Inadmissibility of appeal against irrevocable interlocutory orders suspending proceedings and rejecting reinstatement requests
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (ICCJ) dismissed as inadmissible the appeal filed by the appellants against three interlocutory orders (dated September 17, 2013, November 12, 2013, and January 28, 2014) issued by the Ploiești Court of Appeal, thereby upholding the suspension of the appeal proceedings and leaving the initial suspension order in force. The dispute concerned the appellants’ challenge to the Court of Appeal’s decision to suspend the judgment of their appeal pending the final resolution of a related civil case regarding the annulment of apartment sale contracts; the appellants had repeatedly petitioned for the case to be reinstated on the docket, arguing that the condition for suspension had ceased, but failed to prove that the related case had been finally resolved, given its own history of jurisdictional conflicts and subsequent suspension. The ICCJ ruled that the challenged interlocutory orders were irrevocable because, under Article 244^1 of the Code of Civil Procedure, decisions on the suspension of proceedings are issued by order that is only appealable separately if not pronounced in the appeal instance itself; since all three orders were issued during the appeal stage by the Court of Appeal, they were not subject to separate appeal under Article 299, rendering the higher court’s intervention inadmissible. </think> The Supreme Court of Romania dismissed as inadmissible the appeal filed by the appellants against three interlocutory orders issued by the Ploiești Court of Appeal, thereby upholding the suspension of the appeal proceedings and leaving the initial suspension order in force. The dispute involved a procedural challenge to the Court of Appeal’s decision to suspend the judgment of the appellants' appeal pending the final resolution of a related civil case concerning the annulment of apartment sale contracts; the appellants had repeatedly petitioned for the case to be reinstated on the docket, arguing that the condition for suspension had ceased, but failed to prove that the related case had been finally resolved, given its own history of jurisdictional conflicts and subsequent suspension. The Supreme Court held that the challenged interlocutory orders were irrevocable because, under Article 244^1 of the Code of Civil Procedure, decisions on the suspension of proceedings are issued by order that is only appealable separately if not pronounced in the appeal instance itself; since all three orders were issued during the appeal stage by the Court of Appeal, they were not subject to separate appeal under Article 299, rendering the Supreme Court’s intervention inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 244 pct. 1 C. proc. civ, art. 299 C. proc. civ, art. 2441 C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against irrevocable interlocutory orders suspending proceedings and rejecting reinstatement requests: Drept urmare, dosarul nr. 5018/105/2009 - care are ca obiect anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate pentru apartamentul în discuție - a fost restituit spre competentă soluționare Judecătoriei Ploiești, iar prin Încheierea din data de 12 martie 2013 a Judecătoriei Ploiești s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 1551 C. proc civ., chiar recurenții arătând că dosarul respectiv este în continuare suspendat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Încheierea din data de 17 septembrie 2013 pronunțată în dosarul nr. 8298/105/2008, Curtea de Apel Ploiești a dispus suspendarea judecării recursului declarat de contestatorii A.C. și A.R., ambii prin procurator L.M.L., împotriva Sentinței civile nr. 4.912 din 12 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului Ploiești, în baza art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. (forma în vigoare la data introducerii acțiunii) până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 5018/105/2009 al Judecătoriei Ploiești.
S-a reținut în considerentele sus-menționatei încheieri, care este irevocabilă, că în conformitate cu disp. art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. (forma în vigoare la data introducerii acțiunii), instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.
Prin Cererea înregistrată sub nr. 18413 din 24 septembrie 2013, recurenții, prin procurator, au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, fixându-se termen în vederea discutării cererii de repunere pe rol la data de 12 noiembrie 2013.
Prin Încheierea din data de 12 noiembrie 2013, pronunțată în dosarul nr. 8298/105/2008, Curtea de Apel Ploiești a respins cererea formulată de recurenții-contestatori, prin procurator, de repunere pe rol a cauzei, ca neîntemeiată, menținând măsura suspendării judecării cauzei dispusă prin încheierea din data de 17 septembrie 2013.
S-a reținut de către instanță prin Încheierea din data de 12 noiembrie 2013, în esență, că în speță, cauza care a determinat suspendarea judecării pricinii în recurs în temeiul disp. art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., prin Încheierea din data de 17 septembrie 2013, încheiere care este irevocabilă, nu a dispărut, nefăcându-se dovada că dosarul nr. 5018/105/2009 al Judecătoriei Ploiești ar fi fost soluționat, între timp, în mod irevocabil, astfel încât Curtea a privit cererea de repunere pe rol a cauzei ca neîntemeiată, respingând-o.
Prin Cererea înregistrată sub nr. 24069 din 20 noiembrie 2013, recurenții, prin procurator, au formulat o nouă cerere de repunere pe rol a cauzei, fixându-se termen în vederea discutării cererii de repunere pe rol la data de 28 ianuarie 2014, fără a se depune însă dovada - nici prin cererea de repunere pe rol și nici la termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2014 - că dosarul nr. 5018/105/2009 al Judecătoriei Ploiești ar fi fost soluționat, între timp, în mod irevocabil.
Prin Sentința civilă nr. 561 din data de 16 aprilie 2010 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. 5018/105/2009 - disjuns din dosarul nr. 8298/105/2008 - a fost admisă excepția de necompetență materială a Tribunalului Prahova și s-a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanții A.C. și A.R., ambii prin procurator L.M.L., în contradictoriu cu pârâții R.Ș.M., M.M., S.C. C.T. S.A. și Primăria Ploiești în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Împotriva sentinței sus-menționate au declarat recurs reclamanții A.C. și A.R., ambii prin procurator L.M.L., iar prin Încheierea de ședință din data de 7 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești s-a luat act de renunțarea la judecata recursului.
Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Ploiești sub nr. 5018/105/2009, iar prin Sentința civilă nr. 6 din 07 ianuarie 2011 - invocată de recurenți - s-a admis excepția de necompetență materială, excepție invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei către Tribunalul Prahova, secția civilă.
Prin aceeași sentință s-a constatat conflictul negativ de competență între Judecătoria Ploiești și Tribunalul Prahova după rămânerea definitivă a acestei hotărâri, fiind înaintat dosarul spre soluționarea conflictului negativ de competență Curții de Apel Ploiești.
La Curtea de Apel Ploiești dosarul a fost înregistrat sub nr. 182/42/2011, iar prin Sentința nr. 4 din data de 17 martie 2011 a Curții de Apel Ploiești s-a stabilit competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești. Prin Decizia nr. 701 din data de 10 mai 2012 a Tribunalului Prahova, la care au făcut referire recurenții în cuprinsul notelor scrise depuse la dosar la termenul din data 28 ianuarie 2014 în fața instanței de recurs, a fost admisă excepția tardivității declarării recursului și s-a respins ca tardiv introdus recursul declarat de reclamanții A.C. și A.R. împotriva Sentinței civile nr. 6 din 07 ianuarie 2011 a Judecătoriei Ploiești, astfel încât decizia respectivă nu schimbă cu nimic cele statuate prin Sentința nr. 4 din data de 17 martie 2011 a Curții de Apel Ploiești, prin s-a stabilit competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Împotriva Sentinței nr. 4 din 17 martie 2011 a Curții de Apel Ploiești au formulat cerere de revizuire revizuenții-reclamanți A.C. și A.R., ambii prin procurator L.M.L., iar prin Sentința nr. 3 din data de 26 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești a fost admisă excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimații R.M. și M.M., fiind respinsă cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Recursul declarat de revizuenți împotriva Sentinței nr. 3 din data de 26 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești a fost respins de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 6.848 din data de 06 octombrie 2011.
Drept urmare, dosarul nr. 5018/105/2009 - care are ca obiect anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate pentru apartamentul în discuție - a fost restituit spre competentă soluționare Judecătoriei Ploiești, iar prin Încheierea din data de 12 martie 2013 a Judecătoriei Ploiești s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 1551 C. proc civ., chiar recurenții arătând că dosarul respectiv este în continuare suspendat.
În consecință, în raport de considerentele mai sus arătate, Curtea a respins ca neîntemeiată cererea de repunere pe rol cauzei, formulată de recurenți, prin procurator și a menținut suspendarea dispusă prin încheierea din data de 17 septembrie 2013.
Prin Încheierea de ședință din 28 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, s-a respins cererea recurenților A.C. și A.R., ambii prin procurator L.M.L., de repunere pe rol a cauzei, ca neîntemeiată, și s-a menținut măsura suspendării judecății cauzei dispusă prin Încheierea din data de 17 septembrie 2013.
Împotriva Încheierilor de ședință din 17 septembrie 2013, 12 noiembrie 2013 și 28 ianuarie 2014 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, contestatorii A.C. și A.R. au declarat recurs.
Se apreciază că în mod nelegal s-a dispus suspendarea judecării recursului în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ., și ulterior s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de contestatori.
La termenul din 30 mai 2014 Înalta Curte a invocat excepția inadmisibilității recursului în raport de dispozițiile art. 299 și 377 alin. (2) C. proc. civ.
Față de excepția invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că este întemeiată și o va admite ca atare pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 299 C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Încheierile recurate nu fac parte din categoriile enunțate, ci sunt încheieri irevocabile conform art. 2441 C. proc. civ. conform căruia asupra suspendării judecării procesului, instanța se a pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs.
Atât Încheierea de ședință din 28 ianuarie 2014 a Curții de Apel Ploiești prin care s-a respins cererea de repunere pe rol cât și cea din 17 septembrie 2013 prin care s-a dispus suspendarea judecării recursului precum și Încheierea din 12 noiembrie 2013 a Curții de Apel Ploiești prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei sunt încheieri pronunțate în recurs, fiind hotărâri irevocabile.
Față de cele ce preced, recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorii A.C. și A.R. împotriva încheierilor de ședință din 17 septembrie 2013, 12 noiembrie 2013 și 28 ianuarie 2014 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 mai 2014.
Procesat de GGC - AM