Commercial lease termination damages recourse annulled for failure to pay reduced judicial stamp duty
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Justice and Cassation annulled the appellant’s recourse as insufficiently stamped, thereby leaving the second-instance appellate decision in force, which had dismissed the appeal and upheld the first-instance ruling. The dispute concerned a commercial claim for damages and lease termination initiated by the lessor against the lessee, where the trial court ruled in part for the plaintiff, establishing termination due to the defendant’s fault and awarding compensation; the defendant, subsequently placed under judicial administration due to insolvency, had obtained a reduction of the judicial stamp duty but failed to pay the reduced amount before the hearing date. The decisive legal basis was the failure to comply with the pre-payment obligation for judicial stamp duty under Law No. 146/1997 and the related methodological norms, mandating the annulment of the filing for non-stamping rather than substantive review.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 148/1997; Commercial lease termination damages recourse annulled for failure to pay reduced judicial stamp duty: Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC A.I. SRL, solicitând în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința comercială nr. 1105 din 1 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta SC C.M.C. SRL în contradictoriu cu pârâta SC A.I. SRL.
A fost constatată intervenită rezilierea Contractelor de închiriere nr. A, B și C din 19 august 2008, la data de 2 ianuarie 2010, din culpa pârâtei.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 180.000 euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune interese compensatorii, și suma de 17,582,92 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC A.I. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin Decizia nr. 509 din 14 noiembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul pârâtei, instanța de control judiciar reținând în esență, legalitatea și temeinicia sentinței apelate în raport de criticile formulate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC A.I. SRL, solicitând în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul de la data de 20 noiembrie 2012, pârâta a adus la cunoștința Înaltei Curți faptul că se află în procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 și a formulat o cerere de acordare de facilități de la plata taxelor judiciare de timbru.
Înalta Curte, prin încheierea din camera de consiliu de la acea dată, a admis cererea formulată de petenta SC A.I. SRL București, prin administrator judiciar Casa de insolvență S. IPURL, a redus taxa judiciară de timbru de la 5.971 la 2.500 RON, având în vedere și faptul că starea de insolvență a petentei a intervenit ulterior promovării cererii de recurs.
Cererea de reexaminare formulată de aceeași petentă împotriva evocatei încheieri a fost respinsă prin încheierea Înaltei Curți de la data de 10 aprilie 2013.
Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, excepția timbrajului, reține că, potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 148/1997 și Normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.
În speță, recurenta a fost înștiințată de obligația de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 2.500 RON, acesteia fiindu-i transmisă copia Încheierii de ședință din 20 noiembrie 2012, prin care i s-a admis cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, conform dovezii de la dosar.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat cu taxa judiciară de timbru nici până la termenul stabilit de Curte, 23 aprilie 2013, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală de obligația timbrării, Curtea urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a legii nr. 148/1997, cu referire la art. 9 din O.G. nr. 32/1995, modificată, și să dispună anularea ca insuficient timbrat a recursului declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă SC A.I. SRL București, prin administrator judiciar CI S. IPURL împotriva Deciziei nr. 509 din 14 noiembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a Civilă, ca insuficient timbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 aprilie 2013.
Procesat de GGC - AZ