Territorial jurisdiction for administrative labor contraventions: omission liability located at employer's registered headquarters rather than workplace or inspectorate location

Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 12844 din 10 noiembrie 2010, Dosar nr. 15214/197/2010, Judecătoria Brașov a declinat competența de soluționare a plângerii formulată de SC H. SRL în contradictoriu cu Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor în favoarea Judecătoriei Oradea.

Deși în procesul-verbal contestat în cauză nu se menționează expres locul săvârșirii contravenției, s-a apreciat că acesta este în sfera de competență a județului Bihor, pentru considerentul că inspectoratele teritoriale de muncă au competențe numai pe raza teritorială a județului în care sunt organizate.

În consecință, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Oradea, conform art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, ce dispune în sensul că plângerile contravenționale sunt de competența judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială a fost săvârșită contravenția.

Prin Sentința nr. 6059 din 19 aprilie 2012, Judecătoria Oradea a declinat, la rândul său, competența în favoarea primei instanțe sesizate și, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Această instanță a constatat că, prin procesul-verbal împotriva căruia s-a formulat prezenta plângere din 19 mai 2010 emis de ITM Bihor, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 6000 RON pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 4 alin. (5) din H.G. nr. 161/2006 (în forma în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de contravenție), reținându-se în sarcina petentei faptul că nu a transmis la I.T.M. Brașov, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară datei începerii activității, Registrul general de evidență a salariaților în format electronic, completat cu contractele individuale de muncă a 4 salariați.

Totodată, petenta a fost sancționată contravențional cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 276 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003, republicată, reținându-se că nu a acordat unei salariate repausul săptămânal de două zile libere consecutive, faptă ce încalcă prevederile art. 132 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003, republicată.

Judecătoria Oradea a apreciat că angajatorului îi revine obligația de a transmite registrul general de evidență a salariaților, în format electronic, la ITM, fiind cel care are și obligația de a încheia contractele de muncă, și nu punctul de lucru, care nu poate avea calitatea de angajator.

Întrucât neîndeplinirea obligației nu se poate săvârși decât la sediul angajatorului, competența revine instanței în a cărei rază își are sediul acesta, și anume Judecătoriei Brașov, conform art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce privește cea de a doua contravenție, Judecătoria Oradea a reținut, pe de o parte, că și aceasta este susceptibilă a fi săvârșită de către angajator la sediul social al acestuia, cât și că petenta nu a contestat legalitatea procesului-verbal de contravenție din acest punct de vedere.

Totodată, a reținut că dispozițiile H.G. nr. 161/2006, deși au fost abrogate prin H.G. nr. 500/2011, sunt reluate de către noul act normativ care reglementează metodologia de întocmire și completare a registrului general de evidență a salariaților.

Cu privire la conflictul negativ de competență Înalta Curte reține următoarele:

Într-adevăr, astfel cum s-a reținut în cauză, art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 dispune în sensul că plângerile contravenționale sunt de competența judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială a fost săvârșită contravenția.

A stabili locul săvârșirii contravenției, ca element necesar în determinarea competenței teritoriale, înseamnă a statua asupra conținutului contravenției.

În cauză, petenta a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție atacat și înlăturarea sancțiunii contravenționale aplicate, prin precizarea formulată la Judecătoria Oradea menționând că, în ceea ce privește sancțiunea avertismentului aplicată pentru neacordarea repausului săptămânal, nu contestă această sancțiune.

Așa fiind, contravenția în raport cu care se dispută, în speță, competența teritorială, astfel cum s-a reținut în procesul-verbal, este cea prevăzută de art. 8 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 161/2006 (în vigoare la data emiterii procesului-verbal) și constă în "neînregistrarea contractelor individuale de muncă în registrul general de evidență a salariaților anterior începerii activității".

Conform art. 4 alin. (5) din același act normativ, în cazul menționat la art. 3 alin. (2), registrul se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își are sediul sau domiciliul angajatorul, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariat (respectiv la data încetării contractului de muncă).

Art. 3 alin. (21) dispune în sensul că "la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute la alin. (2) lit. a) - d) se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză", angajatorii fiind cei care au obligația de a transmite registrul, în formă electronică, la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își au sediul, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către primul salariat", potrivit art. 4 alin. (1) din același act normativ.

Prin urmare, din dispozițiile legale citate reiese că legiuitorul a sancționat contravențional netransmiterea registrului general de evidență a salariaților, cuprinzând datele acestora, inclusiv pe cele ale noilor angajați, la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își are sediul angajatorul.

Obligația de transmitere a registrului incumbă angajatorului, situația de excepție reglementată la art. 2 alin. (3), constând în delegarea competenței înființării registrului, urmare a delegării competenței încadrării personalului prin încheierea contractelor individuale de muncă, nefiind dovedită în speță.

În cauză, contractele individuale de muncă au fost încheiate de angajator, reprezentat legal prin administrator, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul Judecătoriei Oradea la dosar, obligația ce îi revine angajatorului conform art. 16 din Legea nr. 53/2003 fiind, deci, îndeplinită de acesta.

Cum netransmiterea registrului general de evidență a salariaților constă în inacțiunea imputată angajatorului, contravenția se săvârșește, ca loc, acolo unde acțiunea, obligația, ar fi trebuit să fie îndeplinită, în speță, la sediul angajatorului, căruia îi revenea îndatorirea transmiterii registrului cuprinzând datele noilor angajați.

Față de cele ce preced, locul săvârșirii contravenției este municipiul Brașov, unde își are sediul angajatorul, iar competența teritorială de soluționare a plângerii contravenționale aparține, în consecință, Judecătoriei Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 octombrie 2012.

Procesat de GGC - NN