Eligibility for pension benefits under Law 309/2002 for military service in labor detachments: qualification of units under the General Direction of Labor Service and precise start-end dates.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (High Court) partially admitted the appeal filed by the pension authority, quashing the first-instance judgment and correcting the operative outcome to mandate the pension authority to issue a new decision recognizing the claimant’s service period from July 16, 1951, to March 2, 1954, rather than the incorrectly extended end date of March 12, 1954, set by the Court of Appeal. The dispute concerned the administrative classification of the claimant’s military service for the purpose of receiving benefits under specific legislation for individuals who served in labor detachments; the core factual issues were whether the claimant’s units fell under the jurisdiction of the General Direction of Labor Service and the precise dates of service cessation. Relying on Article 1 of Law No. 309/2002, which defines the beneficiary class as citizens who performed military service in labor detachments within the General Direction of Labor Service between 1950 and 1961, the court confirmed that the claimant’s service in the identified units qualified for the benefits, but corrected the termination date to March 2, 1954, based on evidence in the military passport, thereby reversing the first-instance error regarding the end date of the eligible period.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Eligibility for pension benefits under Law 309/2002 for military service in labor detachments: qualification of units under the General Direction of Labor Service and precise start-end dates: formulat prin prisma dispozițiilor art. 304-3041 C. proc. civ. și în raport de motivele invocate, Curtea îl va admite în sensul celor ce se vor arăta.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ reclamantul M.I. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Teleorman, pentru ca instanța prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea hotărârii nr. 936/2003 emisă de pârâtă prin care i s-a respins cererea privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în perioada 16 iulie 1951 – 12 martie 1954 și-a satisfăcut stagiul militar în cadrul unor unități militare ce făceau parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii.
Curtea de Apel București prin sentința civilă nr. 730/2003, a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr.936/2003 și a obligat-o pe pârâtă să emită o nouă hotărâre prin care să constate că perioada 16 iulie 1951 – 12 martie 1954 se încadrează în dispozițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că din livretul militar depus la dosar rezultă că reclamantul și-a satisfăcut stagiul militar în perioada pretinsă la GAS Vitănești și detașamentul Otopeni, ambele fiind parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii.
Împotriva acesteia a declarat recurs în termenul legal pârâta Casa Județeană de Pensii Teleorman.
În motivarea recursului, recurenta pârâtă a susținut că:
- unitatea GAS Vitănești nu face parte din unitățile aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii;
- instanța în mod greșit a reținut perioada 16 iulie 1951 – 12 martie 1954 ca fiind stagiul militar satisfăcut de intimat, deoarece din livretul militar rezultă că acesta a fost lăsat la vatră la 2 martie 1954.
Analizând recursul formulat prin prisma dispozițiilor art. 304-3041 C. proc. civ. și în raport de motivele invocate, Curtea îl va admite în sensul celor ce se vor arăta.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 „beneficiază de prevederile prezentei legi persoana, cetățean român care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961”.
În cauza de față, intimatul reclamant a făcut dovada cu livretul militar depus la dosar și a efectuat stagiul militar în perioada 16 iulie 1951 – 2 martie 1954 în detașamentul Otopeni și la GAS Vitănești, respectiv a efectuat muncă conform celor menționate în livret.
Așa fiind, în mod corect instanța de fond a reținut că cele două unități îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 309/2002.
În ceea ce privește însă perioada stagiului militar pentru care recurenta a fost obligată să emită o nouă hotărâre, instanța a reținut greșit data de 12 martie 1954 ca fiind data lăsării la vatră, deoarece din livretul militar rezultă că intimatul-reclamant și-a terminat stagiul militar la 2 martie 1954.
În consecință, sub acest aspect recursul urmează a fi admis și în baza dispozițiilor art. 312 și 314 C. proc. civ. sentința va fi casată în sensul că pârâta va fi obligată să emită o nouă hotărâre în condițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002 pentru perioada 16 iulie 1951 – 2 martie 1954.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Teleorman împotriva sentinței nr. 730 din 27 mai 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și în fond obligă pârâta Casa Județeană de Pensii Teleorman să emită o nouă hotărâre în condițiile art. 1 din Legea nr. 309/2002 cu privire la perioada 16 iulie 1951 – 2 martie 1954.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie 2004.