatul C.C.M. pentru săvârșirea aceste infracțiuni.

Alt motiv de recurs al acestui inculpat vizează netemeinicia soluției de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de către art. 26 C. pen. raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

În fapt, această infracțiune săvârșită de către inculpat constă în următoarele: în perioada mai - noiembrie 2007, a cooperat cu vinovăție la retragerea frauduloasă în mod repetat de către E.L.J. de la ATM-uri amplasate în S.U.A., cu ajutorul unor carduri contrafăcute, a unor sume de bani din conturile bancare ale altor persoane, primind de la D.D. sau interpuși ai acestuia (P.C.I., I.A.M.), prin intermediul lui I.Ș. sau O.G., un procent din sumele retrase.

Este nefondată susținerea acestui inculpat în sensul că în cauză nu s-a dovedit faptul că cetățeanul american a falsificat astfel de carduri sau dacă le-a produs, nu s-a dovedit că le-ar fi utilizat, deoarece, din coroborarea mijloacelor de probă, rezultă acest aspect al activității derulate de către E.J., în S.U.A. (convorbiri telefonice, percheziții informatice, reconstituirea datelor descoperite în mediile de stocare de la inculpatul D., declarații de martori, înscrisurile aflate la dosar urmărire penală, din care rezultă că E.J. era persoana care a trimis cele mai multe sume de bani din S.U.A., inculpaților din cauză, direct sau indirect). Din aceleași mijloace de probă mai rezultă și faptul că E.J. s-a folosit de datele transmise de inculpatul D. și pe care acesta le avea de la inculpatul C., așa cum am arătat anterior, la analiza infracțiunii prevăzută de art. 27 alin. (3), fiind astfel nefondată, susținerea acestui inculpat că nu s-a dovedit ce date a utilizat E.J. pentru a contraface carduri. Discuțiile telefonice dintre inculpatul D. și E. (algoritm bun, algoritm prost, card anulat etc) evidențiază fără niciun dubiu că cetățeanul american se ocupa cu falsificarea unor astfel de carduri, se folosea de datele primite din România și trimise de inculpați.

Inculpatul C. a mai susținut că și în ipoteza în care s-au efectuat retrageri de bani nu s-a dovedit că ar fi existat consimțământul titularilor. Acest fapt, al lipsei consimțământului titularilor de card, este așa cum am mai arătat evident.

Înscrisurile comunicate de către Ambasada S.U.A., cele comunicate de către W.U., care atestă pentru ce era cercetat E.J., că acesta a trimis sumele de bani, direct sau indirect, inculpaților din prezenta cauză, infirmă apărarea inculpatului C., în sensul că nu s-a probat activitatea ilegală consumată a lui E.J.

Ajutorul pe care inculpatul C. l-a dat cetățeanului american E.J., constă, așa cum am mai arătat, în aceea că i-a transmis acestuia, prin intermediul inculpatului D., date de identificare a unor carduri.

Având în vedere toate mijloacele de probă, la analiza infracțiunii prevăzută de art. 27 alin. (3), dar și cele expuse la analiza acestei din urmă infracțiuni, ambele din Legea nr. 365/2002, se constată că sunt îndeplinite toate cerințele art. 26 C. pen. raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, pentru a se putea angaja răspunderea penală a acestuia.

Alt motiv de recurs al inculpatului C., pe fondul cauzei, vizează greșita condamnare a sa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, nici sub aspectul laturii subiective, nici obiective.

Potrivit art. 48 constituie această infracțiune, fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice.

În fapt, activitatea infracțională desfășurată de către acest inculpat constă în următoarele: în perioada mai - noiembrie 2007, în vederea amăgirii unor cetățeni străini, titulari ai unor conturi bancare, a introdus în mod repetat, fără drept, date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (email-uri sau mesaje instant) expediate nesolicitat, provenind aparent de la entități bancare sau sisteme de plăți on-line reale, prin care a solicitat sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web în scopul obținerii de la aceștia a datelor informatice relevante cu privire la acele conturi (phishing), de natură a permite efectuarea de tranzacții în absența fizică a cardurilor.

Săvârșirea acestei infracțiuni este dovedită de procesul-verbal. Potrivit acestui proces-verbal, în urma analizei fișierelor descoperite la inculpatul C., pe mediile de stocare s-a identificat un mesaj electronic primit prin poșta electronică. Potrivit aceluiași proces-verbal, în subiectul acestui mesaj apare un număr de card urmat de o serie de cifre, un număr format de o serie din patru cifre de formatul codului PIN,

Trebuie menționat faptul că adresa expeditorului este concepută astfel încât să creeze aparența că ar aparține administratorilor site-ului P.P.

Potrivit aceluiași proces-verbal, în continuare, s-a procedat la vizualizarea codului sursă a acestui mesaj, constatându-se că acesta conține instrucțiunile necesare afișării programelor de navigare, a informațiilor conținute de un mesaj electronic.

În urma căutării în conținutul acestui cod, după elementele specifice datelor de carduri bancare, s-au identificat datele cetățeanului J.M., împreună cu cele ale cardului bancar.

Inculpatul C. nu a adus nicio explicație cu privire la aceste date ale unui cetățean american și ale datelor de card ale acestuia.

O astfel de activitate este cunoscută sub denumirea de psihing, și ea constă într-un răspuns, care aparent ar proveni din partea P.P. care solicita datele de identificare ale clientului, precum și datele cardului bancar (această operațiune rezultă și din înscrisul printat, din calculatorul inculpatului).

Modalitatea în care a acționat inculpatul și dovedirea săvârșirii de către acesta a infracțiunii prevăzute de art. 48 mai rezultă și din înscrisurile de la dosar urmărire penală.

Obținând aceste informații, care permit utilizarea unor instrumente de plată electronică în absența acestora, inculpatul C.C.M. le-a transmis în mod repetat, în perioada mai - noiembrie 2007, fără drept, pe Internet, prin e-mail sau mesaje instant.

Materialul probator este completat de convorbirile telefonice și mesajele de tip SMS, prin care inculpatul C.C.M., după ce intra în posesia datelor relevante ale conturilor bancare prin phsihing, accesa site-ul W.U. și folosind diferite adrese de IP, pentru a ascunde locul de unde se efectua tranzacția, ordona transferul unei sume de bani din contul celui ale cărui date le obținuse în prealabil prin W.U. pe numele unora dintre coinculpați (F.D.A.) cărora le trimitea prin SMS, datele tranzacției, inclusiv MTCN-ul (acesta fiind un cod de siguranță).

Concluzionând se constată că infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 a fost pe deplin dovedită prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă, fiind nefondate apărările formulate de către acest inculpat, în legătură cu această infracțiune.

Un alt motiv de recurs al inculpatului C., pe fondul cauzei, vizează solicitarea de achitare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003. În susținerea acestui motiv inculpatul a arătat faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni nici sub aspectul laturii subiective, nici sub aspectul laturii obiective.

În fapt, inculpatul este vinovat că în perioada septembrie - noiembrie 2007 a păgubit în mod repetat sau încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (J.H., J.C., C.L., J.W., K.B., R.H., E.W., F.D.W., K.O., B.M., J.M., J.L., C.W., W.J., J.M.), titulari ai unor conturi bancare, accesând site-ul W.U. și efectuând transferuri de bani prin W.U. către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora, cauzând un prejudiciu sau a primit de la M.A. ori de la alte persoane și a transmis mai departe lui D.D. datele de referință ale unor astfel de tranzacții frauduloase dispuse de aceștia pe Internet în numele și pe seama, dar fără știința altor cetățeni americani, titulari de conturi bancare (M.H., B.S., J.W., J.F., P.M., C.B., B.P., K.M., C.W.), în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor.

Mijloacele de probă ce au fost administrate pe parcursul procesului penal cu privire la acest inculpat, respectiv convorbiri telefonice, percheziții informatice, declarații de inculpați, dovedesc fără niciun dubiu faptul că acest inculpat a săvârșit această infracțiune.

Inculpatul C. comunica inculpaților F.D.A. și M.A. datele despre tranzacții pe care inculpatul C. le efectua ilegal pe site-ul W.U. Inculpatul C. a transmis celorlalți doi inculpați mesaje de tip SMS, cu privire la tranzacții, pentru ca acești din urmă doi inculpați să se poată prezenta la ghișeele W.U. pentru a ridica respectivele sume de bani. Mijloacele de probă precum convorbiri telefonice, mesaje de tip SMS trimise de către acest inculpat, sau perchezițiile informatice efectuate asupra mediilor de stocare a datelor informatice aparținând acestui inculpat, dovedesc aceste operațiuni frauduloase efectuate de către inculpatul C. în scopul de a obține un beneficiu material.

Din conținutul convorbirilor telefonice și a mesajelor de tip SMS prezentate rezultă fără niciun dubiu că o parte din sumele de bani ridicate de către inculpații F., R., M. erau predate inculpatului C.

Aceste mijloace de probă dovedesc întrunirea condiției prevăzute de lege în sensul că inculpatul C. a săvârșit această infracțiune pentru a obține un beneficiu material, atât pentru sine, cât și pentru ceilalți inculpați.

Alte mijloace de probă care atestă faptul că inculpatul C. era beneficiar al sumelor de bani trimise din S.U.A. de E.J. sunt declarațiile inculpaților D., P. și cele ale martorei I., aceștia relatând faptul că după ce primeau sumele de bani, o parte dintre ele erau trimise ulterior inculpatului C. Declarațiile acestea au fost analizate pe larg mai sus în cadrul apelului inculpatului D.

Este nefondată susținerea inculpatului C. în apărare în sensul că adresa IP atribuită inculpatului C. este în realitate localizată în Federația Rusă, deoarece pe calea fraudelor informatice se poate accesa dintr-o anumită locație o adresă IP indiferent de locația acesteia.

Este nefondată susținerea inculpatului cu privire la această infracțiune în sensul că nu s-a făcut dovada că sumele de bani trimise din S.U.A. ar avea o natură frauduloasă. Toate mijloacele de probă ce le-am prezentat anterior au arătat că retragerile de sume de bani, atât cele făcute de către cetățeanul american E.J., cât și cele realizate în mod direct de către inculpatul C. prin accesarea site-ului W.U., au avut un caracter fraudulos.

Nu are relevanță asupra angajării răspunderii penale pentru această infracțiune, faptul că persoanele păgubite, de pe ale căror carduri au fost sustrase sume de bani, nu s-au constituit părți civile în cauză, atâta vreme cât s-a dovedit fără dubiu că s-au retras sume de bani din conturile acestora.

Prima instanță a descris în mod amănunțit coroborând interceptările telefonice, modul cum s-au derulat tranzacțiile frauduloase prin W.U., de către inculpatul C. Este vorba de 6 astfel de tranzacții frauduloase descrise pe larg în sentință.

Convorbirile telefonice, mesajele de tip SMS, datele la care s-au prezentat inculpații F., R. și M. să ridice sumele de bani, așa cum rezultă din înscrisurile comunicate de W.U., sau celelalte instituții din care s-au făcut transferurile, dovedesc fără niciun dubiu că inculpatul C. a săvârșit și această infracțiune.

Pentru toate aceste considerente, se constată că sunt îndeplinite toate cerințele legale și este dovedită săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Motivul de recurs formulat în subsidiar de către inculpatul C.C.M., referitor la individualizarea pedepselor, solicitând reducerea acestora a fost singurul considerat fondat, după cum s-a detaliat.

Analiza recursului declarat de către inculpatul F.D.A.

Inculpatul F.D.A. a solicitat achitarea pentru infracțiunile reținute în sarcina sa și pentru care a fost condamnat de către instanța de fond.

Și pentru acest inculpat, prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și încadrarea juridică a celor două infracțiuni săvârșite.

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, pentru care a fost condamnat de către instanța de fond, sunt îndeplinite toate cerințele legale pentru a fi angajată răspunderea penală a acestui inculpat.

Inculpatul a fost condamnat de către instanța de fond, în mod legal și temeinic și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Inculpatul a arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, deoarece lipsește intenția ca formă a vinovăției prevăzută de lege pentru această infracțiune, arătând că ridicarea sumelor de bani, pe care a efectuat-o, în perioada de 6 zile, respectiv 13 septembrie 2007 - 19 septembrie 2007, la solicitarea inculpatului M.A., care își pierduse buletinul și cu care era prieten. Potrivit declarațiilor date de acest inculpat, a cunoscut că banii sunt de pe jocurile de la calculator.

În fapt activitatea infracțională, prevăzută de art. 49 în forma complicității, a constat în următoarele - în luna septembrie 2007, inculpatul F.D.A. a acceptat să primească, în mod repetat, pe numele său, prin W.U., diferite sume de bani, în total 2.165 dolari S.U.A., obținute fraudulos prin dispunerea ilicită de transferuri de bani pe site-ul W.U., de către C.C.M. și M.A., în numele și pe seama, cetățenilor americani C.B., Y.F., J.R., J.C., J.H., J.C., C.L., J.W., K.B., sume pe care le-a retras la datele de 13, 17, 18 și 19 septembrie 2007 de la operatori W.U. din Constanța și apoi le-a predat mai departe inculpaților M. și C.

În urma analizei întregului material probator, administrat în cauză, se constată că este dovedit, fără niciun dubiu, faptul că acest inculpat a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În acest sens sunt avute în vedere următoarele - declarațiile date de către inculpatul F.D.A., prin care a recunoscut ridicarea sumelor de bani trimise pe numele său, dar pe care le-a predat ulterior inculpatului M., înscrisurile și corespondența depusă la dosarul cauzei de către W.U., din care rezultă, că inculpatul F. a fost destinatarul unor sume de bani trimise din S.U.A., dar și conținutul convorbirilor telefonice purtate de către acest inculpat cu inculpații M.A. și C.

Convorbirile telefonice purtate de către cei trei inculpați infirmă apărarea formulată de către acest inculpat în sensul că nu a cunoscut proveniența ilicită a sumelor de bani pe care le-a ridicat și le-a predat celorlalți doi inculpați.

Astfel, la data de 18 septembrie 2007, la orele 15:19, inculpatul M. l-a apelat pe inculpatul F.D.A., pentru a-i cere explicații în legătură cu mesajul trimis de C.C.M.; F.D.A. i-a comunicat că a fost la mai multe bănci, dar nu a reușit să ridice banii. Inculpatul M. i-a solicitat inculpatului F. să persevereze (proces-verbal de redare a convorbirilor din 18 septembrie 2007, orele 15:18).

La aceeași dată, orele 15:42, inculpatul F.D.A. a fost sunat, din nou, de inculpatul M., care l-a întrebat dacă a luat banii (proces-verbal de redare a convorbirii din 18 septembrie 2007, orele 15:42).

La data de 19 septembrie 2007, ora 10:13, inculpatul C.C.M. l-a contactat pe inculpatul M.A., care-i comunică: „vezi că ți l-a luat acela. în 20 de min. să-i dai altul”.

La data de 19 septembrie 2007, ora 12:15, persoana ce a folosit numărul de telefon ZZZZ, respectiv inculpatul F.D.A., îl apelează pe inculpatul M.A. spunându-i: „când m-ai sunat o ardea pe a treia”. M.A.: „ai ars-o și p-a treia?” F.D.A.: „da.” M.A.: „deci câți bani ai la tine?” F.D.A.: „am vreo 12, 13, 14. mi-am oprit partea mea și restul vreo 14.” M.A.: „deci îți păstrezi 1 milion la aia de 250, 1 milion la aia de 250, 500.000 la aia de 200; deci ai 2 milioane partea ta.” F.D.A.: „că astea la B. Post mi-a dat mai puțin, ăștia au curs B.N.R. la Poștă” (proces-verbal de redare a convorbirii din data de 19 septembrie 2007, orele 12:15).

La data de 19 septembrie 2007, ora 12:16, inculpatul C.C.M. este contactat de inculpatul M.A., acesta din urmă i se adresează: „ți le-a luat pe toate, ca să știi. o să vină pe la mine să mi-i dea”.

La data de data de 19 septembrie 2007, ora 12:05, inculpatul C.C.M. este contactat de inculpatul M.A.: „hai ieși la colț”. C.C.M.: „stai că acum le dădeam 250.” M.A.: „îi mai dădeai un MT?”

Prin urmare, din conținutul acestor convorbiri a rezultat clar legătura strânsă dintre inculpatul F., cu inculpații C. și M., faptul că acestea cunoștea proveniența ilegală a sumelor de bani, înainte de a ridica sumele de bani, inculpatul C. comunicându-i numele expeditorilor sumelor de bani și suma.

Așa cum rezultă, inculpatul F. își oprea o parte din sumele de bani ridicate (M.A.: „deci îți păstrezi 1 milion la aia de 250, 1 milion la aia de 250, 500.000 la aia de 200; deci ai 2 milioane partea ta”, sau F.D.A.: „am vreo 12, 13, 14. mi-am oprit partea mea și restul”), iar apoi le preda inculpatului C. sau M., așa cum rezultă din convorbirile prezentate anterior, dintre inculpații C. și M.

Față de toate aceste considerente, se constată că soluția de condamnare a inculpatului F.D.A. este legală și temeinică, urmând a fi menținută.

În mod evident apărarea vizând incidența art. 181 C. pen. în cauză nu poate fi primită, dat fiind cadrul infracțional cert și semnificativ anterior expus.

Pedepsele aplicate acestui inculpat au fost just individualizate, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., iar prima instanță a analizat atât aspectele care se desprind din starea de fapt și care evidențiază o periculozitate ridicată a infracțiunii săvârșite, dar și circumstanțele personale ale acestui inculpat, acestea din urmă determinând aplicarea unor pedepse într-un cuantum redus. S-a avut în vedere faptul că la data săvârșirii infracțiunilor, inculpatul F. era minor, și-a terminat studiile, este integrat în societate având un loc de muncă stabil.

Pentru toate aceste motive urmează ca recursul declarat de către inculpatul F.D.A. să fie respins ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

Recursul declarat de către inculpatul U.S.

Se constată că hotărârile pronunțate de către prima instanță și de către instanța de apel au fost motivate corespunzător, din expunerea stării de fapt rezultând în ce a constat activitatea infracțională a inculpaților în cadrul grupului infracțional, precum și în ce privește celelalte încriminări aduse. La încadrarea în drept a infracțiunilor, prima instanță a arătat în ce constă elementul material al acestora.

Criticile, în materie de motivare inadecvată propusă de instanțele inferioare, au fost invocate de către mai mulți recurenți în cauză, neputând fi primite, preocupările de expunere a motivelor ce au condus judecătorii la pronunțarea soluțiilor emise, fiind de ordinul evidenței.

Mai trebuie menționat că în fața instanței de apel s-a administrat, la solicitarea acestui inculpat, inclusiv proba cu expertiza criminalistică a vocii. Potrivit concluziilor acestei expertize, pentru vocea atribuită inculpatului U.S. din înregistrarea transcrisă la dosar urmărire penală nu s-a putut proceda la identificarea vocii din motivele expuse în considerentele expertizei.

Văzând aceste concluzii, instanța de apel nu a luat în considerare acest mijloc de probă, însă înlăturarea acestuia nu are puterea de a conduce la schimbarea soluțiilor pronunțate pe fondul cauzei de către prima instanță, aspect corect evidențiat.

Totodată, în fața instanței de apel, s-a depus la solicitarea acestui inculpat, raportul de percheziție informatică, în formă scrisă, și pe care instanța de apel l-a avut în vedere la analiza pe fond a cauzei.

Motivele de recurs pe fondul cauzei au vizat greșita condamnare a inculpatului U. pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Din mijloacele de probă administrate în cauză, activitatea infracțională a acestui inculpat nu s-a limitat la ridicarea unei sume de bani, ci a trimis date referitoare la anumite tranzacții către D.D., iar acesta din urmă le trimitea în S.U.A. Prin urmare activitatea sa infracțională a fost mult mai amplă și se circumscrie cerințelor art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Prima instanță atunci când a descris în fapt activitatea desfășurată de către acest inculpat și care se circumscrie infracțiunii de grup infracțional organizat a și enumerat numeroasele activități infracționale ale acestuia, iar nu una singură, constând în ridicarea sumei de bani așa cum încearcă inculpatul să susțină cererea de încadrare juridică.

Prima instanță în mod legal și temeinic a pronunțat o soluție de condamnarea a inculpatului U.S. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 din. Legea. nr. 161/2003. În fapt, activitatea infracțională desfășurată de către acest inculpat, relativ la această din urmă infracțiune, constă în următoarele:

În data de 06 octombrie 2007, a păgubit în mod repetat sau încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (K.P., N.N., B.R., R.M., D.C., L.B.), titulari ai unor conturi bancare, accesând site-ul W.U. și efectuând transferuri de bani prin W.U. către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora și i-a transmis mai departe lui D.D. datele relevante ale transferurilor menționate, în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor, cauzând un prejudiciu de cel puțin 1.250 dolari S.U.A.

Este nefondat motivul de recurs al acestui inculpat în sensul că nu s-a dovedit că acest inculpat ar fi transmis date pentru a efectua operațiuni financiare frauduloase.

Dovada săvârșirii acestei infracțiuni de către inculpatul U.S. rezultă din coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă, în sensul că acest inculpat a efectuat transferuri de bani frauduloase prin W.U. din conturile unor cetățeni americani către alți destinatari. Datele acestor cetățeni americani au fost obținute prin metoda phishing.

În acest sens sunt convorbirile telefonice care atestă faptul că inculpatul U.S. era în strânsă legături cu inculpații D.D., P.C., C.C.M. și chiar și cu cetățeanul american E.J. În dosar urmărire penală se află datele obținute prin metoda arătată anterior de către inculpatul U. și pe care acesta le trimitea prin SMS inculpatului D., cu arătarea și a sumei ce urma să fie retrasă fraudulos. Astfel de date inculpatul U. le-a trimis în nenumărate rânduri inculpatului D., potrivit proceselor-verbale de la dosar urmărire penală. Inculpatul U. nu a prezentat nicio justificare temeinică pentru aceste date pe care le-a trimis inculpatului D.

Trebuie menționat faptul că organele de urmărire penală au stabilit că respectivul număr de telefon de pe care au fost trimise mesajele către inculpatul D., mesaje arătate anterior, aparțin inculpatului U.S. În acest sens, la dosar urmărire penală se găsesc toate verificările efectuate în mod temeinic, de către organul de urmărire penală prin care s-a stabilit că acele mesaje au fost trimise de către inculpatul U.S. Prima instanță a enumerat care sunt numerele de telefon utilizate de către acest inculpat și, totodată, care sunt datele din coroborarea cărora rezultă faptul că inculpatul U. a folosit numerele de telefon care i-au fost atribuite și de pe care a trimis mesaje către inculpatul D.

Materialul probator este completat cu rezultatele percheziției informatice asupra telefonului mobil al inculpatului U., potrivit cărora inculpatul U. a memorat în cartela telefonului numere pe care ceilalți coinculpați le foloseau pe Internet care erau poreclele acestora. Inculpatul U. în declarația dată în faza de urmărire penală a recunoscut că în anul 2007 a folosit mai multe cartele telefonice. În cuprinsul aceleiași declarații inculpatul a recunoscut că a primit în două rânduri în vara anului 2007 bani de la inculpatul D.D., însă reprezentau contravaloarea unui telefon mobil și a unui laptop pe care i le lăsase el sau inculpatul P. lui D.

Declarația inculpatului D.D. dată pe larg în fața primei instanțe prin care acesta recunoaște că a trimis bani către inculpatul U.S., completează materialul probator cu privire la vinovăția inculpatului. În completare trebuie menționat și procesul-verbal prin care au fost analizate datele obținute în urma perchezițiilor informatice din mediile de stocare aparținând tuturor inculpaților inclusiv inculpatului U.S. Declarațiile inculpatului D. și cele ale inculpatului U.S. sunt contradictorii și evidențiază lipsa de sinceritate a acestora, deoarece în timp ce inculpatul D. arată că trimitea bani către inculpații din Constanța, ca urmare a unor jocuri de noroc practicate de către aceștia din urmă, inculpatul U. arată că aceste sume sunt contravaloarea unor obiecte. În declarația din fața instanței, inculpatul U. a arătat că banii trimiși de către inculpatul D. îi erau destinați inculpatului P., el fiind cel care i-a ridicat deoarece inculpatul P. nu avea buletin. Trebuie menționat și faptul că în memoria telefonului mobil a fost descoperit și numărul de telefon al lui E.J. Pentru acest aspect, inculpatul nu a adus nicio justificare. Prima instanță a menționat în considerentele sentinței operațiunile frauduloase efectuate de către inculpatul U.S. prin aceea că a accesat site-ul W.U. folosind diferite adrese IP că introducerea datele de identificare ale cetățenilor americani, date obținute de către P.C. dispunând apoi transferul banilor pe numele unei alte persoane din America R.R. Ulterior aceste sume de bani erau trimise de către E.J. în România.

Este nefondată susținerea inculpatului în sensul că nu s-a dovedit că inculpatul ar fi efectuat de la acele adrese operațiuni frauduloase pe site-ul W.U. deoarece coroborând judicios următoarele mijloace de probă: procesele-verbale cu dată și oră în care sunt atestate SMS-urile trimise de către U. lui D., cu datele și orele la care s-au efectuat operațiuni în conturile cetățenilor americani: K.P., N.N., B.R., D.C., L.B., se constată că inculpatul U. îi trimitea prin SMS datele tranzacției inculpatului D., iar acesta din urmă le trimitea lui E.J. în S.U.A. Acest aspect mai rezultă și din convorbirile telefonice SMS-urile și e-mail-urile trimise de către inculpatul D. lui E.J. în S.U.A. Corespondența de ore la care se făceau transmiterea mesajelor de la inculpatul U. către inculpatul D., și de la acesta din urmă către E.J., dovedesc fără dubiu săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 în formă continuată. Inculpatul U.S. nu a prezentat nicio justificare întemeiată în legătură cu faptul că datele tranzacției au fost trimise de pe telefonul său pe telefonul lui D. în apropierea momentului la care se efectuau tranzacțiile.

Este nefondată susținerea inculpatului, în sensul că nu avea cum să acceseze o adresă IP din S.U.A., deoarece este cunoscut că prin mijloace de fraudă informatică o adresă IP poate fi accesată indiferent unde s-ar afla.

Toate aceste considerente conduc instanța la concluzia că este nefondat acest motiv referitor la infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepselor aplicate de către prima instanță invocând în acest sens lipsa antecedentelor penale, faptul că are studii superioare, beneficiază de sprijinul familiei, este bine integrat în societate, iar de la data săvârșirii faptei au trecut 4 ani, aspecte asupra cărora instanța de recurs a decelat și s-a pronunțat în consecință.

Recursul declarat de către inculpatul I.Ș.

Inculpatul fost condamnat pentru două infracțiuni: art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 356/2003.

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a solicitat achitarea în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. deoarece nu s-a demonstrat aderarea la grupul infracțional.

Acest prim motiv a fost analizat la începutul prezentei decizii, constatându-se și în privința acestui inculpat, ca și în privința celorlalți, faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, prima instanță, dispunând în mod temeinic și legal condamnarea acestui inculpat.

Cu privire la cea de-a doua faptă, reținută în sarcina inculpatului, de deținere a unui dispozitiv destinat falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 25 din Legea nr. 365/2003 a solicitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. achitarea.

În fapt, activitatea infracțională a acestui inculpat, corespunzătoare acestei din urmă infracțiuni constă în următoarele: la data de 21 noiembrie 2007, a deținut în locuința sa un dispozitiv model destinat citirii, ștergerii, înscrierii sau copierii cardurilor magnetice, prevăzut cu alimentator și cablu de date pentru conectare la PC, respectiv un mini CD ce conține drivere, aplicații și documentații tehnice pentru acest dispozitiv, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2002.

Săvârșirea acestei infracțiuni rezultă, fără nici un dubiu, așa cum corect a stabilit și instanțele inferioare.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului I., în locuință a fost descoperit ascuns, în spațiul dintre un televizor și perete, într-o pungă de nailon, un dispozitiv electronic de citire și scriere a benzilor magnetice a cardurilor; cu cablu de date pentru conectare la PC și alimentator; un mini CD de culoare albastră, 19 carduri cu bandă magnetică emise pe diferite nume, prezentând pe avers sau pe verso etichete pe care sunt înscrise coduri PIN, asupra cărora s-a acționat mecanic, în vederea distrugerii caracterelor.

Procesul-verbal de consemnare a percheziției domiciliare se coroborează cu raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul S.R.I., potrivit căruia dispozitivul este un instrument destinat citirii, ștergerii, înscrierii sau copierii cardurilor magnetice. Mini CD-ul conține drivere, aplicații și documentații tehnice pentru dispozitivul de citire/scriere a cardurilor magnetice.

Au fost examinate și cele 19 carduri menționate, rezultând că 15 sunt carduri magnetice blank, realizate conform standardului ISO 7811, folosit și la confecționarea cardurilor bancare. Pe aceste carduri au fost aplicate etichete autocolante tipărite, astfel încât să imite carduri emise de R. Bank. Informațiile de pe banda magnetică au fost scrise utilizând un dispozitiv de citire/scriere a cardurilor magnetice. Pe banda magnetică a acestor carduri au fost inscripționate date corespunzătoare următoarelor carduri emise de bănci din străinătate.

De asemenea, materialul probator este completat și de conținutul adreselor provenind de la Banca R.D. și SC R. SA, potrivit cărora majoritatea dintre aceste carduri descoperite la inculpatul I. au fost utilizate pentru a efectua retrageri frauduloase în România .

Datele a două dintre cardurile bancare descoperite la domiciliu inculpatului I., evidențiază strânsa legătură a acestuia cu grupul infracțional organizat, deoarece aceste date au fost identificate și printre cele trimise de inculpatul D. către E.J.

În declarația dată de acest inculpat în fața primei instanțe, în legătură cu bunurile descoperite inculpatul a arătat că un client căruia îi reparase mașina le-a lăsat la el. Însă inculpatul I. nu a adus o justificare credibilă a motivului pentru care le-a ascuns în acel loc unde au fost descoperite de către organele de urmărire penală, dacă el credea că acea pungă nu are obiecte a căror deținere să fie interzisă.

Apărarea inculpatului este însă contrazisă de mijloace de probă care atestă faptul că acele carduri, dispozitivul de citit carduri, ce au fost descoperite cu ocazia percheziției domiciliare, nu ajunseseră întâmplător în posesia acestuia, ci inculpatul I. avea strânse legături cu membrii grupului infracțional, respectiv cu inculpatul C., dar și cu acea persoană care a folosit cardurile și apoi i le-a predat inculpatului I.

În acest sens este adresa emisă de Banca R.D. sau verificările asupra unor medii de stocare aparținând fie lui C. sau ridicate chiar de la domiciliul său, potrivit cărora în mai multe fotografii, inculpatul I. apare împreună cu persoana care a încercat să efectueze retrageri frauduloase de la ATM-urile Băncii R.D., în data de 01 noiembrie 2007, orele 09:00, și a cărei înfățișare apare pe camerele de supraveghere ale băncii.

Vinovăția inculpatului, în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2003, este dovedită și de rezultatele percheziției informatice efectuate asupra mai multor medii de stocare de date ridicate de la inculpatul I.Ș. Aceste date obținute sunt prezentate pe larg în procesul-verbal de efectuare a acestei percheziții și constau în următoarele: 93 de fișiere care conțin date și informații despre cărți de credit, conturi, parole, numere de telefon ale inculpatului C., mesaje primite de la E.J. (care comunică suma de bani pe care acesta din urmă o trimitea în România), un fișier care conține mai multe adrese de IP, două fișiere conținând programe necesare funcționării dispozitivului de citit banda magnetică a cardurilor, precum și multe asemenea date.

Cu ocazia percheziției domiciliare au mai fost descoperite 4 carduri de tip bancar, originale, două emise de I. Bank pe numele lui B.R.A. și C.S. - ambii din Constanța și două emise de Banca R.D. titulari S.L. și E.M.C., ambele din județul Constanța. În urma citirii s-a constatat că datele inscripționate pe banda magnetică a cardurilor originale nu corespund cu datele din evidența băncile emitente, iar titularii menționați nu au avut niciodată în posesie carduri bancare, (S.L. și E.M.C.) sau cardurile au fost restituite băncii urmare a închiderii contului (martorul B.R.A.).

Toate aceste mijloace de probă coroborate, între ele, dovedesc, fără niciun dubiu, faptul că inculpatul I.Ș. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2003, pentru care în mod legal și temeinic a fost condamnat.

Potrivit art. 25 alin. (1) constituie infracțiune fabricarea ori deținerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică.

Inculpatul I. a fost condamnat de către prima instanță, reținându-se ca element material al infracțiunii, acțiunea de deținere a unor astfel de obiecte.

Or, așa acum am arătat, în urma percheziției domiciliare efectuate la I.Ș., au fost descoperite astfel de echipamente, care sunt apte să servească la falsificarea instrumentelor de plată electronică, acest din urmă aspect fiind stabilit științific în baza raportului de constatare tehnico-științifică.

Un alt motiv de recurs al acestui inculpat, vizează individualizarea judiciară a pedepselor, solicitând reducerea acestora, invocând comportamentul inculpatului înainte și după săvârșirea infracțiunilor, aspect considerat fondat de către instanța de recurs.

Recursul declarat de către inculpatul P.C.

Primul motiv de recurs al inculpatului P., prin care solicita achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost analizat la începutul prezentelor considerente.

Al doilea motiv de recurs al acestui inculpat vizează solicitarea de achitare a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen.

În fapt, activitatea infracțională desfășurată de către inculpat cu privire la această infracțiune constă în următoarele: în cursul anului 2007 a transmis, în mod repetat, fără drept, pe Internet, către D.D. sau E.L.J., date de identificare de natura celor care permit utilizarea unor instrumente de plată electronică (carduri bancare), în absența fizică a acestora.

Săvârșirea acestei infracțiuni de către inculpatul P. rezultă din coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă.

În primul rând trebuie menționate convorbirile telefonice purtate de către inculpatul P. cu inculpatul D., din care rezultă faptul că cei doi au desfășurat împreună activitățile infracționale pentru care au fost condamnați. Convorbirile telefonice purtate de către cei doi relevă faptul că au realizat un schimb de informații în legătură cu retrageri frauduloase de numerar. Mai mult, inculpatul D. a fost cel care l-a pus în legătură pe inculpatul P. cu E.J., iar aceștia din urmă au purtat discuții în legătură cu retrageri frauduloase de numerar de la ATM-uri din Wasghinton.

Potrivit convorbirilor din data de 04 octombrie 2007, orele 20:51, între inculpații D. și P., rezultă că inculpatul D. i-a trimis lui P. datele de identificare ale unui cetățean american, iar după primirea acestor date inculpatul P. urma să efectueze operațiuni frauduloase.

D.D. trimite inculpatului P.C. următorul mesaj: „M.P. - 33 Rode Island Avenue, N.W. Washington DC, cod 20001” (proces-verbal de redare a convorbirii din data de 04 octombrie 2007, orele 20:51).

P.C.: „când pot să incep?”

D.D.: „cam în 30 de minute.”

P.C.: „deci, D., când primește mesaj, să-mi dea bip, ca să știu că a primit mesajul. Și după ce scoate să dea iar bip, să știu că a scos.”

D.D.: „îi transmit” (proces-verbal din data de 07 noiembrie 2007 de redare a convorbirii din data de 04 octombrie 2007, orele 21:29).

E.J.: „D., de unde mi-a dat să lucrez nu e în regulă cu alea din 4 cifre; nu le ia .. pin greșit, pin greșit, doar le scriu bine.”

P.C.: „dar le-ai făcut deja pe alea?”

D.D.: „le-am făcut, 600 dolari” (proces-verbal din data de 07 noiembrie 2007 de redare a convorbirii din 04 octombrie 2007, orele 22:00, dintre D.D. și inculpatul P.C.).

E.J.: „sunt aicea cu M., la 20 de metri de W.U.” (proces-verbal din data de 07 noiembrie 2007 de redare a convorbirii din 04 octombrie 2007, orele 22:39).

Mesaj D.D. către inculpatul P.C.: „dă drumul la bani” (proces-verbal din data de 07 noiembrie 2007 de redare a convorbirii din 04 octombrie 2007, orele 22:40).

Din conținutul acestor convorbiri telefonice, din orele apropiate la care s-au purtat, rezultă faptul că inculpatul P. a fost cel care trimitea datele de identificare de natura celor care permit utilizarea cardurilor către D. și E.J. Inculpații P., D. și E.J. desfășurau activitatea infracțională în același timp, punându-se în legătură unul cu altul și coordonându-și activitatea infracțională. În acest sens este întrebarea inculpatului P. către inculpatul D. „când pot să incep?”, inculpatul D. răspunzându-i că peste 30 de minute. Din cuprinsul acestor convorbiri mai rezultă faptul că inculpatul P. i-a transmis datele pentru utilizarea cardurilor lui E.J. și aștepta ca acesta să desfășoare activitățile frauduloase de retragere de numerar. E.J. îi comunică în acest timp lui D. că datele primite de identificare ale cardurilor nu sunt corecte (nu e în regulă cu alea din 4 cifre), astfel că nu poate să facă retrageri.

Vinovăția inculpatului P. în săvârșirea infracțiunii analizate, respectiv faptul că a transmis în mod neautorizat către inculpatul D. sau E.J. date de identificare a unor instrumente de plată mai rezultă și din conținutul SMS-urilor transmise către inculpatul D., acesta din urmă trimițându-le numitului E.J.

Faptul că inculpatul P. a comunicat astfel de date, în mod neautorizat, fie lui D., fie lui E.J. mai rezultă și din conținutul convorbirilor din 05 octombrie 2007, orele 19:47, 19:53, potrivit cărora inculpatul P. trimitea datele lui D., iar inculpatul D. menținea legătura telefonică cu E.J., care se afla la ghișeele W.U. (în acest sens invocăm convorbirea din 05 octombrie 2007, orele 18:23, când E.J. îi reproșează lui D.D., la telefon, să-i solicite lui P. să-i trimită mai repede datele, ca să nu mai aștepte în stradă în fața ghișeului W.U.

Materialul probator pentru această infracțiune este completat și cu declarația lui D.D., care a recunoscut că a primit date de la inculpatul P. pe care le-a trimis mai departe în S.U.A., arătând că el cunoștea că datele pe care le trimitea, primite de la inculpatul P., se referă la anumite jocuri de noroc pe care inculpatul P. le-ar fi jucat pe Internet.

Vinovăția inculpatului P. este dovedită și de rezultatele percheziției informatice efectuate asupra mai multor medii de stocare. Printre datele identificate cu ocazia acestei percheziții au fost identificate diferite MTCN-uri, datele despre cărți de credit, dar și paginile de Internet ce imită site-urile unor bănci din străinătate. La finalul efectuării percheziției informatice și nici cu ocazia declarației date de către acest inculpat inculpatul P. nu a furnizat organelor de cercetare și instanței justificări credibile pentru deținerea unor astfel de date. Mai mult, nu a formulat niciun fel de obiecție față de concluziile percheziției informatice. Inculpatul P. a justificat MTCN-urile găsite în calculatorul său ca aparținând cetățenilor americani cu care jucase jocuri de noroc pe Internet, iar acești cetățeni americani îi trimiteau banii prin niște prieteni din America ai inculpatului D.

Inculpatul P. supraveghea și coordona activitatea lui E.J. de retragere a unor sume de bani de pe teritoriul S.U.A., iar când aceste date trimise de inculpatul P. nu erau bune, numitul E.J. comunica imediat lui D. Este mai mult decât evidentă legătura pe care o țineau telefonic, în timpul efectuării retragerilor frauduloase din America de către inculpații D., P. și E.J. La acestea se adaugă faptul că inculpatul P. nu a făcut nicio dovadă că a câștigat în acea perioadă la jocuri de noroc, jucând cu persoanele ale căror date le trimitea.

Pentru toate aceste motive, se constată că soluția de condamnare a inculpatului P. este legală și temeinică și urmează a fi menținută.

Un alt motiv de recurs al acestui inculpat vizează solicitarea de achitare pentru infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003 în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., pe considerentul că datele perchezițiilor informatice asupra mediilor de stocare ridicate de la inculpat nu dovedesc în niciun fel această infracțiune.

În fapt, activitatea infracțională a acestui inculpat referitoare la această infracțiune constă în aceea că în perioada mai - noiembrie 2007, în vederea amăgirii unor cetățeni străini, titulari ai unor conturi bancare, a introdus în mod repetat, fără drept, date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (email-uri sau mesaje instant) expediate nesolicitat, provenind aparent de la entități bancare sau sisteme de plăți on-line reale, prin care a solicitat sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web în scopul obținerii de la aceștia a datelor informatice relevante cu privire la acele conturi (phishing), de natură a permite efectuarea de tranzacții în absența fizică a cardurilor.

Potrivit rezultatelor percheziției informatice, contrar celor susținute de către inculpat în apărare, s-au identificat la acest inculpat mai multe fișiere ce conțineau date relevante și care susțin vinovăția inculpatului:

- cele 409 fișiere ce reprezentau pagini de Internet și care imită site-urile unor bănci din străinătate;

- un fișier conținând o pagină a companiei P.P.;

- 15 fișiere care conțineau adrese de e-mail, de IP, nume de utilizator și parole, și un text de la compania P.P.;

- adresa de e-mail care apare în paginile de Internet ce imită site-urile unei bănci din străinătate, respectiv P.P. și E.T.

Toate aceste date descoperite cu prilejul percheziției informatice evidențiază preocupările infracționale ale inculpatului P.C. care a introdus, în mod repetat, pe Internet sub forma unor spam-uri expediate nesolicitat provenind aparent de la entități bancare ale căror pagini de Internet aparente au fost găsite la inculpatul P. în mediile sale de stocare. În urma lansării acestor pagini aparente ale entităților bancare, inculpatul solicita sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web. Scopul era acela de a obține de la persoanele care accesau aceste pagini date informatice relevante cu privire la acele conturi care permiteau efectuarea unor astfel de tranzacții.

Este nefondată apărarea formulată de către inculpat în sensul că nu el a trimis acele mesaje de tip spam cu pagini aparente ale băncilor pentru că ar fi trebuit să apară ca fiind trimise de la IP-ul său, având în vedere că în calculatorul inculpatului s-au descoperit numeroase adrese de IP-uri (pe care inculpatul nu le-a justificat în niciun fel), iar, pe de altă parte, având în vedere faptul că, în urma unor operațiuni informatice frauduloase o adresă de IP poate să fie accesată de oriunde. Inculpatul nu a adus justificări de ce ținea în fișierele din mediile de stocare ridicate de la el, pagini de Internet care imitau site-urile unor bănci străine.

Toate datele percheziției informatice (adrese numeroase de IP, numele utilizatorilor și parolele acestor adrese, pagini de Internet care imită site-urile unor bănci, datele despre cărți de credit, diferite MTCN-uri) coroborate cu discuțiile telefonice purtat constant cu inculpatul D. dovedesc fără niciun dubiu activitatea infracțională a inculpatului P.C. pe care am descris-o mai sus și care corespunde tuturor cerințelor art. 48 din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, este nefondată solicitarea acestui inculpat de a achitare.

Alt motiv de recurs al acestui inculpat se referă la achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 deoarece mijloacele de probă nu au dovedit în niciun fel săvârșirea acestei infracțiuni, singurul mijloc de probă care ar fi putut să confirm sau să infirme acuzarea ar fi fost o expertiză informatică.

Cu privire la această din urmă probă, instanța de apel s-a pronunțat și a motivat în cursul judecării apelului inutilitatea unei astfel de probe. Având în vedere că în cauză s-au efectuat percheziții informatice, fiind analizate toate mediile de stocare descoperite la inculpatul P., Curtea de Apel a constatat că sunt numeroase aspecte și împrejurări relevate de aceste mijloace de probă, care coroborate cu conținutul convorbirilor telefonice dovedesc vinovăția inculpatului. Vinovăția inculpatului P. referitoare la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 49 nu a fost stabilită în mod exclusiv în baza unui raport de exptertiză informatică, ci prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă.

În legătură cu această infracțiune, prima instanță a reținut corect starea de fapt, constând în aceea că în perioada octombrie - noiembrie 2007 a păgubit în mod repetat sau încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (R.M., L.B., P.F., E.D., M.R., D.J., R.P., M.L., M.P., Y.C., C.R., J.G., W.S., L.H., A.R.), titulari ai unor conturi bancare, accesând site-ul W.U. și efectuând transferuri de bani prin W.U. către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora și i-a transmis mai departe lui D.D. datele relevante ale transferurilor menționate, în vederea încasării unor sume de bani, aproximativ 1.750 dolari S.U.A.

Și pentru dovedirea acestei fapte se fac din nou referiri la rezultatele percheziției informatice, la conținutul mesajelor de tip SMS pe care inculpatul P.C. le trimitea lui D. iar acesta în continuare lui E.J. Prima instanță a expus pe larg care sunt aceste tranzacții frauduloase pe care inculpatul P.C. le-a efectuat accesând site-ul W.U. După ce accesa site-ul inculpatul P.C. introducea datele de identificare ale cetățenilor americani enumerați anterior și datele relevante ale acestuia, după care dispunea transferul din contul acestuia a sumei de bani. După ce ordona acest transfer, inculpatul P. trimitea prin SMS datele relevante tranzacției către inculpatul D., iar acesta lui E.J. Pe baza acestor date, banii au fost ridicați de către M.P. sau R.R. Această din urmă afirmație este susținută de conținutul SMS-urilor trimise de P.C. lui D., și expediate de către acesta din urmă către E.J.

Această susținere este dovedită și cu corespondența primită de la Ambasada S.U.A. din care rezultă faptul că aceste tranzacții au fost efectuate prin W.U.

Din corespondența aflată la dosar urmărire penală, rezultă faptul că inculpatului P. i-au fost trimise în mod direct sume de bani din S.U.A. Mai mult, acest inculpat a primit sume de bani din S.U.A. ca urmare a acestor tranzacții frauduloase și în mod indirect prin intermediul inculpatului D. Acesta din urmă a și recunoscut că i-au fost trimise respectivele sume de bani, însă fără a arăta că ar fi avut un caracter ilegal. Însă toate mijloacele de probă dovedesc că banii pe care i-a primit inculpatul P.C. direct sau indirect, au rezultat din operațiunile frauduloase efectuate de către acesta prin accesarea site-ului W.U.

Inculpatul P., în declarația dată, nu a adus nicio explicație cu privire la conținutul SMS-urilor trimise lui D. cu acele date de identificare a tranzacției cu suma ce urma să fie ridicată și cu persoana care ridica acele sume. Dovada trimiterii sumelor de bani de la inculpatul D. către P. pe lângă cele arătate anterior mai rezultă și din mandatele on-line de la dosar urmărire penală. Totodată, în același dosar sunt înscrisuri ce emană de la M.G. și care atestă că inculpatul D. primea acele sume de bani de la E.J., de la M.P. Dovada clară a efectuării tranzacțiilor pe care inculpatul P. le-a trimis prin SMS la 08 octombrie 2007 lui D., rezultă din înscrisul unde sunt enumerate exact aceleași date ale tranzacției pe care inculpatul P. le-a trimis lui D. și exact în aceeași zi, 08 octombrie 2007, când s-au efectuat tranzacțiile.

Pentru toate aceste considerente instanța constată pe deplin dovedită și săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 49 sub toate aspectele, inclusiv în ceea ce privește obținerea unui folos material de către inculpatul P.

Motivul subsidiar de recurs formulat de către inculpatul P. privind reducerea pedepselor aplicate, arătând că nu are antecedente penale și este o persoană integrată în societate, a fost acceptat de către instanța de recurs.

În alt plan, pretinsele vicii procedurale înglobate în cazuri de casare de nelegalitate, nu pot fi primite.

Neprecizarea temeiului de drept incident în privința soluțiilor de neîncepere a urmăririi penale față de făptuitorii cetățeni americani, fie că nu împietează asupra legalității soluțiilor respective dispuse în cuprinsul rechizitoriului, fie este o chestiune ce poate fi lesne suplinită și dedusă din conținutul motivelor ce au determinat procurorul de caz în a proceda astfel.

Altfel, în mod evident aceste variante de soluționare a laturii penale specifice fazei de urmărire penală nu au înrâuire efectivă asupra situației juridice a inculpatului recurent de față.

De asemenea, actul de sesizare a instanței a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior atâta vreme cât actul poartă viza de verificare în acest sens, anumite mențiuni detaliate pe acest palier ca fiind pretins omise (că nu există viza expresă de legalitate și temeinicie), neavând vreo relevanță juridică concretă.

Invocarea cazului de casare de la pct. 3 al art. 3859 C. proc. pen., compunerea instanței, prin prisma încălcării principiului repartizării aleatorii a cauzelor, se găsește în același spațiu juridic forțat de reclamare.

Simpla nemulțumire asupra unor soluții de admitere a cererilor de abținere formulate de trei dintre judecătorii cărora le fusese repartizată spre judecare cauza nu poate conduce la un astfel de deznodământ juridic, al vicierii cadrului de compunere a instanței prin prisma încălcării principiului repartizării aleatorii. Nu există la dosar niciun element concret de lipsă de imparțialitate din partea judecătorilor învestiți, vreo stare de incompatibilitate a acestora.

Recursul declarat de către inculpatul M.A.

Motiv substanțial de recurs al acestui inculpat vizează solicitarea de achitare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, în temeiul 10 lit. a) C. proc. pen. A susținut inculpatul că percheziția informatică efectuată în cauză nu a dovedit săvârșirea acestei infracțiuni, respectiv că ar fi expediat mesaje spam, în scopul de a obține date despre conturi pentru efectuarea de tranzacții, în absența cardurilor.

Se constată însă că această apărare este nefondată, inculpatul fiind vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

În fapt activitatea infracțională a acestui inculpat, corespunzătoare acestei infracțiuni constă în următoarele: în perioada mai - noiembrie 2007, în vederea amăgirii unor cetățeni străini, titulari ai unor conturi bancare, a introdus în mod repetat, fără drept, date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (e-mail-uri sau mesaje instant) expediate nesolicitat, provenind aparent de la entități bancare sau sisteme de plăți on-line reale, prin care a solicitat sub diferite pretexte mincinoase accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web în scopul obținerii de la aceștia a datelor informatice relevante cu privire la acele conturi (phishing), de natură a permite efectuarea de tranzacții în absența fizică a cardurilor.

Dovada acestei activități infracționale rezultă din coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă:

La percheziția informatică a HDD-ului marca S. ce aparține inculpatului M.A. au fost identificate următoarele informații ce reprezintă un prim pas în demonstrarea activității infracționale a acestuia: 68 de fișiere care reprezintă numere de carduri; 110 fișiere ce prezintă ID-urile de aplicații tip „Messenger” a 107 persoane și o discuție purtată între useri cu conținut relevant în cauză, inculpatul M. trimițând datele de identificare ale unei tranzacții.

Tot cu ocazia acestei percheziții au fost descoperite pagini de Internet ale site-urilor P.P. și Y. S-au mai descoperit date care conțin adrese de e-mail, date despre bănci, nume de utilizatori, parole și adrese de IP, discuții și date despre cărți de credit, mai multe adrese de IP, adrese de e-mail, comenzi specifice sistemului de operare Linux, un fișier de tip program care permite conectarea la alte calculatoare tip server; alte 2 fișiere tip arhivă care conțin fișiere în care se regăsesc date despre cărți de credit, denumiri de bănci, nume de utilizatori, parole și pagini de Internet.

În unitatea PC marca U. ce aparține inculpatului M.A., au fost identificate un număr de 229 fișiere de tip text, cuprinzând date de identificare ale mai multor cărți de credit, adrese de poștă electronică, adrese de Internet, adrese de IP, conturi de utilizator, denumiri ale unor bănci.

La percheziția informatică a unui memory stick marca S. au fost identificate următoarele: 85 de fișiere care conțin date despre carduri bancare și titularii acestora; 39 de fișiere care conțin fotografii cu carduri bancare, sigle ale unor site-uri bancare, ale unui monitor în timpul în care pe acesta se rula un program pentru scanarea de IP-uri în vederea obținerii accesului; 150 fișiere care conțin pagini ce imită site-urile bancare; 45 de fișiere care conțin adrese IP și date utile colectării acestora împreună cu diferite mențiuni în funcție de funcționalitatea acestora; 6 fișiere care conțin diverse convorbiri în legătură cu date despre carduri bancare, precum și date despre carduri bancare; un fișier care conține date despre carduri bancare precum și date despre 2 persoane: R.R. și K.M.; 40 de arhive care conțin fișiere cu adrese de e-mail, pagini care imită site-uri bancare.

Toate aceste date, descoperite cu ocazia perchezițiilor informatice dovedesc, coroborate cu convorbirile telefonice sau mesajele de tip SMS, faptul că inculpatul a desfășurat această activitate infracțională. Inculpatul M. nu a prezentat nicio justificare credibilă pentru datele descoperite în mediile de stocare ce îi aparțineau, respectiv deținerea numeroaselor date de identificare de carduri, adrese IP și date utile colectării acestora sau convorbiri în legătură cu date despre carduri bancare, sigle ale unor site-uri bancare.

Toate aceste date existente în posesia inculpatului M. sunt specifice pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 48, reprezentând un prim pas al activității infracționale.

Mai mult, alte date obținute în urma percheziției informatice, precum pagini care imită site-uri bancare, program pentru scanarea de IP-uri în vederea obținerii accesului, justifică pe deplin și dovedesc săvârșirea infracțiunii analizate de către inculpatul M. Sunt nefondate apărările formulate de către acest inculpat, în sensul că percheziția informatică nu a furnizat date care să dovedească săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 48, deoarece am arătat anterior că inculpatul deținea extrem de multe informații în acest sens.

Trebuie menționat faptul că toate datele descoperite cu ocazia percheziției informatice efectuate la inculpatul M., sunt consemnate în procesele-verbale care constată această activitate și se coroborează cu conținutul convorbirilor telefonice sau mesajele SMS, purtate, respectiv trimise de inculpatul M.

Facem referire în acest din urmă sens la discuțiile relevante, purtate de acest inculpat -la datele de 05 septembrie 2007, orele 14:52; 15:14; 13 septembrie 2007, ora 13:55, 21:02, discuții referitoare la modalitatea de obținere a datelor relevante financiare ale diverselor persoane și despre ridicarea unor sume de bani de la W.U. Astfel, inculpatul M.A. spune „mai scanează site-uri d-alea, că nu mai avem deloc”, iar persoana cu care vorbea îi spune „dacă faci un MT, să-l bagi pe numele meu”.

Tot în acest sens trebuie să menționăm mesajele SMS, trimise de inculpatul M. la data de 20. septembrie 2007 către inculpatul R.B. (ora 15:03), inculpatul R.C.T. (ora 15:23), și din nou către inculpatul R.B. Conținutul celor trei mesaje trimise în aceeași zi la intervale scurte de timp, se referă la date de identificare ale unor tranzacții, ceea ce dovedește faptul că, inculpatul M. în urma lansării pe internet a mesajelor spam a reușit să obțină datele de identificare ale unor conturi, și date despre carduri.

Aceste convorbiri telefonice, numeroase, de altfel, coroborate cu rezultatele percheziției informatice, dovedesc activitatea infracțională desfășurată de către acest inculpat, potrivit căreia, a introdus în mod repetat, fără drept, date pe Internet, provenind aparent de la entități bancare, prin care solicita accesarea unui link indicat către o pagină falsă de web, în scopul obținerii de la aceștia date relevante despre conturi de natură a permite efectuarea de tranzacții frauduloase.

Este nefondată susținerea inculpatului, în sensul că mesajele spam nu au fost trimise de el, întrucât apar ca trimise de la o altă adresă IP. Din datele obținute în urma perchezițiilor informatice, rezultă că în calculatorul acestui au fost descoperite numeroase adrese IP, dar și programe de fraudare și spargere a adreselor IP.

Toate aceste aspecte coroborate dovedesc, fără îndoială, faptul că inculpatul a săvârșit în formă continuată infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003.

Alt motiv de recurs vizează solicitarea de achitare a acestui inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Se constată însă că din materialul probator administrat în cauză, rezultă fără îndoială faptul că acest inculpat a săvârșit această infracțiune, fiind îndeplinite toate condițiile legale, pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului, așa cum legal și temeinic a stabilit prima instanță.

În fapt, în ceea ce privește această din urmă infracțiune, activitatea acestui inculpat constă în următoarele - în perioada septembrie - noiembrie 2007 a păgubit în mod repetat sau încercat păgubirea mai multor cetățeni americani (J.C., J.H., J.C., C.L., J.W., K.B., R.H., M.H., B.S., J.W., J.F., P.M., C.B., B.P., K.M., C.W., J.L., S.C., C.M., J.K., H.L., C.W., C.B., Y.F., J.R.), titulari ai unor conturi bancare, accesând site-ul W.U. și efectuând transferuri de bani prin W.U. către alți destinatari, membri ai grupului infracțional organizat, folosind datele relevante ale cardurilor bancare ale cetățenilor americani obținute prin phishing și identitatea acestora și le-a comunicat direct datele de referință ale acestor tranzacții lui F.A.D., R.B. și R.C.T. ori i-a transmis mai departe lui C.C.M. datele de referință menționate, în vederea încasării sumelor de bani ce au făcut obiectul tranzacțiilor.

Aceste aspecte ale stării de fapt sunt dovedite cu conținutul SMS-urilor trimise de către inculpatul M. către inculpații mai sus arătați.

Arătăm în continuare conținutul acestor mesaje:

În data de 17 septembrie 2007 M.A. a trimis la numărul de telefon ZZZZ un SMS ce cuprinde datele unei tranzacții de transfer de bani prin W.U. pe numele J.C. După ce trimite acest mesaj poartă următoare discuție telefonică cu inculpatul F., de unde rezultă că acestuia din urmă funcționarele de la ghișeu îi refuzaseră cererea de eliberarea a banilor din tranzacția mai sus arătată, pe motivul că este minor.

În data de 19 septembrie 2007, ora 13:49, inculpatul M.A. l-a sunat pe inculpatul R.C.T. căruia i-a comunicat că „a încercat să facă două MT, dar n-a mers, și mai încearcă”. R.C.T. îi spune că „noi ne-am luat carnetele și suntem pregătiți să le dictezi la telefon”. Acest aspect dovedește faptul că inculpatul R. aștepta datele tranzacției pentru a putea ridica bani de la ghișeu.

În data de 19 septembrie 2007, ora 13:44, inculpatul C.C.M. a trimis la numărul de telefon ZZZZ următorul mesaj: „7088076155 K.B. St. Luis Missouri, zip. 63130 250 dolari S.U.A.”

Legătura dintre inculpații M. și C., precum și faptul că ambii accesau site-ul W.U. rezultă și din convorbirea din data de 19 septembrie 2007, ora 14:40, când cei doi inculpați discută despre faptul că „săgeata” nu a putut să ridice banii pentru că era minor, însă mai încearcă, făcând referire în acest sens la inculpatul F.

La orele 14:40, 19 septembrie 2007, M.A. a fost informat de către F.D.A. că acesta a reușit să ridice banii.

În data de 20 septembrie 2007, orele 15:03, inculpatul M.A. a trimis inculpatului R.B. mesajul cu următorul conținut: „MT 3147696013 S.C. State South Carolina, Orangebourg, zip. 29117250 dolari S.U.A.”. Or, potrivit datelor comunicate de către W.U. această tranzacție s-a realizat prin intermediul W.U., în aceeași zi și la scurt timp, după ce inculpatul M. a transmis datele prin SMS.

În același mod, se coroborează și SMS-urile trimise, de inculpatul M., la data de 20 septembrie cu privire la datele tranzacțiilor frauduloase efectuate în dauna cetățenilor americani - C.M., J.K. și H.L., cu datele comunicate de către W.U., din care rezultă faptul că aceste tranzacții au fost efectuate imediat, în aceeași zi, după trimiterea SMS-urilor, de către inculpatul M.

Convorbirile telefonice și mesajele SMS, din care rezultă persoanele care urmau să ridice banii se coroborează cu declarațiile inculpaților R., R. și F., care au arătat că au ridicat de la ghișeele W.U., pentru inculpații C. și M., însă inculpații care au ridicat banii au declarat că nu cunoșteau proveniența banilor.

Pentru tranzacțiile frauduloase efectuate în dauna cetățenilor americani M.H., B.S., J.W., H.R., J.F., P.M., inculpatul M. a trimis datele prin SMS, în data de 06 octombrie 2007, către inculpatul C., care le-a trimis inculpatului D., iar acesta mai departe, către E.J.

Aceste sume au fost ridicate în S.U.A. de către numitul R.R. și trimise în aceeași seară în România, destinatarul fiind inculpatul R., aspect dovedit cu înscrisurile comunicate de către W.U., dar și cu faptul că numele R.R. și MTCN-ul au fost trimise pe filiera E.J. - inculpatul D. - inculpatul C.

În acest sens menționăm și rezultatele obținute în urma reconstituirii sesiunilor de date transmise de către inculpatul D. lui E.J. (au mai fost prezentate la analiza apelului inculpatului D.). În urma acestei operațiuni, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar urmărire penală, s-au descoperit că datele transmise de D. există și la inculpatul M. pe un stick, descris în procesul-verbal de consemnare a percheziției informatice.

Strânsa legătură dintre inculpații M. și C., faptul că aceștia au colaborat, prin filiera mai sus arătată în comunicarea datelor tranzacțiilor, mai rezultă și din SMS-urile din data de 12 octombrie 2007, când inculpatul M. trimite către inculpatul C. datele unei tranzacții, iar acesta din urmă le transmite lui E.J.

Aceeași comunicare de date referitoare la tranzacții a avut loc în data de 05 noiembrie 2007, în urma acestor informații comunicate, inculpatul M. primind de la E.J. o sumă de bani.

Inculpatul M. a ridicat sume de bani obținute prin aceeași manieră și prin intermediul serviciului M.G., banii fiind ridicați de inculpatul R., așa cum rezultă din înscrisurile comunicate de către M.G., declarația inculpatului R. care a recunoscut că banii ridicați îi aparțineau inculpatului M., dar și convorbirea telefonică din 11 noiembrie 2007, dintre inculpații R. și M.

Sunt nefondate susținerile acestui inculpat, în sensul că nu s-a dovedit crearea unui prejudiciu în dauna W.U., ceea ce conduce la neîndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 49. Nedovedirea unui prejudiciu în condițiile dispozițiilor C. civ. nu poate avea influență asupra angajării răspunderii penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 49. Mai mult, prin această infracțiune persoanele care au fost prejudiciate în mod direct, au fost cetățenii americani pe care i-am enumerat mai sus. S-a dovedit în mod cert retragerea sumelor de bani din conturile acestora, iar faptul că nu s-au constituit părți civile nu are relevanță penală, atâta vreme cât din mijloacele de probă aceste retrageri au fost dovedite fără niciun dubiu.

Pentru toate aceste considerente, se constată pe deplin dovedită și această din urmă infracțiune, pentru care prima instanță a dispus în mod legal și temeinic condamnarea inculpatului, soluție menținută și în apel.

În subsidiar, acest inculpat a solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate de către prima instanță, invocând în acest sens faptul că este integrat în societate, are un loc de muncă, a urmat cursuri de pregătire profesională, critică acceptată și dezvoltată pe măsură de către instanța de recurs.

În ceea ce privește nereținerea dispozițiilor privind minoratul, este de făcut trimitere la întreg actul acuzatorial, raportat la care se rețin comiterea infracțiunilor (grupul infracțional ființând în perioada mai - 21 noiembrie 2007), în formă continuată, derulate în anumite perioade de timp de către inculpat, aflate inclusiv în intervalul de după intervenirea majoratului față de acesta.

În aceste condiții sunt de făcut trimiteri de ordin clasic, consacrat, cristalizat, vizând sfera de abordare juridică a infracțiunii continuate, ce conduc în final la lipsa de constatare a unor vicii de legalitate în derularea cauzei penale în forma propusă de organele judiciare în speță.

Recursul declarat de către inculpatul R.B.I.

Motivul de recurs substanțial al acestui inculpat vizează solicitarea de achitare a acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., având în vedere că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, sub aspectul laturii obiective și subiective.

În fapt, activitatea infracțională pe care a săvârșit-o acest inculpat, constă în aceea că: în perioada august - noiembrie 2007, a acceptat să primească, în mod repetat, pe numele său, prin W.U. și M.G., sume de bani obținute fraudulos prin dispunerea ilicită de transferuri de bani pe site-ul W.U., de către C.C.M. și M.A., în numele și pe seama, dar fără știința, cetățenilor americani S.C., J.K., C.L., M.H., B.S., J.W., J.F., J.L., J.M. și alții, pe care le-a retras la datele de 20 septembrie 2007, 06 octombrie 2007, 30 octombrie 2007, 05 noiembrie 2007, 12 noiembrie 2007 și 13 noiembrie 2007 de la operatori W.U. din Constanța, în total 3.687 dolari S.U.A., și apoi le-a remis mai departe lui M.A. și C.C.M., de asemenea a acceptat, în perioada mai - noiembrie 2007, ca datele sale de identitate să fie folosite în același mod la dispunerea a 140 de transferuri de bani frauduloase, stopate de către W.U.

Dovada săvârșirii acestei infracțiuni este realizată prin coroborarea următoarele următoarelor mijloace de probă:

În primul rând declarația dată de către acest inculpat, în fața primei instanțe, în cuprinsul căreia a recunoscut că a încasat sume de bani prin serviciul W.U., iar acestea reprezentau câștigurile rezultate din practicarea unui joc pe Internet în care coechipieri erau și inculpații M.A. și C.C.M.

Înscrisurile comunicate de către W.U. din care rezultă că inculpatul R.B. a ridicat de numeroase ori, sume de bani, trimise din S.U.A., prin intermediul acestui serviciu, sume de bani trimise de către cetățeni americani.

Aceste sume de bani ridicate de către inculpatul R., proveneau, contrar apărărilor, formulate de către acesta din tranzacții ce erau ordonate on-line de inculpații M. și C. accesând site-ul W.U., folosind datele relevante ale conturilor unor cetățeni străini (așa cum am arătat la analiza apelurilor inculpaților C. și M.) obținute prin fraudă.

Inculpații C. și M. dispuneau plăți din contul acestor cetățeni străini pe numele inculpatului R.B., căruia îi trimiteau apoi, prin SMS, datele relevante ale tranzacției, iar inculpatul mergea la ghișeele W.U. pentru a ridica banii.

Materialul probator este completat de către convorbirile telefonice dintre inculpatul R. și inculpații C. și M. privind aceste transferuri de bani.

Relevante sunt, în acest sens, convorbiri sau mesaje SMS, pe care inculpatul R. le-a primit de la cei doi coinculpați M. și C.:

La data de 14 septembrie 2007, orele 14:50, inculpatul M.A. a fost apelat de un bărbat de la postul de telefonie mobilă cu numărul YYYY. Acesta din urmă i-a comunicat faptul că va trimite mesaje, pe rând lui R.B.I. și lui R.C.T., aceștia urmând să ridice banii de la W.U.

La data de 20 septembrie 2007, orele 15:03, inculpatul M.A. a trimis inculpatului R.B. mesajul cu următorul conținut: „MT 3147696013 S.C. State South Carolina, Orangebourg, zip. 29117 250 dolari S.U.A.”, acestea fiind datele unei tranzacții, ce urma să se efectueze.

La orele 15:03, inculpatul M.A. a discutat cu inculpatul R.B.: „l-ai primit? hai fugi și arde-l”.

La data de 20 septembrie 2007, orele 15:23, inculpatul M.A. a trimis inculpatului R.C.T. următorul mesaj „9359113419 C.M. State Washington 250 dolari S.U.A.”, tot date referitoare ale unei tranzacții, banii urmând a fi ridicați de inculpatul R.

La data de 20 septembrie 2007, orele 15:42, inculpatul M.A. a trimis inculpatului R.B. următorul mesaj: „1933091624 J.K. 220-3040 AXE 1FL, Bayside, state New York, zip. 11361 250 dolari S.U.A.”

O altă convorbire relevantă care atestă strânsele legături dintre membrii grupului infracțional și faptul că inculpatul R. cunoștea proveniența sumelor este legată de ridicarea unei sume de 650 dolari S.U.A. care a fost expediată în aceeași seară în România de către R.R. prin W.U., iar persoana care a ridicat banii a fost R.B.I.

Numele „R.R.” și MTCN-ul transferului acestei sume a fost transmis prin filiera descrisă anterior la analiza apelurilor inculpaților C., D. și M., prin SMS de către E.L.J. - D. - C., către inculpatul M.A.

Acesta din urmă a trimis în S.U.A. prin același circuit numele celui care va ridica banii din Constanța (relevante în acest sens sunt procesele-verbale de redare ale convorbirilor din data de 06 octombrie 2007, orele 22:59, 22:26, 23:01).

La ora de 21:11, inculpatul M. i-a propus învinuitului R.B. să ridice într-o oră suma de bani de la W.U., în schimbul unui comision (proces-verbal de redare a convorbirii din data de 06 octombrie 2007).

Proveniența ilicită a sumelor de bani ridicate de către acest inculpat, faptul că inculpatul R. a acceptat să ajute inculpații M. și C., cei care făceau pe site-ul W.U., aceste tranzacții, mai rezultă, pe lângă convorbirile telefonice și din rezultatele percheziției informatice efectuate asupra mediilor de stocare ridicate de la inculpatul R.C.

Datele personale ale cetățenilor străini:

- J.D., numărul cardului său bancar, MTCN-ul transferului de bani stopat prin W.U. și suma de 600 dolari S.U.A. au fost identificate pe mediile de stocare ridicate de la inculpatul R.

Potrivit evidențelor W.U. destinatar al acestui transfer este inculpatul R.B.

- A.R. și numărul cardului său bancar au fost identificate tot la inculpatul R.C.T.

Potrivit înscrisurilor comunicate de W.U. A.R. a fost victima încercării unui transfer fraudulos de bani în 04 iunie 2007, stopat de W.U., având ca destinatar pe inculpatul R.B.

În aceeași situație sunt și transferurile stopate de W.U., pe numele cetățenilor străini J.M. și W.D. și care au ca destinatar pe inculpatul R.B.

Inculpatul R.B. nu a formulat nicio sesizare la W.U. în care să se fi plâns că nu a primit respectivele sume de bani din transferurile stopate, la care am făcut referire anterior.

De asemenea, inculpatul R.B. nu a adus justificări temeinice pentru care el a ridicat sume de bani, care ulterior erau dați inculpaților M. și C. și de ce aceste sume nu erau ridicate, chiar de către acești din urmă inculpați, beneficiari ai banilor.

Rezultatele perchezițiilor informatice efectuate la ceilalți inculpați evidențiază strânsele legături ale acestui inculpat cu ceilalți membrii ai grupului infracțional din Constanța.

Față de toate aceste considerente, se constată nefondat motivul de recurs al acestui inculpat, prin care se solicită achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, fiind îndeplinite toate cerințele legii.

În subsidiar, acest inculpat a solicitat reducerea pedepselor aplicate, invocând în acest sens, lipsa antecedentelor penale, dar și înscrisurile depuse în circumstanțiere, critică acceptată, după cum s-a detaliat, de către instanța de recurs.

Așadar, în afara spațiului judiciar de acceptare a criticilor recurenților inculpați grefate pe cazul de casare de la pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen., greșita aplicare a legii în materia confiscării, raportat la recursul Parchetului, celelalte neajunsuri invocate nu au conținutul și justificarea necesare în vederea primirii lor.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) și (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și de inculpații C.C.M., M.A., P.C., I.Ș., U.S. și R.B.I. împotriva deciziei penale nr. 133/Ap din 19 decembrie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează în parte decizia penală atacată și în parte sentința penală nr. 132/S din 09 decembrie 2010 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov și rejudecând în fond:

1. Descontopește pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani aplicată inculpatului C.C.M. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului C.C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. de la 7 ani închisoare la 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului C.C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de transmiterea neautorizată de date de identificare în vederea unor transferuri de fonduri și retrageri de numerar frauduloase.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului C.C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de utilizarea neautorizată a unor date de identificare în vederea unor transferuri de fonduri și retrageri de numerar.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului C.C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în mod repetat, fără drept, de date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (e-mail-uri sau mesaje instant expediate nesolicitat în vederea producerii de consecințe juridice).

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului C.C.M. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestului preventiv din 21 noiembrie 2007 și de la 23 noiembrie 2007 la 26 noiembrie 2008.

2. Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani aplicată inculpatului M.A. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului M.A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. de la 6 ani închisoare la 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului M.A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în mod repetat, fără drept, de date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (email-uri sau mesaje instant) expediate nesolicitat în vederea producerii de consecințe juridice.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului M.A. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestului preventiv din 21 noiembrie 2007 și de la 23 noiembrie 2007 la 26 noiembrie 2008.

3. Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani aplicată inculpatului P.C. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului P.C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 de la 6 ani închisoare la 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului P.C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de transmitere, în mod repetat, fără drept, pe Internet, către D.D. sau E.L.J., de date de identificare de natura celor care permit utilizarea unor instrumente de plată electronică (carduri bancare), în absența fizică a acestora.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului P.C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 6 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în mod repetat, fără drept, de date informatice pe Internet sub forma unor spam-uri (e-mail-uri sau mesaje instant expediate nesolicitat în vederea producerii de consecințe juridice).

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului P.C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 6 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv din 21 noiembrie 2007 și de la 23 noiembrie 2007 la 26 noiembrie 2008.

Interzice inculpaților C.C.M., M.A. și P.C. exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

4. Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și e) C. pen. pe o perioadă de 2 ani aplicată inculpatului I.Ș. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului I.Ș. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului I.Ș. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 de la 4 ani închisoare la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere a unui dispozitiv destinat citirii, ștergerii, înscrierii sau copierii cardurilor magnetice, prevăzut cu alimentator și cablu de date pentru conectare la PC, respectiv un mini CD ce conține drivere, aplicații și documentații tehnice pentru acest dispozitiv, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv din 21 noiembrie 2007 și de la 23 noiembrie 2007 la 26 noiembrie 2008.

5. Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și e) C. pen. pe o perioadă de 2 ani aplicată inculpatului U.S. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului U.S. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituire unui grup infracțional organizat.

Menține pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii cetățenilor străini, prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii din 21 noiembrie 2007.

6. Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată R.B.I. de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și e) C. pen. pe o perioadă de 2 ani în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului R.B.I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de constituire unui grup infracțional organizat.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului R.B.I. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de introducere fără drept în numele și pe seama unor cetățeni străini a datelor relevante ale cardurilor acestora pe site-ul W.U. și efectuarea unor tranzacții frauduloase în vederea păgubirii unor cetățeni străini.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și e) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

Interzice inculpaților I.Ș., U.S. și R.B.I. exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), e) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 861 C. pen. și art. 862 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpaților I.Ș., U.S. și R.B.I. pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen. dispune ca pe durata termenului de încercare fiecare inculpat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. atrage atenția inculpaților asupra nerespectării dispozițiilor art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării pedepsei sub supraveghere dispune suspendarea și a pedepselor accesorii.

Dispune confiscarea sumelor de 411 RON, ridicată din locuința inculpatului D.D., consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov cu recipisa din 08 februarie 2008, la dispoziția organelor judiciare și a sumei de 1.746 RON, ridicată din locuința inculpaților P.C. și V.C.A., situată în București, sector 3, consemnată la C. Bank - Sucursala Brașov pe numele inculpaților, cu recipisa din 08 februarie 2008, la dispoziția organelor judiciare.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul D.D. împotriva aceleiași decizii penale.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.D.A. împotriva aceleiași decizii penale.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați C.C.M., M.A., P.C., I.Ș., U.S. și R.B.I., în sume de câte 50 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul inculpat D.D., la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul inculpat F.D.A. la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați I.T.M., V.C.A. și R.C.T. , în sume de câte 50 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul apărătorului din oficiu pentru intimata inculpată P.C.I., în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 31 ianuarie 2014.