Obtaining a new revolutionary status certificate post-abrogation of Law No. 42/1990 under Law No. 341/2004
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, leaving in force the first-instance judgment that rejected her claim as inadmissible. The dispute concerned an administrative action in which the plaintiff sought to compel the State Secretariat for Issues of the December 1989 Revolution to issue a new certificate confirming her status as a revolutionary, alleging that she had participated in the 1989 events but missed the statutory deadline for registration due to a prolonged absence from the country. The court held that the claim was inadmissible because the applicable Law No. 42/1990, which established the specific procedure and deadlines for acquiring revolutionary status, had been abrogated and replaced by Law No. 341/2004, which only permitted the exchange of existing certificates and did not provide for the issuance of new ones or permit courts to bypass the expired statutory procedure. Consequently, the court ruled that it lacked the competence to confer the status retroactively outside of the now-defunct legal framework, thereby upholding the lower court’s dismissal of the suit.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 3041 C. proc. civ, art. 2 din Legea nr. 42/1990; Obtaining a new revolutionary status certificate post-abrogation of Law No. 42/1990 under Law No. 341/2004: În motivarea căii de atac, încadrabilă în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a arătat că instanța de fond a soluționat nelegal acțiunea pe excepția inadmisibilității, în raport cu Legea nr. 341/2004, care nu constituie temeiul de drept al cererii sale.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 29 septembrie 2010, reclamanta B.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate calitatea sa de revoluționar și obligarea pârâtului să-i elibereze certificatul de Luptător pentru Victoria Revoluției.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a participat activ la Revoluția din decembrie 1989, la T.R. și că este membru al asociației de revoluționari "C.T.".
Susține că, din vara anului 1990 a lipsit din țară o perioadă de 8 ani, motiv pentru care a fost în imposibilitate de a îndeplini formalitățile de recunoaștere a calității de revoluționar.
Mai arată reclamanta că a depus la instituția pârâtă documentele prevăzute de H.G. nr. 566/1996 pentru recunoașterea participării sale la revoluție în vederea emiterii certificatului de revoluționar.
Pârâtul i-a comunicat faptul că aceste documente trebuiau depuse la Comisia pentru cinstirea și sprijinirea revoluționarilor, comisia încetându-și activitatea din anul 1997. Așadar, nu este competent să-i elibereze certificatul solicitat.
Apreciază că pârâtul refuză în mod nejustificat să dea curs cererii sale căci Legea nr. 341/2004 nu interzice acestuia să elibereze certificate de revoluționar după verificarea înscrisurilor.
La data de 31 ianuarie 2011, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție, excepția prescripției dreptului la acțiune, excepția lipsei procedurii prealabile, excepția tardivității, excepția inadmisibilității și pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nefondată
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 1565 din 1 martie 2011 a respins acțiunea reclamantei B.G., ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut faptul că Legea nr. 341/2004 reglementează o procedură de preschimbare a certificatelor de revoluționar emise în baza reglementărilor anterioare.
Această lege nu instituie o procedură de emitere a unor certificate de revoluționar unor persoane care nu au avut această calitate stabilită în temeiul reglementărilor anterioare.
Or, reclamanta nu a formulat o cerere de preschimbare a certificatului ci o cerere de emitere a unui certificat nou fără a fi deținut certificat în baza legilor anterioare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B.G. care a solicitat casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea căii de atac, încadrabilă în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a arătat că instanța de fond a soluționat nelegal acțiunea pe excepția inadmisibilității, în raport cu Legea nr. 341/2004, care nu constituie temeiul de drept al cererii sale.
Cererea sa vizează eliberarea unui certificat de revoluționar care să confirme această calitate, având în vedere că după abrogarea Legii nr. 42/1990, procedura de eliberare a certificatelor de revoluționar nu mai este reglementată de nicio lege, existând un vid legislativ în materie.
Intimatul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a formulat întâmpinare în care a reiterat excepțiile lipsei calității procesuale pasive, lipsei procedurii prealabile, prescripției dreptului la acțiune, tardivității acțiunii, precum și a inadmisibilității acțiunii.
Totodată, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, prin acțiunea dedusă judecății, recurenta-reclamantă a solicitat obligarea intimatului-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să îi elibereze certificatul de revoluționar.
Reclamanta recunoaște că nu deține un certificat doveditor al calității de revoluționar obținut în baza Legii nr. 42/1990 cu modificările și completările ulterioare.
Această calitate se putea dobândi numai după parcurgerea procedurii stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, fiind instituit și un termen în art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru depunerea dosarelor în vederea dobândirii acestei calități, termen pe care recurenta-reclamantă nu l-a respectat.
În prezent, Comisia instituită de Legea nr. 42/1990 și-a încetat activitatea iar acest act normativ a fost abrogat prin Legea nr. 341/2004, care nu conține reglementări care să permită acordarea de noi certificate de revoluționari, ci doar preschimbarea certificatelor eliberate în temeiul Legii nr. 42/1990, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța nu are competența de a stabili calitatea de revoluționar a unei persoane cu încălcarea tuturor condițiilor și termenelor reglementate de Legea nr. 42/1990, în prezent abrogată.
În speță, recurenta trebuia să se adreseze Comisiei pentru Cinstirea și Sprijinirea Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 în termenul prevăzut de legea aplicabilă în materie și să urmeze procedura statuată de lege.
Prin urmare, soluția primei instanțe de respingere a cererii recurentei-reclamante ca inadmisibilă este dată în concordanță cu dispozițiile legale aplicabile în cauză.
Față de împrejurarea că instanța de fond a interpretat în mod legal și corect prevederile normative anterior indicate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ, raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.G. împotriva Sentinței nr. 1565 din 1 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2012.
Procesat de GGC - AS