Preventive detention upheld for fiscal inspectors aiding tax evasion: obstruction of justice and concrete public order danger under Art. 148 C. proc. pen.

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 6/MP/2011 pronunțată în Dosarul nr. 626/57/2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, a admis propunerea de arestare preventivă a inculpaților C.D.N., D.I., S.M.I. și I.D.I. formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia.

În temeiul art. 1491 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 143 C. proc. pen. și art. 148 alin. (1) lit. b) și f) C. proc. pen., a dispus arestarea preventivă a inculpaților:

- C.D.N.

- D.I.

- S.M.I.

În temeiul art. 1491 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 143 C. proc. pen. și art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului:

- I.D.I.

toți pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 12 mai 2011 și până la data de 9 iunie 2011.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în fapt, următoarele:

La data de 11 mai 2011 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia sub nr. 626/57/2011 propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia, prin care s-a solicitat în baza art. 1491 C. proc. pen. luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de câte 29 de zile, față de inculpații:

- C.D.N. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 raportat la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1), (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- D.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1), (2) C. pen., fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- S.M.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 raportat la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1), (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- I.D.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 raportat la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1), (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În expunerea argumentelor propunerii de față D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Alba Iulia a reținut următoarele aspecte de fapt și de drept:

Prin rezoluția/ordonanțele din 2 februarie 2011, 5 mai 2011 și 11 mai 2011 s-a început și extins urmărirea penală, respectiv s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sus-numiților, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor precizate anterior, constând în aceea că:

În perioada anilor 2007 - 2010, numiții A.L., L.C.I., A.E., A.J.R. și G.A.M., în calitate de asociați, administratori, director general, responsabil vânzări și director economic la SC P. SA, s-au constituit într-o grupare infracțională, având ca scop sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, prin efectuarea mai multor activități comerciale neînregistrate în evidențele contabile ale societății sau efectuarea unor înregistrări nelegale, ambele cu consecințe fiscale (prejudiciu total 2.300.597 RON aproximativ 561.000 euro), însușindu-și astfel, în mod ilegal, importante sume de bani din societate, sume care au fost transferate în alte societăți, bunuri materiale (ex. mașini de lux, etc.) sau în Italia.

Astfel, numiții A.L., L.C.I. și G.A.M., nu au înregistrat în evidențele contabile ale societății pe care o conduceau, valoarea reală a balastului pe care-l exploatau din terasele și albiile Mureșului achiziționate de la SC E. SRL în 1 iulie 2008 (B. - în albia Mureșului și C. - I. - în terasă), balast care apărea astfel, în mod fictiv, cumpărat de la această din urmă societate, la prețuri mult reduse față de prețul pieței, deși era exploatat efectiv de cumpărătorul SC P. SA, de pe suprafețele nou achiziționate. În realitate, faptic, așa cum am arătat anterior, balastul era exploatat și folosit de SC P. SA cu mijloacele proprii și de pe suprafețele proaspăt achiziționate, dar scriptic, balastul era exploatat de SC E. SRL și vândut către SC P. SA cu prețuri mult subevaluate, față de prețul de vânzare practicat pe piață în acea perioadă.

Acest mod de a proceda, s-a aplicat și datorită împrejurării că SC P. SA nu deținea la acea dată (iulie 2008 - mai 2009) licență de exploatare pentru suprafețele cumpărate, dar aceste licențe erau deținute de fostul proprietar, SC E. SRL, respectiv: licența din 30 ianuarie 2008, cu valabilitate până în 30 ianuarie 2009 pentru B. 3 - în albia Mureșului și licența din 16 iunie 2008, cu valabilitate până în 16 iunie 2009 pentru zona C. - I. - în terasă.

Efectuarea acestor manopere, au determinat neevidențierea și neplata integrală a taxelor datorate bugetului statului, aferente acestor exploatări, taxe care, în cazul în care SC P. SA ar fi procedat scriptic legal și își obținea licențele de exploatare, ar fi fost la o valoare mult mai mare, respectiv aferente plății: redevențelor miniere pentru cantităților de balast exploatate (209.467 tone) și ulterior vândute de SC P. SA la valorile existente pe piață și nu la valori subevaluate, întrucât redevența se calcula raportat la valoarea producției miniere realizată; taxelor de autorizare pentru exploatare ce ar fi trebuit plătite de SC P. SA; precum și taxelor de mediu pentru utilizarea albiilor Mureșului.

Mai mult, deși SC P. SA, a cumpărat de la SC E. SRL, în 1 iulie 2008, toate aceste suprafețe de teren, utilaje și stocuri, transfer care s-a realizat împreună cu personalul angajat care le deservea, între cele două societăți precizate anterior, s-a încheiat pentru perioada 1 iulie 2008 - 1 mai 2009, un contract fictiv de închiriere purtând din 30 iunie 2008 prin care, SC E. SRL închiria și utiliza de la SC P. SA, pentru suma de 10.000 euro - chirie, un utilaj (excavator) pentru exploatarea balastului de pe suprafețele de teren pentru care deținea licențele de exploatare, dar pe care le vânduse anterior, balast care era ulterior vândut, așa cum am precizat deja, tot către SC P. SA cu sume mult diminuate.

Astfel, în mod evident, din punctul de vedere al SC E. SRL, această societate nu a înregistrat deloc cheltuieli de exploatare, nici faptic și nici scriptic, deoarece în mod real cheltuielile aferente exploatării au fost suportate și înregistrate, în totalitate de SC P. SA. Din acest motiv, nu s-a simțit nevoia încheierii unui contract de închiriere la momentul tranzacției și nu s-au emis facturi pentru plata chiriei utilajului aparent folosit, respectiv nu s-au evidențiat aspecte privind plata personalului care-l deservea și a consumabilelor necesare utilizării acestuia, fapt ce dovedește încă o dată, fictivitatea operațiunilor scriptice precizate.

De altfel, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, respectiv înregistrările ambientale ale discuțiilor purtate între S.M. și I.D. cu administratorul SC E. SRL - L.E., cu ocazia controlului realizat de aceștia în 2009 pe tema redevențelor, contractul de închiriere din 30 iunie 2008 nici nu exista la acea dată, încheierea acestuia fiind sugerată de inspectorii D.G.F.P. Alba - S.M. și I.D., pentru a acoperii ilegalitățile comise, prejudiciante pentru bugetul statului și localizate la SC P. SA.

Mai mult, tot pentru a încerca acoperirea acestor ilegalității, ulterior începerii controlului dispus de D.I.I.C.O.T. la SC P. SA și audierea numitului L.E. - adm. la SC E. SRL, respectiv în 14 aprilie 2011, SC P. SA a emis factura x/2011, aferentă contractului de închiriere nr. x/2008 pentru excavatorul precizat anterior, deși așa cum am arătat deja, această situație era fictivă.

În aceste condiții, așa cum reiese și din materialul probator administrat în cauză, au fost înregistrate cheltuielile aferente exploatării reale a balastului de către SC P. SA, dar această societate nu a plătit taxele datorate bugetului statului pentru obținerea licențelor și mediu (utilizarea albiilor Mureșului), iar redevența minieră nu s-a plătit la valoarea reală, funcție de valoarea producției miniere realizată, așa cum era legal, ci la o valoare mult diminuată, așa cum aceasta era facturată SC E. SRL către SC P. SA. Astfel s-a cauzat bugetului statului un prejudiciu de 92.062 RON.

Toate aceste fapte au generat prejudicii bugetului statului și au fost constatate de inspectorii S.M. și I.D., dar aceștia nu au luat măsuri de coroborare a contabilității celor două societăți cu operațiunile comerciale faptice derulate, așa cum aveau obligația, ci le-au trecut cu vederea pentru a obține personal, foloase materiale ilegale.

Tot în sensul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, numiții A.L., L.C.I., A.E., A.J.R. și G.A.M., precum și alte persoane ce urmează a fi identificate în cauză, au înregistrat în evidențele contabile ale SC P. SA, cheltuielile aferente producerii betonului vândut către persoane fizice și juridice care nu solicitau factură, dar nu au înregistrat și veniturile obținute din vânzarea acestor produse, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit și TVA-ului datorat bugetului de stat.

Pentru a ascunde aceste venituri și a justifica cheltuielile făcute cu producerea betonului astfel comercializat - "la negru" (aproximativ 14.400 mc. beton), sus-numiții au întocmit avizele de însoțire a mărfii aferente transportului acestor cantități, în mod fictiv, prin înscrierea la rubrica beneficiarului a numelui șantierelor proprii deschise în acele momente, ca SC R.G. SA, SC T. SA, SC M.A. SA, SC A. SA și SC H. SA. Aceste cantități de beton, vândute "la negru", au fost înregistrate ulterior în situațiile de lucrări de către L.C., ca lucrări suplimentare fără valoare, incluse în prețul total al contractului de realizare a obiectivului aflat în execuție pe șantierele proprii, întocmindu-se în acest sens, așa cum am arătat deja, inițial, doar avizele de însoțire a mărfii și bonurile de consum pentru înregistrarea cheltuielilor de producție.

În timpul controlului realizat de inspectorii U., S., A. și D., în cursul anilor 2008 - 2009, la sugestia inculpatului C.D., așa cum există indicii în cauză și din dispoziția lui L.C., s-au întocmit în fals situații de lucrări cu valoare zero, prin care cantitățile de beton vândute la negru și trecute în avizele întocmite anterior, cuprinzând datele false ale beneficiarului, fapte săvârșite cu scopul de justificare a cheltuielilor și ascunderea veniturilor, au fost trecute ca lucrări scriptic suplimentare, netaxabile beneficiarului, incluse în valoarea totală a contractelor aferente șantierelor în lucru.

Prin acest mod, s-a creat bugetului statului un prejudiciu total de 926.281 RON, reprezentând impozit pe profit și TVA.

Mai mult, sus-numiții au folosit în scopul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, precum și a scoaterii în mod ilegal a unor importante sume de bani din SC P. SA, ale societăți interpuse pe care le controlau ca: SC A. SRL, societate administrată de A.L..

În acest sens, sus-numiții A.L., L.C.I., A.J.R. și G.A.M., în calitate de asociați, administratori, director general și director economic, nu au evidențiat în perioada anilor 2008 - 2009, în contabilitatea SC P. SA și SC A. SRL, livrările de beton, alte materiale și celelalte lucrări și cheltuieli aferente, inclusiv manoperă, pentru realizarea drumului de acces spre motelul restaurant (pensiunea turistică), aparținând SC A. SRL, situat în comuna Gârbova, sat Cărpiniș, sustrăgându-se astfel de la plata impozitelor și taxelor datorate statului cu suma de 58.263 RON (TVA și impozit pe profit).

Astfel, s-a constatat că drumul de acces în cauză, are o lungime totală de 1995 ml și o lățime de 4 ml, cu o suprafață de 7980 mp. Pentru o lungime de 283 mp, au fost întocmite documente justificative și au fost efectuate plățile aferente lucrărilor și serviciilor prestate, dar pentru diferența de 1712 ml, nu s-au întocmit facturi - ca documente justificative, dar cheltuielile efectuate pentru realizarea diferenței nefacturate din drumul de acces în cauză au fost evidențiate, diminuând venitul societății.

Acest drum, a fost însă realizat integral până la 30 iulie 2009 și recepționat conform proiectului întocmit de SC B.P.S. SRL, astfel că au existat toate elementele pentru estimarea și calculul veniturilor și cheltuielilor realizate de SC P. SA, dar nefacturate.

În acest mod, SC P. SA nu a înregistrat în societate veniturile, aferente realizării celor 1712 ml de drum de acces spre pensiunea turistică aparținând SC A. SRL, cauzându-se prejudicii bugetului de stat în sumă de 58.263 RON (TVA și impozit pe profit).

De asemenea, nu au fost înregistrate în evidențele contabile ale SC P. SA, nici lucrările desfășurate pentru realizarea motelului-restaurant (pensiunea turistică) aparținând SC A. SRL de la Cărpiniș. Aceste cheltuieli, reprezentând contravaloarea materialelor și prestările de servicii efectuate cu utilaje, au fost colectate în contul imobilizări în curs, unde au rămas ascunse până în timpul controlului dispus de D.I.I.C.O.T., deșii lucrarea a fost finalizată și recepționată conform proiectului, în 26 martie 2009.

Astfel, conform situațiilor de lucrări identificate la SC P. SA, în contul precizat anterior - lucrări în curs, s-au identificat printre alte lucrări aflate în mod real în curs de execuție și cheltuielile efectuate cu șantierul "pensiune turistică G.", în valoare de 438.733,66 RON. Această valoare, a fost facturată către SC A. SRL, de SC P. SA numai în 13 decembrie 2010 - factura nr. x/2010, doar după declanșarea controlului dispus de D.I.I.C.O.T. și începerea verificărilor de către Garda Financiară Alba.

Procedând în acest mod, cu privire la realizarea obiectivului "pensiune turistică", SC P. SA s-a sustras de la plata TVA-ului datorat statului cu suma de 105.296,08 RON, întrucât prin includerea sumelor prevăzute în situațiile de lucrări întocmite, în contul de imobilizări, doar impozitul pe profit a fost calculat și plătit.

Faptul că SC P. SA nu a condus evidențe clare și distincte cu privire la realizarea celor două obiective precizate anterior, face practic imposibilă identificarea certă a tuturor cheltuielilor și lucrărilor efectuate, astfel că s-au luat în considerare din estimări și situații de lucrări parțiale identificate, doar valoarea minimală a activităților ce au putut fi identificate. Acest, mod de conducere a evidențelor contabile ale SC P. SA, corelat cu volumul mare de documente justificative și venituri ori lucrări realizate de această societate, avea ca scop tocmai, pierderea respectiv ascunderea printre alte operațiuni a anumitor venituri realizate, cu scopul sustragerii lor de la taxare.

Pentru nici una din lucrările precizate anterior nu s-au întocmit contracte de execuție, SC P. SA sustrăgându-se astfel de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, urmare neînregistrării în contabilitate a veniturilor aferente prestării acestor lucrări și servicii.

Tot astfel, pentru a scoate bani SC P. SA și a-i transfera în SC A. SRL, numiții A.L., L.C., G.A. și A.J.R., au plătit către cea din urmă societate precizată anterior, în perioada aprilie 2007 - decembrie 2010, servicii de întreținere spații verzi în valoare de 2.000 euro/lună, inclusiv pentru lunile de iarnă, servicii care nu au fost însă prestate efectiv și care au fost contractate doar fictiv, pentru a se realiza transferul acestor sume de bani. Astfel, în 1 martie 2007, între SC P. SA și SC A. SA, s-a încheiat contractul de prestări servicii cu nr. x/2007, semnat în ambele calități de L.A., cu valabilitate până în 31 decembrie 2009, dar prelungit ulterior până în 31 decembrie 2012.

Cu privire la acest contract, întrucât sumele virate alimentau conturile SC A. SRL unde L.A. era interesat, nu în mod întâmplător considerăm, toate documentele justificative necesare (facturi) au fost înregistrate în evidențele celor două societăți, evidența scriptică fiind condusă corect. Ilegale erau însă activitățile contractate, care nu se executau, fiind realizate doar fictiv.

În acest mod, deoarece cheltuielile pentru întreținere sunt nedeductibile, pentru că nu generează venituri și erau achitate nedatorat cu privire la serviciu fictiv prestat, s-au cauzat prejudicii bugetului de stat, prin majorarea artificială a cheltuielilor și diminuarea veniturilor, în valoare de 124.786 RON (impozit pe profit și TVA).

Tot în scopul precizat anterior, în cursul lunii decembrie 2007, SC P. SA a vândut către SC K.S. SA, mai multe parcele de teren (83.949,22 m.p.) cu valoarea de 2,3 mil. euro, echivalentul a 8.096.000 RON (factura din 20 decembrie 2007), pentru care nu s-a calculat și plătit impozitul pe profit aferent diferenței dintre valoarea de achiziție și valoarea de vânzare, așa cum era legal și firesc, ci în baza unei reevaluări anterioare din mai 2007, reevaluare mult apropiată de prețul de vânzare, s-a calculat și plătit ulterior vânzării activelor în cauză, impozit pe profit doar pentru veniturile realizate dintre această valoare - stabilită prin reevaluare dar care nu reprezintă o cheltuială efectivă pentru societate și valoarea încasată din vânzare. Astfel, prin reevaluare s-a mărit valoarea ternului înstrăinat, fată de valoarea de achiziție (1.370.770 RON), cu suma de 5.324.884 RON, valoare care a fost și ea înregistrată în contabilitate și tratată practic, la îndrumările inculpatului C.D. dar din dispoziția numiților A.L. și L.C.I., de către directorul ec. G.A.M., ca o cheltuială realizată de societate, aspect evident fals. În acest mod, s-a cauzat bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 884.874 RON reprezentând impozit pe profit, neachitat nici până în prezent.

De remarcat, așa cum reiese din declarațiile martorilor audiați și a celorlalte mijloace probatorii administrate, că martora M.I., director economic la SC P. SA până în martie 2008, a refuzat să înregistreze în decembrie 2007, la vânzarea ternului, diferențele de impozit necalculate și neplătite ca urmare a reevaluării activului în cauză, în contul intitulat rezerve din reevaluare, așa cum i s-a dispus de către inculpații C.D. și L.C., lucru care a și determinat schimbarea acesteia. Aceste operațiuni financiar-contabile ilegale, au fost realizate însă ulterior, prin mai 2008, de numita G.A., după angajarea acesteia ca director economic, în martie 2008, tot la solicitarea sus-numiților.

De asemenea, în cauză s-au efectuat cercetări penale și în ceea ce-i privește pe numiții D.I., C.D.N., L.I., S.M.I., I.D.I. și C.C., sub aspectul săvârșirii unor infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat, complicitate la evaziune fiscală, favorizarea infractorului, conflict de interese și omisiunea sesizării organelor judiciare, constând în aceea că, deși sus-numiții erau angajați la Direcția Generală a Finanțelor Publice Alba, compartimentul de inspecție fiscală și control, în calitate de director adjunct executiv, șef de serviciu și inspectori fiscali, iar numita C.C., tot în calitate de inspector fiscal la Circumscripția Fiscală Câmpeni, și-au încălcat atribuțiile de serviciu, au efectuat activități incompatibile, au favorizat contribuabilul SC P. SA căruia i-au acoperit fraudele constatate și i-au asigurat folosul infracțiunii săvârșite, fapte comise în scopul real al obținerii indirect de foloase materiale personale.

Astfel, în art. 94 din O.U.G. nr. 92/2003, se prevede că membrii compartimentului "Inspecție fiscală" din cadrul D.G.F.P., au ca atribuții: constatarea și investigarea fiscală; analiza și evaluarea aspectelor fiscale constatate, inclusiv în vederea confruntării cu declarațiile fiscale formulate de contribuabili, informațiile proprii sau provenite din alte surse; sancționarea și dispunerea de măsuri cu privire la aspectele constatate, etc. Pentru a-și îndeplinii atribuțiile prevăzute în lege, echipele de control, trebuie să procedeze la: examinarea documentelor, verificarea concordanței acestora cu informațiile deținute și declarațiile fiscale formulate, discutarea constatărilor și solicitarea de explicații scrise, solicitarea de informații de la terți, stabilirea corectă a bazei de impunere, stabilirea diferențelor în plus sau în minus, efectuarea de investigații fiscale, aplicarea de sancțiuni și sigilii, etc.

De asemenea, prin art. 96 din O.U.G. nr. 92/2003, H.G. nr. 1050/2004, Legea nr. 571/2003, H.G. nr. 44/2004 și O.P.A.N.A.F. nr. 364/2009, se stabilește expres că, selecția agenților economici pentru control se face în funcție de sarcinile stabilite prin programele de activitate lunare emise de D.G.F.P., funcție de care fiecare structură cu atribuții de inspecție fiscală va selecta ce contribuabili va inspecta. Aceste activități revin în competența: Șefului de serviciu - care coordonează, programează, analizează, îndrumă și propune activitatea de inspecție și Directorului adjunct executiv - care definitivează formulează propunerea de includere în planul de control.

Frecvența controalelor la care este supus un agent economic, este reglementată de art. 98 din Legea nr. 571/2003 - C. fisc., care prevede că inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabilii obligații fiscale (3 ani), care începe de la sfârșitul perioadei controlată anterior, precum și în cazurile când există indicii privind diminuarea impozitelor și taxelor datorate, etc.

În ce privește obligațiile echipei de control care înlocuiește o altă echipă anterioară, potrivit cap. 1 pct. 1.7 și cap. IV pct. 3.2.24 din O.A.N.A.F. nr. 364/2009, există stabilită procedura întocmirii dosarului acțiunii fiscale, care se întocmește de echipa nou numită și care cuprinde totalitatea documentelor efectuate, obținute sau utilizate în cadrul acțiunii de control (în totalitatea ei) de ambele echipe.

Recuzarea inspectorilor din cadrul echipei de control fiscal, este reglementată de prevederile art. 40 din Legea nr. 571/2003, se poate face numai în situația în care funcționarul public este în "conflict de interese", iar inspecția fiscală nu se suspendă. În consecință, cel care îl înlocuiește pe funcționarul public recuzat, trebuie să preia controlul de la data înlocuirii, nefiind vorba despre un nou control, cu alte obiective.

Incompatibilitățile funcționarilor publici cu atribuții de control, sunt stabilite de art. 39 din Legea nr. 571/2003, astfel că: "funcționarul public din cadrul organului fiscal implicat într-o procedură de administrare, se află în conflict de interese dacă":

- în cadrul procedurii respective acesta este contribuabil sau este soț, ori rudă până la gradul al treilea cu contribuabilul, este reprezentant ori împuternicit al contribuabilului;

- în cadrul procedurii respective, poate dobândi un avantaj sau poate suferi un dezavantaj;

- există un conflict între el și contribuabil, ori soțul sau rudele acestora. (prin urmare numai în aceste condiții putea fi înlocuită prima echipă de control formată din U., S., A. și D.).

Tot în acest sens, în cap. 5 din O.M.F. nr. 1753/2003, inspectorii de control fiscal sunt obligați, să nu accepte ei ori membrii familiei lor, favoruri ori beneficii de la contribuabili, să nu se angajeze direct sau indirect în relații de afaceri cu contribuabilii și să acționeze pentru combaterea fraudelor fiscale.

De asemenea, deși prin Legea nr. 188/1999 - privind statutul funcționarilor publici și Legea nr. 161/2003 - privind unele măsuri pentru prevenirea și sancționarea corupției, sunt stabilite, încă o dată, explicit, obligațiile și cazurile generale de incompatibilitate ale funcționarilor publici, mai ales ale celor cu atribuții de control. Aceste obligații și atribuții, precum și aspectele anterior arătate, au fost încălcate de inculpații în cauză, aceștia ignorându-le total.

Astfel, s-a constatat și probat că aceștia au creat adevărate practici ce constituiau moduri de operare aplicate în relațiile cu diverși agenți economici, procedee prin care sus-numiții recomandau și determinau angajarea unor diverse persoane cunoscute ori chiar rude ale lor, ca și contabili ori pentru prestarea diferitor servicii (realizarea auditării, efectuarea diverselor servicii și transferuri financiare), către diverși agenți economici cu potență financiară, firme cărora le asigurau ulterior, în mod ilegal consultanță sau le prestau diverse servicii contra cost și pe care tot ei le controlau, în cadrul atribuțiilor de serviciu.

În cadrul modului de operare precizat anterior, ce presupunea o rezoluție infracțională deja luată, inculpații - angajați ai D.G.F.P. Alba, mergeau și acordau consultanța ori prestau serviciile contractate prin interpuși (auditare), la agenții economici implicați, aspect ascuns în declarațiile de avere și interese, după care mergeau tot ei, în control, prin mijlocirea numiților D.I. și C.D., care în calitate de director adjunct executiv și șef de serviciu, dețineau competența numirii inspectorilor în misiunile de inspecție. Aceștia efectuau controale formale la societățile astfel folosite, controale în cadrul cărora, fie consemnau aspecte minore, evidente, pentru crearea unei aparențe de legalitate, fie nu consemnau nimic ilegal. Oricum, deși aveau această obligație, sus-numiții nu sesizau organele de urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală constatate.

Toate aceste activități erau comise de inculpați, inspectori la D.G.F.P., deși prin dispozițiile art. 2 alin. (3) și art. 3 din Legea nr. 188/1999 se prevede expres că prerogativele de putere publică și principiile funcționarilor publici sunt, printre altele:

- colectarea creanțelor bugetare;

- reprezentarea intereselor autorității;

- legalitate, imparțialitate, obiectivitate;

- eficiență și responsabilitate, ș.a.

De asemenea, în art. 43 - 49 din aceeași lege, privind "Statutul funcționarilor publici, se prevede că aceștia au ca îndatoriri:

- profesionalismul și imparțialitatea;

- sprijinirea inițiativelor legale și motivate ale personalului din subordine;

- să nu accepte sau pretindă, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alții, daruri sau alte avantaje, în considerarea funcției lor publice;

- să nu primească direct cereri care intră în competența lor de soluționare, sau să discute direct cu petenții, cu excepția celor care au prevăzute expres astfel de atribuții;

- să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților stabilite de lege, etc.

Incompatibilitățile funcționarilor publici, sunt prevăzute expres și imperativ, mai ales a celor cu atribuții de control și în dispozițiile normative ale Legea nr. 161/2003, art. 79 și art. 94, care prevăd situațiile când funcționarul public este în conflict de interese, astfel:

- funcționarii publici nu pot deține funcții și nu pot desfășura activități, remunerate sau nu, în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale, ș.a.;

- funcționarii publici care în exercitarea funcției au desfășurat activități de monitorizare, control, etc., cu privire la societăți comerciale, nu pot să-și desfășoare activitatea și să acorde consultanță de specialitate la aceste societăți, nici măcar în perioada ulterioară de trei ani după ieșirea din corpul funcționarilor publici;

Tot în acest sens, în Legea nr. 161/2003, art. 111, se prevede că funcționarii publici vor depune declarații de avere și interese, pe proprie răspundere, iar în aceste declarații se includ, funcțiile și activitățile de genul: acționar, asociat, membru în organele de conducere și control ale societăților comerciale, etc.

Având în vedere aceste aspecte normative, inculpații D.I., C.D.N., L.I., S.M.I., I.D.I. și învinuita C.C., în calitate de funcționari publici cu atribuții de control, angajați la D.G.F.P. Alba, compartimentul de control, au săvârșit următoarele fapte de natură penală:

Inculpatul C.D., deși deținea calitatea de șef serviciu control la D.G.F.P. Alba, a determinat angajarea unor contabili la SC P. SA (ex. M.I.) și a acordat consultanță financiar-contabilă și fiscală conducerii societății, în mod repetat și continuu, cel puțin în perioada probată, 2006 - 2010. Mai mult, acesta a furnizat reprezentanților SC P. SA, chiar și indicații nelegale, menite să ajute la sustragerea contribuabilului de la plata taxelor datorate, să ascundă fraudele săvârșite sau să prevină descoperirea acestora, ex.: a determinat prin L.C. calculul ilegal al impozitului pe profit aferent vânzării terenurilor precizate anterior către SC K. SA, calcul efectuat așa cum am precizat deja, între valoarea reevaluată și valoarea de vânzare și nu între valoarea de achiziție și valoarea de vânzare cum era legal; a familiarizat-o pe numita G.A. cu contabilitatea SC P. SA la angajarea acesteia (în martie 2008), o perioadă de aproximativ 2 săptămâni zilnic, perioadă în care și-a luat concediu medical; a indicat întocmirea situațiilor de lucrări cu valoare zero pentru acoperirea vânzărilor de beton "la negru"; a avizat recuzarea echipei de control care a constatat nereguli la SC P. SA; a mers personal în control la SC P. SA, după ce a acordat consultanță reprezentanților acestei societăți și nu a luat în considerare constatările ilegalităților comise de către aceștia și prezentate de echipa anterioară, refuzând împreună cu inculpatul D.I. argumentele motivate ale primei echipe de control și solicitarea acestora de obținere a unui punct de vedere de la Ministerul Finanțelor, etc.

Mai mult, deși inculpatul C.D. acorda în mod obișnuit și constant, consultanță economico-financiară și fiscală la SC P. SA și cunoștea ilegalitățile din societate, pe care le și determina prin sfaturile acordate, acesta nu a sesizat organele de cercetare penală sau conducerea instituției unde lucra, așa cum avea obligația, ci din contră a acoperit aceste ilegalități, prin furnizarea de sfaturi în vederea ascunderii acestor fapte. În acest sens, inculpatul C.D. a și determinat (avizat favorabil) admiterea recuzării echipei de control de la D.G.F.P. Alba formată din U., S., A. și D., care au constatat ilegalitățile precizate anterior referitoare la vânzările frauduloase de beton și calculul ilegal al impozitului pe profit datorat din vânzarea terenurilor. Această recuzare a fost solicitată de L.A..

Relevant este în acest sens și că, după numirea învinuitei G.A.M. ca director economic la SC P. SA, în martie 2003, inculpatul C.D. a consiliat-o și pus-o în temă pe aceasta, cu contabilitatea societății, o perioadă de 2 sau 3 săptămâni, zilnic, după angajare, perioadă în care și-a depus concediu medical la D.G.F.P.

Activitățile incompatibile și ilegale ale inculpatului C.D., au continuat însă prin efectuarea personală a controlului început la SC P. SA, împreună cu numitul L.I., după admiterea recuzării primei echipe de control, fără luarea în considerare a constatărilor făcute de către aceștia o perioadă de aproximativ șase luni, conform atribuțiilor de serviciu, deși a fost informat despre aceste aspecte verbal și în scris (adresa din 12 martie 2009), în mod repetat și avea această obligație, prevăzută normativ.

De asemenea, inculpatul C.D. a determinat-o împreună cu inculpatul D.I., pe martora M.C., expertul numit și plătit de D.G.F.P. Alba pentru efectuarea constatărilor tehnice privind utilizarea cantităților de beton vândute "la negru", expertiză dispusă ca urmare a referatelor întocmite de prima echipă de control, să efectueze o expertiză tehnică pe baza unor elemente subiective, a unor înscrisuri provenind exclusiv de la SC P. SA, respectiv pe baza avizelor de însoțire a mărfii întocmite ilegal de SC P. SA și a proiectului de construcție, fără ascultarea ambelor părți și în lipsa efectuării măsurătorilor efective din teren. Efectuarea expertizei în acest mod, i-a fost solicitată expertului de către inculpații C.D. și D.I., încă de la început, după contactarea sus-numitei pe criterii pur subiective (relații personale anterioare).

Expertul a fost determinat să identifice diferențe semnificative privind cantitățile de beton aparent folosite, în condițiile în care toate înscrisurile au fost furnizate de SC P. SA, prin reprezentanți trimiși de L.C. la indicația inculpaților C.D. și D.I..

Oricum, diferențele din analizele scriptice ale cantităților de beton aparent folosite pe șantierele SC P. SA, erau constatate deja de echipa de control recuzată. În aceste condiții, s-a apreciat că expertiza efectuată, a cărei contravaloare a fost suportată de D.G.F.P. Alba (7.200 RON), în modul în care a fost determinat expertul M.C. să o efectueze de către cei doi funcționari publici precizați anterior - inculpații C.D. și D.I., ca fiind evident nerelevantă.

De asemenea, în cauză există indicii, privind împrejurarea că și întocmirea situațiilor de lucrări cu valoare zero, pentru livrările de beton "la negru", situații care s-au întocmit după începerea controlului din 2008, efectuat de U., S., A. și D., au fost realizate de L.C. tot la indicațiile inculpatului C.D..

Activitățile și favorurile ilegale derulate de inculpatul C.D., au fost remunerate indirect de reprezentanții SC P. SA, aspect ce reiese din mijloacele probatorii administrate, reușindu-se identificarea certă doar a următoarelor sume de bani: pentru livrările de beton realizate de către SC P. SA în perioada 2006 - 2007 către SC B. SRL Cugir, a rămas neplătită suma de aproximativ 40.000 RON, sumă care a fost compensată cu valoarea de 39.065,32 RON ce a fost facturată (din 1 septembrie 2008) de SC B. SRL pentru execuția unei șarpante din lemn către SC P. SA și plătită de această din urmă societate în septembrie 2008, dar în mod nedatorat, pentru că șarpanta în cauză nu se regăsește la SC P. SA, întrucât lucrările facturate nu s-au efectuat; suma de 25.000 RON, facturată în februarie 2009 de SC B. SRL către SC P. SA, cu titlu de "avans materiale" - factura din 27 februarie 2009, valoare care reprezintă o plată nedatorată și care a fost restituită numai după începerea controlului dispus de D.I.I.C.O.T., în februarie 28 februarie 2011. Despre această din urmă plată, L.A. arată că a reprezentat de fapt o sumă solicitată aparent ca împrumut de inculpatul C.D. și pe care L.A. aprecia că nu o va mai primi înapoi.

Între reprezentantul SC B. SRL Cugir și inculpatul C.D. există legături de rudenie apropiate, numitul C.M. fiindu-i unchi, iar soția celui dintâi lucrează la această societate din 2006. Din interceptările efectuate autorizat, reiese de asemenea expres implicarea inculpatului C.D. în activitățile comerciale ale societății precizate anterior, sus-numitul primind comenzi de la L.C. pentru cantitatea de 200 kg peleți, ocazie cu care inculpatul C.D. îi sugerează imperativ să cumpere două tone, lucru care sa și întâmplat.

Acest mod de a opera era practicat de C.D. și cu privire la alți agenți economici, cărora le recomanda contabili și cărora le acorda consultanță economico-financiară și fiscală pentru a le sugera sau ascunde fraudele, iar ulterior, tot el era cel care-i controla în calitatea sa oficială, ocazie cu care nu constata nimic sau constata aspecte neesențiale, doar pentru a crea o aparență de legalitate. Aceasta este și situația numitului R.M. administrator la SC M.S. SRL, societate care nu a mai fost controlată de reprezentanții D.G.F.P. Alba, din 2006 până în prezent, iar controalele anterioare au fost efectuate în special, de inculpatul C.D. - uneori singur, aspect interzis explicit de normele în vigoare. Controlul a fost finalizat bineînțeles, cu rezultate favorabile societății. Unul dintre aceste controale a fost efectuat de inculpatul C.D., singur, aspect ilegal.

Tot în acest sens, așa cum reiese din procesele-verbale de redare a interceptărilor audio-video efectuate autorizat, inculpații C.D. și D.I., au prelucrat mai multe persoane chemate la D.I.I.C.O.T. pentru a fi audiate, în scopul influențării acestora, pentru a nu-i deconspira, precum și pentru a le induce un anumit tip de raționament și comportament, cu privire la ceea ce au de declarat, favorabil lor.

Aproximativ același mod de a proceda, așa cum am arătat parțial deja, îl avea și inculpatul D.I., care a aprobat și determinat la propunerea inculpatului C.D., admiterea recuzării echipei de control formată din U., S., A. și D., recuzare solicitată în scris dar și verbal, personal inculpatul D.I., de către L.A.. Verbal această solicitare a fost formulată în condiții ilegale, neprocedurale și bazându-se pe relații personale extraprofesionale. Aceeași solicitarea a fost formulată către inculpatul C.D., de numitul L.C., aspect precizat deja anterior (declarația învinuitului L.A.).

Această recuzare a fost admisă ilegal de inculpatul D.I., care nu putea dispune o soluție de admitere în speță, decât în cazurile expres prevăzute de lege, respectiv pentru existența unor conflicte de interese expres prevăzute de lege, care în mod evident, chiar dacă ar fi existat, nu priveau toată echipa de control formată din cei patru inspectori. (art. 39 din Legea nr. 571/2003).

Astfel de recuzări au mai fost depuse la D.G.F.P. Alba, în perioada anilor 2008 - 2010, numai în număr de două, ambele respinse pe motivul că "funcționarii publici desemnați pentru îndeplinirea procedurilor de control, nu se află în situațiile de conflict de interese prevăzute la art. 39 din O.U.G. 92/2003". Una dintre aceste cereri este respinsă chiar de inculpatul D.I. la propunerea inculpatului C.D..

Despre ilegalitățile constatate anterior recuzării, de către prima echipă de control, fapte săvârșite de reprezentanții SC P. SA, inculpații D.I. și C.D. au fost informați verbal și în scris și în mod repetat de echipa de inspectori, dar totuși, cu avizul inculpatului C.D., inculpatul D.I. a respins parțial constatările motivate ale martorilor U.G. și S.D. privind impozitarea terenurilor vândute (adresele din 12 martie 2009; adresa din 24 februarie 2009) și a refuzat solicitarea unui punct de vedere autorizat de la Ministerul Finanțelor, deși erau deja pronunțate decizii în acest sens, pe spețe identice, iar efectuarea expertizei a fost alterată în modul deja prezentat.

Așa cum am mai precizat, inculpatul D.I. împreună cu inculpatul C.D., au determinat-o pe experta M.C., să întocmească expertiza tehnică privind cantitățile suplimentare de beton înregistrate ilegal printre lucrările efectuate de SC P. SA la SC R. SA, doar pe baza documentelor puse la dispoziție de SC P. SA - avize de însoțire a mărfii, condica de betoane (condusă tot de SC P. SA) și proiectul de execuție, fără efectuarea măsurătorilor firești și strict necesare în teren, specifice unei expertize tehnice, pentru determinarea cantităților de beton efectiv folosite și nu a celor scriptice, ceea ce reprezenta practic rolul unei astfel de expertize. Înscrisurile folosite la efectuarea expertizei și precizate anterior au fost furnizate expertului de un angajat al SC P. SA trimis de L.C. la indicațiile lui C.D. și D.I.. Considerăm, astfel că expertiza a fost dispusă și achitată de D.G.F.P. Alba, fără rost, neputându-se ajunge în acest mod la determinarea efectivă a cantităților de beton turnate, fiind practic imposibil să se ajungă la alte situații decât cele prezentate de singura parte informată și consultată - SC P. SA

Toate aceste activități ilegale, favorabile SC P. SA, au fost comise de inculpatul D.I. în condițiile în care auditarea acestei societăți a fost realizată în perioada 2006 - 2010 de SC A.C. SRL, societate la care acționar era soția sus-numitului - D.L., iar misiunile de audit au fost efectuate efectiv de D.I. - fiul acestuia, împreună cu C.C. - angajată ca inspector fiscal, la compartimentul control, din cadrul Circumscripției Fiscale Câmpeni, instituție aflată tot în subordinea inculpaților D.I. și C.D.. Evident și contrar tuturor normelor de incompatibilitate prevăzute de lege, D.I. și membrii familiei sale nu puteau participa la astfel de activități, rezultatul fraudulos fiind ușor de observat și elocvent, în prezenta cauză.

De asemenea, această societate a obținut contractul de auditare cu SC P. SA, fiind impus de L.C., fără cunoștința numitului L.A., deșii un astfel de contract era încheiat deja, pentru aceeași perioadă și tot pe domeniul auditului financiar și cu SC B. București.

Astfel de activități de auditare au fost realizate de D.I., D.L. și C.C. și la alte mari societăți din județul Alba ca: SC A.A. SA, SC C. SA, etc.. Interesantă este însă, întrebarea retorică, dacă reprezentanții unui agent comercial, își puteau permite să refuze auditarea făcută de soția și fiul șefului compartimentului de control din cadrul D.G.F.P., ori dacă, controalele economico-financiare efectuate de inspectorii D.G.F.P. Alba, puteau constata fraude fiscale la agenții economici auditați de persoanele precizate anterior - membrii familiei șefului lor, fraude trecute cu vederea în cauză, de auditorul SC A.C. SRL.

Oricum, în competența inculpaților D.I. și C.D., în calitatea pe care aceștia o aveau de director adj. executiv și șef de serviciu, era și faptul de a stabilii agenții economici ce urmează să fie controlați și inspectorii care urmau să efectueze controalele. Aceste persoane erau alese cu grijă, funcție de interesele existente, acesta fiind și motivul evident pentru inculpatul C.D. a fost numit de inculpatul D.I. să efectueze personal controlul la SC P. SA, împreună cu L.I., o persoană în vârstă, care nu mai ridica probleme și obiecții. Astfel de practici, reies explicit și din convorbirile telefonice înregistrate autorizat, dintre B.C. și colegul său, referitoare la efectuarea unui control superficial la SC P. SA, conform sugestiilor formulate de inculpatul D.I., ca urmare a solicitării D.I.I.C.O.T. emisă în acest sens.

Considerăm că nu întâmplător, inculpatul D.I., a încercat tot cu această ocazie, insistent, să obțină o delegare de la Ministerul Finanțelor pentru efectuarea controlului solicitat de D.I.I.C.O.T. la SC P. SA și nu a declinat imediat această solicitare simplă și fără obiective, la compartimentul "Mari Contribuabili", competent în acest sens, mai ales că solicitarea venea în preajma sărbătorilor de iarnă (adresa din 21 decembrie 2010; adresa din 5 ianuarie 2011).

În acest context, așa cum am precizat deja, tot inculpatul D.I., care a admis recuzarea primei echipe de control, a numit și noua echipă de control ce urma să finalizeze controlul început la SC P. SA, în persoana lui C.D. și L.I.. Astfel, raportul de control întocmit de inculpații C.D. și L.I., pe lângă că nu a preluat și analizat elementele de ilegalitate constatate de prima echipă de inspectori, cea recuzată, aspecte despre care aveau cunoștință, sus-numiții nu au solicitat și folosit nici materialele strânse de aceștia în aproximativ 6 luni de control anterior. Mai mult, raportul de control a fost semnat la ambele rubrici - întocmit și avizat, rubrici distincte și cu importanța și rațiunea existenței lor separată, stabilită normativ, tot de către inculpatul C.D., aspect ilegal dar aprobat de inculpatul D.I., fără obiecții. În acest mod, raportul de control întocmit, nu a mai fost văzut și de un alt șef de serviciu, așa cum era procedura, care ar fi putut ridica obiecții mai ales că problemele de la SC P. SA erau de notorietate la D.G.F.P. Alba.

Obiecții cu privire la controlul efectuat de inculpații C.D. și L.I., trebuiau formulate în mod legal și obligatoriu de către inculpatul D.I., deoarece pe lângă aspectele ilegale formale și precizate anterior, inculpatul D.I. era informat cu privire la activitățile ilegale constatate de prima echipă de control, aspecte consemnate și prezentate sus-numitului verbal și în scris, dar pe care nu le-a sprijinit, ci din contră a acționat în modul precizat anterior, contrar legalității și obligațiilor sale de serviciu, evitând finalizarea corectă a controlului și sesizarea organelor de cercetare penală abilitate. În acest sens, inculpatul D.I. a respins partea de material întocmită de prima echipă de control, referitoare la impozitarea valorii terenurilor reevaluate și înstrăinate de SC P. SA, deși a întâmpinat opoziția motivată în fapt și în drept de a acestora, cu solicitarea formulată de a cere măcar un punct de vedere la Ministerul Finanțelor, unde existau deja decizii pronunțate în acest sens.

Toate aceste activități, derulate de inculpații D.I. și C.D., incompatibile cu funcțiile deținute de ei, director adj. executiv și șef serviciu la compartimentul de control din cadrul D.G.F.P. Alba, respectiv funcționari publici cu atribuții de control, cu drepturi dar și obligații aferente acestor funcții, au fost comise pentru a produce beneficii materiale ilegale sus-numiților, indirect, dar în detrimentul statului, care nu și-a încasat drepturile bănești aferente impozitelor și taxelor datorate de agenții economici astfel favorizați.

Printre foloasele dovedite în cauză, ca fiind obținute de inculpatul D.I., indirect, sunt cele obținute din dividendele încasate de la SC A.C. SRL de D.L., precum și sumele încasate prin contractele de colaborare cu SC A.C. SRL de către fiul său D.I., pentru misiunile de audit desfășurate. Așa cum reiese din declarațiile martorilor (P.I.), SC A.C. SRL urma să devină societatea folosită ulterior doar de D.I. și C.C. pentru obținerea de venituri, aceasta fiind și rațiunea înființării ei.

Existența și funcționarea acestei societăți generatoare de venituri pentru familia D., a fost însă ascunsă, inclusiv în declarațiile de avere și interese formulate în perioada 2006 - 2010 de D.I. și D.L., ultima angajată la C.A.S. Alba. De asemenea, poate că nu întâmplător, după demararea anchetei, începând cu anul 2011, numitul D.I. a renunțat la calitatea de persoană fizică autorizată.

Așa cum am arătat, inculpatul D.I. nu a evidențiat în declarațiile de avere și interese formulate, veniturile realizate de soția sa D.L. din calitatea sa de acționar la SC A.C. SRL și nici calitatea deținută de aceasta în societatea precizată anterior, aspect ce constituie fals în declarații.

Astfel de activități incompatibile, au fost derulate de inculpatul D.I. și în legătură cu SC F.C.U. SA, unde acesta funcționa în calitate de cenzor, iar controalele efectuate pe linia rambursărilor de TVA, au fost efectuate din dispoziția inculpatului D.I., tot de inculpații C.D. și L.I.. Cu privire la acest control, care a fost determinat de solicitarea unor rambursări de TVA în sume foarte mari - 1.015.876 RON, ca urmare a realizării unor transferuri de bani între societatea precizată anterior și F.C.U.1 Alba Iulia - persoană juridică care nu este plătitoare de TVA, există suspiciuni privind legalitatea rambursărilor, întrucât între activitățile acestui club sportiv și plățile aferente desfășurării activității acestuia, a fost interpusă SC F.C.U. SA - societate comercială plătitoare de TVA.

Același mod de a proceda a fost aplicat și de inculpații S.M.I. și I.D.I., care conform obiceiului identificau și furnizau și ei contabili agenților economici protejați (ex. J.R. la SC P. SA), le acordau consultanță și sfaturi pentru a-și acoperii ilegalitățile efectuate, iar ulterior îi "controlau", dar în domeniul lor de activitate, respectiv al redevențelor miniere și celelalte taxe aferente exploatării balastului.

Astfel, inculpații S.M. și I.D.I., sunt cei care au recomandat-o pe numita J.R. ca și director economic la SC P. SA și îi acordau acesteia consultanță în domeniul redevențelor, activități pe care le efectuau însă contra cost, respectiv pentru sume de aproximativ 4.000 - 5.000 RON, sume probate în cauză ca fiind primite de către aceștia.

Această consultanță se derula prin deplasarea efectivă a sus-numiților la sediul SC P. SA, efectuarea calculelor și înregistrărilor împreună cu contabila, acordarea sfaturilor cu privire la acoperirea neregulilor constatate pentru ascunderea lor, neluarea acestora în considerare și efectuarea ulterioară a unor controale formale în care constatau aspecte neesențiale pentru a crea o aparență de legalitate și realitate. Aceste aspecte reies explicit și din interceptările convorbirilor telefonice efectuate autorizat în cauză, din care rezultă aspecte probatorii concludente, chiar curioase, când inspectorul D.G.F.P. Alba - S.M., dovedește că știe bine personalul și locul unde se păstrează documentele la SC P. SA, chiar mai bine decât directorul economic al societății. Acest aspect demonstrează că S.M. era foarte familiar și obișnuit cu personalul și structura sediului SC P. SA.

Astfel de comportamente abuzive, ilegale și nedeontologice ale unor reprezentanți ai autorităților cu atribuții de control, creează prejudicii serioase de imagine autorității statului și permit crearea unor situații grav prejudiciante pentru bugetul statului, când agenți comerciali mari, deși controlați își perpetuează activități vădit ilegale și cunoscute de echipele de control, pentru a satisface interese materiale, personale, ilegale și josnice ale contribuabililor și inspectorilor fiscali, continuându-și activitatea infracțională în disprețul legii și al autorităților.

Este ușor de observat, că pentru a se reuși efectuarea unui control obiectiv, dar mult îngreunat de amploarea fenomenului infracțional și durata acestuia, la care s-a ajuns cu complicitatea funcționarilor precizați anterior, organele de cercetare penală au fost obligate să apeleze la autoritățile competente din alte județe, interceptările convorbirilor telefonice depuse la dosar, relevând pregătirile efectuate pentru organizarea unui control superficial și interesat de către D.G.F.P. Alba, ca urmare a solicitării D.I.I.C.O.T. și nu pentru efectuarea unui control serios, procesele verbale de redare fiind sugestive în acest sens.

Interceptările ambientale efectuate, redau și ele recunoașterea cu nonșalanță de către inculpații D.I. și C.D., a faptului că știau despre existența unor decizii ale Ministerului Finanțelor privind impozitarea terenurilor reevaluate și vândute, în condițiile în care, membrii echipei de control recuzate și-au argumentat poziția și au propus chiar solicitarea unui punct de vedere de la M.F. Aceste aspecte, creează o imagine sugestivă a modului de a gândi și a se comporta ale acestor persoane, care au aparent, în fața colegilor de bună credință un anumit tip de comportament, mai apropiat de cel legal, dar care tratează superficial, ilegal și corupt modul de îndeplinirea a atribuțiilor lor de serviciu.

Acest modus operandi, era practicat și de inculpații C.D. și D.I., așa cum am arătat anterior, dar este probat și în cazul inculpaților S.M. și I.D., care deși au constatat nereguli majore în evidențele SC P. SA, le-au acoperit, ascuns și nu le-au prezentat autorităților competente ori șefilor lor ierarhici prin materialele de control întocmite, creând astfel prejudicii statului în favoarea contribuabilului protejat. Mai mult, inculpatul S.M., în interceptările redate, îi solicită numitei J.R. - dir. ec. la SC P. SA, să prezinte controlului trimis de D.I.I.C.O.T. rezultatele controalelor sale, care nu corespund evidențelor contabile existente și nu situația înregistrărilor existente în evidențele firmei.

De asemenea, este probată cert, săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, în cazul inculpatului S.M. și I.I., în cazul controlului efectuat de aceștia în 2009, la SC E. SRL, când au solicitat, acceptat și primit suma de 5.000 RON de la numitul L.E., pentru a nu constata evaziunea fiscală realizată de acesta și reprezentanții SC P. SA, în legătură cu calculul redevenței miniere pentru cantitatea de 186.610 tone balast, aparent vândute către SC P. SA, activitate descrisă anterior. Acest aspect, precum și restul convorbirilor telefonice interceptate din care reiese comportamentul corupt al sus-numiților și respectiv restul materialului probator, demonstrează că activitatea inculpatului S.M. și I.I. nu era singulară, ci se derula cu obișnuință, fiind aplicată multor agenți economici controlați, activitate care este însă prejudiciantă pentru stat și autoritatea pe care o reprezintă. Aspectele privind darea și luarea de mită, precizate anterior au fost disjunse și declinate la D.N.A., Serviciul teritorial Alba Iulia.

În motivarea propunerii și față de cele arătate, la rubrica starea de fapt, precum și din analiza întregului material probator administrat, reiese în mod cert că inculpații D.I., C.D.N., S.M.I. și I.D.I., în calitate de funcționari publici cu atribuții de control angajați ai D.G.F.P. Alba, procedau în modurile precizate anterior, în mod continuu și față de mai mulți agenți economici, săvârșirea acestor fapte constituind practic pentru ei, o obișnuință și o sursă suplimentară și continuă de venit, dar ilegală.

În acest sens, faptul că astfel de fapte se comit, cel puțin așa cum este probat în cauză, continuu din 2006 și până în prezent, denotă faptul că metoda infracțională aplicată de inculpații precizați anterior, constituie pentru aceștia un mod de viață și de a gândi, părându-li-se firesc să procedeze la ascunderea fraudelor constatate și prejudicierea statului. Astfel de metode infracționale, pe lângă că încurajează agenții economici la perpetuarea săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală constatate și nesancționate de inspectorii D.G.F.P., le facilitează acestora și extinderea fraudelor prin mărirea prejudiciului cauzat și diversificarea metodelor infracționale aplicate, chiar prin respectarea sfaturilor de acest gen furnizate de cei care ar trebui să le constate și sancționeze. Cu privire la acest ultim aspect, sunt probate acțiunile sus-numiților, de recomandare a unor artificii financiare menite să ascundă fraudele fiscale efectuate de SC P. SA și nu numai.

Astfel, prejudiciile cauzate statului, prin săvârșirea acestor infracțiuni nu sunt numai directe și evaluabile în bani, prin efectuarea unor cheltuieli nejustificate (ex. plata unei expertize care nu este menită să constate aspecte reale ci este redactată de formă) sau ascunderea fraudelor constatate la agenții economici protejați și neimpunerea prejudiciilor produse de aceștia bugetului, ci sunt și de natură instituțională, prin scăderea respectului, profesionalismului și autorității de care trebuie să beneficieze în rândul cetățenilor și a agenților economici instituția statului - D.G.F.P. Rolul preventiv și coercitiv al însăși înființării și existenței acestei instituții este mult diminuat prin săvârșirea unor astfel de fapte, cu atât mai mult cu cât ele nu sunt singulare și momentane, ci constituie un mod de a proceda continuu și aplicat multor agenți economici din județ.

Aceste aspecte au constituit și constituie o preocupare importantă și a O.N.U. și Uniunii Europene care, chiar în art. 1 a Convenției-cadru împotriva crimei organizate și corupției, arată că cele două fenomene se întrepătrund, precum și că obținerea profiturilor ilegale de către crima organizată se face prin violență sau corupție, inclusiv coruperea oficialităților. Totodată, în același act normativ, se arată că fenomenul corupției este catalizatorul crimei organizate, iar dacă acestea acționează în comun, ele reprezintă cel mai serios pericol pentru stat și societate, mai ales în cadrul unor democrații incipiente și economii în formare.

O definiție largă și acceptată a corupției, este cea conform căreia, corupția este un fenomen care deviază de la îndatoririle normale ale unui rol public sau violează norme create împotriva exercitării anumitor tipuri de influență specifică (incompatibilități), cu consecința luării de mită, nepotismului sau deturnării de fonduri. (J.S.N, C.P.D.). În cauză, inculpații au săvârșit ambele forme, săvârșind fapte ilegale interesate, atât prin încălcarea îndatoririlor de serviciu, cât și prin săvârșirea unor activități incompatibile.

În același sens, funcționarul abuziv, este considerat ca fiind cel care prezintă pericolul social cel mai ridicat, deoarece numărul acestora este mai mic, dar subiectul activ este calificat și are la îndemână pârghiile autorității de a prevenii, sancționa sau acoperii ilegalitățile și fraudele constatate. Acest aspect, este ușor de constatat din cele expuse la rubrica starea de fapt, agenții economici fiind astfel bucuroși și chiar determinați să procedeze în modul indicat de cei care îi controlează, cu atât mai mult cu cât aceste sfaturi, acțiuni ori inacțiuni ale funcționarilor publici le generează venituri suplimentare, dar ilegale.

Veniturile obținute de agenții economici din săvârșirea acestor infracțiuni, sunt foarte mari și nete, iar sumele ce trebuiau plătite ilegal funcționarilor corupți și abuzivi, sub diferite motive, sunt mici în raport cu ceea ce trebuia plătit în mod legal statului.

Grav este, funcție de modul cum funcționarii statului procedau în timpul sau anterior controalelor efectuate, având în vedere și anvergura acestui fenomen, coroborat cu o legislație economico-financiară într-o continuă schimbare și foarte stufoasă, că agenții economici erau uneori chiar determinați moral de comportamentul funcționarilor publici, să facă orice servicii, inclusiv să acorde foloase materiale ilegale acestora, pentru a nu suferi consecințele unei eventuale răzbunări, prin exercitarea de controale abuzive.

Este de remarcat în acest sens, că la D.G.F.P. Alba, directorul adj. Executiv, inculpatul D.I. realiza operațiunile de auditare ale agenților economici cu potență financiară din județ, prin membrii familiei sale, auditare ce greu putea fi refuzată de contribuabil în condițiile în care, împreună cu șeful de serviciu C.D., aceștia stabileau firmele ce urmează a fi controlate, tematica și personalul care urma să meargă în control. Când personalul care mergea în control nu corespundea cerințelor agentului economic unde inculpații C.D. și D.I. aveau interes, aceștia erau schimbați, controlul fiind făcut ulterior de alte persoane din compartiment, stabilite tot de inculpații D.I. și C.D..

Grav este că evoluția profesională și remunerația sub formă de stimulente acordată personalului din subordinea inculpatului D.I. și C.D., depindea tot de aceștia, astfel că nu era foarte ușor și oportun să te opui sus-numiților, chiar și pentru inspectorii fiscali. Mai mult, din discuțiile ambientale înregistrate între inculpații D.I. și C.D. pe tema declarațiilor formulate de inspectorii S. și U. la parchet, C.D. face amenințări voalate, respectiv referiri la faptul că le va cere socoteală acestora.

Prejudiciile cauzate prin aceste fapte, sunt de asemenea foarte importante, nu numai material ci și moral, prin crearea unor situații nefirești de neîncredere în cadrul legal și normativ existent și în exercitarea autorității, agenții economici constatând astfel că sfaturile funcționarilor care-i controlează sunt pentru eludarea legii, care este adevărat că uneori nu este clară, dar care trebuie interpretată și prin prisma altor articole conexe și a principiilor generale, sfaturi care duceau la situații aberante și nelegale, cum este cazul neimpozitării valorii reevaluate a terenurilor vândute și trecerea acestor sume în contul rezerve din reevaluare, unde putea rămâne scriptic, la nesfârșit deși activul a fost înstrăinat, aspecte susținute de inculpații C.D. și D.I.. Aceste împrejurări, îi determină pe agenții economici și reprezentanții calificați ai acestora, juriști și economiști, să considere și interpreteze și în viitor legislația și chiar să acorde sfaturi altor parteneri ori colaboratori aflați în situații similare, în același sens ilegal, propagându-se procedee și situații frauduloase cu consecințe extrem de mari.

Încrederea, buna-credință, profesionalismul și legalitatea trebuie să guverneze relațiile dintre comercianți între ei și între aceștia și autorități, ori chiar între diversele autorități ale statului (parchet - alte autorități de control), dar în speță, datorită acțiunilor inculpaților aceste principii legale au fost răsturnate și încălcate în mod grav, parchetul fiind obligat, în prezenta cauză, să solicite sprijinul unor autorități de specialitate din alt județ.

Tot în acest sens, este de observat că pentru a-și ascunde urmele comiterii faptelor lor, inculpații folosesc persoane interpuse - ex. contabili impuși ori recomandați la agenții economici mari cu potență financiară, persoane pe care le cunosc și sunt de încredere, precum și pe care le ademenesc cu obținerea unui loc de muncă bine remunerat, dar care pentru a-și plăti datoriile urmează ca ulterior să respecte îndrumările și solicitărilor inspectorilor D.G.F.P., mijlocind obținerea de foloase sau susținând pretențiile inculpaților. Astfel de moduri de a acționa, pe lângă că îngreunează mult descoperirea autorilor faptelor și tragerea la răspundere penală a acestora, creează și premisele săvârșirii unor fraude fiscale extinse de către agentul economic care se simte astfel, sub protecția calificată a celor care ar trebui să-i controleze.

Intervenția penală sau contravențională a altor autorități ale statului, este de asemenea limitată și obstrucționată în acest caz, întrucât pentru constatarea și sesizarea acestor fapte este nevoie de un organ de specialitate calificat, care în prezenta cauză nu a putut fi folosit, cu referire la D.G.F.P. Alba și chiar Garda Financiară Alba. Singurele organe cu atribuții de control în acest domeniu în județul Alba, sunt cele două instituții ale căror reprezentanți sunt prieteni (C.D., D.I. și N.D. - șeful Gărzii Financiare Alba), așa cum reiese din interceptările efectuate, fiind necesară utilizarea altor organe cu competențe în domeniu, din alte județe.

Despre toate aceste aspecte, inculpații erau conștienți și le-au creat premisele nedescoperirii faptelor lor, care într-adevăr durează în timp așa cum este probat în cauză, fiind extinse, continue și reprezentând chiar o obișnuință și o sursă suplimentară dar ilegală de venit.

Așa se motivează considerăm și acțiunile insistente ale inculpatului D.I. de a încerca să determine efectuarea de către D.G.F.P. Alba, a controlului solicitat de D.I.I.C.O.T. la SC P. SA, prin proprii subordonați sau în final prin Garda Financiară Alba și nu prin Serviciul Mari Contribuabili de la Deva, așa cum era legal, având în vedere că această societate a trecut în competența celor din urmă, începând cu anul 2010, aspect necunoscut inițial de parchet.

Astfel de practici și metode de acoperire a urmelor infracțiunilor comise sunt deja de notorietate în România și într-o continuă expansiune.

Toate aceste aspecte, fac imperios necesară descurajarea celor care doresc să săvârșească astfel de infracțiuni și să sprijine săvârșirea fraudelor fiscale, mai ales în forme organizate, cu atât mai mult cu cât fenomenul este într-o continuă expansiune, generat fiind de condițiile economico-financiare din țară și nu în ultimul rând de criza financiară existentă, pe care o amplifică, creând totodată un climat neadecvat sentimentului de încredere, legalitate și profesionalism care trebuie să guverneze relațiile sociale, mai ales în raporturile cu statul.

Din acest motiv, magistratul (procuror și judecător) trebuie să aibă în vedere existența sau posibilitatea apariției unei stări de neliniște, a unui sentiment de nesiguranță ori insecuritate în rândul colectivității, generată de rezonanța socială negativă a faptului că persoanele asupra cărora planează acuzația comiterii unor infracțiuni de o gravitate deosebită, cu modurile și mijloacele folosite aservite scopului josnic al faptelor comise, sunt cercetate în stare de libertate, iar intervenția autorităților statului nu este promptă.

În ce privește circumstanțele personale ale inculpaților relevant la acest capitol este faptul că, inculpații D.I., C.D.N., S.M.I. și I.D.I., sunt funcționari publici din cadrul D.G.F.P. Alba, cu atribuții de control, calificate tocmai în domeniul economico-financiar și fiscal, aspect ce dovedește prin săvârșirea faptelor precizate că aceștia nu au o atitudine pozitivă, legală și etică față de lege și relațiile sociale și de serviciu, care trebuie să fie guvernate de legalitate, imparțialitate și autoritate, aspect ce agravează faptele sus-numiților. Astfel inculpații:

D.I. a recunoscut parțial implicarea sa în comiterea infracțiunilor reținute, sugerând că era foarte ocupat și nu putea urmării tot ceea ce se întâmplă, fapt ce relevă atitudinea inculpatului referitoare la comiterea faptelor și prejudiciile cauzate, aspect care, coroborat cu ansamblul probelor administrate, poate conduce la concluzia că inculpatul va încerca, așa cum este probat deja, să procedeze la influențarea martorilor ori celorlalte persoane ce au fost audiate ori urmează fie audiate în cauză, pentru a-și schimba declarațiile în favoarea sa ori pentru a formula declarații în scopul acoperirii urmelor infracțiunilor ce eventual urmează a mai fi descoperite ori probate, inclusiv referitor la alți agenți economici cu care s-a procedat în același mod (discuțiile ambientale înregistrate purtate cu L.I., A., C.D.).

De asemenea, inculpatul a acționat în modul infracțional precizat anterior, sub forma disimulată a bunei credințe și a legalității, fără temerea de a fi descoperit și tras la răspundere de către autorități, bazându-se pe împrejurarea că el era cel care hotăra cine, când, în ce domeniu și de către cine va fi controlat.

Afacerile derulate indirect, prin firma de audit controlată de membrii familiei sale, nelegale ca urmare a existenței incompatibilităților prevăzute de lege și prezentate la rubrica starea de fapt, dar ascunse și neevidențiate în declarațiile sale de avere și interese, erau cele care produceau familiei sale venituri suplimentare, importante, aspect ce relevă predispoziția acestuia de a transfera răspunderea faptelor sale unor alte persoane, parțial nevinovate.

Curios este că, misiunile de audit efectuate de SC A.C. SRL la SC P. SA, au avut constatări minore, deși din declarațiile numitei C.C. reiese că s-au constatat nereguli majore. Nici pragul de semnificație stabilit pentru o misiune de audit, depășit evident de existența unor tranzacții de 2,3 mil. euro, pe o singură factură, nu a fost de natură să atragă atenția auditorilor.

Astfel, considerăm că, atitudinea inculpatului D.I., care rezultă din modul de comitere a faptelor, precum și din poziția acestuia ulterioară, inclusiv în raport cu organele de cercetare și urmărire penală, unde nu a recunoscut comiterea faptelor și a încercat împreună cu inculpatul C.D. să influențeze martorii și alte persoane audiate, precum și să determine efectuarea controlului dispus de D.I.I.C.O.T. tot de către D.G.F.P. Alba, reprezintă suficiente date care să ne ducă la concluzia că asupra martorilor și a celorlalți învinuiți și inculpați, se vor exercita presiuni pentru a-și schimba declarațiile sau a formula afirmații favorabile acestuia, sau chiar pentru distrugerea ori disimularea mijloacelor materiale de probă.

Mai mult, în cauză nu au putut fi identificate până în prezent toate persoanele implicate, acre au cunoștințe în modul de comitere a faptelor, urmând a se efectua audieri ale martorilor și altor persoane noi identificate, confruntări și nu în ultimul rând percheziții ale suporturilor și mediilor informatice ridicate, completate de o analiză completă a materialelor probatorii astfel obținute. Toate aceste activități nu pot fi efectuate în condiții de imparțialitate și fără a exista unor presiuni asupra persoanelor implicate, în condițiile în care inculpații ar fi cercetați în stare de libertate.

În ce privește pericolul social al faptelor comise, acesta este real și poate fi observat din amploarea activităților infracționale desfășurate de inculpați, din știrbirea autorității statului și imposibilitatea funcționării normale a acestuia, descurajarea inspectorilor onești din care unii îi cataloghează pe inculpați "măgari" și nu în ultimul rând, de prejudiciile deosebit de mari create statului.

C.D.N. nu este cunoscut cu antecedente penale, dar contribuția acestuia la săvârșirea faptelor reținute a fost una majoră, inculpatul participând activ alături de inculpatul D.I., prin sugerarea și avizarea tuturor dispozițiilor luate de acesta, inclusiv la alegerea firmelor controlate, stabilirea momentului controlului, perioadei, obiectivelor și echipei, așa cum rezultă din materialul probator administrat.

Sus-numitul nu a recunoscut comiterea faptelor, declarațiile acestuia fiind evident în discordanță cu cele ale inculpatului D.I. și ale martorilor audiați în cauză, inclusiv ale numiților: M.C., B.C., M.D., ș.a.. Astfel, inculpatul C.D. neagă discuțiile și întâlnirile avute cu martorii precizați și chiar implicarea sa în SC P. SA, afirmații acestuia fiind însă parțial contrazise de învinuitul L.C..

Ca și inculpatul D.I., inculpatul C.D., în încercarea de a ascunde foloasele ilegale obținute, a folosit ca intermediar SC B. SRL Cugir, firmă controlată de el prin membrii familiei sale și care a emis facturi fictive pentru a acoperii sumele plătite fără justificare de SC P. SA la solicitarea inculpatului C.D..

Mai mult, inculpatul C.D., s-a implicat direct în activitățile incompatibile, infracționale precizate, prin acordarea de consultanță și sfaturi pentru sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, ori ascunderea fraudelor, folosindu-se în acest sens și de relația lui mai veche cu L.C., dar a efectuat personal și controale neobiective sub protecția legii și autorității statului, înțeleasă greșit de el.

Alături de inculpatul D.I. și chiar mai activ, inculpatul C.D. a încercat să influențeze în favoarea lor declarațiile persoanelor audiate sau ce urmau a fi audiate și a proferat chiar amenințări privind intenția de tragere la răspundere a numiților U. și S., care au formulat declarații în cauză.

Toate celelalte aspecte privind existența datelor privitoare la faptul că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori, experți sau a altor persoane, ori prin ascunderea mijloacelor materiale de probă, subzistă ca și în cazul inculpatului D.I., argumentarea formulată cu privire la aceste aspecte, fiind similară.

În ce privește pericolul social, acesta este de asemenea similar cu cel indicat în cazul inculpatului D.I., inculpatul C.D., acționând împreună cu acesta pentru ascunderea urmelor infracțiunii, refuzând în timpul supravegherilor operative să mai vorbească la telefon și stabilind întâlniri private cu L.C..

Pericolul social, cu privire la toate aspectele reținute la starea de fapt, este cu atât mai mare cu cât în speță, fraudele constatate sunt foarte mari, diverse și se întind pe o perioadă mare de timp, în care autoritățile competente, D.G.F.P. Alba, prin reprezentanții săi, inculpații din cauză, nu au luat măsuri de remediere a fraudelor constatate ci din contră au dat sfaturi de ascundere a acestora, cu consecința îngreunării posibilității de identificare ulterioare a acestora, în mod cert și complet și majorarea prejudiciilor create.

Un element de sporire a pericolului social, în cauză, este și elementul de autoritate și conducere a unei instituții cu atribuții de control, element prezentat de participarea inculpaților C.D. și D.I. la săvârșirea faptelor, prin folosirea ilegală a atribuțiilor acestora, a cunoștințelor profesionale și a subordonării personalului, inclusiv a celor din cadrul circumscripțiilor fiscale teritoriale (ex. Sebeș și Câmpeni).

Este de reținut, că există indicii privind implicarea inculpatului C.D. și în alte fapte de corupție, inclusiv în ceea ce privește relația acestuia cu M.R., administrator la SC M.S. SRL, unde inculpatul se pare că a procedat asemănător.

S.M.I. și I.D.I. nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, dar au avut o contribuție esențială la săvârșirea infracțiunilor precizate la rubrica starea de fapt, contribuție care a fost făcută conștient și repetat, chiar continuu și care se înscrie cel puțin în modul de operare general folosit, respectiv: identificarea și recomandarea unei persoane de încredere ca și contabil, acordarea de consultanță remunerată diverșilor agenți economici și în final efectuarea unor controale sumare, ne-obiective și cu încălcarea normelor de incompatibilitate.

De asemenea, față de cei doi inculpați, există probe certe, tehnice (filmate și certificate asupra autenticității) privind, solicitarea, acceptarea și primirea unor sume de bani de la L.E., pentru a ascunde ori nu lua în considerare fraude fiscale sau alte ilegalități constate cu ocazia controlului efectuat în 2009 la SC E. SRL

Mai mult, inculpații s-au implicat direct în activitățile incompatibile și infracționale, precizate anterior, prin acordarea către reprezentanții SC P. SA, de consultanță și sfaturi pentru sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate statului, ori ascunderea fraudelor, folosindu-se în acest sens și de relația numitului S.M. cu J.R. - director economic la SC P. SA Ulterior, inculpații au efectuat personal controale ne-obiective sub aparentă protecție a legii, înțeleasă greșită de către ei și ceilalți inculpați, susținând că "verificările se fac prin sondaj". Sugestive, sunt în acest sens, discuțiile dintre J.R. și inculpatul S.M. privind neconcordanța datelor din rapoartele de control efectuate de către inculpați și contabilitatea firmei, neconcordanță cu privire la care, inculpatul S.M. o sfătuiește pe J.R. să o ascundă față de echipa de control trimisă de D.I.I.C.O.T.

Toate celelalte aspecte privind existența datelor privitoare la faptul că inculpații vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori, experți sau altor persoane, precum și în ceea ce privește pericolul social, subzistă ca și în cazul inculpaților C.D. Ioan și D.I., argumentarea formulată cu privire la aceste aspecte fiind similară. Mai mult, întrucât A.J.R. a rămas în concediu de maternitate, inculpatul S.I. caută contabil pentru SC P. SA.

În aceste circumstanțe, s-a apreciem că este evident pericolul concret pe care-l reprezintă pentru ordinea publică lăsarea inculpaților în libertate, acest fapt apărând ca o nouă violare a dreptului la securitate publică și o încălcare a spiritului legii.

În ce privește dispozițiile art. 148 lit. b) C. proc. pen., în cauză există date că inculpații vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin distrugerea sau alterarea mijloacelor materiale de probă sau influențarea martorilor ori altor persoane, în condițiile în care sunt probate deja, acțiunile inculpaților de a ascunde săvârșirea faptelor prin folosirea unor persoane interpuse și încercarea de determinarea a unor persoane audiate sau care urmează a fi audiate, să nu formuleze declarații care i-ar incrimina. De asemenea, se încearcă identificarea și a altor fapte, persoane și agenți economici implicați, astfel că lăsarea în libertate a inculpaților, generează pericolul influențării și intimidării acestora sau chiar distrugerea mijloacelor materiale de probă ce ar putea fi identificate ulterior.

În ce privește dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., inculpații au săvârșit fapte pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, respectiv între 2 și 7 ani și există probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect indicat explicit anterior.

Față de cele expuse mai sus, s-a considerat că se impune arestarea preventivă a inculpaților, întrucât lăsarea acestora în libertate este de natură să creeze o stare de insecuritate și neliniște în cadrul comunității, inclusiv în cadrul autorității unde aceștia și-au desfășurat activitatea, existând totodată pericolul concret ca, fiind lăsați liberi, inculpații să încerce influențarea persoanelor ce urmează a fi audiate în cauză, pentru ca aceștia să nu îi incrimineze prin declarațiile ce urmează a le formula.

Inculpații D.I., C.D.N., S.M.I. și I.D.I., au fost reținuți preventiv pentru 24 de ore, începând cu data de 11 mai 2011, ora 17,25 - 18,15.

Întrucât în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzută de art. 148 lit. b) și f) C. proc. pen., respectiv există date că inculpați vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți și/sau martori, ori distrugerea sau alterarea mijloacelor materiale de probă, iar legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică;

În temeiul prevederilor art. 1491, art. 150 alin. (2) și art. 152 C. proc. pen. s-a solicitat admiterea propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de inculpații: C.D.N., D.I., S.M.I. și I.D.I. pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 12 mai 2010.

Curtea a procedat la ascultarea inculpaților C.D.N., D.I., S.M.I. și I.D.I., conform art. 150 C. proc. pen., declarațiile lor conținând poziția față de propunerea de față, fiind atașate în procesele-verbale separate, depuse la dosar.

Examinând actele și lucrările dosarului Curtea a reținut următoarele:

Prin ordonanța din data de 11 mai 2011 ora 18,45 D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Alba Iulia a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații C.D.N. pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 raportat la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1), (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., D.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1), (2) C. pen., fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., S.M.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 raportat la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1), (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și I.D.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de: sprijinire a unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 raportat la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen., omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1), (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Acuzațiile aduse inculpatului C.D.N. vizează următoarele:

În calitatea sa de calitatea de șef serviciu control la D.G.F.P. Alba, a determinat angajarea unor contabili la SC P. SA (martora M.I.) și a acordat consultanță financiar-contabilă și fiscală conducerii societății, în mod repetat și continuu în perioada 2006 - 2010. Mai mult, acesta a furnizat reprezentanților SC P. SA indicații nelegale, menite să ajute la sustragerea contribuabilului de la plata taxelor datorate, să ascundă fraudele săvârșite sau să prevină descoperirea acestora.

Astfel a determinat prin învinuitul L.C. calculul ilegal al impozitului pe profit aferent vânzării terenurilor proprietatea SC P. SA către SC K. SA, calcul efectuat între valoarea reevaluată și valoarea de vânzare și nu între valoarea de achiziție și valoarea de vânzare cum era legal; a familiarizat-o pe numita G.A. cu contabilitatea SC P. SA la angajarea acesteia (în martie 2008), o perioadă de aproximativ 2 săptămâni zilnic, perioadă în care și-a luat concediu medical; a indicat întocmirea situațiilor de lucrări cu valoare zero pentru acoperirea vânzărilor de beton "la negru"; a avizat recuzarea echipei de control care a constatat nereguli la SC P. SA; a mers personal în control la SC P. SA, după ce a acordat consultanță reprezentanților acestei societăți și nu a luat în considerare constatările ilegalităților comise de către aceștia și prezentate de echipa anterioară, refuzând împreună cu inculpatul D.I. argumentele motivate ale primei echipe de control și solicitarea acestora de obținere a unui punct de vedere de la Ministerul Finanțelor, etc.

Deși inculpatul C.D. acorda în mod obișnuit și constant, consultanță economico-financiară și fiscală la SC P. SA și cunoștea ilegalitățile din societate, pe care le și determina prin sfaturile acordate, acesta nu a sesizat organele de cercetare penală sau conducerea instituției unde lucra, așa cum avea obligația, ci din contră a acoperit aceste ilegalități, prin furnizarea de sfaturi în vederea ascunderii acestor fapte.

În acest sens, inculpatul C.D. a și determinat (avizat favorabil) admiterea cererii de recuzare a membrilor echipei de control de la D.G.F.P. Alba formată din martorii U., S., A. și D., care au constatat ilegalitățile referitoare la vânzările frauduloase de beton și calculul ilegal al impozitului pe profit datorat din vânzarea terenurilor. Această cerere de recuzare a fost solicitată de L.A..

După numirea învinuitei G.A.M. ca director economic la SC P. SA, în martie 2003, inculpatul C.D. a consiliat-o și pus-o în temă pe aceasta, cu contabilitatea societății, o perioadă de 2 sau 3 săptămâni, zilnic, după angajare, perioadă în care și-a depus concediu medical la D.G.F.P.

Activitățile incompatibile și ilegale ale inculpatului C.D., au continuat prin efectuarea personală a controlului început la SC P. SA, împreună cu martorul L.I., după admiterea recuzării primei echipe de control, fără luarea în considerare a constatărilor făcute de către aceștia o perioadă de aproximativ șase luni, conform atribuțiilor de serviciu, deși a fost informat despre aceste aspecte verbal și în scris în mod repetat și avea această obligație, prevăzută normativ.

De asemenea, inculpatul C.D. a determinat-o împreună cu inculpatul D.I., pe martora M.C., expertul numit și plătit de D.G.F.P. Alba pentru efectuarea constatărilor tehnice privind utilizarea cantităților de beton vândute "la negru", expertiză dispusă ca urmare a referatelor întocmite de prima echipă de control, să efectueze o expertiză tehnică pe baza unor elemente subiective, a unor înscrisuri provenind exclusiv de la SC P. SA, respectiv pe baza avizelor de însoțire a mărfii întocmite ilegal de SC P. SA și a proiectului de construcție, fără ascultarea ambelor părți și în lipsa efectuării măsurătorilor efective din teren. Efectuarea expertizei în acest mod i-a fost solicitată expertului de către inculpații C.D. și D.I., încă de la început, după contactarea sus-numitei pe criterii pur subiective.

Expertul a fost determinat să identifice diferențe semnificative privind cantitățile de beton aparent folosite, în condițiile în care toate înscrisurile au fost furnizate de SC P. SA, prin reprezentanți trimiși de învinuitul L.C. la indicația inculpatului precum și a inculpatului și D.I..

Această expertiză era nerelevantă, diferențele din analizele scriptice ale cantităților de beton aparent folosite pe șantierele SC P. SA fiind constatate deja de echipa de control recuzată.

Se mai reține că în cauză există indicii că și întocmirea situațiilor de lucrări cu valoare zero, pentru livrările de beton "la negru", situații care s-au întocmit după începerea controlului din 2008, efectuat de martorii U., S., A. și D., au fost realizate de învinuitul L.C. tot la indicațiile inculpatului C.D..

Din actele de la dosar mai rezultă că activitățile și favorurile ilegale derulate de inculpatul C.D., au fost remunerate indirect prin sume de bani și bunuri de reprezentanții SC P. SA, prin SC B. SRL Cugir, între reprezentantul SC B. SRL Cugir și inculpatul C.D. existând legături de rudenie apropiate, numitul C.M. fiindu-i unchi, iar soția inculpatului lucrează la această societate din 2006.

Astfel s-a stabilit că în perioada 2006 - 2007 SC P. SA a făcut livrări de beton către SC B. SRL Cugir rămânând neplătită suma de aproximativ 40.000 RON, sumă care a fost compensată cu valoarea de 39.065,32 RON ce a fost facturată (factura din 1 septembrie 2008) de SC B. SRL pentru execuția unei șarpante din lemn către SC P. SA și plătită de această din urmă societate în septembrie 2008, dar în mod nedatorat, pentru că șarpanta în cauză nu se regăsește la SC P. SA, întrucât lucrările facturate nu s-au efectuat; s-a mai stabilit că suma de 25.000 RON, facturată în februarie 2009 de SC B. SRL către SC P. SA, cu titlu de "avans materiale" - factura din 27 februarie 2009, reprezintă o plată nedatorată și care a fost restituită numai după începerea controlului dispus de D.I.I.C.O.T., în februarie 28 februarie 2011. Din declarațiile învinuitului L.A. rezultă că această sumă a reprezentat de fapt o sumă solicitată aparent ca împrumut de inculpatul C.D. și pe care învinuitul L.A. a apreciat că nu o va mai primi înapoi.

La fel, din interceptările efectuate autorizat, a rezultat implicarea inculpatului C.D. în activitățile comerciale ale SC B. SRL, sus-numitul primind comenzi de la învinuitul L.C. pentru cantitatea de 200 kg. peleți, ocazie cu care inculpatul C.D. i-a sugerat imperativ să cumpere două tone, lucru care sa și întâmplat.

S-a mai stabilit că acest mod de operare era practicat de inculpatul C.D. și cu privire la alți agenți economici, cărora le recomanda contabili și cărora le acorda consultanță economico-financiară și fiscală pentru a le sugera sau ascunde fraudele, iar ulterior, tot el era cel care-i controla în calitatea sa oficială, ocazie cu care nu constata nimic sau constata aspecte neesențiale, doar pentru a crea o aparență de legalitate. În acest mod a acționat inculpatul și cu privire la numitul R.M. administrator la SC M.S. SRL, societate care nu a mai fost controlată de reprezentanții D.G.F.P. Alba, din 2006 până în prezent, iar controalele anterioare au fost efectuate în special, de inculpatul C.D. - uneori singur, aspect interzis explicit de normele în vigoare. Controlul a fost finalizat cu rezultate favorabile societății, iar unul dintre aceste controale a fost efectuat de inculpatul C.D., singur, aspect ilegal.

Acuzațiile aduse inculpatului D.I. vizează următoarele:

Inculpatul D.I., în calitatea sa de director adjunct executiv - Compartimentul de inspecție fiscală și control din cadrul D.G.F.P.S. Alba a aprobat și determinat la propunerea inculpatului C.D. admiterea recuzării echipei de control, formată din martorii U., S., A. și D., recuzare solicitată în scris, dar și verbal, personal inculpatul D.I., de către învinuitul L.A.. Verbal această solicitare a fost formulată în condiții ilegale, neprocedurale și bazându-se pe relații personale extraprofesionale.

Această recuzare a fost admisă ilegal de inculpatul D.I., care nu putea dispune o soluție de admitere în speță, decât în cazurile expres prevăzute de lege, respectiv pentru existența unor conflicte de interese expres prevăzute de lege, care în mod evident, chiar dacă ar fi existat, nu priveau toată echipa de control formată din cei patru inspectori. (art. 39 din Legea nr. 571/2003).

Despre ilegalitățile constatate anterior recuzării, de către prima echipă de control, fapte săvârșite de reprezentanții SC P. SA, inculpații D.I. și C.D. au fost informați verbal și în scris și în mod repetat de echipa de inspectori, dar totuși, cu avizul inculpatului C.D., inculpatul D.I. a respins parțial constatările motivate ale martorilor U.G. și S.D. privind impozitarea terenurilor vândute (adresele din 12 martie 2009; adresa din 24 februarie 2009) și a refuzat solicitarea unui punct de vedere autorizat de la Ministerul Finanțelor, deși erau deja pronunțate decizii în acest sens, pe spețe identice, iar efectuarea expertizei a fost alterată în modul deja prezentat.

Inculpatul D.I. împreună cu inculpatul C.D., au determinat-o pe experta M.C., să întocmească expertiza tehnică privind cantitățile suplimentare de beton înregistrate ilegal printre lucrările efectuate de SC P. SA la SC R. SA, doar pe baza documentelor puse la dispoziție de SC P. SA - avize de însoțire a mărfii, condica de betoane (condusă tot de SC P. SA) și proiectul de execuție, fără efectuarea măsurătorilor firești și strict necesare în teren, specifice unei expertize tehnice, pentru determinarea cantităților de beton efectiv folosite și nu a celor scriptice, ceea ce reprezenta practic rolul unei astfel de expertize.

Înscrisurile folosite la efectuarea expertizei au fost furnizate expertului de un angajat al SC P. SA trimis de învinuitul L.C. la indicațiile inculpaților C.D. și D.I.. Astfel, expertiza a fost dispusă și achitată de D.G.F.P. Alba, fără rost, neputându-se ajunge în acest mod la determinarea efectivă a cantităților de beton turnate, fiind practic imposibil să se ajungă la alte situații decât cele prezentate de singura parte informată și consultată - SC P. SA.

Toate aceste activități ilegale, favorabile SC P. SA, au fost comise de inculpatul D.I. în condițiile în care auditarea acestei societăți a fost realizată în perioada 2006 - 2010 de SC A.C. SRL, societate la care acționar era soția sus-numitului - D.L., iar misiunile de audit au fost efectuate efectiv de D.I. - fiul acestuia, împreună cu C.C. - angajată ca inspector fiscal, la compartimentul control, din cadrul Circumscripției Fiscale Câmpeni, instituție aflată tot în subordinea inculpaților D.I. și C.D.. Conform normelor de incompatibilitate prevăzute de lege, inculpatul D.I. și membrii familiei sale nu puteau participa la astfel de activități.

De asemenea, această societate a obținut contractul de auditare cu SC P. SA, acest contract fiind impus de învinuitul L.C., fără cunoștința numitului învinuit L.A., deși un astfel de contract era încheiat deja, pentru aceeași perioadă și tot pe domeniul auditului financiar și cu SC B. București.

Astfel de activități de auditare au fost realizate de D.I., D.L. și C.C. și la alte mari societăți din județul Alba ca: SC A.A. SA, SC C. SA, etc.

În competența inculpaților D.I. și C.D. și în calitatea pe care aceștia o aveau de director adj. executiv și șef de serviciu, era și faptul de a stabili agenții economici care urmau a fi controlați și inspectorii care urmau să efectueze controalele. Aceste persoane erau alese funcție de interesele existente, acesta fiind și motivul pentru inculpatul C.D. a fost numit de inculpatul D.I. să efectueze personal controlul la SC P. SA, împreună cu L.I., o persoană în vârstă, care nu mai ridica probleme și obiecții.

Inculpatul D.I. a admis recuzarea primei echipe de control și a numit și noua echipă de control ce urma să finalizeze controlul început la SC P. SA, în persoana lui C.D. și L.I.. Astfel, raportul de control întocmit de inculpații C.D. și L.I., pe lângă că nu a preluat și analizat elementele de ilegalitate constatate de prima echipă de inspectori, cea recuzată, aspecte despre care aveau cunoștință, sus-numiții nu au solicitat și folosit nici materialele strânse de aceștia în aproximativ 6 luni de control anterior. Acest raport de control a fost semnat la ambele rubrici - întocmit și avizat, rubrici distincte și cu importanța și rațiunea existenței lor separată, stabilită normativ, tot de către inculpatul C.D., aspect ilegal dar aprobat de inculpatul D.I., fără obiecții.

În acest mod, raportul de control întocmit, nu a mai fost văzut și de un alt șef de serviciu, așa cum era procedura, care ar fi putut ridica obiecții mai ales că problemele de la SC P. SA erau de notorietate la D.G.F.P. Alba.

Obiecții cu privire la controlul efectuat de inculpații C.D. și L.I., trebuiau formulate în mod legal și obligatoriu de către inculpatul D.I., deoarece pe lângă aspectele ilegale formale și precizate anterior, inculpatul D.I. era informat cu privire la activitățile ilegale constatate de prima echipă de control, aspecte consemnate și prezentate sus-numitului verbal și în scris, dar pe care nu le-a sprijinit, ci din contră a acționat în modul precizat anterior, contrar legalității și obligațiilor sale de serviciu, evitând finalizarea corectă a controlului și sesizarea organelor de cercetare penală abilitate.

În acest sens, inculpatul D.I. a respins partea de material întocmită de prima echipă de control, referitoare la impozitarea valorii terenurilor reevaluate și înstrăinate de SC P. SA, deși a întâmpinat opoziția motivată în fapt și în drept de a acestora, cu solicitarea formulată de a cere măcar un punct de vedere la Ministerul Finanțelor, unde existau deja decizii pronunțate în acest sens.

Astfel de practici au reieșit explicit și din convorbirile telefonice înregistrate autorizat, dintre martorul B.C. și colegul său, referitoare la efectuarea unui control superficial la SC P. SA, conform sugestiilor formulate de inculpatul D.I., ca urmare a solicitării D.I.I.C.O.T. emisă în acest sens.

Cu această ocazie inculpatul D.I., a încercat insistent, să obțină o delegare de la Ministerul Finanțelor pentru efectuarea controlului solicitat de D.I.I.C.O.T. la SC P. SA și nu a declinat imediat această solicitare simplă și fără obiective, la compartimentul "Mari Contribuabili", competent în acest sens, mai ales că solicitarea venea în preajma sărbătorilor de iarnă (adresa din 21 decembrie 2010; adresa din 5 ianuarie 2011).

Toate aceste activități, derulate de inculpatul D.I. și C.D., incompatibile cu funcțiile deținute de ei, director adj. executiv și șef serviciu la compartimentul de control din cadrul D.G.F.P. Alba, respectiv funcționari publici cu atribuții de control, cu drepturi dar și obligații aferente acestor funcții, au fost comise pentru a produce beneficii materiale ilegale sus-numiților, indirect, dar în detrimentul statului, care nu și-a încasat drepturile bănești aferente impozitelor și taxelor datorate de agenții economici astfel favorizați.

Printre foloasele dovedite în cauză, ca fiind obținute de inculpatul D.I., indirect, sunt cele obținute din dividendele încasate de la SC A.C. SRL de D.L., precum și sumele încasate prin contractele de colaborare cu aceeași societate de către fiul său D.I., pentru misiunile de audit desfășurate.

Existența și funcționarea acestei societăți generatoare de venituri pentru familia D., a fost însă ascunsă, inclusiv în declarațiile de avere și interese formulate în perioada 2006 - 2010 de D.I. și D.L., ultima angajată la C.A.S. Alba. De asemenea, după demararea anchetei, începând cu anul 2011, numitul D.I. a renunțat la calitatea de persoană fizică autorizată.

Așa cum am arătat, inculpatul D.I. nu a evidențiat în declarațiile de avere și interese formulate, veniturile realizate de soția sa D.L. din calitatea sa de acționar la SC A.C. SRL și nici calitatea deținută de aceasta în societatea precizată anterior, aspect ce constituie fals în declarații.

Astfel de activități incompatibile, au fost derulate de inculpatul D.I. și în legătură cu SC F.C.U. SA, unde acesta funcționa în calitate de cenzor, iar controalele efectuate pe linia rambursărilor de TVA, au fost efectuate din dispoziția inculpatului D.I., tot de inculpații C.D. și L.I.. Cu privire la acest control, care a fost determinat de solicitarea unor rambursări de TVA în sume foarte mari - 1.015.876 RON, ca urmare a realizării unor transferuri de bani între societatea precizată anterior și F.C.U.1 Alba Iulia - persoană juridică care nu este plătitoare de TVA, există suspiciuni privind legalitatea rambursărilor, aspecte ce urmează a fi verificate.

Acuzațiile aduse inculpaților S.M.I. și I.D.I. vizează următoarele:

Inculpații S.M.I. și I.D.I. în calitate de funcționari publici cu atribuții de control angajați ai D.G.F.P. Alba, identificau și furnizau și ei contabili agenților economici protejați (ex. J.R. la SC P. SA), le acordau consultanță și sfaturi pentru a-și acoperii ilegalitățile efectuate, iar ulterior îi controlau, dar în domeniul lor de activitate, respectiv al redevențelor miniere și celelalte taxe aferente exploatării balastului.

Astfel, inculpații S.M. și I.D.I., sunt cei care au recomandat-o pe numita J.R. ca și director economic la SC P. SA și îi acordau acesteia consultanță în domeniul redevențelor, activități pe care le efectuau însă contra cost, respectiv pentru sume de aproximativ 4.000 - 5.000 RON, sume probate în cauză ca fiind primite de către aceștia.

Această consultanță se derula prin deplasarea efectivă a sus-numiților la sediul SC P. SA, efectuarea calculelor și înregistrărilor împreună cu contabila, acordarea sfaturilor cu privire la acoperirea neregulilor constatate pentru ascunderea lor, neluarea acestora în considerare și efectuarea ulterioară a unor controale formale în care constatau aspecte neesențiale pentru a crea o aparență de legalitate și realitate.

Inculpații S.M.I. și I.D.I. deși au constatat nereguli majore în evidențele SC P. SA, le-au ascuns și nu le-au prezentat autorităților competente ori șefilor lor ierarhici prin materialele de control întocmite, creând astfel prejudicii statului în favoarea contribuabilului protejat. Mai mult, inculpatul S.M., în interceptările redate, îi solicită numitei J.R. - dir. ec. la SC P. SA, să prezinte controlului trimis de D.I.I.C.O.T. rezultatele controalelor sale, care nu corespund evidențelor contabile existente și nu situația înregistrărilor existente în evidențele firmei.

Inculpații S.M.I. și I.D.I. sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, fapte pentru care s-a disjuns și declinat cauza în vederea cercetărilor la D.N.A. - Serviciul teritorial Alba Iulia.

Din actele de la dosar a rezultat că inculpații cunoșteau cu toții activitatea infracțională a persoanelor din conducerea SC P. SA, au sprijinit aceste activități și le-au ascuns, favorizând astfel învinuiții, nesesizând organele judiciare referitor la faptele penale constatate și aflându-se în conflict de interese în raport de calitățile oficiale pe care le dețineau și activitățile desfășurate efectiv în favoarea societăților controlate sau pe care urmau a le controla în virtutea atribuțiunilor de serviciu.

Examinând propunerea de arestare preventivă, Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat că aceasta este întemeiată, în cauză fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 143 alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, s-a apreciat că există probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele de care sunt acuzați, fapte prevăzute de legea penală și există cazurile în care se dispune arestarea, prevăzută de art. 148 alin. (1) lit. b) și f) C. proc. pen., în ce-i privește de inculpații C.D.N., D.I. și S.M.I., respectiv există date că aceștia încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol pentru ordinea publică.

În cazul inculpatului I.D.I. există cazul prevăzut de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., pedeapsa prevăzută de lege fiind mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Din probatoriul administrat în cauză, instanța a apreciat că există date în sensul că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, în motivarea încheierii atacate făcându-se referiri concrete cu privire la fiecare inculpat, nemaifiind necesară reluarea acestora.

Prin urmare, Curtea a constatat existența indiciilor temeinice de săvârșire a faptelor de către inculpați.

Analizând existența temeiurilor dispunerii arestării preventive, respectiv a cazurilor prevăzute de art. 148 C. proc. pen., Curtea a constatat că, în ce-i privește pe inculpații C.D.N., D.I. și S.M.I., există temeiul prevăzut de art. 148 lit. b) C. proc. pen., iar, referitor la toți inculpații, există temeiul prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

De asemenea, s-a apreciat că este îndeplinită și condiția pericolului concret pentru ordinea publică și s-au avut în vedere și dispozițiile art. 136 C. proc. pen., cât și dispozițiile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și practica Curții Europene a Drepturilor Omului.

Împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, în termen legal au declarat recurs inculpații C.D.N., D.I., S.M.I. și I.D.I., solicitând, personal și prin apărătorii aleși, admiterea recursurilor formulate astfel cum s-a reținut în practicaua prezentei decizii.

Recursurile sunt nefondate.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate de recurenții inculpați, dar și a dispozițiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că hotărârea recurată este legală și temeinică, urmând a o menține ca atare.

În mod corect a reținut prima instanță că din coroborarea actelor existente la dosarul cauzei, a declarațiilor martorilor, învinuiților, inculpaților, a proceselor-verbale de transcriere și a convorbirilor telefonice și ambientale rezultă existența unor fapte sau informații apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoanele din cauză să fi săvârșit infracțiunile, bănuiala legitimă fiind evidențiată de datele referitoare la fiecare din inculpați.

Constatând existența indiciilor temeinice de săvârșire a faptelor de către inculpați, instanța a avut ca temei faptul că autoritățile judiciare, în lumina prevederilor art. 5 pct. 1 lit. c) din Convenție, nu sunt obligate să prezinte probe suficiente pentru o formula o acuzare completă în momentul formulării propunerii de arestare preventivă.

Altfel spus, faptele care au dat naștere la bănuiala legitimă nu trebuie să fie de același nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări.

Înalta Curte constată întemeiată și aprecierea primei instanțe cu privire la existența cazurilor prevăzute de art. 148 C. proc. pen., ca temeiuri ale dispunerii arestării preventive.

Astfel, referitor la inculpații C.D.N., D.I. și S.M.I., Înalta Curte constată că în cauză există temeiul prevăzut de art. 148 lit. b) C. proc. pen., în sensul că există date că aceștia încearcă să zădărnicească în mod direct aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.

Argumente în constatarea existenței temeiului prevăzut de art. 148 lit. b) C. proc. pen. sunt numeroase.

Astfel, în cauză urmează a se efectua și alte acte de probațiune, există în prezent date că se încearcă ascunderea probelor și influențarea martorilor.

De asemenea, în spiritul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în cauză se justifică detenția provizorie prin aceea că faptele presupus a fi fost săvârșite de inculpați sunt fapte în legătură cu serviciul, iar acuzația de conflict de interese este asimilată unei fapte de corupție.

Pe de altă parte, interesul public pentru apărarea ordinii de drept este prioritar față de libertate persoanei, iar acuzația săvârșirii unor fapte de asemenea natură justifică necesitatea detenției preventive a inculpaților.

Înalta Curte constată că este întemeiată aprecierea primei instanțe referitor la existența temeiului prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen. cu privire la toți inculpații.

Prima cerință, între condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., este îndeplinită deoarece infracțiunile pentru care s-a solicitat arestarea preventivă se sancționează cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare.

În mod justificat a reținut instanța și existența pericolului concret pentru ordinea publică, rezultând din analiza probelor de la dosar.

Astfel, inculpații, în calitate de funcționari publici, cu atribuții de control în domeniul fiscal, s-au folosit de funcțiile avute pentru a obține foloase, favorizând societăți comerciale în obținerea de venituri ilicite și sprijinind activitatea infracțională a unui grup constituit cu scopul eludării plății taxelor și impozitelor către stat, fără a sesiza organele judiciare competente, deși aveau această obligație.

În acest sens, rezonanța socială a unor asemenea fapte determină necesitatea unei reacții prompte și eficiente a organelor statului.

Prin urmare, corect a reținut instanța că, în cauza de față, gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpați face ca lăsarea în libertate a acestora să reprezinte un pericol pentru ordinea publică.

În raport de gradul de pericol social al faptelor săvârșite de inculpați, care aveau datoria să aplice legea și să vegheze la respectarea ei în domeniul fiscal, cât și de impactul în rândul opiniei publice, Înalta Curte apreciază că măsura arestării preventive este întemeiată, trebuind să ducă la pedepsirea și descurajarea unor astfel de atitudini, în cauză fiind întrunite cumulativ exigențele impuse de art. 148 lit. f) C. proc. pen., cât și cele prevăzute de art. 5 parag. 1 lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, necesitatea privării de libertate a inculpaților este justificată în raport de dispozițiile art. 136 C. proc. pen. raportat la nivelul incipient al investigațiilor în cauză.

Prima instanță a avut în vedere aspectele de ordin personal invocate în apărare de către inculpați (statutul, vârsta, starea de sănătate a unor membri ai familiei), însă în mod întemeiat a constatat că necesitatea ocrotirii unui interes de ordine publică, general al societății primează protejării celui privat al inculpaților.

Referitor la excepția de necompetență materială a D.I.I.C.O.T., invocată de apărare, Înalta Curte constată că, în raport de dispozițiile Legii nr. 202/2010, cât și de prevederile art. 454 C. proc. pen., competența de a efectua urmărirea penală aparține organului prim sesizat care, în speță, este D.I.I.C.O.T.

Față de aceste considerente și cum nici din oficiu nu s-au ivit motive de ordine publică care să atragă casarea hotărârii recurate, văzând dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.D.N., D.I., S.M.I. și I.D.I. împotriva Încheierii nr. 6/MP din 12 mai 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 626/57/2011.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 189 alin. (1) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.D.N., D.I., S.M.I. și I.D.I. împotriva Încheierii nr. 6/MP din 12 mai 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 626/57/2011.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile pentru apărarea din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 17 mai 2011.

Procesat de GGC - CL