Human trafficking conviction upheld: sufficiency of evidence for aggravated recruitment and judicial individualization of sentences
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeals of two defendants, thereby upholding the appellate court’s convictions for human trafficking and its increased sentences of 5 and 7 years' imprisonment, respectively. The case involved the prosecution of a father-son duo who recruited multiple vulnerable victims, including musicians and individuals with disabilities, by falsely promising employment and accommodation in Spain, only to forcibly exploit them through street begging and confiscating their passports to prevent departure. The defendants challenged the appellate decision, arguing for acquittal on grounds of lack of evidence or for a reclassification to a lesser offense and reduced sentences, but the Supreme Court rejected these arguments, finding that the lower courts correctly established the fact pattern and that the initial first-instance court erred by inapplying mitigating circumstances. The decisive legal basis included Article 12 of Law No. 678/2001 (aggravated human trafficking) in conjunction with Article 41(2) of the Penal Code, alongside Articles 71–76 and 88 of the Penal Code regarding accessory and complementary penalties, mitigation, and the deduction of pretrial detention, with the court emphasizing that the organized nature of the crime, the large number of victims, and the duration of exploitation justified the severe sentences imposed.
Legislator headnote
AI generatedart. 41 alin. (2) C. pen, art. 76 lit. b) C. pen, art. 71 C. pen, art. 88 C. pen, art. 191 alin. (1) C. proc. pen, art. 52 C. proc. pen; Human trafficking conviction upheld: sufficiency of evidence for aggravated recruitment and judicial individualization of sentences: Apărătorul ales al inculpatului B.B. a criticat decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., și a solicitat în conformitate cu dispozițiile art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în cea prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, și reindividualizarea pedepsei în raport cu noua încadrare juridică.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de față;
În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 202 din 9 iunie 2010 a Tribunalului Giurgiu, în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pedeapsă complementară.
În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.
În baza art. 88 C. pen., s-a dispus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 10 martie 2008 la 08 mai 2008, când s-a luat față de inculpat măsura obligării de a nu părăsi localitatea prin ordonanța din 08 mai 2008 a Ministerului Public - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Giurgiu.
În baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată a fost condamnat inculpatul B.B. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pedeapsă complementară.
În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a ll-a b,C. pen., pedeapsă accesorie.
Au fost respinse ca nefondate cererile de constituire ca părți civile formulate de părțile vătămate S.M.F., C.V. și numiții D.S., D.S., D.M.G., D.F., D.N., D.D. și D.L., moștenitori ai defunctei părți vătămate D.N. (decedat),D.I., I.S., C.G., C.l. și C.L.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligați inculpații să plătească statului câte 6.500 lei fiecare cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 14 noiembrie 2008, pe rolul acestei instanțe s-a înregistrat sub nr. 2742/122/2008, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial București, rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B.V., și B.B., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin (1) și (2) lit. 1) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Din cuprinsul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale s-a reținut următoarea situație de fapt:
În cursul lunii iulie 2004, inculpatul B.B. zis „ S.", i-a propus părții vătămate D.I., să meargă în Spania să cânte în restaurantul său (partea vătămată D.I. este acordeonist), pentru suma de 1.000 de euro/lună. Inculpatul B.B. i-a spus că restaurantul respectiv este în localitatea Santa Măria, el angajându-se a-i plăti un comision, promițându-i că nu va câștiga mai puțin de 1.000 euro/lună. Documentele de identitate și de călătorie au fost procurate cu ajutorul ambilor inculpați B.V., respectiv B.B., partea vătămată D.I. suportând cheltuielile ocazionate cu emiterea acestora.
în Spania, partea vătămată a plecat la data de 12 august 2004, însoțit de inculpatul B.V., până în zona Gării de Nord din București, toate cheltuielile privind transportul fiind suportate de inculpați. In momentul sosirii în Spania, partea vătămată D.I. a realizat că inculpatul B.B. nu avea în proprietate nici locuință, nici restaurant, și că în realitate nu i se oferise un loc de muncă, ci „un post de cerșetor", în stradă. în urma protestelor părții vătămate, inculpatul B.B. i-a spus că urmează să-și achite datoria față de el în acest mod, după achitarea datoriei urmând să câștige și el foarte mulți bani.
Partea vătămată D.I., dându-și seama ce se întâmplă cu adevărat, a dorit să plece în România, moment la care inculpatul B.B. i-a reținut pașaportul și i-a interzis să plece în oraș, fără el. Pentru a-și asigura câștiguri și mai mari, inculpatul B.B. I-a obligat pe D.I. să cheme în Spania și partea vătămată P.M., însă la telefon, de față fiind inculpatul B.B., partea vătămată D.I. nu a putut să-i spună acestuia adevărul despre ce urma să facă în Spania. Partea vătămată D.I. era forțat să cânte ore în șir pe străzile din localitate sau în localitățile învecinate, de multe ori, până la epuizare, era hrănit foarte rău, iar toți banii erau luați de inculpatul B.B., efortul pe care partea vătămată a fost nevoită să-l facă și-a „ spus cuvântul", în cele din urmă, aceasta îmbolnăvindu-se grav, astfel că, în cursul lunii octombrie 2004 inculpatul B.B. a fost nevoit să-i dea părții vătămate pașaportul și i-a permis să se întoarcă în tară.Din declarațiile părții vătămate, rezultă că se câștiga bine (în medie 100 euro/zi), dar toți banii erau luați de inculpatul B.B..
La activitatea infracțională inculpatul B.B. a fost ajutat și de B.C., soția acestuia, dar aceasta a săvârșit aceste fapte de frică, ea nu a fost dură cu D.I., chiar I-a ajutat pe acesta să meargă la un doctor în Santa Măria, fără știrea inculpatului B.B..Partea vătămată a declarat că, dacă ar fi știut că în Spania urma să cânte pe stradă ca un cerșetor, să meargă din restaurant în restaurant, din terasă în terasă, din masă în masă, nu ar fi acceptat propunerea inculpatului B.B.
În aceeași perioadă în care partea vătămată D.I. a locuit în localitatea Santa Măria, acesta a cunoscut și alte persoane aflate în situația sa și anume D.N. și M.M.N.
În vara anului 2004, inculpatul B.V., i-a propus părții vătămate D.N., să meargă în Spania, pentru a cânta la acordeon, pe terase, împreună cu fiul său B.B., iar banii să-i împartă în mod egal, făcând totodată precizarea asupra bunăstării fiului său „ apartament și mașină" în această țară.
Inculpatul B.V. a achitat contravaloarea transportului efectuat cu un mijloc de transport asigurat de o firmă specializată, la recomandarea inculpatului și a ajuns în Spania, în localitatea Santa Barbara (partea vătămată a părăsit țara la data de 24 iunie 200). încă de la început, inculpatul B.B. a reținut pașaportul acestuia și l-a avertizat că urmează să câștige 1.500 euro pentru el, fiind obligat de împrejurări să cânte pe la terase, însoțit de inculpatul B.B. care și-a însușit toți banii câștigați în acest mod.
Partea vătămată D.N. a profitat de momentul în care inculpatul B.B. a fost plecat în România, a intrat în camera acestuia și a reușit să-și recupereze pașaportul, plecând ulterior în România. în cursul lunii iulie 2004 inculpatul B.B., s-a deplasat în comuna Greaca, județul Giurgiu, unde a discutat cu partea vătămată D.I., condițiile plecării acestuia în Spania, așa după cum s-a mai arătat, ocazie cu care l-a cunoscut pe P.M., moment la care acesta a luat cunoștință de condițiile prezentate de inculpatul B.B. privind deplasarea în Spania și câștigarea unor sume de bani.în aceeași lună, inculpatul B.B. a plecat în Spania însoțit de partea vătămată D.I., iar în cursul lunii septembrie (așa cum rezultă din declarația părții vătămate P.M. ), acesta a fost contactat de către inculpatul B.V. (care s-a deplasat în localitatea Greaca, unde partea vătămată locuiește) și i-a propus să meargă în Spania. Partea vătămată P.M. nu a plecat în Spania împreună cu partea vătămată D.I. deoarece nu a avut încredere în promisiunile inculpaților.
Ulterior, în cursul lunii septembrie, partea vătămată P.M., a fost sunat de către partea vătămată D.I., din Spania.care i-a spus că este bine în această țară, că se câștigă bani buni și l-a convins să vină și pe acesta, însă, ulterior, după ce a ajuns în Spania, partea vătămată P.M. a aflat că a fost atras în cursă de inculpații B.B. și B.V., deoarece D.I. când a telefonat, a făcut-o sub presiunea amenințărilor inculpatului B.B..Toate cheltuielile privind procurarea documentelor de călătorie au fost suportate de inculpatul B.V. și numita B.C., banii fiind trimiși de inculpatul B.B. din Spania, partea vătămată părăsind România la data de 16 septembrie 2004.
Ajuns în Santa Măria, i s-a adus la cunoștință că inculpatul B.B. și partea vătămată D.I. sunt la restaurantul unde cântă în orchestra primului (conform promisiunilor inculpatului B.B., restaurantul era proprietatea sa, iar lăutarii urmau să cânte în incinta acestuia, pentru un câștig de 100 euro/lună). Realitateaa aflat-o a doua zi, partea vătămată D.I. relatându-i pe scurt și pe ascuns, în ce condiții este obligat să cânte de inculpatul B.B., că toate promisiunile făcute sunt false, că acesta nu are nici un restaurant și că este obligat să se deplaseze pe stradă, la terase, în locuri publice unde, în urma cântării, inculpatul B.B. apelează la mila celor din jur pentru obținerea unor bani. Față de cheltuielile făcute cu transportul (aproximativ 250 euro), inculpatul B.B. i-a pretins părții vătămate P.M., o sumă de trei ori mai mare, amenințându-l și insultându-l, aducându-i la cunoștință că trebuie să facă rost de acești bani.
Modul în care inculpatul B.B. câștiga bani din cerșit, este ilustrat și de un ziar local din Spania, în care apare partea vătămată P.M. cântând la acordeon și inculpatul B.B. având o tamburină pe care o întindea la clienții localurilor teraselor.Toți banii câștigați în acest mod erau însușiți în totalitate de inculpatul B.B. După aproximativ o săptămână, observând tendința de „revoltă" din partea părții vătămate, inculpatul B.B. i-a reținut pașaportul pentru a avea garanția că nu va pleca în tară.
În continuare, inculpatul B.B. îi amenința cu moartea, obligându-i să-l asculte, să nu iasă din cuvântul acestuia, atrăgându-le atenția că are mulți prieteni și multe rude în Santa Măria, care îl puteau omorî și pe el și pe D.I. și nimeni nu avea să afle despre cele întâmplate. Partea vătămată P.M., a solicitat să-l lase să plece în România, dar inculpatul B.B. s-a opus, obligându-l să stea perioada de trei luni, așa cum prevede legea spaniolă. Cu cinci zile înainte de expirarea perioadei legale, inculpatul B.B. i-a dat părții vătămate P.M. suma de 100 euro pentru a pleca în România, avertizându-l însă cu privire la ce va păți dacă îl va denunța organelor de poliție din România (partea vătămată D.I. părăsise deja Spania urmare a stării precare de sănătate în care se afla). După ce inculpații B.B. și B.V. au aflat că părțile vătămate D.I. și P.M. au făcut plângeri la poliție, i-au contactat pe cei doi în mai multe rânduri, fie telefonic, fie personal. Astfel, inculpatul B.B. i-a contactat pe cei doi, telefonic, inculpatul promițându-le diverse sume de bani pentru schimbarea declarațiilor, iar B.V. însoțit de martorii D.T. și R.I., au făcut aceleași promisiuni celor doi, faptele având loc în toamna anului 2007.
În cursul lunii februarie 2004, inculpatul B.V. i-a propus părții vătămate D.M. (discuția a avut loc la locuința acestuia din urmă), să meargă în Spania, la fiul său B.B. pentru a cânta la acordeon, iar banii să fie împărțiți egal, acesta asigurând inclusiv cazarea. Toate cheltuielile ocazionate de procurarea documentelor de călătorie și de transport, au fost suportate de inculpatul B.V. (banii au fost trimiși din Spania, de inculpatul B.B.). La data de 12 februarie 2004, inculpatul B.V. s-a deplasat la locuința părții vătămate și i-a adus la cunoștință că a doua zi urma să plece, ceea ce s-a și întâmplat, partea vătămată plecând împreună cu nora acestuia, numita B.C., în Spania, în localitatea Santa Măria, aceștia părăsind România la data de 13 februarie 2004. Ajuns în această localitate, partea vătămată a fost cazată într-o casă în care locuiau mai multe persoane. începând din momentul ajungerii în Santa Măria, partea vătămată a cântat pe străzi, pe la terase, la acordeon, toți banii obținuți în acest mod fiind încasați de inculpatul B.B.. Inculpatul B.B. a constatat că în acest mod se câștigau foarte mulți bani și atunci, pentru a se asigura că partea vătămată D.M. nu va pleca, i-a reținut pașaportul garanție (în prealabil îi înmânase acestuia o copie xerox a pașaportului, în situația în care ar fi fost oprit de organele de poliție). Partea vătămată a protestat față de acest comportament al inculpatului B.B., însă acesta din urmă a ripostat, spunând că acesta îi datorează bani (nejustificați însă) și că va continua să câștige bani pentru el în această modalitate, exploatându-l uneori până la limita extremă a suportabilității. Deși grav bolnav, partea vătămată D.M. a fost obligat să meargă pe străzi și în localuri, să cânte pentru câștigurile inculpatului B.B.
Partea vătămată D.M. se hrănea cu resturi de mâncare din tomberoane, iar, într-un moment prielnic, el și partea vătămată C.G. (care a avut aceeași soartă ca și acesta), au reușit să fugă.
După puțin timp au fost depistați de poliția spaniolă și în lipsa documentelor legale de identitate (reținute de inculpatul B.B.), au dispus internarea acestora într-un centru de străini, în cele din urmă ajungând în România.Partea vătămată D.M. l-a cunoscut și pe I.S., acesta din urmă relatându-i cele îndurate în Spania de pe urma inculpatului B.B. și ulterior și pe martorul C.M., care i s-a plâns de condițiile în care soția sa și fiica vitregă au fost obligate în Spania să cerșească pentru inculpatul B.B..La data de 23 octombrie 2007, partea vătămată D.M. a trimis o scrisoare pe adresa I.P.J Giurgiu - S.C.C.O., în care a relatat cum a fost deposedat de inculpatul B.B., prin violență, de un acordeon și de suma de 586 euro pe care îi avea asupra sa, întâlnirea dintre cei doi fiind întâmplătoare, în localitatea San Fernando, Spania, partea vătămată solicitând ca respectiva scrisoare să fie atașată dosarului penal în care acesta avea calitatea de parte vătămată.Partea vătămată D.M. nu a putut fi audiat și de procuror, decedând la data de 19 februarie 2008, însă la data de 13 februarie 2008, în fața consilierului social și a psihologului din cadrul A.D.P.A.R.E., respectiv A.N.T.P., organele de poliție au încheiat un proces verbal în care au consemnat cele declarate verbal de partea vătămată D.M. (acesta se afla în pat, fiind foarte slăbit din cauza bolii de care suferea, fiind netransportabil), rezultând cum a fost deposedat prin violență de inculpatul B.B., de bunurile arătate, cum a fost amenințat de acesta și cum a fost exploatat în Spania și Anglia și cum a reușit să scape de acesta.
La data de 09 mai 2007, martorul C.M. a sesizat organele de poliție, cu privire la faptul că soția sa, C.V. și fiica vitregă S.M.F. (nevăzătoare), au fost induse în eroare de inculpatul B.B., racolate și transportate în Spania, unde erau obligate să practice cerșetoria. Din declarațiile martorului, precum și din declarațiile părților vătămate C.V. și S.M.F., a rezultat că, în cursul lunii decembrie 2006, inculpatul B.B. a promis că, dacă acestea din urmă îl vor însoți în Spania, va face rost de bani din donațiile primite în Spania, pentru vindecarea handicapului de care suferea S.M.F. (Glaucom congenital, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap, din 26 mai 2004 emis de C.E.M. din cadrul Consiliului Județean Giurgiu); urmând deci, ca din acești bani, să fie plătită intervenția chirurgicală care urma să fie făcută în străinătate.
Inculpatul B.B. a solicitat toate actele care atestau existența handicapului, pentru a le traduce în limba spaniolă.După ce au ajuns în Spania (ianuarie 2007), atât partea vătămată C.V., cât și S.M.F., au fost obligate să cerșească pe stradă, inculpatul B.B. profitând de handicapul acesteia din urmă și reușind să atragă mila trecătorilor, obținând astfel mulți bani. Cerșetoria a fost practicată inițial în Spania, apoi în Anglia (deplasarea în această țară fiind făcută doar de B.B., B.C. și S.M.F.).Ambele părți vătămate au avut parte de un tratament inuman din partea inculpatului B.B., care, deseori le amenința pe acestea cu bătaia dacă nu se câștigau bani mulți sau dacă acestea ascundeau din banii câștigați.
Exploatarea acestora s-a făcut atât de inculpatul B.B. cât și de inculpatul B.V., acesta din urmă venind în Spania în perioada martie - aprilie 2007 și a însoțit partea vătămată S.M.F. la cerșit, el strângând toți banii câștigați.în perioada ianuarie - februarie 2007, martorul C.M. a fost indus în eroare de inculpatul B.V., primind asigurări de la acesta din urmă că, atât C.V., cât și S.M.F. o duc bine în Spania. C.M. nu l-a crezut deoarece nu primea vești de la acestea, ceea ce l-a determinat să sesizeze organele de poliție.Din declarațiile părții vătămate Sârbu Mihaela - Florina rezultă că, în această perioadă, ianuarie - august 2007, a avut speranța că va fi operată pentru redarea vederii, speranță dată de inculpatul B.B.( ceea ce nu s-a întâmplat ulterior, toți banii câștigați fiind însușiți de inculpatul B.B.).După ce au revenit în țară, inculpatul B.V., împreună cu rude ale sale, au făcut continuu presiuni asupra familiei Curt în vederea schimbării declarațiilor date în fața organelor de urmărire penală, trecându-se de la promisiuni (remiterea unor sume de bani), la amenințări.în cursul lunii ianuarie 2005, inculpatul B.V., i-a propus părții vătămate I.S., să meargă împreună în Spania, pentru a cânta la acordeon, pe terase, iar câștigul să-l împartă în mod egal, promițându-i în acest sens că are cazare gratuită, va sta singur în cameră, cu tot strictul necesar (televizor, baie).
Inculpatul B.V., a suportat toate cheltuielile cu deplasarea și l-a însoțit pe I.S. în Spania, ajungând în localitatea Santa Măria, aceștia părăsind România la data de 12 ianuarie 2005.
În momentul ajungerii în această localitate, partea vătămată a realizat că fusese înșelat de inculpatul B.V. deoarece toate promisiunile făcute în România de acesta din urmă, s-au dovedit a fi false, începând cu cazarea într-o casă fără utilități corespunzătoare, a dormit pe o saltea veche, găsită la gunoi, așezată direct pe podea, instalațiile sanitare erau aproape imposibil de folosit pentru că în casă locuiau multe persoane, mânca resturile de la masa familiei B.
Atitudinea inculpatului B.V. s-a schimbat brusc, partea vătămată I.S. reproșându-i nerespectarea promisiunilor, dar răspunsul a fost că probleme nu sunt și că vor face bani mulți.
Banii cheltuiți de inculpatul B.V. pentru transportul părții vătămate I.S. (300 euro), au fost achitați în urma cerșitului, în primele trei săptămâni, dar inculpatul B.B. i-a pretins să achite și contravaloarea cheltuielilor efectuate cu prilejul deplasării inculpatului B.V..Toți banii câștigați în urma cerșetoriei erau luați fie de B.V., fie de B.B., acesta din urmă însoțindu-l pe I.S. la cerșit.Partea vătămată I.S. a dorit să plece în România, fiind sătul de greutățile îndurate, dar unul dintre cei doi inculpați i-a furat pașaportul, acesta reușind să se întoarcă în România cu un document de călătorie emis de Consulatul român de la Madrid.
După ce a revenit în țară, după câteva luni, inculpatul B.V. I-a contactat și i-a promis o sumă de bani dacă își va retrage plângerea formulată față de acesta și de inculpatul B.B..Din declarațiile părții vătămate I.S., rezultă că, în perioada cât a fost nevoit să cerșească pentru cei doi inculpați, a cunoscut și alte persoane aflate într-o situație similară cu a sa: partea vătămată D.M. (care era amenințat de inculpatul B.B. și forțat să iasă în stradă la cerșit) și C.G..în cursul lunii noiembrie 2004, partea vătămată C.G., a fost racolată de inculpatul B.B., acesta din urmă promițându-i cazare și masă, asigurându-l că deține în Spania o casă.i locuiește în condiții foarte bune și-i asigură un venit de 100 euro/zi, din cerșit, banii urmând să-i împartă în mod egal.Când au ajuns în Spania, și-a dat seama că a fost înșelat de inculpatul B.B., ei dormind inițial într-un cort, la marginea localității Porto Real, iar după circa trei săptămâni au strâns bani din cerșit și au închiriat o casă părăsită.Deși, cheltuielile pentru transport efectuate de inculpatul B.B. nu depășeau suma de 500 euro, acesta a solicitat părții vătămate să-i achite o datorie de 1.400 euro.
Partea vătămată C.G. a realizat situația în concret, dar nu a avut de ales întrucât, dacă nu ar fi continuat să cerșească pentru inculpatul B.B., nu s-ar fi descurcat deoarece nu avea bani, nu cunoștea limba, obiceiurile, nu avea unde să doarmă, fiind obligat să accepte condițiile impuse.într-o situație similară s-a aflat și partea vătămată D.M., aceștia locuind în comun o perioadă de timp (începutul anului 2005). Modalitatea în care aceștia cerșeau era următoarea: partea vătămată C.G. cânta la acordeon pe terase, iar inculpatul B.B. mergea de la o masă la alta sau de la om la om și cerea bani pe care tot el și-i însușea (din declarațiile părții vătămate C.G. rezultă că inculpatul B.B. nu știa să cânte la nici un instrument muzical.în timpul în care partea vătămată C.G. a locuit și cerșit în aceste condiții, în anumite perioade, au mai locuit în acea casă și inculpatul B.V. (care a văzut în ce condiții se trăia, chiar acesta a cerșit alături de ceilalți), precum și părțile vătămate C.l.
și C.L., declarațiile acestora coroborându-se cu declarațiile părții vătămate C.G..în cursul lunii noiembrie 2004, inculpatul B.B. i-a propus părții vătămate C.L., să-l însoțească în Spania pentru a găsi un loc de muncă, pentru suma de 50 euro/zi. Partea vătămată C.L. a părăsit țara la data de 25 noiembrie 2004, împreună cu partea vătămată C.V., inculpatul B.B.,precum și cu alte persoane care însă nu au putut fi indicate de partea vătămată.Deoarece nu avea pașaport, iar aceasta locuia pe raza altui județ, cu sprijinul numitei C.S. (cumnata inculpatului B.V.), și-a stabilit, în mod fictiv, domiciliul la adresa din G., (partea vătămată C.L. nu a locuit însă niciodată la această adresă), toate cheltuielile ocazionate de eliberarea cărții de Identitate și a pașaportului fiind suportate de inculpatul B.V., din banii trimiși de inculpatul B.B.
Din declarația numitei C.S., rezultă că, la adresa arătată mai sus, a ajutat să-și stabilească domiciliile următoarele persoane: C.l., C.L. (pentru a putea să-și obțină pașaport în vederea deplasării în Spania, la muncă) și C.V. (pentru a putea întocmi formalitățile necesare pentru obținerea pensiei de handicap pentru fiica sa, S.M.F.). Partea vătămată C.L., a acceptat deplasarea în Spania pentru a munci în agricultură (la momentul confruntării dintre ea și inculpatul B.V., aceasta a declarat că știa că în Spania urma să meargă la cerșit), a avut și acordul soțului ei, partea vătămată C.l., dar acesta nu a putut-o însoți din cauză că avea probleme la Serviciul Pașapoarte și nu i s-a putut elibera pașaportul la timp.
Ajunsă în Spania, partea vătămată C.L. a fost obligată de inculpatul B.B. să cerșească pentru a câștiga bani, fiind trimisă să cerșească pe stradă.Timp de aproximativ o lună, partea vătămată C.l., nu a știut nimic de soția sa, deși a insistat pe lângă inculpatul B.V. să-i permită să vorbească cu ea la telefon, acesta din urmă spunea că nu se poate în acel moment, dar că a vorbit el în Spania, asigurându-l că este foarte bine acolo. După ce a insistat și după ce l-a avertizat pe inculpatul B.V. că va sesiza poliția în legătură cu situația soției sale, inculpatul B.V. s-a hotărât să îl sprijine să plece în Spania, ceea ce s-a și întâmplat, la data de 08 decembrie 2004.
După ce a ajuns în Spania, partea vătămată C.l., a realizat că a fost înșelat de către cei doi inculpați (a bănuit ceva tot timpul cât soția sa a fost plecată), nu i s-a asigurat un loc de muncă așa cum i se promisese, ci a fost trimis în stradă pentru a câștiga bani să plătească datoria față de inculpatul B.B., banii fiind câștigați din cerșit sau în urma spălării parbrizelor autoturismelor oprite la semafor.Deși, nu pentru o asemenea „ activitate" venise acesta în Spania, a fost obligat de inculpatul B.B. să cerșească deoarece acesta nu avea nici un ban, nu avea acte de identitate (acestea i-au fost reținute de inculpatul B.B., partea vătămată primind o copie a pașaportului pe care să o prezinte poliției, introdusă într-o folie de plastic).Condițiile de locuit erau foarte grele (locuiau mai multe persoane în aceeași cameră), iar dintre persoanele care se aflau în aceeași situație, au recunoscut pe C.G..
Pașapoartele au fost recuperate cu ajutorul poliției spaniole, urmare a unei solicitări făcută de C.l.. în faza cercetării judecătorești au fost audiați inculpatul B.V., părțile vătămate S.M.F., C.V., precum și martorii D.T., Dincă Leonica, D.R., D.I.el, M.M.M. și S.V.S. Partea vătămată D.N., a decedat la data de 20 iunie 2008, conform certificatului de deces seria DS nr. 629324 emis de Primăria comunei Roata de jos, județul Giurgiu, moștenitorii acestuia fiind, D.L., D.D., D.N., D.M. D.F., D.S. și Dumitru Georgiana, conform actului de sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 13 din 13, februarie 2009 emis de Primăria comunei Roata de Jos, județul Giurgiu.
Prin declarațiile date în faza cercetării judecătorești moștenitorii defunctei părți vătămate D.N., și anume, D.L., D.D., D.N., D.M., D.F., D.S. și D.G., s-au constituit părți civile cu suma de 1.500 euro fiecare reprezentând daune materiale și morale, sumă cu care s-a constituit defunctul D.N. parte civilă în faza de urmărire penală. Inculpatul B.V. prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că nu recunoaște săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, nu-l cunoaște pe D.N., nu a propus vreunei persoane să meargă în Spania să cânte la acordeon împreună cu fiul său, iar banii să-i împartă în mod egal și nici nu a făcut vreo referire asupra bunăstării deosebite pe care fiul său o avea în Spania. Prin declarație, inculpatul a mai arătat că nu este adevărat că i-ar fi propus părții vătămate D.M. și nici numitului I.S. să meargă în Spania la fiul său B.B. pentru a cânta la acordeon iar banii să fie împărțiți în mod egal și nici altor persoane, că, îl cunoaște pe C.M. căruia i-a făcut un bine, în sensul că l-a împrumutat cu suma de 10 milioane lei vechi, pe care ulterior i-a cerut familiei C. deoarece acești bani îi împrumutasem la rândul său de la altcineva și trebuia să-i restituie, dar că nu este adevărat că după ce soția și fiica lui C.M. au plecat în Spania, s-ar fi dus la acesta acasă să-i spună că cele două o duceau foarte bine în Spania. Totodată, inculpatul a mai relatat că a mai ajutat familia părții vătămate C.V. și cu alte ocazii, fiind de fapt rude.
Partea vătămată C.V., prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că după anul nou din 2006, la ea acasă a venit inculpatul B.B., care i-a propus să meargă în Spania, pentru a strânge bani pentru operația fetei, însă, deoarece nu avea bani de autocar, B.B. i-a propus să meargă acasă la B.V. să ia bani de autocar, acesta punându-i în mână 10 milioane lei vechi cu titlu de împrumut, spunându-i că atunci când ajunge în Spania, să-i restituie banii, B.V. neavând încredere în băiatul lui să-i dea banii.După ce a luat banii de la B.V., împreună cu fiica sa S.M.F., însoțite fiind de B.B., au plecat în Spania cu un taxi, mașină pe care a plătit-o din suma de 10 milioane lei dați de B.V., inculpatul B.B. spunându-i să meargă în Spania la muncă să facă rost de bani pentru operația fetei, însă atunci când a ajuns în Spania, inculpatul Ie-a pus să cerșească, din cerșit câștigând împreună cu fiica sa pe zi câte 100, 150 de euro, bani pe care în jurul orelor 14,00, când era pauză, inculpatul B.B. venea și-i lua, acesta nelăsându-le nici bani de mâncare, inculpatul luându-le și banii pe care îi strângeau după ora 14,00 și până seara, bani cu care inculpatul B.B. se ducea la jocuri de noroc. Văzând că B.B. își bate joc de ea, s-a dus cu fata într-o zi la cerșit, strângând 100 euro pentru a se putea întoarce acasă, șoferul autocarului plătind diferența biletului deoarece i se făcuse milă de ele, că, în Spania dormeau pe stradă, prin parcuri, uneori și la hotel pe care îl plătea cu banii pe care îi strângea.
Prin declarație, partea vătămată a mai arătat că și în cursul anului 2004, a fost plecată în Spania împreună cu inculpatul B.B., tot la cerșit, când a stat circa trei luni de zile deoarece avea o fată bolnavă de plămâni în țară și a trebuit să se întoarcă, inculpatul B.B. fiind cel care i-a plătit drumul, iar din ce a strâns i-a plătit datoria inculpatului B.B. Că, în țară, mama lui B.B., i-a luat și cei 50 euro ce îi fuseseră împărțiți de B.V., pentru fiul său mort și că seara, când veneau de la cerșit, număra banii împreună cu inculpatul B.B., care îi trecea pe un caiet și care îi spunea că trebuie să acopere datoria de 1.000 euro.Totodată, partea vătămată a mai relatat că, inculpatul B.B. pe ea nu a bătut-o, însă o bătea pe fiica sa deoarece aceasta nu vroia să se mai ducă la cerșit, inculpat ce i-a băgat fetei sale în gură o bancnotă de 10 euro deoarece aceasta nu vroia să se mai ducă la cerșit și că se constitui parte civilă cu suma de 200 milioane lei vechi (20.000 lei), sumă ce reprezintă paguba pe care a suferit-o fiica sa în Spania, aceasta fiind bătută de inculpatul B.B., acesta fiind acela care Ie-a pus la muncă.
Martorul S.V.S. a arătat că mama sa a plecat în Spania cu un taxi, ieșind din țară prin zona Arad, împreună cu sora sa, în Spania stând la inculpatul B.B., ocupându-se cu cerșitul, unde acestea nu au câștigat mai nimic deoarece tot ceea ce obțineau consumau. în continuarea declarației, martorul a mai arătat că numitul C.M. este tatăl său vitreg și crede că acesta are un amestec în cele povestite de mama și sora sa, în Spania fiind și el plecat, însă nu a locuit la inculpați, s-a dus doar în vizită o oră /două, nu cunoaște cu ce se ocupa inculpatul B.B.
în Spania și că declarația aflată la filele 212-213 din dosarul de urmărire penală, este scrisă de organele de poliție și nu-și mai aduce aminte dacă i-a fost citită sau nu.Martorul D.T., prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că a lucrat la o fermă din Greaca, ca zidar, ocazie cu care I-a cunoscut pe numitul D.I., ce era muncitor la aceeași fermă unde lucra și el și că la întoarcerea la Giurgiu pe la el au venit inculpații B.V. și B.B., primul fiindu-i cumnat, în timpul discuțiilor purtate cu aceștia spunându-le că la Greaca a lucrat cu un băiat care cânta la acordeon.
Prin declarație, martorul a mai arătat că fără știrea sa și a lui B.V., inculpatul B.B. a plecat la Greaca și s-a interesat de D.I., că cel care i-a spus că B.B. fusese la Greaca a fost inculpatul B.V. și că s-a deplasat împreună cu B.V. la familia lui D. din comuna Greaca pentru ca acesta să se împace cu B.B. și cu B.V., însă familia lui D. nu a fost de acord, membrii familiei acestuia precizând că nu au nimic cu B.V., ci, doar cu B.B. și că vor continua judecata. Totodată, martorul a mai arătat că după ce D.I. s-a întors în țară, a stat de vorbă cu acesta, de față fiind și inculpatul B.V., ocazie cu care D.I. a spus că nu are nimic cu B.V.,ci,cu inculpatul B.B.
întrucât acesta nu-i dăduse nici un ban deși cântase în Spania la acordeon. Martora D.L., prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că inculpatul B.V. este fratele său și că în timp ce se afla la B.V., sora sa, a sunat inculpatul B.V., ocazie cu care i-a spus acestuia că venit o citație de la tribunal pe numele său, citație în care se preciza că trebuie să se prezinte a treia zi la instanța de judecată, inculpatul confirmând că a doua zi urma să ia avionul și să vină în țară pentru a se prezenta la tribunal.
Prin declarație, martora a mai arătat că I-a întrebat pe inculpatul B.V. despre fiul său B.B., acesta spunându-i că nu știe nimic despre acesta și că nu cunoaște ceva în legătură cu faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată. Martora D.R., prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că soțul său D.I., I-a cunoscut pe inculpatul B.B. prin intermediul unui unchi de-al acestuia, inculpatul promițându-i că-i găsește de lucru în Spania, motiv pentru care soțul său a plecat cu inculpatul în Spania unde a stat circa 3 luni de zile, perioadă în care inculpatul B.B. i-a trimis în țară 80 euro deși soțul său îi spusese inculpatului să-i trimită 100 de euro, aceștia fiind singurii bani primiți de la inculpat.
în continuarea declarației, martora a mai arătat că în timpul în care soțul său a muncit în Spania, a vorbit la telefon cu acesta, ocazie cu care i-a spus că o ducea foarte rău, că inculpatul îi dădea resturi de mâncare, în schimb îl muncea zi și noapte și că în timpul cât acesta a stat în Spania, s-a îmbolnăvit, fiind nevoită la întoarcerea acasă să-l interneze direct în spital. Totodată, martora a mai precizat și faptul că atunci când a venit în țară, soțul său i-a spus că inculpatul i-a luat pașaportul, că în Spania cânta la acordeon pe stradă sau la restaurante unde îl ducea inculpatul B.B.
împreună cu soția acestuia, soția inculpatului fiind aceea care l-a dus la medic în timp ce se afla în Spania deoarece i se făcuse milă de el văzându-l în ce stare era, aceasta chiar fiind bătută de către inculpat. Martorul D.I.el prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a relatat că tatăl său l-a cunoscut pe inculpatul B.B. prin intermediul unui unchi al acestuia care lucra cu tatăl său la o fermă la Greaca, tatăl său plecând cu inculpatul B.B. în Spania, acesta spunându-i tatălui său că o să lucreze cu el în Spania și că va avea un salariu mai bun decât cel din țară Prin declarație, martorul a mai arătat că la un moment dat, tatăl său a sunat din Spania și i-a spus că i-a trimis 100 euro însă acești bani au fost trimiși prin intermediul inculpatului B.B. care i-a pus din Spania la poștă, inculpat ce nu îi trimisese decât 80-85 euro, și că la un moment dat tatăl său i-a spus să meargă la poliție și să spună că inculpatul îi luase pașaportul și începuse să-l batjocorească, lucru pe care l-a făcut depunând o plângere la Poliția de Frontieră.
După ce a depus reclamația, tatăl său s-a întors în țară și l-a dus la spital deoarece era foarte bolnav, la întoarcerea în țară acesta spunându-i că inculpatul le fura banii, că nu s-a scos atât cât credeau ei, că le dădea hrana pe care o vroia acesta,că a dus-o rău și că în Spania tatăl său cânta cu acordeonul pe stradă sau în anumite restaurante cunoscute de inculpat. Totodată, martorul a mai precizat că în Spania, pentru inculpat a mai lucrat și P.M. care a plecat imediat după tatăl său și pe care acesta îl cunoștea deoarece cei doi cântau împreună, fiind lăutari, pentru inculpat lucrând și alte persoane pe care tatăl său nu le cunoștea.
Martorul M.M.M., prin declarația dată în faza cercetării judecătorești, a arătat că este de meserie lăutar și cântă la acordeon, și că într-o zi, la el acasă, a venit inițial inculpatul B.V., după care fiul acestuia, inculpatul B.B., care i-a propus să meargă în Spania să cânte la acordeon, și întrucât a fost de acord s-a înțeles cu inculpatul B.B. cu privire la transportul în Spania, transport ce a fost achitat de acesta, urmând să-i restituie contravaloarea transportului în momentul în care câștiga bani în Spania.
în continuarea declarației, martorul a mai arătat că în Spania a stat în locuința pe care o avea inculpatul B.B. închiriată, că pleca la cântat dimineața și se întorcea seara, iar banii pe care îi câștiga îi împărțea cu inculpatul B.B., banii fiind strânși de acesta, iar seara îi împărțeau în mod egal, inculpatul cerându-i pentru transportul în Spania circa 200-300 euro, bani pe care i-a restituit inculpatului din ceea ce a câștigat în Spania. Că, și în perioada în care inculpatul era în țară pentru a-și prelungi viza, a ieșit la cântat, banii împărțindu-i de această dată cu soția inculpatului ce se afla și ea în Spania, la întoarcerea din țară inculpatul B.B. venind cu un acordeonist, ce a fost cazat tot în locuința acestuia, la cântare ieșind însă separat acordeonist despre care știa că era din Greaca, și că în Spania au fost zile în care câștiga câte 30-50 de euro, dar și zile în care nu câștiga ceva.
Totodată, martorul a mai arătat că, atunci când s-a întors în țară pentru viză, inculpatul i-a cerut 900-1.000 euro pentru a-și cumpăra un apartament, bani pe care i-a dat acestuia, înțelegerea fiind ca la întoarcerea din țară să-i restituie banii, lucru ce de altfel s-a și întâmplat, că, pașaportul său a stat tot timpul la el și că s-a înțeles din țară cu inculpatul, respectiv ca acesta să-i asigure o locuință unde să doarmă, iar banii să-i împartă în mod egal.
Martorul S.V.S. a arătat că mama sa a plecat în Spania cu un taxi, ieșind din țară prin zona Arad, împreună cu sora sa, în Spania stând la inculpatul B.B., ocupându-se cu cerșitul, în Spania acestea stând aproximativ 5 luni de zile, însă nu au câștigat mai nimic deoarece tot ceea ce obțineau consumau. în continuarea declarației, martorul a mai arătat că numitul C.M. este tatăl său vitreg și crede că acesta are un amestec în cele povestite de mama și sora sa, în Spania fiind și el plecat, însă nu a locuit la inculpați, s-a dus doar în vizită o oră/două, nu cunoaște cu ce se ocupa inculpatul B.B. în Spania și că declarația aflată la filele 212-213 din dosarul de urmărire penală, este scrisă de organele de poliție și că nu-și mai aduce aminte dacă i-a fost citită .
Coroborând întregul material probator administrat în cursul procesului penal, tribunalul a reținut că, în luna iulie 2004, inculpatul B.B., i-a propus părții vătămate D.I., acordeonist, să meargă în Spania să cânte în restaurantul său, pentru suma de 1.000 de euro/lună, documentele de identitate și de călătorie fiind procurate cu ajutorul inculpaților B.V. și B.B., partea vătămată D.I. suportând doar cheltuielile ocazionate cu emiterea acestora.Ajungând în Spania, unde a plecat la data de 12 august 2004, cheltuielile de transport fiind suportate de inculpați, partea vătămată D.I. a realizat că inculpatul B.B. nu avea în proprietate nici locuință, nici restaurant, și că în realitate nu i se oferise un loc de muncă, ci „un post de cerșetor", în stradă, motiv pentru care a dorit să se reîntoarcă în România, lucru ce nu a fost însă posibil deoarece inculpatul B.B. i-a reținut pașaportul, partea vătămată D.I. fiind forțat să cânte ore în șir pe străzile din localitate sau în localitățile învecinate, de multe ori, până la epuizare, fiind hrănit foarte rău, banii strânși (câștiga în medie 100 euro/zi), fiind luați de inculpatul B.B., efortul pe care partea vătămată a fost nevoită să-l facă spunându-și cuvântul, în cele din urmă aceasta îmbolnăvindu-se grav, astfel că, în cursul lunii octombrie 2004 inculpatul B.B. a fost nevoit să-i dea părții vătămate pașaportul, permițându-i să se întoarcă în tară.în vara anului 2004, inculpatul B.V., i-a propus părții vătămate D.N., să meargă în Spania, pentru a cânta la acordeon, pe terase, împreună cu fiul său B.B., iar banii să-i împartă în mod egal, acesta precizând că fiul său avea apartament și mașină în Spania, inculpatul B.V. achitând contravaloarea transportului efectuat cu un mijloc de transport asigurat de o firmă specializată, la recomandarea inculpatului, destinația fiind Spania, localitatea Santa Barbara ( partea vătămată a părăsit țara la data de 24 iunie 200).
Inculpatul B.B., a reținut pașaportul părții vătămate D.N., încă de la sosirea acestuia în Spania, avertizându-l că urmează să câștige 1.500 euro pentru el, împrejurările menționate obligându-l să cânte pe la terase, însoțit de inculpatul B.B., care și-a însușit toți banii câștigați în acest mod, partea vătămată D.N. punând capăt acestei situații în momentul în care inculpatul B.B. s-a întors în România, iar partea vătămată a intrat în camera inculpatului și a reușit să-și recupereze pașaportul, plecând apoi în România.
în cursul lunii iulie 2004, inculpatul B.B., deplasându-se în comuna Greaca, județul Giurgiu, pentru a discutat cu partea vătămată D.I. condițiile plecării acestuia în Spania, I-a cunoscut pe numitul P.M., moment în care acesta a luat cunoștință de condițiile prezentate de inculpatul B.B. privind deplasarea în Spania și câștigarea unor sume de bani.în aceeași lună, partea vătămată P.M., a fost contactat de către inculpatul B.V., care s-a deplasat în localitatea Greaca, unde partea vătămată locuiește, și i-a propus să meargă în Spania, propunere cu care partea vătămată P.M. a fost de acord, cheltuielile privind procurarea documentelor de călătorie fiind suportate de inculpatul B.V.
și numita B.C., banii fiind trimiși de inculpatul B.B. din Spania, însă, ulterior, după ce a ajuns în Spania, partea vătămată P.M. a aflat că a fost atras în cursă de inculpații B.B. și B.V. deoarece partea vătămată D.I. când a telefonat în țară și a stat de vorbă cu el, spunându-i că în Spania este bine, a făcut-o sub presiunea amenințărilor inculpatului B.B..în Spania, față de cheltuielile făcute cu transportul părții vătămate P.M. (aproximativ 250 euro), inculpatul B.B. i-a pretins acestuia, o sumă de trei ori mai mare, amenințându-l și insultându-l, aducându-i la cunoștință că trebuie să facă rost de acești bani, parte vătămată ce a trebuit să cânte la acordeon pe stradă și pe terasele localurilor, banii câștigați în acest mod fiind însușiți în totalitate de inculpatul B.B., care, după aproximativ o săptămână, observând tendința de „revoltă" din partea părții vătămate, i-a reținut pașaportul pentru a avea garanția că nu va pleca în țară, amenințându-l cu moartea, obligându-l să-l asculte, să nu iasă din cuvântul acestuia, atrăgându-i atenția că are mulți prieteni și multe rude în Santa Măria, care îl puteau omorî și pe el și pe partea vătămată D.I.
și nimeni nu avea să afle despre cele întâmplate. Partea vătămată P.M., a solicitat să-l lase să plece în România, dar inculpatul B.B. s-a opus, obligându-l să stea perioada de trei luni, așa cum prevede legea spaniolă, cu cinci zile înainte de expirarea perioadei legale, inculpatul B.B. dându-i părții vătămate P.M. suma de 100 euro pentru a pleca în România, avertizându-l însă cu privire la ce va păți dacă îl va denunța organelor de poliție din România.în cursul lunii februarie 2004, inculpatul B.V., i-a propus părții vătămate D.M. (discuția a avut loc la locuința acestuia din urmă), să meargă în Spania, la fiul său B.B. pentru a cânta la acordeon, iar banii să fie împărțiți egal, acesta asigurând inclusiv cazarea, cheltuielile ocazionate de procurarea documentelor de călătorie și de transport fiind suportate de inculpatul B.V. (banii au fost trimiși din Spania, de inculpatul B.B.), în Spania, partea vătămată plecând împreună cu nora acestuia, numita B.C., partea vătămată fiind cazată într-o casă în care locuiau mai multe persoane și fiind nevoită să cânte pe străzi, pe la terase, la acordeon, toți banii obținuți în acest mod fiind încasați de inculpatul B.B., care, ca și în cazul celorlalte părți vătămate, pentru a se asigura că partea vătămată D.M. nu va pleca, i-a reținut pașaportul garanție, parte vătămată ce a protestat față de acest comportament al inculpatului B.B., însă acesta din urmă a ripostat, spunând că acesta îi datorează bani (nejustificați însă) și că va continua să câștige bani pentru el în această modalitate, exploatându-l uneori până la limita extremă a suportabilității, partea vătămată D.M., deși grav bolnav, fiind obligat să meargă pe străzi și în localuri, să cânte pentru câștigurile inculpatului B.B., hrănindu-se cu resturi de mâncare din tomberoane, într-un moment prielnic reușind să fugă.în cursul lunii decembrie 2006, inculpatul B.B.
Ie-a promis numitelor C.V. și S.M.F., că, dacă acestea din urmă îl vor însoți în Spania, vor face rost de bani din donațiile primite în Spania, pentru vindecarea handicapului de care suferea S.M.F. (glaucom congenital, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap, din 26 mai 2004 emis de C.E.M. din cadrul Consiliului Județean Giurgiu), bani cu care trebuia să fie plătită intervenția chirurgicală care urma să fie făcută în străinătate. După ce au ajuns în Spania (ianuarie 2007), atât partea vătămată C.V., cât și S.M.F., au fost obligate să cerșească pe stradă, inculpatul B.B. profitând de handicapul acesteia din urmă și reușind să atragă mila trecătorilor, obținând astfel mulți bani, cerșetoria fiind practicată inițial în Spania, apoi în Anglia, deplasarea în această țară fiind făcută doar de B.B., B.C.
și S.M.F., ambele părți vătămate având parte de un tratament inuman din partea inculpatului B.B., care, deseori le amenința pe acestea cu bătaia dacă nu se câștigau bani mulți sau dacă acestea ascundeau din banii câștigați, exploatarea acestora făcându-se atât de inculpatul B.B., cât și de inculpatul B.V., acesta din urmă venind în Spania în perioada martie - aprilie 2007 și chiar a însoțit partea vătămată S.M.F. la cerșit, el strângând toți banii câștigați.în cursul lunii ianuarie 2005, inculpatul B.V., i-a propus părții vătămate I.S., să meargă împreună în Spania, pentru a cânta la acordeon, pe terase, iar câștigul să-l împartă în mod egal, promițându-i că are cazare gratuită și va sta singur într-o cameră, cu tot strictul necesar (televizor, baie), cheltuielile cu deplasarea acestei părți vătămate fiind suportate de inculpatul B.V. care l-a și însoțit pe I.S. în Spania, ajungând în localitatea Santa Măria, aceștia părăsind România la data de 12 ianuarie 2005, însă la momentul ajungerii în localitate, partea vătămată a realizat că fusese înșelat de inculpatul B.V. deoarece toate promisiunile făcute în România de acesta din urmă, s-au dovedit a fi false, începând cu cazarea într-o casă fără utilități corespunzătoare, a dormit pe o saltea veche, găsită la gunoi, așezată direct pe podea, instalațiile sanitare erau aproape imposibil de folosit pentru că în casă locuiau multe persoane, consuma resturile de la masa familiei B., partea vătămată I.S. reproșându-i nerespectarea promisiunilor, însă răspunsul a fost că probleme nu sunt și că se vor face mulți bani.Banii cheltuiți de inculpatul B.V. pentru transportul părții vătămate I.S. (300 euro), au fost achitați în urma cerșitului, în primele trei săptămâni, dar inculpatul B.B. i-a pretins să achite și contravaloarea cheltuielilor efectuate cu prilejul deplasării inculpatului B.V., toți banii câștigați în urma cerșetoriei fiind luați fie de B.V., fie de B.B., acesta din urmă însoțindu-l pe I.S. la cerșit și, deși partea vătămată I.S. a dorit să se reîntoarcă în România, fiind sătul de greutățile îndurate, nu a putut deoarece unul dintre cei doi inculpați i-a furat pașaportul, acesta reușind să se întoarcă în România cu un document de călătorie emis de Consulatul român de la Madrid.
În cursul lunii noiembrie 2004, partea vătămată C.G., a fost racolat de inculpatul B.B., acesta din urmă promițându-i cazare și masă, asigurându-l că deține în Spania o casă, că locuiește în condiții foarte bune și-i asigură un venit de 100 euro/zi din cerșit, banii urmând să-i împartă în mod egal, însă, când au ajuns în Spania, și-a dat seama că a fost înșelat de inculpatul B.B., ei dormind inițial într-un cort, la marginea localității Porto Real, iar după circa trei săptămâni au strâns bani din cerșit și au închiriat o casă părăsită.
Deși, cheltuielile pentru transport efectuate de inculpatul B.B. nu depășeau suma de 500 euro, acesta a solicitat părții vătămate să-i achite o datorie de 1.400 euro, partea vătămată C.G. realizând în acest moment situația în concret, însă nu a avut de ales întrucât, dacă nu ar fi continuat să cerșească pentru inculpatul B.B., nu s-ar fi descurcat neavând bani, nu cunoștea limba, obiceiurile, nu avea unde să doarmă, fiind obligat să accepte condițiile impuse.în cursul lunii noiembrie 2004, inculpatul B.B. i-a propus părții vătămate C.L., să-l însoțească în Spania pentru a găsi un loc de muncă, pentru suma de 50 euro/zi, propunere cu care partea vătămată C.L. a fost de acord, părăsind țara la data de 25 noiembrie 2004, împreună cu partea vătămată C.V. și inculpatul B.B., cheltuielile ocazionate de eliberarea cărții de Identitate și a pașaportului fiind suportate de inculpatul B.V., din banii trimiși de inculpatul B.B.
Partea vătămată C.L., a acceptat deplasarea în Spania pentru a munci în agricultură (la momentul confruntării dintre ea și inculpatul B.V., aceasta a declarat că știa că în Spania urma să meargă la cerșit), a avut și acordul soțului ei, partea vătămată C.l., dar acesta nu a putut-o însoți din cauză că avea probleme la Serviciul Pașapoarte și nu i s-a putut elibera pașaportul la timp. Ajunsă în Spania, partea vătămată C.L. a fost obligată de inculpatul B.B. să cerșească pe stradă pentru a câștiga bani, tot pe stradă fiind obligat de inculpatul B.B. să cerșească și partea vătămată C.l. deoarece acesta nu avea nici un ban, nu avea acte de identitate (acestea fiindu-i reținute de inculpatul B.B., partea vătămată primind o copie a pașaportului pe care să o prezinte poliției, introdusă într-o folie de plastic), moment în care a realizat că a fost înșelat de către cei doi inculpați .în speță, este adevărat că inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată, însă prezumția de nevinovăție instituția de art. 52 C. proc. pen., a fost înlăturată de probele administrate în cursul procesului penal, probe care conduc fără nici un dubiu la reținerea vinovăției inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane, declarațiile părților vătămate coroborându-se potrivit art. 75 C. proc. pen. cu celelalte probe administrate în cauză.
Astfel, partea vătămată D.I. a declarat în mod constant că el este acordeonist și că la propunerea inculpatului B.B. de a merge în Spania să cânte la acordeon pentru suma de 1.000 euro/lună, a făcut deplasarea în această țară, însă ajuns în Spania, în localitatea Santa Măria și-a dat seama că a fost indus în eroare de inculpatul B.B. care nu deținea în această localitatea niciun apartament, fiind cazat într-o cameră în care mai locuia un alt bărbat cu care inculpatul B.B. nu-i dădea voie să vorbească, moment în care și-a dat seama că este sechestrat de inculpat.
A doua zi după ce ajunsese în Spania, inculpatul B.B. i-a spus să iasă să cânte cu acordeonul la restaurant, banii fiind strânși de inculpat care i-a spus că-i datora bani pentru transportul său în Spania, circa 800 euro, după care inculpatul B.B. i-a luat pașaportul atât lui cât și numitului P.M., pe care îl cunoștea, iar atunci când au încercat să se opună a început să le adreseze injurii și chiar să-i amenințe cu bătaia, spunându-le că sunt ai lui și că i-a adus în Spania să muncească pentru el.Prin declarații, partea vătămată D.I. a mai arătat că de teamă nu s-a mai opus inculpatului B.B., mai ales că la acesta veneau foarte multe rude, că mergea împreună cu P. să cânte numai însoțiți, iar banii câștigați îi dădeau apoi inculpatului B.B., efortul depus în perioada petrecută în Spania spunându-și cuvântul, astfel încât la un moment dat a răcit și bolnav fiind a fost nevoit să meargă să cânte deoarece l-a obligat inculpatul B.B..Totodată, partea vătămată a mai precizat și faptul că la medic a fost prezentat de soția inculpatului B.B., fără știrea acestuia și datorită faptului că starea sa era foarte gravă și la amenințările sale că dacă refuză să-i dea pașaportul va anunța organele de poliție, a fost lăsat să se întoarcă în țară, cea care i-a dat pașaportul fiind soția inculpatului B.B., banii pentru transport fiind strânși de el, pe furiș, atunci când vreo persoană îi dădea lui personal banii și nu inculpatului sau însoțitorilor.Declarațiile părții vătămate D.I. au fost coroborate și cu declarațiile numitului P.I., care a ajuns în Spania tot cu ajutorul inculpaților B.B.
și B.V., cel care i-a propus să meargă în Spania fiind inculpatul B.V., cheltuielile de transport fiind suportate de acest inculpat, banii fiind trimiși din Spania de inculpatul B.B. Numitul P.I. a mai arătat că în Spania timp de trei luni de zile a cântat în stradă, însoțit fiind fie de B.C., soția inculpatului B.B., fie de acesta personal, banii câștigați din cântat fiind încasați de acesta, că, era nevoit să cânte și noaptea și ziua prin localuri și pe stradă și deși vroia să părăsească Spania nu a fost posibil deoarece inculpatul B.B.
îi reținuse pașaportul și era supravegheat tot timpul, reîntoarcerea sa în țară datorându-se faptului că într-una din zile fusese oprit de poliția spaniolă ce îi solicitase documentele, documente prezentate de inculpatul B.B., polițistul spaniol dându-i lui pașaportul și nu inculpatului, fapt ce i-a permis, cu multe insistențe la inculpat, să se reîntoarcă în țară, singurii bani dați de inculpat fiind cei 100 euro pentru drumul de întoarcere. La rândul său partea vătămată C.G. a relatat prin declarațiile date că a plecat în Spania la propunerea inculpatului B.B. care i-a spus că în această țară se scoteau bani buni din cântat, însă odată ajuns în Spania condițiile de cazare la care se referise inculpatul B.B.
în țară nu existau, era nevoit să cânte pe stradă și la terase, banii câștigați fiind încasați de inculpat care îi tot spunea că trebuie să cânte pentru a-i achita datoria provenită din cheltuielile de transport în Spania, cheltuieli suportate de inculpatul B.B., inculpat ce îi reținuse pașaportul odată sosit în Spania, astfel cântând doar pentru folosul inculpatului, el neavând nici măcar bani de țigări și mâncare.Partea vătămată a mai relatat că atât el cât și numitul D.M. ce era nevoit să cânte pentru inculpatul B.B., au fost amenințați de acesta pentru a-i determina să cânte pe străzi în continuare, D.M. fiind chiar agresat de inculpatul B.B., această stare continuând până în ziua în care au fost reținuți pe stradă de organele de poliție și duși la un centru de străini, centru în care au stat peste 30 zile, la plecare atât el cât și D.M. fiind nevoiți să cânte pe stradă câteva zile pentru a-și câștiga banii de drum.Cele învederate de partea vătămată C.G. sunt susținute și de declarațiile părții vătămate D.M., parte vătămată ce a relatat la rândul său că în luna august 2007 a plecat în Spania la muncă, unde s-a întâlnit cu inculpatul B.B., care i-a luat acordeonul cu forța, precum și suma de 586 euro, l-a amenințat și obligat să meargă la apartamentul acestuia, spunându-i că trebuie să cânte pe la diferite restaurante în folosul lui, moment din care inculpatul B.B. l-a obligat să cânte în folosul său atât în Spania cât și în Anglia, transportându-i cu mașina pentru a cânta, acesta luând și toți banii câștigați.
Partea vătămată a mai arătat că, într-una din zile a reușit să fugă în Belgia unde datorită eforturilor la care fusese suspus de inculpatul B.B. s-a îmbolnăvit și a căzut pe stradă, fiind transportat la spital de autoritățile belgiene.
Același aspecte sunt învederate și de partea vătămată I.S. care a relatat prin declarațiile date că inculpatul B.V. a fost acela care i-a propus să plece în Spania să cânte cu acordeonul, suma câștigată urmând să o împartă în mod egal, inculpat ce i-a spus totodată că în Spania avea cazarea asigurată de fiul său, inculpatul B.B., cheltuielile de transport fiind suportate de inculpatul B.V., însă odată ajuns în Spania, banii câștigați în urma cântatului la acordeon erau încasați de inculpatul B.V. care îi spunea în fiecare zi că banii câștigați nu erau suficienți pentru acoperirea cheltuielilor de transport în Spania.
în Spania a stat aproximativ 3 luni de zile fără a primi vreun ban din cei câștigați, era nevoit să consume resturi de mâncare de la inculpați, iar în momentul în care Ie-a spus inculpaților că vrea să se reîntoarcă în țară, aceștia i-au furat pașaportul din pantaloni, solicitându-i să cânte în continuare pentru ei, reîntoarcerea în țară fiind-ui facilitată de Consulatul Român din Madrid, unde relatase ce i s-a întâmplat și care i-au eliberat o foaie consulară. Partea vătămată D.N. a precizat la rândul său că inculpatul B.V. i-a propus să plece în Spania să cânte la acordeon cu el la terasă, banii câștigați urmând să-i împartă pe jumătate, cazarea fiind asigurată de inculpatul B.B. ce ar fi avut potrivit celor spuse de inculpatul B.V. un apartament și mașină în Spania, propunere cu care a fost de acord, inculpatul B.V. plătindu-i drumul, însă în Spania a fost nevoit să cânte la acordeon numai în folosul inculpatului B.B. care îl însoțea și încasa toți banii obținuți din cerșit, inculpat ce îi impusese să obțină o sumă minimă de 1.500 euro, motiv pentru care a hotărât să plece de la acesta după ce își strânsese 100 euro, banii pentru transportul în țară câștigându-i după ce a cântată împreună cu o altă fată.
Părțile vătămate C.L. și C.l., au relatat la rândul loc că inculpatul B.V. a fost acela care Ie-a propus să meargă la muncă în Spania, însă fără a le preciza că în această țară trebuiau să cerșească pe stradă, propunere ce Ie-a părut acceptabilă în condițiile în care aveau nevoie de bani, însă odată ajunse în Spania, inculpatul B.B. Ie-a reținut pașapoartele de eliberarea cărora s-a ocupat inculpatul B.V., ca și de achitarea contravalorii transportului în Spania, țară în care au fost obligate să cerșească pe stradă zi de zi, în folosul inculpatului B.B. care încasa banii obținuți din cerșit, condițiile de cazare fiind mizere.
Partea vătămată C.L. a mai precizat că plecarea din Spania a fost posibilă deoarece concubinul său C.l., a profitat de absența inculpatului B.B. și a familiei acestuia, și a reușit să ia pașapoartele de unde le ascunsese inculpatul, fugind într-un orășel apropiat de Santa Măria pentru a scăpa de sub supravegherea inculpatului B.B., orășel unde au stat circa o lună de zile pentru a strânge banii necesari întoarcerii în tară. Părțile vătămate C.V. și S.M.F., au relatat la rândul lor că inculpații le-au propus să meargă în Spania pentru a muncii, aceștia ocupându-se și de documentele de călătorie și cheltuielile aferente transportului în Spania, țară în care au fost nevoite să cerșească luni de zile în folosul inculpatului B.B., de dimineața până seara târziu, inculpat ce o bătea pe fiica sa M.F., totul culminând cu introducerea în gura fetei de către inculpatul B.B. a unei bancnote de 10 euro atunci când aceasta a refuzat să mai cerșească, și acestea întorcându-se în țară după eforturi considerabile, fiind nevoite să cerșească o zi întreagă pe ascuns de inculpat pentru a strânge banii necesari întoarcerii în țară, diferența de preț a biletelor fiind suportată de șoferul autocarului căruia i s se făcuse milă de ele.Declarațiile părților vătămate au fost susținute de declarațiile martorului M.M.M., care a confirmat condiții de cazare a părților vătămate oferite de inculpatul B.B., modul cum se câștigau banii de părțile vătămate și anume din cântat la acordeon la terasă, încasarea banilor de inculpat, comportamentul urât al inculpatului B.B. față de părțile vătămate D.N. și D.I. cărora Ie-a fost solicitată restituirea unor datorii imense ocazionate de transportul în Spania.
Racolarea unora dintre părțile vătămate de către inculpatul B.V. este confirmată și de depoziția martorului D.T., care a relatata că inculpatul B.V. în timpul unei discuții l-a întrebat dacă nu cunoaște un acordeonist să plece cu el în Spania, ocazie cu care a recomandat partea vătămată D.I. cu care lucrase la o fermă din localitatea Greaca. La rândul său martorul D.I.el, a relatat prin declarațiile date, că în cursul anului 2004, acasă la tatăl său D.I. a venit inculpatul B.B. însoțit de C.M., inculpat care i-a propus tatălui său, cât și numitului P.M. să meargă în Spania să cânte la acordeon, iar banii astfel obținuți să-i împartă în mod egal, cheltuielile pentru obținerea pașaportului și cele de transport urmând să fie suportate de inculpatul B.B., propunere cu care tatăl său a fost de acord.
Martorul a mai arătat că la un moment dat a fost sunat din Spania de tatăl său care l-a rugat să se adreseze organelor de poliție deoarece pentru el nu era bine în Spania întrucât inculpatul B.B. îi reținuse pașaportul, că acesta încasa tot câștigul deoarece socotise cheltuielile de transport la o sumă foarte mare, că era supravegheat tot timpul, la fel ca și numitul P.și că nu mai putea să facă programul zilnic impus de inculpat deoarece se îmbolnăvise.Martora D.R., a confirmat și ea tratamentul la care soțul său fusese supus în Spania de inculpatul B.B., respectiv că acesta îl mințise în legătură cu ceea ce trebuia să facă în Spania, că îi punea să cânte pe stradă toată ziua, că inculpatul încasa toți banii astfel obținuți, că, soțul său era supravegheat tot timpul și că i se reținuse și pașaportul de către inculpatul B.B. pentru a nu se putea întoarce în țară, tratamentul la care a fost suspus ducând la îmbolnăvirea gravă a soțului său care a fost trimis în țară de inculpatul B.B. fără nici un ban și foarte bolnav.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Girugiu, care a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaților și aceștia din urmă, care au solicitat în principal achitarea, iar în subsidiar reducerea pedepselor, în sensul reducerii acestora în considerentul că sunt excesiv de severe.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de susținerile apelanților și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, iar în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.V. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.
În baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe inculpatul B.B. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și 4 ani i i-a interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pedeapsă complementară.
S-au aplicat art. 71-64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pentru ambii inculpați, ca pedeapsă accesorie.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea a respins ca nefondate apelurile declarate de apelanții inculpați.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații B.B. și B.V.
Apărătorul ales al inculpatului B.B. a criticat decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., și a solicitat în conformitate cu dispozițiile art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în cea prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, și reindividualizarea pedepsei în raport cu noua încadrare juridică.
Apărătorul ales al inculpatului B.V. a criticat decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 18 și 14 C. proc. pen. și a solicitat în principal achitarea acestui inculpat în conformitate cu dispozițiile art. 112 a rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că inculpatul nu a săvârșit fapta. în subsidiar a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 -76 C. pen., și menținerea cuantumului pedepsei aplicată de instanța de fond și ca modalitate de executare aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. sau a art. 861 C. pen., având în vedere contribuția redusă la săvârșirea infracțiunii.
Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 17 și 14 C. proc. pen., cât și din oficiu, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate, pentru considerentele ce vor urma.
Înalta Curte, apreciază că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond și însușită de prima instanță de control judiciar, iar infracțiunile pentru care inculpații B.B. și B.V. au fost cercetați, trimiși în judecată și condamnați au fost corect încadrate juridic.
Astfel.fapta inculpaților B.B. și B.V. care în perioada anilor 2004-2007 au recrutat, transportat și cazat părțile vătămate, pentru determinarea acestora de a părăsi țara folosindu-se de înșelăciune, promițându-le locuri de muncă în Spania și profituri adecvate, scopul urmărit de inculpați fiind exploatarea acestora în folosul propriu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpații au fost judecați și condamnați.
Exploatarea acestora s-a făcut atât de inculpatul B.B. cât și de inculpatul B.V., acesta din urmă venind în Spania în perioada martie - aprilie 2007 și a însoțit partea vătămată S.M.F. la cerșit, el strângând toți banii câștigați.
În speță, este real că inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată, însă prezumția de nevinovăție, a fost înfrântă de probele administrate în cursul procesului penal, probe care conduc fără nici un dubiu la reținerea vinovăției ambilor inculpați sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane, declarațiile părților vătămate coroborându-se potrivit art. 75 C. proc. pen. cu celelalte probe administrate în cauză.
Racolarea unora dintre părțile vătămate de către inculpatul B.V. a fost confirmată și de depoziția martorului D.T., care a relatat că inculpatul B.V. în timpul unei discuții l-a întrebat dacă nu cunoaște un acordeonist să plece cu el în Spania, ocazie cu care a recomandat partea vătămată D.I. cu care lucrase la o fermă din localitatea Greaca.
Din cuprinsul întregului material probator care a fost detaliat anterior, Înalta Curte, a reținut vinovăția ambilor inculpați B.B. și B.V. sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de persoane, aceștia recrutând, transportând și cazând părțile vătămate, pentru determinarea acestora de a părăsi țara folosindu-se de înșelăciune, promițându-le locuri de muncă în Spania și profituri adecvate, scopul urmărit de inculpați fiind exploatarea acestora în folosul propriu, astfel că, solicitarea de achitare a inculpatului B.V., nu poate fi primită,din probatoriul administrat în cauză rezultă că fapta de trafic de persoane a fost săvârșită de două persoane împreună, respectiv ambii inculpați, tată și fiu. Inculpatul B.V. avea atribuții clare de racolare a părților vătămate cărora le promitea în concret, în mod mincinos, că vor desfășura o muncă în Spania și vor trăi în condiții decente. Inculpatul B.B. prelua părții vătămate și le exploata obligându-le la practicarea cerșetoriei.
Cu privire la reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaților, cu referire la inculpatul B.V., Î]naltaalta Curte, reține că în mod ne justificat s-au reținut circumstanțe atenuante judiciare de către instanța de fond, iar instanța de apel a făcut o individualizare judiciară corespunzătoare majorând pedeapsa. Lipsa antecedentelor penale exclusiv în raport de fapta comisă și atitudinea nesinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, nu pot avea relevanța unor circumstanțe atenuante judiciare. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat în sarcina inculpatului B.V. un număr de 9 acte materiale de trafic de persoane în formă agravată, atribuțiile acestuia constând în racolarea persoanelor fără apărare, cu greutăți grave materiale și o stare de sănătate precară, în scopul exploatării lor prin obligarea la practicare cerșetoriei de către inculpatul B.B., în Spania.
În raport de numărul mare al actelor materiale, de perioada mare de timp în care a acționat, modul organizat în care s-a acționat, pedeapa aplicată de instanța de apel este justă, atingându-și scopul prevăzut de lege.
Cu privire la inculpatul B.B., în sarcina acestuia s-a reținut un număr de 11 părți vătămate exploatate prin cerșetorie pe o perioadă cuprinsă între anii 2004 - 2007, în mod direct, în Spania, iar în raport de numărul mare al părților vătămate exploatate, de perioada mare de timp în care a acționat, modul organizat în care s-a acționat, pedeapa aplicată este justă, atingându-și scopul prevăzut de lege.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen., „La stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.", dispoziții legale ce au fost respectate.
În raport de gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, prin infracțiunile săvârșite de inculpați aducându-se atingere demnității umane, iar unele dintre părțile vătămate erau chiar rude cu inculpații, de împrejurările concrete în care s-a comis, inculpații racolând persoanele fără apărare, cu greutăți grave materiale și o stare de sănătate precară, în scopul exploatării lor prin obligarea la practicare cerșetoriei de către inculpatul B.B., în Spania.de consecințele grave produse, Înalta Curte, constată că instanța de apel, a făcut o individualizare judiciară corespunzătoare, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate.
Prin aplicarea unei pedepse de 5 ani inculpatului B.V. și de 7 ani inculpatului B.B. se asigură realizarea scopului pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen., acela de măsură de constrângere și de reeducare a inculpaților de a forma o atitudine corectă față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Față de aceste considerente, în baza art. 38515 pct 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații B.B. și B.V. împotriva Deciziei penale nr. 63/A din 03 martie 2011 a Curții de Apel București, secția ll-a penală.
Va obliga recurenții inculpați la plata sumelor de câte 950 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei, reprezentând onorariile parțiale apărătorilor desemnați din oficiu inculpaților și sumele de câte 600 lei reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu părților vătămate D.I., I.S., C.G., D.N., C.I., C.L., C.V. și S.M.F., se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.B. și B.V. împotriva Deciziei penale nr. 63/A din 03 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală.
Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 950 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei, reprezentând onorariile parțiale apărătorilor desemnați din oficiu inculpaților și sumele de câte 600 lei reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu părților vătămate D.I., I.S., C.G., D.N., C.l., C.L., C.V. și S.M.F., se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07 septembrie 2011.