State authority's appeal quashed; late payment interest on dividends limited to statutory rate due to lack of evidence for specific damage
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant state authority's appeal, leaving in force the lower courts' decisions that rejected the claim for late payment interest on dividends. The dispute involved a commercial action where the state entity sought 11,868,069 lei in default damages from a joint-stock company for delayed dividend payments for the 1997 fiscal year, calculated at the Central Bank's preferential rate for corporate deposits. The decisive legal basis was the distinction between statutory interest under Article 1088(2) of the Civil Procedure Code, which presumes damage, and general liability under Articles 43 of the Commercial Code and 998 of the Civil Code; the court held that because the plaintiff failed to provide evidence of specific damage required by the latter provisions, it could not recover damages exceeding the statutory interest rate, rendering the appeal unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 1088 alin. (1) C. proc. civ, art. 998 C. civ, art. 312 C. proc. civ; State authority's appeal quashed; late payment interest on dividends limited to statutory rate due to lack of evidence for specific damage: The dispute involved a commercial action where the state entity sought 11,868,069 lei in default damages from a joint-stock company for delayed dividend payments for the 1997 fiscal year, calculated at the Central Bank's preferential rate for corporate deposits. The decisive legal basis was the distinction between statutory interest under Article 1088(2) of the Civil Procedure Code, which presumes damage, and general liability under Articles 43 of the Commercial Code and 998 of the Civil Code; the court held that because the plaintiff failed to provide evidence of specific damage required by the latter provisions, it could not recover damages exceeding the statutory interest rate, rendering the appeal unfounded.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 11 decembrie 2000 la Tribunalul Caraș Severin–Reșița, reclamanta AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI a chemat în judecată pârâta S.C. F. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 11.868.069 lei daune interese moratorii pentru plata cu întârziere a dividendelor pentru exercițiul financiar al anului 1997, calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an.
Prin sentința civilă nr. 334 pronunțată la 23 martie 2001 în dosarul nr. 8998/COM/2000, tribunalul a respins acțiunea, cu motivarea că dividendele nu sunt purtătoare de dobândă comercială.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 631/A pronunțată la 4 iunie 2001 a respins apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Caraș Severin, schimbând însă motivarea, în sensul că solicitarea reclamantei pentru acordarea de daune interese moratorii la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an, cu caracter de despăgubiri și cu rolul de a repara prejudiciul suferit de creditor prin întârzierea obligației, nu reprezintă dobânda legală prevăzută de art. 1088 alin. (1) C. proc. civ.
La această dobândă legală se referă alin. (2) al aceluiași text de lege, care dispensează creditorul de justificarea pagubei, prezumând existența acesteia.
Împotriva acestei decizii, reclamanta apelantă a declarat recurs, susținând în esență că daunele moratorii pretinse i se cuvin fără a fi necesar să facă dovada prejudiciului, în baza dispozițiilor art. 43 din C. com., la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. pentru depozitele constituite de persoanele juridice pe termen de un an.
Recursul reclamantei nu este fondat.
Instanța de apel a reținut corect că acordarea despăgubirilor moratorii cu alt cuantum decât dobânda legală pentru dividendele cuvenite exercițiului financiar al anului 1997, în condițiile răspunderii prevăzute de art. 998 C. civ., nu poate fi admisă, iar reclamanta nu a administrat probe din care să rezulte întrunirea condițiilor acestei răspunderi.
În aceste împrejurări, recursul declarat de reclamantă se privește ca nefondat și în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta AUTORITATEA PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI București, împotriva deciziei nr. 631/A din 4 iunie 2001 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2004.