Drug trafficking and abuse of office: sufficiency of evidence for criminal conviction and validity of continued offense classification

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 44/F din 13 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în Dosarul nr. 234/112/2009, s-au dispus următoarele:

A. În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului G.A. pentru infracțiunea de deținere, fără drept, droguri de risc, în scopul consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât a intervenit decesul făptuitorului.

B. Au fost condamnați inculpații:

1. H.D.A., administrator la SC P.I. SRL Bistrița, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.;

- deținere, fără drept, de droguri de risc în scopul consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. a) C. pen., iar în baza disp. art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza disp. art. 83 C. pen., a fost revocat beneficiul suspendării condiționate a pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 107 din 18 aprilie 2005 a Tribunalului Bistrița Năsăud, urmând ca inculpatul să execute această pedeapsă alăturat pedepsei rezultante aplicate în prezenta cauză, astfel încât inculpatul va executa, în final, pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

Potrivit disp. art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată din pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 107/2005 a Tribunalului Bistrița Năsăud, între 09-21 aprilie 2004 și durata reținerii de 24 de ore din prezenta cauză, din data de 18 noiembrie 2007.

S-a făcut aplic. art. 71 și art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

2. C.O.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- punere la dispoziție a locuinței pentru consumul ilicit de droguri și tolerarea consumului ilicit în locuință, prev. de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II -a și lit. b) C. pen.;

- deținere, fără drept, de droguri de risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 8 luni închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. a) C. pen., iar în baza disp. art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa ce mai grea, de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza disp. art. 861 C. pen., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei aplicate, stabilind, potrivit disp. art. 862 C. pen., un termen de încercare de 5 ani.

Potrivit disp. art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalului Bistrița Năsăud;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea:

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 864 C. pen., referitoare la consecințele nerespectării, cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

S-a făcut aplic. art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Potrivit disp. art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut 24 de ore, la 18 noiembrie 2007.

3. C.V.T. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.;

- deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 6 luni închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. a) C. pen., iar în baza disp. art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza disp. art. 861 C. pen., a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei aplicate, stabilind, potrivit disp. art. 862 C. pen., un termen de încercare de 5 ani.

Potrivit disp. art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalului Bistrița Năsăud;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 864 C. pen., referitoare la consecințele nerespectării, cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

S-a făcut aplic. art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Potrivit disp. art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

4. C.L.B., C.A. și M.D.A., fiecare dintre aceștia pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, fără drept, de droguri de risc, în scopul consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza disp. art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate, stabilind, potrivit disp. art. 82 C. pen., câte un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

S-a pus în vedere inculpaților disp. art. 83 C. pen. S-a făcut aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Potrivit disp. art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

5. F.A.M. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 16 din Legea nr. 143/2000, la pedeapsa de 3 luni închisoare.

Conform disp. art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind, potrivit disp. art. 82 C. pen., un termen de încercare de 2 ani și 3 luni.

S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen. S-a făcut aplic. art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Potrivit disp. art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

6. M.C.D. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza disp. art. 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind, potrivit disp. art. 82 C. pen., un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen. S-a făcut aplic. art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Potrivit disp. art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

7. M.C.V. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen., și art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

- favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 1 lună închisoare.

S-a constatat că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. a) C. pen., iar în baza disp. art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 luni închisoare.

În baza disp. art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind, potrivit disp. art. 82 C. pen., un termen de încercare de 2 ani și 3 luni.

S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen.

S-a făcut aplic. art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Potrivit disp. art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

În baza disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul H.D.A.

Conform disp. art. 118 lit. f) C. pen. rap. la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea specială a cantităților de droguri (rezină de cannabis) ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, rămase în urma efectuării analizelor de laborator, astfel:

- 4,7 g. rezină de cannabis ridicată de la inculpatul H.D.A.;

- 4,6 g. rezină de cannabis ridicată de la inculpatul F.A.M.

În baza disp. art. 118 lit. e) C. pen. rap. la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul C.V.T. a sumei de 200 RON dobândită din valorificarea drogurilor vândute inculpatului F.A.M.

Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu probele administrate în cursul cercetărilor judecătorești, Tribunalul a reținut în sarcina inculpaților următoarele:

Cu excepția inculpatului M.C.V., care locuiește în mun. Cluj-Napoca și este frate cu inculpatul M.C.D., toți ceilalți inculpați domiciliază în mun. Bistrița, fiind în relații apropiate.

În perioada 2002-2003, inculpatul M.C.V. a participat la un meci de fotbal organizat în mun. Bistrița, ocazie cu care l-a cunoscut pe inculpatul H.D.A., din anturajul căruia făcea parte fratele său, inculpatul M.C.D. Cu ocazia mesei organizate după partida de fotbal inculpatul M.C.V. a înțeles, din spusele comesenilor, că inculpatul H.D.A. este consumator de droguri.

I. În cursul lunii februarie 2006 organele de poliție din cadrul S.C.C.O. Bistrița Năsăud, s-au sesizat în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni de trafic și consum de droguri de risc față de numiții G.H., I.I.C., B.P.N. ș.a. În luna martie 2006 D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud, a extins cercetările în Dosarul nr. 10 D/P/2006, pentru comiterea acelorași infracțiuni și față de numiții H.D.A., N.V.C., M.F.C. și C.A., iar apoi, în lunile mai și iunie 2006 și față de F.R.S. și M.D.A.

Ca urmare, procurorul a solicitat autorizarea interceptării convorbirilor telefonice purtate de cei în cauză. Prin încheierea penală nr. 47/P/10.03.2006 a Tribunalului Bistrița Năsăud, s-a dispus autorizarea interceptărilor și înregistrării convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate și de inculpatul H.D.A., pentru o perioadă de 30 de zile, care a fost apoi prelungită succesiv prin încheierile penale nr. 60 din 07 aprilie 2006, nr. 79 din 05 mai 2006 și respectiv nr. 94 din 06 iunie 2006 ale acestei instanțe.

Pe parcursul efectuării cercetărilor au rezultat date cu privire la comiterea infracțiunilor de trafic și consum de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și respectiv art. 4 alin. (1) din aceeași lege, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., de către inculpatul H.D.A., în perioada martie - mai 2006, astfel:

La data de 22 martie 2006 i-a solicitat unei persoane, droguri de risc (rezină de cannabis), în valoare de 600 euro, droguri pe care le-a cumpărat la data de 27 martie 2006 împreună cu C.L., pentru consum propriu.

La data de 15 aprilie 2006 la solicitarea unei persoane, s-a deplasat la farmacia de pe str. N. pentru a cumpăra medicamentul R., care are ca substanță activă substanța psihotropă Amfepramon, înscrisă în Tabelul nr. 3, anexă la Legea nr. 143/2000.

La data de 27 aprilie 2006 l-a instigat pe numitul C.L. să cumpere droguri de risc (rezină de cannabis) în valoare de 100 euro, pentru a consuma drogurile împreună cu C.L. și o a treia persoană neidentificată.

La data de 29 aprilie 2006, la solicitarea unei persoane, i-a vândut droguri de risc (rezină de cannabis) în valoarea de 50 euro.

Ca urmare, la data de 01 iunie 2006, S.C.C.O. Bistrița Năsăud, a solicitat efectuarea, de către S.S.O.I. Cluj-Napoca, unei operațiuni de filaj a inculpatului H.D.A. Acțiunea de supraveghere operativă a fost aprobată de șeful S.S.O.I. Cluj-Napoca, urmând să înceapă la data de 03 iunie 2006.

În dimineața zilei de 02 iunie 2006, șeful echipei operative, ofițerul de poliție R.C.V., a efectuat documentarea în teren pe raza mun. Bistrița și a altor localități din județ, primind - din partea lucrătorului de poliție responsabil de caz, din partea S.C.C.O. Bistrița Năsăud - un înscris conținând numele persoanelor de legătură din anturajul inculpatului H.D.A., locurile frecventate de ei și date despre mijloacele de transport ce le foloseau. După această documentare, în după masa aceleași zile, șeful echipei de supraveghere a efectuat - la sediul S.S.O.I. Cluj-Napoca - instruirea membrilor echipei, cu privire la numele țintei, la obiectivele urmărite, la activitățile ce trebuiau desfășurate și durata acțiunii de supraveghere operativă, stabilită pentru perioada 03-06 iunie 2006.

Din echipa de supraveghere operativă făcea parte și inculpatul M.C.V., angajat ca agent de poliție în cadrul S.S.O.I. Cluj Napoca, începând cu anul 2005, deținător al certificatului de acces la informații clasificate cu gradul de secretizare, „secret”, emis potrivit Legii nr. 182/2002, care era și gradul de secretizare a misiunii în cauză.

Cu ocazia instruirii inculpatul M.C.V. și colegii de echipă ai acestuia au fost înștiințați despre faptul că supravegherea operativă a inculpatului H.D.A. are ca obiectiv prinderea acestuia în timp ce desfășura activități pe linia traficului de droguri. Cu toate că inculpatul M.C.V. îl cunoscuse personal pe inculpatul H.D.A. în urmă cu 4 ani, prin intermediul fratelui său M.C.D., știind că cei doi sunt prieteni, cel în cauză nu a adus la cunoștința șefului echipei operative aceste împrejurări și nu a invocat aceste aspecte ca motive de abținere de la participarea la misiune pentru a nu compromite acțiunea de filaj.

După încheierea ședinței de instruire inculpatul M.C.V. l-a contactat telefonic pe fratele său, inculpatul M.C.D., atenționându-l cu privire la desfășurarea misiunii de supraveghere operativă care îl avea ca țintă principală pe inculpatul H.D.A.

În după masa aceleași zile de 02 iunie 2006, la orele 16.21, inculpatul M.C.D. l-a contactat telefonic pe prietenul său, inculpatul H.D.A., atenționându-l asupra celor aflate de la fratele său, relatându-i că, în ziua următoare, va fi supus unei misiuni de filaj, realizată de lucrători veniți de la Cluj și solicitându-i să nu iasă din casă.

Discuția în cauză a fost purtată pe telefoanele mobile ale celor doi inculpați și a fost interceptată în baza autorizației date de instanța de judecată.

Ulterior, respectiv în seara zilei de 02 iunie 2006, orele 21.29, inculpatul M.C.D. l-a apelat din nou pe inculpatul H.D.A., avertizăndu-l pe acesta să nu iasă din casă timp de 2 zile, potrivit celor comunicate lui telefonic.

Apreciind valabilitatea informațiilor primite, inculpatul H.D.A. și-a anunțat prietenii despre cele aflate, în discuțiile telefonice purtate cu inculpatul C.L.B. și cu numitul B.A.E. făcând vorbire despre faptul că, în anturajul lor, se află „o cârtiță” care „dă în primire” tot ce face.

În cursul zilei de 03 iunie 2006, apreciind ca serios avertismentul primit, inculpatul H.D.A. nu a părăsit locuința. În după masa aceleași zile, după audierea convorbirilor înregistrate în ziua anterioară s-a descoperit scurgerea de informații către inculpat, produsă prin intermediul lui M.C.D., motiv pentru care s-a luat decizia de ridicare temporară a dispozitivului de supraveghere operativă, membrii echipei de filaj părăsind mun. Bistrița.

În zilele următoare inculpatul H.D.A. a fost menținut în stare de alertă prin comunicările telefonice primite, cât și prin apelurile efectuate de inculpatul M.C.D.

Astfel, la 05 iunie 2006, orele 10.00, postul telefonic aparținând inculpatului H.D.A. a primit următorul SMS: „La mulți ani, scumpete! Te rog sună-l pe C. de pe un telefon diferit de al tău, sau din familia ta, nu ieși din casă. E grav încă două săptămâni (cel puțin). Urgent sună! Te pup!”. Numărul de telefon de pe care s-a efectuat comunicarea a aparținut fostei soții a inculpatului M.C.D. - martora B.D.

Ca urmare, la orele 10.20, inculpatul H.D.A. l-a apelat pe inculpatul M.C.D. însă, întrucât cel în cauză a făcut acest lucru de pe telefonul său, cei doi au convenit să sune inculpatul M.C.D. de pe un alt aparat. La mai puțin de un minut după aceea inculpatul H.D.A. a fost apelat de pe un alt telefon, aparținând unui prieten al inculpatului M.C.D., poreclit „S.”, în cuprinsul convorbirii inculpatul H.D.A. fiind atenționat să fie vigilent timp de 2 săptămâni, făcându-se totodată vorbire despre faptul că acesta este filat de 8 persoane.

La orele 10.24 inculpatul M.C.D. l-a apelat din nou pe inculpatul H.D.A. și l-a atenționat să nu vorbească la telefon spunându-i „fără telefoane și fără povești prea multe și fără... aia din Islanda”, pentru ca apoi, la orele 10.27 să îl sune din nou pe acesta de la postul telefonic public pentru a-l avertiza asupra gravității situației spunându-i „vezi că-i groasă treaba!”, repetând faptul că este filat de 8 persoane (2 fete și 6 băieți), cu 18 legături” și avertizându-l că cineva din anturajul său îl „toarnă rău”.

În scopul verificării scurgerii de informații către inculpatul H.D.A., la data de 09 iunie 2006 S.C.C.O. Bistrița Năsăud s-a adresat cu o nouă solicitare de supraveghere operativă a inculpatului la S.C.O.I. Cluj-Napoca, pentru perioada 11-13 iunie 2006. În cursul zilei de 11 iunie 2006 acțiunea de supraveghere operativă a inculpatului a început la orele 11.30, încheindu-se noaptea, la orele 00.35, când inculpatul a revenit la domiciliu, fiind reluată la 12 iunie 2006, orele 15.00. Această acțiune s-a derulat până la orele 21.45 când a fost întreruptă, deoarece s-a descoperit că, în cursul zilei, la orele 13.09, inculpatul M.C.D. i-a telefonat inculpatului H.D.A., atenționându-l din nou asupra operațiunii de filaj prin aceea că i-a cerut acestuia, în mod imperativ, să plece acasă fără să se vadă.

II. În cursul anchetei declanșate ca urmare a săvârșirii faptelor ce urmează a fi descrise la punctul următor au fost stabilite următoarele acte materiale componente ale infracțiunilor continuate reținute în sarcina inculpaților dar care, cronologic, au fost comise anterior celor precizate la pct. III.

Astfel, la începutul primăverii anului 2007, în week-end-ul următor sărbătorilor pascale, inculpatul C.O.D. a organizat o ieșire la cabana părinților săi din localitatea Colibița, ocazie cu care i-a invitat pe C.A.S., prietena sa, pe colega acesteia, M.N., pe inculpații H.D.A., C.A., G.A., precum și pe numita P.L..

În cursul petrecerii, inculpatul H.D.A. - care adusese cu el o bucățică de hașiș - a confecționat 3 joint-uri (din amestec de tutun și drog) din care a fumat și pe care apoi le-a dat, pe rând, și celorlalți tineri.

În concret, inculpatul C.O.D. - care a pus la dispoziție cabana în scopul consumării de droguri - și apoi, pe rând, inculpații C.A. și G.A., precum și numita P.L., au deținut, fără drept, drogul de risc, pe care l-au consumat prin fumare.

În vara anului 2007, fără să se poată stabili data, inculpatul C.O.D. a organizat o nouă ieșire la cabana părinților săi, la care au fost prezenți, inculpații C.A., M.D.A., C.A.S., P.L., M.N., dar și alți tineri. Cu această ocazie inculpații C.O.D. și C.A., precum și numita P.L. au consumat, prin fumare, joint-uri confecționate din amestec de tutun și hașiș, fără a se putea stabili însă cine a procurat drogul de risc.

III. În cursul lunii noiembrie 2007 inculpatul C.O.D. a hotărât să organizeze o petrecere cu ocazia zilei sale de naștere - 16 noiembrie - la cabana părinților săi, la care să invite mai mulți prieteni. Ca urmare, inculpatul a invitat-o la petrecere pe prietena sa, C.A.S., precum și pe inculpații H.D.A., C.V.T., C.A., C.L.B., G.A., M.D.A. și F.A.M., cu prietenele acestora M.A.B., P.L., B.A.M. și pe martora M.N.A.

La data de 14 noiembrie 2007, după masă, inculpatul H.D.A. a discutat telefonic, codat, cu inculpatul C.V.T., despre cumpărarea unor droguri pentru petrecere, solicitându-i acestuia să ceară coinculpatului C.L.B. - cu care inculpatul C.V.T. urma să se întâlnească în orașul Beclean - și banii reprezentând partea sa de contribuție la achiziționarea drogurilor. Ulterior, inculpatul H.D.A. a discutat pe aceeași temă, în aceeași modalitate, cu cei doi inculpați, stabilind că sunt în număr de cinci cei care contribuie cu bani, urmând ca ceilalți să „pună pe traseu”. La foarte scurtă vreme după această convorbire, din discuțiile telefonice purtate cu cei doi inculpați la orele 17.27 și 17.29 rezultă că inculpații C.V.T. și C.L.B. s-au certat astfel încât nu s-au mai adunat bani pentru droguri.

În ziua de 16 noiembrie 2007, la orele 13-14.00, inculpații C.O.D. și G.A. s-au deplasat cu autoturismul celui dintâi, în localitatea Colibița, la cabana unde urma a avea loc petrecerea, ducând produsele necesare, respectiv mâncare și băutură. La orele 16.09 inculpatul C.V.T. l-a contactat telefonic pe inculpatul G.A. solicitându-i să îl chestioneze pe C.O.D. dacă are foițe de țigară (codificat „cearceafuri”), cel în cauză răspunzând afirmativ. Ulterior, respectiv la orele 18.00, când invitații la petrecere nu erau sosiți la cabană, inculpatul C.V.T. l-a apelat din nou pe prietenul său G.A., transmițându-i, codificat, faptul că procurase droguri pentru participanții la chef dar că cei care vor dori să consume vor trebui să plătească, cerându-i acestuia să transmită această condiție invitaților la petrecere.

În jurul orelor 18.30, după discuția telefonică anterior menționată, la cabana familiei C. au sosit, cu o mașină, inculpatul C.A., însoțit de martorele P.L., C.A.S. și M.N.A. după care, cu o altă mașină, au venit inculpații C.L.B. și F.A.M., precum și martora B.A.M. Ulterior, la cabană a sosit și inculpatul M.D.A. cu autoturismul său, inculpatul H.D.A. urmând să facă deplasarea la Colibița cu autoturismul inculpatului C.V.T., potrivit înțelegerii telefonice perfectate cu acesta.

1. În jurul orelor 19.00, inculpatul C.V.T., însoțit de prietena sa, martora M.A.B. (în prezent soția sa) s-a deplasat în zona în care locuiește inculpatul H.D.A. pentru a-l prelua și a se deplasa împreună la Colibița. Ajuns la locuința inculpatului H.D.A., inculpatul C.V.T. l-a chemat afară, unde au purtat o discuție pe tema deplasării la petrecere, cel din urmă insistând pe lângă primul să îl însoțească la Colibița. În cursul discuțiilor - timp în care martora a rămas în mașină - C.V.T. i-a remis coinculpatului H.D.A. o bucată de rezină de cannabis, de aproximativ 4 cm, lungime, spunând că poate asta îi va schimba starea de spirit. Cu aceeași ocazie, inculpatul C.V.T. i-a relatat coinculpatului faptul că bucata de drog costă 300 RON, preț pe care H.D.A. l-a acceptat, urmând să îi achite prețul ulterior.

Ca urmare a acestui fapt, inculpatul H.D.A. a hotărât să meargă la petrecere, astfel încât i-a însoțit pe cei doi la Colibița, unde au ajuns puțin înainte de orele 21.00.

2. În cursul petrecerii, la aproximativ o oră după sosirea ultimilor invitați, inculpatul F.A.M. l-a observat pe inculpatul C.V.T. confecționând un „joint” din tutun și hașiș, după care l-a aprins și a consumat din acesta prin fumare, dându-i-l și lui pentru a face același lucru.

În aceste condiții inculpatul F.A.M., i-a cerut coinculpatului C.V.T. să-i dea niște hașiș pentru a-și confecționa țigări cu drog, lucru cu care acesta a fost de acord astfel încât i-a remis o bucată de hașiș, pentru suma de 300 RON. Inculpatul F.A.M. i-a achitat pe loc celui în cauză suma de 200 RON, urmând ca diferența de 100 RON să i-o predea la întoarcerea în mun. Bistrița.

Ulterior achiziționării drogului, inculpatul F.A.M. și-a confecționat un „joint” din tutun și hașiș, pe care l-a consumat apoi prin fumare.

3. După ce a ajuns la cabană, inculpatul H.D.A. a consumat băuturi alcoolice, iar apoi a ieșit din locuință și s-a deplasat în zona unui chioșc de vară unde și-a confecționat un „joint” din tutun și hașiș achiziționat de la inculpatul C.V.T. În timp ce fuma din aceasta, din cabană a ieșit inculpatul M.D.A. care, observându-l, i-a cerut „țigara” să tragă câteva fumuri. În aceste condiții H.D.A. i-a remis „joint-ul” celui în cauză, care a tras câteva fumuri, iar apoi a reintrat în cabană.

În jurul orelor 22.00, inculpatul H.D.A. a confecționat un „joint” din tutun și hașiș, din care a consumat prin fumare și pe care l-a dat apoi, pe rând, inculpaților C.A., G.A. și C.O.D., care, deținând țigara cu drog, au consumat din ea prin fumare.

În cursul nopții inculpatul H.D.A. a mai confecționat și alte țigări cu drog pe care le-a fumat în incinta cabanei, lăsându-le în scrumiera aflată pe masă. La un moment dat, coborând din cameră, inculpatul C.L.B. a observat o astfel de țigară în scrumieră, aprinsă, motiv pentru care a luat-o și a tras din aceasta câteva fumuri. Potrivit susținerilor inculpatului acesta a realizat că este o țigară confecționată manual, care conține și altceva decât tutun, date fiind dimensiunile mai mari ale acesteia.

Spre dimineață, în jurul orelor 04-05.00, când participanții la petrecere s-au retras la odihnă, inculpatul C.O.D. a găsit într-o scrumieră o țigară cu drog și întrucât aceasta nu a fost „revendicată” de nimeni inculpatul a consumat-o prin fumare.

4. În dimineața zilei următoare, în jurul orelor 10.00, inculpatul M.D.A. a revenit în living-ul cabanei, ocazie cu care, într-o scrumieră, a găsit o jumătate de țigară tip „joint”, din amestec de tutun și hașiș, pe care a aprins-o și a fumat-o.

În jurul prânzului cei mai mulți dintre invitații inculpatului C.O.D. s-au adunat în sufrageria cabanei unde au servit masa și au continuat petrecerea.

În aceste condiții, inculpatul H.D.A. a confecționat două țigări cu drog din care a fumat și pe care le-a dat, pe rând, în același scop și inculpaților C.L.B., G.A., C.A. și M.D.A. În același timp, inculpatul F.A.M. a confecționat, pentru sine, un alt „joint” din tutun și drog, pe care l-a consumat prin fumare.

Inculpatul C.V.T. a confecționat, la rândul său, un „joint”, pe care l-a consumat prin fumare, fiind observat de inculpatul F.A.M.

În jurul orelor 16-17.00, inculpatul C.V.T. și prietena sa M.A.B. au părăsit cabana deplasându-se înspre mun. Bistrița deoarece trebuiau să se pregătească pentru serviciu.

Ceilalți inculpați, împreună cu tinerele care îi însoțeau, au rămas la cabană pentru a viziona meciul echipei naționale care se transmitea în direct, începând cu orele 18.00.

La orele 18.55, sub coordonarea procurorului D.I.I.C.O.T., organele de poliție au făcut o descindere la cabana familiei C., în vederea efectuării unei percheziții. Cu această ocazie, la perchezițiile corporale efectuate asupra persoanelor identificate în incinta cabanei s-au descoperit următoarele:

- foițe din hârtie pentru țigarete asupra învinuitului G.A.;

- cantitatea de 5,2 g. rezină de cannabis asupra inculpatului H.D.A., din care după efectuarea constatării tehnico-științifice din 18 noiembrie 2007 a B.C.C.O. Cluj a rămas cantitatea de 4,7 g. rezină de cannabis ce a fost depusă în camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - D.G.C.C.O. București;

- cantitatea de 5,2 g. rezină de cannabis asupra învinuitului F.A.M., din care după efectuarea constatării tehnico-științifice din 18 noiembrie 2007 a B.C.C.O. Cluj a rămas cantitatea de 4,6 g. rezină de cannabis ce a fost depusă în camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - D.G.C.C.O. București.

Ca urmare a găsirii acestor cantități din drogul de risc rezină de cannabis, a unor foițe din hârtie pentru țigarete folosită la confecționarea joint-urilor și a unor comprimate sau prafuri în locația în care s-a efectuat percheziția domiciliară, s-a dispus de către procuror, efectuarea unor constatări medico-legale cu privire la fiecare dintre aceste persoane, cărora li s-au recoltat probe biologice constând în sânge și urină - pentru a se stabili dacă în organismul lor se putea pune în evidență prezența unor droguri de risc sau mare risc. Astfel:

- prin raportul de constatare medico-legală din 02 decembrie 2007 al Serviciului Medico-Legal Județean Bistrița-Năsăud s-a constatat că în probele biologice (sânge/urină) recoltate de la inculpatul H.D.A. s-a evidențiat prezența de tetrahidrocanabinol, rezultatul toxicologic fiind negativ pentru cocaină;

- prin raportul de constatare medico-legală din 02 decembrie 2007 al Serviciului Medico-Legal Județean Bistrița-Năsăud s-a constatat că în probele biologice (sânge/urină) recoltate de la inculpatul C.O.D. s-a evidențiat prezența de tetrahidrocanabinol, rezultatul toxicologic fiind negativ pentru cocaină;

- prin raportul de constatare medico-legală din 02 decembrie 2007 al Serviciului Medico-Legal Județean Bistrița-Năsăud s-a constatat că în probele biologice (sânge/urină) recoltate de la învinuitul F.A.M. s-a evidențiat prezența de tetrahidrocanabinol, rezultatul toxicologic fiind negativ pentru cocaină;

- prin raportul de constatare medico-legală din 02 decembrie 2007 al Serviciului Medico-Legal Județean Bistrița-Năsăud s-a constatat că în probele biologice (sânge/urină) recoltate de la învinuitul C.L.B. s-a evidențiat prezența de tetrahidrocanabinol, rezultatul toxicologic fiind negativ pentru cocaină;

- prin raportul de constatare medico-legală din 02 decembrie 2007 al Serviciului Medico-Legal Județean Bistrița-Năsăud s-a constatat că în probele biologice (sânge/urină) recoltate de la învinuitul M.D.A. s-a evidențiat prezența de tetrahidrocanabinol, rezultatul toxicologic fiind negativ pentru cocaină;

- prin raportul de constatare medico-legală din 02 decembrie 2007 al Serviciului Medico-Legal Județean Bistrița-Năsăud s-a constatat că în probele biologice (sânge/urină) recoltate de la învinuitul C.A. s-a evidențiat prezența de tetrahidrocanabinol, rezultatul toxicologic fiind negativ pentru cocaină;

- prin raportul de constatare medico-legală din 02 decembrie 2007 al Serviciului Medico-Legal Județean Bistrița-Năsăud s-a constatat că în probele biologice (sânge/urină) recoltate de la învinuitul G.A. s-a evidențiat prezența de tetrahidrocanabinol, rezultatul toxicologic fiind negativ pentru cocaină.

Inculpatul C.V.T. nu a fost identificat în timp util pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii prezenței în acestea a unor droguri de risc sau de mare risc, fapta sa de deținere de droguri de risc în vederea consumului fiind probată prin probatoriul testimonial administrat.

Faptele astfel reținute în sarcina inculpatului H.D.A. comise în baza unei rezoluții infracționale unice, de a fi deținut fără drept și de a fi oferit altor persoane droguri de risc în scopul consumării acestora, respectiv de a fi deținut în mai multe rânduri droguri de risc pentru consum propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor continuate de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și respectiv deținere de droguri de risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din aceeași lege, ambele cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului C.O.D., descrise la pct. II și III din hotărâre, de a fi pus la dispoziție mai multor persoane, în mai multe rânduri, în baza aceleași rezoluții infracționale, cabana părinților săi, situată în localitatea Colibița, în scopul consumului ilicit de droguri de risc și de a fi tolerat consumul ilicit de droguri de risc în acest spațiu, și de a fi deținut, fără drept, în mai multe rânduri, în baza unei rezoluții infracționale unice, droguri de risc în scopul consumului propriu, întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 5 și respectiv art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului C.V.T., descrise la pct. III din hotărâre, comise în baza unei unice rezoluții infracționale, de a fi deținut fără drept, de a fi vândut și de a fi oferit altor persoane droguri de risc în vederea consumării, respectiv de a fi deținut, în mai multe rânduri, droguri de risc pentru consum propriu constituie infracțiunile prev. de art. 2 alin. (1) și respectiv art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpaților G.A., C.L.B., F.A.M., C.A. și M.D.A., descrise la pct. II și III, de a deține, în mai multe rânduri și în baza aceleași rezoluții infracționale, fără drept, droguri de risc în scopul consumului propriu, constituie infracțiunea continuată prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului M.C.D., descrisă la pct. 1 din hotărâre, comisă fără o înțelegere prealabilă, de a-i fi dat ajutor inculpatului H.D.A. pentru a îngreuna și a zădărnici urmărirea penală ce se efectua împotriva acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, prin informarea și prevenirea acestuia cu privire la acțiunile de supraveghere operativă a inculpatului, constituie infracțiunea de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În fine, faptele inculpatului M.C.V. descrise la pct. 1, de a fi încălcat, cu știință atribuțiile de serviciu care îi reveneau în calitate de funcționar public - acesta fiind angajat ca agent de poliție în cadrul S.S.O.I. Cluj - prin divulgarea unor date și informații secrete privind acțiunea de supraveghere operativă a inculpatului H.D.A. - cercetat pentru infracțiuni de trafic și consum de droguri de risc - despre care a luat cunoștință în exercițiul atribuțiilor de serviciu și prin care a cauzat o tulburare însemnată unui organ al statului (organelor de urmărire penală abilitate pentru efectuarea urmării penale și tragerea la răspundere penală a autorului cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor) și respectiv cea de a da ajutor inculpatului în cauză, fără o înțelegere prealabilă pentru a zădărnici și îngreuna urmărirea penală ce se efectua față de acesta sub aspectul săvârșirii infracțiunilor anterior precizate, prin divulgarea către fratele său, inculpatul M.C.D. a informațiilor privind supravegherea operativă a inculpatului H.D.A., pentru a-i fi transmis acestuia și a fi astfel prevenit să nu mai desfășoare activități cu caracter infracțional, întrunesc în drept, elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen. și favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Audiați fiind, inculpații F.A.M., C.A., G.A., C.L.B. și M.D.A. au recunoscut faptele reținute în sarcina lor respectiv deținerea de droguri de risc pentru consum propriu.

În ceea ce îl privește pe inculpatul F.A.M. este de menționat împrejurarea că, raportat la conduita constantă adoptată, prin care a contribuit la stabilirea adevărului și a vinovăției altor participanți la comiterea infracțiunilor, se justifică reținerea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu consecința reducerii pedepsei ce se va aplica.

Inculpații H.D.A. și C.O.D. au recunoscut în parte faptele reținute în sarcina lor, admițând, fără rezerve săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, menținându-și poziția în ceea ce privește celelalte fapte, respectiv cele prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 (primul inculpat) și art. 5 din același act normativ (cel de-al doilea inculpat).

Audiat fiind în instanță sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, inculpatul H.D.A. a recunoscut faptul că, la un moment dat, în timpul petrecerii de la Colibița, la solicitarea inculpatului M.D.A., i-a dat acestuia țigara ce și-o preparase cu tutun și drog, pentru a trage câteva fumuri, lucru pe care cel în cauză l-a și făcut, după care a intrat în cabană.

De asemenea, cel în cauză, a relatat că, în cursul nopții, a preparat un „joint” din care a fumat și pe care l-a lăsat apoi pe o scrumieră, ieșind din cabană pentru a se aerisi, constatând, la momentul revenirii sale în cabană, că inculpații C.L.B. și G.A., consumaseră restul de țigară prin fumare.

În fine, același inculpat a mai admis că, spre dimineață, și-a mai confecționat un „joint” pe care l-a fumat parțial, punând restul rămas nefumat într-o scrumieră, fără să cunoască ce s-a mai întâmplat cu aceasta.

Pe de altă parte, inculpatul C.O.D. a relatat că, preocupat fiind de atribuțiile sale de gazdă, dar și de problema de sănătate pe care o avea prietena sa, nu a remarcat consumul de droguri la cabană, cu toate că l-a observat pe inculpatul F.A.M. fumând o țigară confecționată manual. Acesta a mai relatat că a realizat faptul că la cabană se consumaseră droguri abia înspre dimineața zilei de 17 noiembrie 2007, când, înainte de a merge la culcare, a fumat un „joint” găsit într-o scrumieră, motiv pentru care, a doua zi, le-a cerut celor prezenți la cabană să nu mai consume droguri.

Susținerile celor doi inculpați sunt infirmate de ansamblul probelor administrate în cursul urmării penale și, în parte, în faza cercetărilor judecătorești, starea de fapt reținută în actul de sesizare, însușită de instanță, fiind conformă realității.

Sub acest aspect, relevante sunt declarațiile coinculpaților date în cursul urmării penale, în special cele ale inculpaților F.A.M., M.D.A., G.A. și C.A., depoziții ce se coroborează cu cele ale martorelor audiate în cauză, dintre care, martora M.N.A. și-a menținut declarația și în fața instanței de judecată atât în privința petrecerii din luna noiembrie 2007, cât și în ceea ce privește consumul de droguri la aceeași cabană cu ocazia ieșirilor anterioare.

Declarația inculpatului C.O.D. referitoare la momentul la care a realizat că s-au consumat droguri la cabană este nesinceră și a fost înlăturată ca atare de instanță. Din declarațiile inculpaților și ale martorelor audiate în cauză rezultă că țigările preparate cu drog au un miros specific, diferit de cel al țigărilor normale, ușor de sesizat.

Pe de altă parte, inculpatul nu este un „novice” în materie deoarece, prin rechizitoriul nr. 100/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, s-a dispus față de acesta scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ constând în amendă pentru infracțiunea de deținere de droguri de risc pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Ca urmare, este evident că inculpatul a realizat, din primul moment, că în cabană sa se consumă droguri și a tolerat acest consum, fumând apoi „jointul” găsit în scrumieră în cunoștință de cauză.

Inculpații C.V.T., M.C.D. și M.C.V. nu au recunoscut faptele reținute în sarcina lor, negând săvârșirea acestora.

Depozițiile celor în cauză urmează a fi însă înlăturate, ca nesincere, deoarece sunt combătute de materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal.

Astfel, în ceea ce îl privește pe inculpatul C.V.T. este de reținut că vinovăția sa este probată, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) și respectiv art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 prin depozițiile constante ale inculpaților H.D.A. și F.A.M., care au relevat, atât în declarațiile date, cât și la confruntare, că au achiziționat rezina de cannabis de la C.V.T.

Chiar dacă acest inculpat a invocat faptul că inculpatul F.A.M. l-a încriminat în încercarea de a se răzbuna pe el pentru incidentul produs între cei doi în urmă cu 4-5 ani, incident produs la o cabană în cursul căreia C.V.T. l-a lovit cu palma de 2-3 ori pe celălalt, apărarea sa nu este credibilă și urmează a fi înlăturată.

În acest sens, este de observat că cei doi s-au comportat cât se poate de normal pe perioada sejurului de la Colibița neexistând semne de animozitate între aceștia. Mai mult decât atât, pe perioada șederii la cabană, cei doi inculpați au fost cazați în aceeași cameră, fapt ce nu era posibil dacă aceștia ar fi fost în relații de dușmănie.

Pe de altă parte, mai este de remarcat faptul că, sub același aspect, depoziția inculpatului H.D.A. este credibilă, acesta manifestând sinceritate.

Chiar dacă inițial, în cursul urmării penale inculpatul a prezentat o altă variantă referitoare la modul în care a intrat în posesia drogurilor, ulterior, constatând că inculpatul F.A.M. a relatat adevărul, acesta a revenit, recunoscând faptul că a achiziționat drogului de la C.V.T.

Totodată este de reținut că între cei doi inculpați nu există relații tensionate care să justifice o eventuală răzbunare din partea inculpatului H.D.A. și că, acesta din urmă, deși a precizat că primise drogul de la C.V.T. a susținut că nu l-a văzut pe acesta consumând droguri la cabană.

În fine, este de menționat și faptul că, în faza inițială a procesului penal au dat declarații referitoare la consumul de droguri de către C.V.T. și inculpații M.D.A., G.A. și C.A., precum și parte dintre martorele audiate, chiar dacă toți aceștia și-au nuanțat depozițiile în fața instanței, în prezența inculpaților, în sensul că nu mai pot indica cu precizie persoanele care au fumat țigări preparate cu drog. Cu toate acestea, cei în cauză au admis că depozițiile date în cursul urmării penale nu au fost obținute prin presiunea organelor de cercetare (declarațiile fiind date în prezența apărătorilor) chiar dacă la acel moment se aflau într-o stare de tensiune maximă determinată de excesul de zel manifestat cu ocazia perchezițiilor, de organele de anchetă.

Pentru toate aceste considerente instanța de judecată apreciază că inculpatul C.V.T. a comis, cu vinovăție, cele două infracțiuni reținute în sarcina sa de procuror.

În ceea ce îl privește pe inculpatul M.C.D. este de remarcat faptul că, deși a admis că a purtat discuții în care îl avertiza pe inculpatul H.D.A. cu privire la interesul manifestat pentru persoana sa de organele de anchetă, a dat explicații cât se poate de puerile cu privire la sursa informațiilor transmise.

Inițial, în declarația olografă dată la 27 iunie 2008, inculpatul a relevat că s-a întâlnit cu fratele său M.C.V., întâmplător, cu câțiva ani înainte, în mun. Bistrița, ocazie cu care acesta care lucra „ca polițist la filaj” i-a atras atenția să nu mai umble cu H.D.A., „întrucât nu e bine”, deducând de aici că cel în cauză are probleme cu drogurile întrucât avusese astfel de probleme și anterior.

În cuprinsul aceleași declarații inculpatul a menționat că nu a cunoscut că fratele său venise în mun. Bistrița „în legătură cu serviciul pentru supravegherea lui H.D.A. și s-au întâlnit întâmplător cu acesta pe str. U.”.

Pe de altă parte, chestionat fiind cu privire la convorbirile telefonice purtate cu inculpatul H.D.A., cu conținut de atenționare a sa, inculpatul M.C.D. a declarat că, în felul acesta a dorit să îl sperie pe cel în cauză „să nu mai facă prostii” și să îl determine să nu mai consume droguri.

Ulterior, respectiv la data de 01 iulie 2008, în declarația dată procurorului anchetator, inculpatul a reiterat avertismentul transmis de fratele său cu privire la persoanele din anturajul său, inclusiv la inculpatul H.D.A. și solicitarea acestuia de a-și vedea de familie.

Cu acea ocazie inculpatul a audiat înregistrările convorbirilor telefonice purtate la începutul lunii iunie 2006 cu inculpatul H.D.A., și-a recunoscut vocea și nu a contestat conținutul acestora însă a oferit explicații infantile cu privire la motivația care l-a determinat să abordeze acele subiecte, în condițiile în care a negat că ar fi fost încunoștințat cu privire la misiunea de filaj.

În concret, cu privire la apelurile telefonice din data de 02 iunie 2006 orele 16.31 și respectiv 21.29, în cuprinsul cărora inculpatul îi transmitea lui H.D.A. „te-am sunat să-ți zic că mâine vin ăștia de la Cluj pe aicea... să stai la... cu capul la gămălie” și respectiv „am primit și eu un telefon și a zis că să nu mai ies din casă până poimâne... acum am primit un telefon, păi de aia am plecat, doar nu-s nebun”, inculpatul M.C.D. a dat o explicație simplă și anume aceea că era beat, motivație neinvocată până la acel moment.

Totodată, fiind chestionat cu privire la discuțiile telefonice purtate la data de 05 iunie 2006 cu același inculpat, M.C.D. nu a putut explica de ce i-a spus interlocutorului următoarele „te sun eu, te sun eu de pe altul”; „fii atent două săptămâni la... cabană, la gămălie... că io, tu în primul rând și io suntem așa. Mai 18 legături, vezi astăzi nimic nu primești, da?... Nimic! 8 îs în oraș după... vezi că unul în față la casă la tine, unul în magazin, una...” și respectiv „fără telefoane și fără povești multe și fără... aia din Irlanda”, susținând că nu știe de ce a făcut aceste afirmații, după care a adăugat „poate am spus aceste cuvinte pentru că eram beat”.

Fiind întrebat de ce a dorit să îl avertizeze pe inculpatul H.D.A., inculpat în această cauză a declarat că nu știe, la fel cum nu știe de ce i-a spus acestuia „ai grijă că în față la tine este unul”.

În fine, fiind întrebat de ce i-a spus inculpatului H.D.A. „ai grijă! Să nu pățești ceva, da?... no cu transportul iar ai grijă... nu pui mâna pe nimic, da?”, inculpatul M.C.D. a dat un răspuns ilar afirmând următoarele: „M-am referit la faptul că să aibă grijă să nu cadă, iar alte explicații nu mai pot să dau”.

Ulterior, inculpatul și-a menținut declarațiile și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penal, la data de 23 decembrie 2008.

În ciuda declarațiilor sale de la urmărirea penală, în faza cercetărilor judecătorești acesta a adoptat o altă poziție, oferind o altă variantă pentru atitudinea sa.

În concret, în declarația dată în instanță la 26 mai 2010, inculpatul a precizat că, la finele lunii mai - începutul lunii iunie 2006, discutând cu un prieten al său, pe nume U.C.S. - în prezent decedat - a fost atenționat de acesta, spunându-i că, atât el cât și inculpatul H.D.A. sunt „urmăriți pas cu pas” recomandându-le să meargă la o cabană până se liniștesc lucrurile. În cuprinsul aceleași declarații inculpatul a relevat că toate detaliile prezentate inculpatului H.D.A. referitoare la operațiunea de filaj le-a aflat de la numitul U.C.S., persoană pe care nu a dorit să o expună și care a decedat în luna septembrie - octombrie 2008, împrejurare despre care a aflat în luna ianuarie 2009.

Nici această ultimă variantă nu este mai credibilă decât celelalte, aceasta reprezentând rezultatul eforturilor depuse de inculpatul în strădania sa de a găsi o explicație plauzibilă pentru conduita sa, cu scopul evident de a-l exonera de răspundere penală pentru fratele său, inculpatul M.C.V., angajat în poliție.

În acest sens sunt relevante informațiile obținute de la I.P.J. Bistrița Năsăud, transmise instanței cu adresa din 09 decembrie 2010 din care rezultă că persoana indicată de inculpatul M.C.D. - cu numele corect U.C.O. - a avut calitatea de voluntar al Inspectoratului - Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității, dar a încetat din viață la data de 05 noiembrie 2007.

Or, în condițiile în care inculpatul a fost prieten cu persoana în cauză, potrivit propriilor declarații date în instanță este exclus ca acesta să fi aflat despre această tragică întâmplare abia în luna ianuarie 2009, respectiv după 1 an și 3 luni, dar și după prezentarea materialului de urmărire penală.

Relevant este și faptul că inculpatul a dat primele declarații în cauză abia în luna iunie 2008, când avea deci posibilitatea să relateze adevărul, fără a-i expune riscurilor penale nici pe prietenul său - care încetase din viață de aproximativ 8 luni de zile, dar nici pe fratele său.

Pe de altă parte, este exclus ca numitul U.C.O., în calitatea sa de colaborator al organelor de poliție să fi avut acces la informații detaliate legate de misiunea de filaj ce îl viza pe inculpatul H.D.A. și este greu de explicat de ce, într-o atare ipoteză, cel în cauză nu l-a avertizat direct pe cel vizat de misiunea de supraveghere, pe care îl cunoștea, preferând să se adreseze unei persoane, despre care, proprii prieteni au declarat în instanță că traversa o perioadă grea, avea probleme serioase cu băutura și din această cauză și în familie, că era desconsiderat și nu se putea pune temei pe spusele sale.

Oricum, este de neacceptat ideea avansată indirect de inculpatul M.C.D. că a dorit să protejeze o persoană ce încetase din viață, expunându-și astfel fratele riscului - pe care și l-a asumat până la capăt - de a fi trimis în judecată, și de a-i periclita astfel cariera profesională, pentru fapte pe care nu le comisese.

Pentru considerentele anterior expuse instanța a conchis că avertismentele transmise inculpatului H.D.A. de către inculpatul M.C.D. i-au fost comunicate acestuia din urmă de către fratele său, inculpatul M.C.V. care avea calitatea de membru al echipei de supraveghere.

Este posibil ca, în această modalitate, agentul de poliție să fi avut în intenție de a-și avertiza fratele, care făcea parte din anturajul inculpatului H.D.A., dar prin deconspirarea operațiunii de filaj acesta a acceptat producerea rezultatului constând în atenționarea „țintei vizate” de echipa operativă.

De asemenea, este foarte posibil ca, în discuțiile particulare purtate de inculpații H.D.A. și M.C.D., acesta din urmă să îi fi relatat primului sursa informațiilor ce le deține întrucât, astfel, nu se explică de ce în ciuda faptului că inculpatul M.C.D. era mai tot timpul sub influența alcoolului și era desconsiderat de prieteni, inculpatul H.D.A. nu a pus la îndoială credibilitatea avertismentelor primite, rămânând în casă întreaga zi, la prima acțiune de filaj, respectiv dând curs solicitării imperative de a pleca acasă, la cea de a doua operațiune de supraveghere.

Toate aceste împrejurări, coroborate cu faptul că niciun alt membru al echipei de supraveghere nu îl cunoștea pe inculpatul M.C.D., conduc la concluzia că cel care i-a comunicat acestuia date referitoare la acțiunea de filaj este fratele său, inculpatul M.C.V.

Din acest punct de vedere, instanța a apreciat că încercarea inculpatului de a demonstra că despre această acțiune avea cunoștință foarte multe persoane (aproximativ 30 de persoane potrivit estimărilor efectuate de martorul R.C.V., șeful S.S.O.I. Cluj-Napoca) este nerelevantă și nu este în măsură să creeze un dubiu care să îi profite.

Pentru aceste motive, Tribunalul a reținut în sarcina tuturor inculpaților faptele pentru care au fost cercetați, cu încadrările juridice indicate anterior.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, prin apărătorii lor, inculpații H.D.A., C.O.D., C.V.T., C.L.B., F.A.M., M.D.A., M.C.D. și M.C.V.

Prin apelul formulat, inculpatul C.L.B. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună, în principal, achitarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. rap. la art. 181 C. pen., apreciind că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse cu amenda penală. Solicită a se reține că la pct. II din sentință, sunt descrise faptele săvârșite de sărbătorile pascale din 2007, la care inculpatul nu a participat în vreun fel. Din eroare, instanța de fond a reținut și această faptă în sarcina inculpatului, fapt care a determinat aplicarea unei pedepse mai grele. Raportat la această eroare, instanța nu a făcut aplicarea prevederilor art. 72 alin. (1) și (2) C. pen. și nu a ținut seama de circumstanțele privind persoana acestuia și de împrejurările care atenuează răspunderea penală. Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat comiterea faptei, care este de o gravitate redusă, precum și concluziile din referatul de evaluare în privința acestuia, din care rezultă că beneficiază de suportul familiei și de stabilitate locativă, materială și financiară.

Apărătorul inculpatului H.D.A. susține excepția invocată de inculpatul M.C.V. prin apărător. Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bistrița-Năsăud, pe motiv că instanța nu a fost legal sesizată, caz de nulitate absolută prev. de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. Neregularitatea actului de sesizare nu a fost examinată cu ocazia judecării cauzei la tribunal. Rechizitoriul nu cuprinde toate elementele cerute de art. 263 C. proc. pen., deoarece nu sunt descrise faptele reținute în sarcina inculpatului. Acesta se limitează la datele prev. de art. 203 C. proc. pen. și la o încadrare juridică care nu se întemeiază pe probe, însă nu se arată în ce constă infracțiunea de trafic de droguri. Instanța de fond, la finalul fazei de cercetare judecătorească, pronunță o hotărâre nelegală, dispunând condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de trafic de droguri la pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție, fără să arate în ce constă această infracțiune. Dacă nu există infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000, atunci trebuia să rețină doar art. 4 din aceeași lege, pentru care există și probe, faptă pe care, de altfel, inculpatul a și recunoscut-o. Hotărârea primei instanțe nu poate descrie nici infracțiunile inculpatului H.D.A., în legătură cu frații M. Toate faptele din 2006 și primăvara anului 2007 nu s-au confirmat în nici un fel, deși erau în fază de cercetare și este inadmisibil ca o faptă rămasă în faza actelor premergătoare să poată agrava situația unui inculpat. Este inadmisibil să se susțină că dintr-o convorbire telefonică avută cu unul din frații M. rezultă că inculpatul a comis infracțiunea de trafic de droguri. Instanța de fond trebuia să indice fapta raportat la care se poate stabili o încadrare juridică. Pentru toate aceste motive, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Inculpatul C.O.D., prin apărătorul său, a solicitat a se lua act de retragerea apelului.

Prin apelul său, inculpatul C.V.T. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând cauza, să se dispună, în principal, achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei aplicate, aceasta fiind excesiv de mare raportat la circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și la cele personale, descrise în referatul de evaluare. Din convorbirile telefonice rezultă doar o supoziție a organului de cercetare penală privind săvârșirea faptei, iar din declarațiile martorilor nu rezultă că inculpatul ar fi consumat droguri sau ar fi săvârșit infracțiunea de trafic de droguri. O pedeapsă mai mică ar fi suficientă pentru reeducarea inculpatului, având în vedere că acesta a conștientizat gravitatea faptei, are un serviciu onorabil, este căsătorit și duce o viață decentă.

Apărătorul inculpatului M.C.V. invocă încălcarea dispozițiilor legale relative la competența după materie și la sesizarea instanței, fiind in prezența unui caz de nulitate absolută a urmăririi penale, conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen. În temeiul art. 332 alin. (2) C. proc. pen. solicită să se dispună desesizarea instanței și restituirea cauzei procurorului competent pentru refacerea urmăririi penale. întreaga urmărire penală față inculpat a fost făcută cu nerespectarea dispozițiilor privitoare la competența după materie, fapt care potrivit art. 332 alin. (2) C. proc. pen. impunea primei instanțe obligația de a se desesiza și de a restitui cauza procurorului competent a reface urmărirea penală. Întrucât inculpatul nu are calitatea de organ de cercetare penală din cadrul poliției judiciare, competența de a efectua urmărirea penală revenea procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița și procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T. În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a D.I.I.C.O.T., acestei structuri specializate îi revine competența efectuării urmăririi penale în cazul infracțiunilor prevăzute în C. pen. sau legile speciale, limitativ enumerate în art. 12 alin. (1) lit. a) - n) din sus-menționatul act normativ. În consecință, infracțiunea reținută în sarcina inculpatului nu conferea procurorului din cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistrița, competența de a efectua urmărirea penală, sub aspectul celor două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului încriminate de art. 248 C. pen. și respectiv art. 264 alin. (1) C. pen.

Pe fondul cauzei solicită să se dispună schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni concurente de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 C. pen. și de favorizarea infractorului prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, într-o singură infracțiune de favorizarea infractorului prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., cu omiterea raportării la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Se rețin două infracțiuni raportat la un singur act material de executare, fără a se pune problema concursului ideal de infracțiuni prevăzut de art. 33 lit. b) C. pen. și în niciun caz a unei pluralități infracționale concretizată sub forma concursului real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. așa cum se reține total nejustificat și nemotivat în sentința atacată. în cazul unor acte de executare unice, constând în ajutorul dat unui infractor ne aflăm în prezența unei unice infracțiuni prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. și nu este corect a pedepsi de două ori aceeași faptă reținând în sarcina subiectului activ o nouă infracțiune al cărei element material, ca subelement al laturii obiective a infracțiunii, este identic, până în cele mai mici detalii.

Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. și favorizarea infractorului, prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. în principal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Ignorând prevederile art. 65 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală și instanței de judecată, din cele 16 pagini ale considerentelor hotărârii atacate, nu mai puțin de 7 pagini sunt rezervate prezentării detaliate a modului în care inculpatul a încercat să compromită acțiunea de filaj a grupului infracțional condus de inculpatul H.D.A. Prima instanță nu a putut invoca nicio probă concretă, de natură a justifica hotărârea de condamnare, astfel că toate argumentele invocate în sprijinul soluției pronunțate sunt lipsite de orice suport probator și pe cale de consecință nu pot decât să pună în evidență eroarea judiciară flagrantă concretizată în condamnarea inculpatului pentru două infracțiuni pe care nu le-a comis.

Din întreg materialul administrat în cauză rezultă că fratele său, coinculpatul M.C.D. a purtat câteva convorbiri telefonice în 02 iunie 2006 și 05 iunie 2006 cu inculpatul H.D.A., avertizându-l că este filat și suspectat că este implicat în distribuirea unor droguri, însă în întreg dosarul cauzei nu există nicio probă de natură să ateste că inculpatul a fost cel care l-a avertizat pe fratele său să evite anturajul inculpatului H.D.A. și că acesta face obiectul unei acțiuni operative de filaj în data de 03 iunie 2006.

În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

În ce privește infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 248 C. pen., în cazul laturii obiective este necesar ca fapta să fi cauzat una din urmările socialmente periculoase prevăzute alternativ, în speță o tulburare însemnată bunului mers al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud. Prin adresa din 26 septembrie 2008 al S.S.O.I. Cluj, însăși organul specializat în activitatea de supraveghere operativă confirmă Parchetului că în speța de față, chiar în situația în care activitatea specifică muncii de informații ar fi fost deconspirată „nu putem spune că s-a produs o tulburare însemnată bunului mers al serviciului”. Atât timp cât activitatea de filaj și supraveghere operativă nu a fost de natură a compromite desfășurarea urmăririi penale nu s-a produs acea tulburare însemnată a bunului mers al organelor de urmărire penală și pe cale de consecință lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 248 C. pen.

Referitor la infracțiunea de favorizarea infractorului prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. sub aspectul laturii obiective elementul material trebuie în mod necesar să se concretizeze într-un ajutor (material sau moral, prin acte comisive sau omisive), dat unui infractor. Chiar în varianta în care ar fi divulgat fratelui său date confidențiale vizând acțiunea S.S.O.I. Cluj în municipiul Bistrița, nu ne aflăm în prezența unui act material de executare de natura celui reclamat de legiuitor ca făcând parte din latura obiectivă a infracțiunii. Informațiile confidențiale ar fi fost destinate unei persoane care nu a comis anterior nicio infracțiune și pe cale de consecință nici exigențele reclamate de textul legal încriminator nu sunt îndeplinite.

Apărătorul inculpatului F.A. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să i se aplice inculpatului sancțiunea amenzii penale. Pedeapsa aplicată a fost greșit individualizată, având în vedere gradul de pericol social al faptei și persoana inculpatului care a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței. Inculpatul nu are antecedente penale, a colaborat cu organele de anchetă, în prezent este student la Facultatea de Drept, are un loc de muncă și regretă cele întâmplate. Din concluziile referatului de evaluare rezultă că inculpatul beneficiază de suportul familiei și este în continuarea studiilor. Solicită să se dispună condamnarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 la o pedeapsă spre minimul special cu suspendare condiționată, conform art. 81 C. pen. și cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 și 76 lit. c), e) C. pen.

Prin apelul formulat, prin apărătorul său, inculpatul M.D.A. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu înlăturarea art. 41 alin. (2) C. pen. În sarcina inculpatului se poate reține o singură infracțiune, deoarece deținerea de droguri în vederea consumului propriu este o acțiune continuă, care se epuizează în momentul percheziției din 17 noiembrie 2007 și nu o infracțiune continuată în cadrul căreia numărul actelor materiale să fie determinat de numărul consumurilor, astfel cum greșit s-a reținut prin rechizitoriu.

Pe fond, solicită achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, lipsind elementul material. Acțiunea inculpatului de a trage câteva fumuri, în două rânduri, din două țigări confecționate din tutun în amestec cu drog de risc deținut de către o altă persoană nu se circumscrie niciuneia dintre acțiunile încriminate de lege. Prin urmare, soluția de condamnare a inculpatului pentru această faptă este nelegală. În același sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr. 7051 din 14 decembrie 2005.

În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. și aplicarea unei amenzi administrative, apreciind că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Solicită a se avea în vedere circumstanțele reale de săvârșire a infracțiunii, că este un fapt izolat, nu există urmări decât eventual asupra propriei persoane, inculpatul nu are antecedente penale și a avut o conduită corespunzătoare pe parcursul procesului penal.

Apărătorul inculpatului M.C. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei spre minimul general prevăzut de lege, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. e) C. pen., iar în baza art. 81 C. pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei. Susține că pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mare raportat la gradul de pericol social scăzut al faptei și la persoana inculpatului care nu are antecedente penale.

Prin decizia penală nr. 195/A din 03 noiembrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații M.C.V., F.A.M., H.D.A., C.L.B. și M.D.A. împotriva sentinței penale nr. 44/F din 13 aprilie 2011 a Tribunalului Bistrița Năsăud.

A luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul C.O.D. împotriva aceleiași sentințe penale.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de control judiciar a apreciat că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică sub toate aspectele.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpații M.C.V., F.A.M., H.D.A., C.L.B. și M.D.A., solicitând admiterea recursurilor astfel cum s-a reținut în practicaua prezentei decizii.

Inculpații invocă cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 10, 171, 18 și 14 C. proc. pen.

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare invocate, conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursurile declarate de inculpați nu sunt fondate, urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează.

Înalta Curte apreciază că situația de fapt a fost bine stabilită de instanța de fond, în urma coroborării tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor este justă, fiind corespunzătoare situației de fapt reținută, în mod corect reținând instanța de fond că în cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunilor reținute în sarcina lor.

În susținerea recursului, inculpatul M.C.V. a solicitat achitarea în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) și d) C. proc. pen.

Înalta Curte constată că, așa cum corect s-a reținut în cauză, nu se poate dispune pronunțarea unei soluții de achitare în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Astfel, deși între inculpatul M.C.V. și inculpatul H.D.A. nu există convorbiri telefonice directe, în cele purtate la data de 02 iunie 2006 între inculpații M.C.V. și H.D.A. se consemnează că „te-am sunat că mâine vin ăștia de la Cluj... să stai cu capul la gămălie” și „am primit și eu telefon că să nu mai ies din casă până poimâine”, iar inculpatul H. a acționat conform avertizărilor primite.

Mai mult, inculpatul M.C.V. a transmis inculpatului H. informații care nu erau știute decât la S.S.O.I. Cluj, ceea ce dovedește că inculpatul M.C.V. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 248 C. pen.

Nici cererea de achitare în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. nu este întemeiată, întrucât, deși apărarea apreciază că în cazul laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 248 C. pen. este necesar ca fapta să fi cauzat o tulburare însemnată bunului mers al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud, iar prin adresa din 26 septembrie 2008 a S.S.O.I. Cluj nu se confirmă acest aspect, aprecierea cu privire la tulburarea bunului mers al unei instituții de stat este un atribut exclusiv al instanței.

În susținerea recursului formulat, inculpatul F.A.M. a solicitat re individualizarea pedepsei și aplicarea unei amenzi, acordându-se o mai mare eficiență circumstanțelor personale.

Înalta Curte constată însă, că soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică, pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată acestui inculpat cu suspendarea condiționată a executării fiind de natură să asigure reeducarea inculpatului.

Astfel, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul ridicat de pericol social al faptei comise, cât și circumstanțele personale ale inculpatului (atitudinea de recunoaștere și regret a faptei, perspectivele ridicate de reintegrare socială a inculpatului, așa cum rezultă din referatul de evaluare întocmit în cauză), aspecte ce au determinat stabilirea unei pedepse care, prin cuantum și modalitate de executare este în măsură să asigure atingerea scopurilor pedepsei.

În susținerea recursului său, inculpatul H.D.A. a solicitat în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât aceasta nu s-a pronunțat asupra neregularității actului de sesizare al instanței, rechizitoriul necuprinzând toate elementele cerute de art. 263 C. proc. pen., deoarece nu sunt descrise faptele reținute în sarcina sa.

De asemenea, arată că nu există infracțiunea de trafic de droguri și că trebuia condamnat doar pentru infracțiunea de deținere de droguri pentru consum propriu, pe care a și recunoscut-o și pentru care solicită o pedeapsă mai mică.

Înalta Curte constată că susținerile în sensul că actul de sesizare a instanței este lovit de nulitate absolută sunt neîntemeiate, întrucât din examinarea rechizitoriului Parchetului prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, rezultă că a fost descrisă atât situația de fapt, cât și încadrarea în drept a faptelor reținute în sarcina inculpatului H.D.A.

Soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, în raport de prevederile art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor, activitatea desfășurată de inculpat, care a atras și alte persoane în acest scop, cât și faptul că anterior, a mai fost condamnat pentru infracțiunea de deținere de droguri pentru consum propriu.

Prin recursul formulat, inculpatul C.L.B. solicită, în principal, achitarea și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. și art. 181 C. pen., apreciind că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar în subsidiar, reducerea pedepsei și micșorarea termenului de încercare.

Înalta Curte constată că în cauză, probele administrate au dovedit că inculpatul a deținut, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, fără drept, droguri de risc în vederea consumului propriu, faptă prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Or, în raport de dispozițiile art. 181 C. pen. și de gravitatea faptei săvârșite de inculpat, împrejurările comiterii acesteia și de amploarea traficului și consumului de droguri, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reținut că nu poate fi primită solicitarea inculpatului de achitare în baza temeiului sus-menționat.

Cât privește pedeapsa aplicată inculpatului, reține Înalta Curte că aceasta este corect individualizată, în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, împrejurările comiterii acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, cât și circumstanțele personale (atitudinea de recunoaștere a faptei, lipsa antecedentelor penale, perspectivele mari de reinserție socială a inculpatului care rezultă din referatul de evaluare întocmit în cauză).

Prin recursul declarat inculpatul M.D.A. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, prin înlăturarea art. 41 alin. (2) C. pen., apreciind că infracțiunea de deținere de droguri în vederea consumului propriu este o infracțiune continuă și nu o infracțiune continuată, în cadrul căreia numărul actelor materiale să fie determinat de numărul consumatorilor.

A solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., și art. 181 C. pen., iar în subsidiar, reducerea pedepsei și a termenului de încercare.

Înalta Curte reține că probele administrate în cauză au dovedit existența mai multor acte materiale, care fac parte din conținutul infracțiunii în formă continuată reținută în sarcina acestui inculpat, așa cum corect a apreciat și instanța de fond și cea de control judiciar și, prin urmare, nu poate fi primită solicitarea de înlăturare a dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Cât privește cererea inculpatului de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b)1 C. proc. pen. și art. 181 C. pen., se reține că este neîntemeiată, în raport de prevederile art. 181 C. pen. și de împrejurările comiterii faptei, gravitatea acesteia și amploarea fenomenului de trafic și consum de droguri.

Corectă este soluția pronunțată în cauză și sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., a căror respectare a dus la stabilirea unei pedepse care, prin cuantum și modalitate de executare este în măsură să asigure atingerea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt reglementate de dispozițiile art. 52 C. pen.

Față de aceste considerente, Înalta Curte în temeiul art. 38513 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate, recursurile declarate de inculpați, conform dispozitivului

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați inculpații recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.C.V., F.A.M., H.D.A., C.L.B. și M.D.A. împotriva deciziei penale nr. 195/A din 3 noiembrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă pe recurenții inculpați F.A.M., C.L.B. și M.D.A. la plata sumelor de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe recurenții inculpați M.C.V. și H.D.A. la plata sumelor de câte 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 50 RON, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 septembrie 2012.