Entitlement to Group I seniority bonus for military service in labor detachments under Law 309/2002's exhaustive benefit provisions
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, thereby upholding the lower court's judgment that rejected the plaintiff's civil action against the local pension agency. The dispute centered on whether a veteran who performed military service within labor detachments between 1950 and 1961 was entitled to a specific seniority bonus corresponding to Group I working conditions for the period served. The court ruled that the claim was unfounded because the legislative framework governing such veterans' benefits, specifically Law No. 309/2002, provides an exhaustive list of rights in Articles 2–5 which does not include the requested salary increment, confirming that the pension agency’s initial determination denying the additional benefit was legally correct.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Entitlement to Group I seniority bonus for military service in labor detachments under Law 309/2002's exhaustive benefit provisions: În mod judicios a reținut instanța de fond că cererea recurentului - reclamant nu are temei legal, drepturile acordate de legiuitor fiind enumerate limitativ de art. 2 – 5 din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioda 1950 – 1961, între care nu se regăsește și dreptul pretins de reclamant.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 215 din 25 iunie 2003 Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și contencios administrativ a respins acțiunea formulată de reclamantul A.C. care a cerut obligarea Casei Județene de Pensii Hunedoara să-i calculeze un spor corespunzător grupei I de muncă pentru perioada în care și-a satisfăcut stagiul militar în cadrul unor detașamente de muncă.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut că prin hotărârea nr. 348/24/P din 21 februarie 2003 Casa Județeană de Pensii Hunedoara a stabilit că reclamantul a satisfăcut stagiul militar în condițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002 și i-a stabilit drepturile legale corespunzătoare, iar cererea reclamantului, de acordare a unui spor de la 6 luni la 1 an pentru perioada lucrată, nu are temei legal.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamantul care a reluat susținerile din acțiune, potrivit cărora este îndreptățit să i se acorde sporul corespunzător grupei I de muncă având în vedere condițiile în care a fost nevoit să presteze muncile respective.
Recursul este nefondat.
În mod judicios a reținut instanța de fond că cererea recurentului - reclamant nu are temei legal, drepturile acordate de legiuitor fiind enumerate limitativ de art. 2 – 5 din Legea nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioda 1950 – 1961, între care nu se regăsește și dreptul pretins de reclamant.
Astfel fiind, recursul va fi respins ca nefondat, soluția instanței de fond fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.C. împotriva sentinței civile nr. 215 din 25 iunie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2004.