Compensation for 1942 Transnistria evacuees under Law 189/2000: obligation to complete proof of group membership
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court admitted the appellant's appeal, quashed the Court of Appeal's decision, and remanded the case for re-judgment to allow the plaintiff to supplement evidence, effectively finding the lower court’s procedural approach insufficient. The dispute concerned a claim by an ethnic Roma individual for the compensation and rights established by Law No. 189/2000, challenging the county pension authority's refusal to recognize her status as a victim of the 1942 ethnic evacuation of Roma from Transnistria. The decisive legal basis was the court's holding that, under the principle of active judicial conduct, the first-instance court was obligated to request additional civil status documents, witness testimony, and other proof to substantiate the plaintiff's constant allegation that she belonged to the specific group of evicted individuals identified in the archival certificate.
Legislator headnote
AI generatedCompensation for 1942 Transnistria evacuees under Law 189/2000: obligation to complete proof of group membership: Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta susține că certificatul nr. 1118 din 25 iulie 2001 atestă că mătușa sa, A.C. cu, soțul ei M.C. au fost evacuați în anul 1942 împreună și cu alți țigani din care a făcut și ea parte.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 19 martie 2003 reclamanta C.A. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Dolj, solicitând anularea hotărârii nr. 578 din 15 noiembrie 2002, emisă de pârâtă și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.189/2000.
In motivarea acțiunii reclamanta arată că, așa după cum rezultă din certificatul eliberat de Arhivele Naționale, în anul 1942 țiganii din Transnistria au fost evacuați pe motive etnice.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 4999 din 19 iunie 2003 a respins acțiunea, cu motivarea că reclamanta nu a dovedit că se încadrează în situațiile arătate de art. 1 lit. a) –f) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta susține că certificatul nr. 1118 din 25 iulie 2001 atestă că mătușa sa, A.C. cu, soțul ei M.C. au fost evacuați în anul 1942 împreună și cu alți țigani din care a făcut și ea parte.
Recursul este fondat.
La dosarul instanței de fond a fost depus certificatul nr. 1118 din 25 iulie 2001 prin care Arhivele Naționale atestă evacuarea țiganilor din Transnistria, figurează mătușa reclamantei, cu soțul ei, domiciliați în comuna Amărăști.
Întrucât recurenta-reclamanta a susținut constant că a făcut parte din același grup de țigani care au fost evacuați din Transnistria se impune ca instanța, în virtutea rolului activ să-i solicite acesteia completarea probelor cu acte, de starea civilă, martori și oricare alte dovezi prin care să facă dovada susținerilor sale.
Așa fiind, se va admite recursul declarat de reclamantă, se va casa sentința atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, în vederea completării probelor de către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de C.A. împotriva sentinței civile nr.4999 din 19 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleeași instanțe.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2004.