Inadmissibility of exception of nullity challenging an appeal dismissed as inadmissible for lack of standing to attack a final judgment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the exception of nullity (contestație în anulare) filed by the applicant against a lower court decision that had previously rejected his appeal as inadmissible, thereby leaving the prior appellate court's final decision in force. The dispute concerned the admissibility of an appeal against an order correcting a material error; the applicant argued that the initial dismissal of his appeal was incorrect, while the court held that the underlying appellate decision was already final and unappealable. The decisive legal basis was Article 318 of the Code of Civil Procedure, which restricts the exception of nullity to cases involving material errors in judgments on the merits or omissions of appeal grounds, but only where the appeal itself was admissible; since the original appeal was rejected as inadmissible and no material error in the reasoning was established, the extraordinary avenue of attack was deemed unavailable under the principles of legality and the exclusivity of the remedy.
Legislator headnote
AI generatedart. 2813 alin. (1) C. proc. civ, art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ, art. 318 C. proc. civ, art. 317 C. proc. civ, art. 318 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of exception of nullity challenging an appeal dismissed as inadmissible for lack of standing to attack a final judgment: Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul G.A., invocând prevederile art. 318 C. proc. civ., și arâtând că instanța a greșit prin adoptarea soluției de respingere, ca inadmisibil, a recursului său.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin decizia nr. 3955 din data de 24 septembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul G.A.
Pentru a decide astfel, instanța a avut în vedere următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 2813 alin. (1) C. proc. civ. „încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și art. 2811, precum și hotărârea pronunțată conform art. 2812 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea”.
Decizia nr. 1232 din 14 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, are caracter irevocabil dobândit în puterea legii, conform art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., iar recursul declarat împotriva unei încheieri de îndreptare a erorii materiale ce vizează această decizie nu este permis de lege, neputând fi exercitat sub aspectul admisibilității acestei căi de atac.
Întrucât decizia cu privire la care s-a solicitat îndreptarea nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, încheierea de îndreptare a erorii materiale privind această decizie dobândește, în exercițiul căilor de atac, același regim cu decizia atacată, astfel că, nici încheierea de îndreptare a erorii materiale nu este supusă căii de atac a recursului, care este inadmisibil.
În consecință, s-a apreciat că recursul declarat de reclamant împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale este inadmisibil, această cale extraordinară de atac, neputând fi exercitată în respectarea principiului legalității și unicității căii de atac.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul G.A., invocând prevederile art. 318 C. proc. civ., și arâtând că instanța a greșit prin adoptarea soluției de respingere, ca inadmisibil, a recursului său.
Examinând contestația în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă și urmează a fi respinsă pentru considerentele ce succed:
Fiind reglementată ca o cale extraordinară de atac de retractare, caracterizată prin caracterul limitativ al motivelor ce pot fi invocate prin intermediul său, contestația în anulare este deschisă exclusiv pentru situațiile prevăzute la art. 317 C. proc. civ. (necompetență sau vicii de procedură), precum și pentru cele indicate la art. 318 (atunci când hotărârile instanțelor de recurs sunt rezultatul unor greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis a cerceta vreunul din motivele de modificare sau de casare).
Așadar, contestația în anulare este deschisă numai pentru motivele sus redate, strict și limitativ reglementate de C. proc. civ.
În speță, prin decizia nr. 3955 din data de 24 septembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul din prezenta contestație în anulare.
Potrivit art. 318 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Or, textul procedural mai sus evocat prevede că pentru a avea deschisă calea extraordinară de atac de retractare a contestației în anulare este necesar ca hotărârea ce formează obiectul contestației în anulare să fie dată în recurs, pe fond, deci recursul să fie admisibil.
Cum în cauză nu s-au invocat nici aspecte care să fie cenzurate ca erori materiale, față de considerentele mai sus expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul G.A. împotriva deciziei nr. 3955 din data de 24 septembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 2384/54/2012/a1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2014.