Start date of rehabilitation benefits: requirement of valid application with supporting evidence under Law 189/2000
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant’s appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s judgment which had rejected the plaintiff’s action against the County Pension House. The dispute concerned the effective start date for entitlements under Law No. 189/2000 for victims of political repression, specifically regarding the appellant’s status as a person involved in the 1940 population exchange. The appellant argued that rights should accrue from April 2001, based on an initial application filed in March 2001 that was dismissed for lack of proof. However, the appellant subsequently filed a new application in December 2002, providing the necessary documentary evidence. The court held that under Article 5 of Law No. 189/2000, benefits are granted starting from the first day of the month following the submission of the application accompanied by valid proof; therefore, because the valid application was filed in December 2002, the entitlement correctly began in January 2003, confirming that the administrative decision and the lower court’s judgment were lawful.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 din Legea nr. 189/2000; Start date of rehabilitation benefits: requirement of valid application with supporting evidence under Law 189/2000: Potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 189/2000 prin care a fost aprobată O.G. nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului–Lege nr. 118/1990 republicată, persoanele îndreptățite beneficiază de drepturile prevăzute de lege, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înegistrată la 3 aprilie 2003 reclamanta I.M. a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Dâmbovița solicitând modificarea hotărârii nr. 232 din 5 februarie 2003 emisă de pârâtă, în sensul acordării drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 începând cu data de 1 aprilie 2001 în loc de 1 ianuarie 2003.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a formulat o primă cerere la data de 29 martie 2001, pentru recunoașterea calității de beneficiară a prevederilor Legii nr. 189/2000, pe care pârâta Casa Județeană de Pensii Dâmbovița a respins-o deoarece reclamanta nu a prezentat acte care să ateste calitatea de persecutat.
Ulterior, reclamanta a formulat o nouă cerere la data de 5 decembrie 2002 la care a atașat actele doveditoare a calității de persoană persecutată politic, cerere soluționată favorabil, însă cu data de 1 ianuarie 2003 în loc 1 aprilie 2001.
Curtea de Apel Ploiești , secția comercială și de contencios administrativ prin sentința nr. 77 din 24 aprilie 2003 a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recursul urmează a fi respins, ca nefondat.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că reclamanta a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Dâmbovița constatând Hotărârea nr. 232 din 5 februarie 2003 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189/2000, fiind nemulțumită de data de începere a acordării drepturilor, 1 ianuarie 2003, considerând că drepturile trebuiau acordate începând cu 1 aprilie 2001.
Într-adevăr, reclamanta a formulat o cerere la data de 29 martie 2001 pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 la care au fost anexate doar acte de stare civilă. Comisia de stabilire a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 prin decizia nr. 205 din 29 mai 2001 a respins cererea reclamantei, decizia care nu a fost contestată, aceasta rămânând definitivă.
La data de 5 decembrie 2002, reclamanta a formulat o nouă cerere înregistrată sub nr. 36458, la care a anexat și înscrisuri din care rezultă calitatea de persoană care a făcut obiectul schimbului de populație între România și Bulgaria ca urmare a încheierii Tratatului de la Craiova la 7 septembrie 1940, în urma căreia s-a emis hotărârea nr. 232 din 5 februarie 2003.
Potrivit dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 189/2000 prin care a fost aprobată O.G. nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului–Lege nr. 118/1990 republicată, persoanele îndreptățite beneficiază de drepturile prevăzute de lege, începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.
În speță, cererea însoțită de actele doveditoare a fost înregistrată la data de 5 decembrie 2002, iar drepturile au fost acordate începând cu luna următoare depunerii cererii, respectiv 1 ianuarie 2003, conform prevederilor art. 5 din Legea nr. 189/2000.
În raport de actele normative aplicabile și situația de fapt reținută, soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, recursul urmând a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de I.M. împotriva sentinței nr. 77 din 24 aprilie 2003 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2004